marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5846 articole
Internațional

Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos

Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos. Preşedintele rus Vladimir Putin poate deveni "destul periculos şi nesăbuit" dacă se va simţi încolţit în urma evoluţiei nefavorabile pentru el a războiului din Ucraina, a declarat directorul CIA, Bill Burns, într-un interviu acordat postului CBS, citat marţi de CNN. Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos Putin "are de ce să fie îngrijorat, nu doar pentru ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina, ci şi pentru ce se întâmplă la el acasă (în Rusia) şi pe plan internaţional", a remarcat Burns. Directorul CIA a observat în special faptul că, în pofida promisiunii făcute de China în februarie pentru "o prietenie fără limite", Beijingul a refuzat să ofere Moscovei sprijinul militar cerut de Putin şi în plus China şi-a "controlat entuziasmul faţă de modul în care Rusia duce războiul" în Ucraina. Provocările tot mai mari cu care se confruntă Rusia i-au lăsat lui Putin puţine opţiuni, făcându-l potenţial mai periculos, a atenţionat Bill Burns. "Un Putin încolţit, un Putin care se simte pus cu spatele la zid, poate fi destul de periculos şi nesăbuit", a concluzionat directorul CIA. Avans ucrainean masiv în teritoriile ocupate Avertismentul său vine în timp ce trupele ucrainene continuă să câştige teren în contraofensiva lansată contra celor ruse în teritoriile ocupate de acestea din urmă în estul şi sudul Ucrainei. Statele occidentale, SUA în special, continuă să susţină militar Kievul, furnizându-i acestuia arme şi muniţii moderne care au provocat mari pierderi umane şi materiale armatei ruse. De la începutul invaziei ruse, în februarie, Washingtonul a oferit Kievului o serie de pachete de ajutor militar ce însumează până în prezent circa 16,8 miliarde de dolari. Putin, no comment nuclear Un nou astfel de pachet, în valoare de 625 de milioane de dolari, urmează să fie anunţat curând. Acesta va cuprinde încă patru lansatoare multiple de rachete HIMARS, 16 obuziere de calibrul 155 mm şi alte 16 de calibrul 105 mm, plus muniţia aferentă, echipamente ce vor fi livrate din stocurile armatei americane. Citește și: VIDEO Rusia admite, oficial, că a pierdut zeci de kilometri din teritoriile ocupate în estul și sudul Ucrainei. Ce catastrofă urmează pentru ruși Întrebat marţi despre relatările din presă conform cărora Rusia s-ar pregăti să demonstreze că este pregătită să folosească arme nucleare în conflictul său cu Ucraina, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a răspuns că preşedinţia rusă nu doreşte să ia parte la retorica nucleară răspândită de puterile occidentale şi de organizaţiile mass-media.

Avertisment CIA Putin poate ceda nervos (sursa: kremlin.ru)
Rusia admite, oficial, că retrage trupe (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia admite, oficial, că retrage trupe

Rusia admite, oficial, că retrage trupe. O hartă militară prezentată marţi de Ministerul rus al Apărării confirmă retragerea trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Rusia admite, oficial, că retrage trupe În briefing-ul său zilnic (VIDEO) despre evoluţia frontului din Ucraina, Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreo menţiune explicită asupra replierii trupelor sale în urma operaţiunilor contraofensive ucrainene, dar zona marcată a fi sub controlul trupelor ruse este pe harta prezentată marţi vizibil mai mică faţă de harta precedentă, prezentată pe 11 septembrie. Astfel, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, unde armata ucraineană a lansat luna trecută o contraofensivă amplă - după ce trupe ruse au fost mutate de acolo în sud în urma unei diversiuni a Kievului ce a sugerat că va lansa o contraofensivă majoră în sud -, forţele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. Această repliere din Harkov se adaugă celei care era deja vizibilă pe harta din 11 septembrie. 25 de km, recuperați de ucraineni în Herson În provincia sudică Herson, linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Poziţionarea trupelor ruse pe respectiva hartă confirmă că acestea au pierdut localitatea Duceanie, iar linia frontului din Herson porneşte de acum din această localitate către vest. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Dar autorităţile proruse din provinciile ucrainene Lugansk şi Herson au susţinut marţi că trupele ruse au frânat înaintarea celor ucrainene în unele părţi ale frontului, inclusiv la Duceanie. Lupte grele lângă Kreminna Totuşi, conform canalului rus Rybar de pe Telegram, care monitorizează mişcările trupelor ruse, a fost observată continuarea înaintării trupelor ucrainene în zonele Arhanghelske şi Duceanie pentru a tăia căile de comunicaţie ale grupării armate ruse de pe malul drept al Niprului. Citește și: Elon Musk, în defensivă în fața trolling-ului pro-Ucraina: a cheltuit 80 de milioane USD pentru a ajuta această țară. După Zelenski, și președintele Lituaniei îl critică pe patronul Tesla Pe frontul din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al trupelor ruse din provincia Lugansk a declarat agenţiei TASS că trupele ucrainene încearcă în continuare să străpungă liniile defensive ruseşti din apropierea oraşului Kreminna. Potrivit sursei citate, forţele ucrainene "suferă pierderi enorme, dar cu toate acestea încearcă să avanseze".

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a lansat luni un apel la mobilizarea şcolarilor pentru recolta de cartofi din această fostă republică sovietică, afirmând că va fi un "bun antrenament fizic" pentru ei şi o "mulţumire" pentru părinţii lor, notează AFP. Lukașenko vrea elevi la cules cartofi Principal aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko, fost director al unei ferme de stat sovietice care, din 1994, conduce ţara cu o mână de fier, este cunoscut pentru derapajele sale verbale şi propunerile radicale. El s-a arătat indignat luni, în cursul unei şedinţe de guvern, că este interzisă în şcolile din Belarus "mobilizarea elevilor pentru recoltarea de mere sau cartofi", descriind această stare de fapt drept o "sălbăticie". "Cu ce exemplu ne vom creşte atunci şcolarii, copiii?", a întrebat el, referindu-se la această practică care exista pe vremea URSS. Culesul cartofilor va "uni oamenii" "Se spune că este exploatare. Dar ce exploatare poate fi dacă este vorba despre o persoană merge la muncă timp de cinci sau şase ore? Va fi o mulţumire pentru părinţi şi un bun antrenament fizic pentru copii", a continuat şeful statului, apreciind că aceasta că va "uni oamenii". Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală În 2020, Aleksandr Lukaşenko a recomandat sauna, un pahar de vodcă pe zi şi munca la câmp, pe tractor, ca remedii eficiente împotriva coronavirusului. Aliat al Moscovei şi învecinat cu Ucraina, Belarusul nu participă direct la ofensiva rusă, dar în februarie şi-a pus teritoriul la dispoziţia forţelor ruse, care l-au folosit ca bază pentru atacul lor iniţial împotriva Kievului.

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia. Statele Unite s-au consultat cu Japonia şi Coreea de Sud în vederea unui răspuns "solid" la lansarea unei rachete balistice nord-coreene care a survolat marţi Japonia, a anunţat Casa Albă, citată de France Presse. Coreea de Nord, rachetă peste Japonia Consilierul american pentru securitate naţională, Jack Sullivan, a discutat separat cu omologii săi sud-coreean şi japonez pentru a elabora un răspuns "internaţional adecvat şi solid". El a reafirmat "angajamentul ferm" al Statelor Unite pentru apărarea Japoniei şi Coreei de Sud, a precizat purtătorul său de cuvânt Adrienne Watson într-un comunicat. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Această lansare a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune care a survolat Japonia este o premieră după 2017 şi constituie o escaladare în campania intensivă de teste de armament desfăşurată de Phenian. Armata sud-coreeană a declarat că a detectat acest tir de rachetă balistică ce a zburat pe o distanţă de aproximativ 4.500 km la o altitudine de 970 km (mai sus decât Stația Spațială Internațională), survolând arhipelagul japonez în direcţia est. Într-un alt comunicat, comandamentul american pentru regiunea Asia-Pacific a condamnat lansarea, spunând că "angajamentele Washingtonului pentru apărarea Japoniei şi a Coreei rămân neclintite". Vremurile bune ale lui Trump "Statele Unite condamnă aceste acţiuni şi cheamă RPDC să se abţină de la orice alte acte ilegale şi destabilizatoare", a declarat comandamentul într-un comunicat, folosind abrevierea oficială pentru Coreea de Nord. Ultima lansare de rachetă a Phenianului deasupra Japoniei datează din 2017, la apogeul unei perioade de "foc şi furie" în care liderul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele american de atunci Donald Trump s-au insultat reciproc. Tokyo a activat marţi în mod neobişnuit sistemul de avertizare împotriva rachetelor în ţară şi a cerut evacuarea populaţiei afectate.

Putin maschează eșecul în consultări populare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin maschează eșecul în "consultări" populare

Putin maschează eșecul în "consultări" populare. Rusia va "consulta" populaţia pentru a stabili frontierele regiunilor anexate Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, a declarat luni presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP. Putin maschează eșecul în "consultări" populare Totodată, Kremlinul a declarat că favorizează o "abordare echilibrată" a problemei armelor nucleare, nu bazată pe emoţii, după ce un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin a cerut în weekend ca Rusia să folosească o "armă nucleară de mică putere" în Ucraina, notează Reuters. "Vom continua să consultăm populaţia acestor regiuni", a declarat Peskov, întrebat dacă Rusia va anexa regiunile respective în totalitate sau doar părţile pe care le ocupă. Preşedintele rus Vladimir Putin a oficializat anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie, precum şi Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei, în cadrul unei ceremonii, vineri, la Kremlin. Este nevoie de "clarificarea" frontierelor Regiunile Doneţk şi Lugansk au fost anexate în totalitatea lor, Moscova recunoscând suveranitatea regimurilor separatiste proruse la sfârşitul lunii februarie, chiar înaintea declanşării ofensivei ruse în Ucraina. Dar Kremlinul a indicat săptămâna trecută că este nevoie de "clarificarea" frontierelor regiunilor Herson şi Zaporojie. Potrivit think tank-ului american ISW (Institute for the Study of War), Moscova controlează 72% din suprafaţa regiunii Zaporojie şi circa 88% din cea a Hersonului, inclusiv capitala sa omonimă. Rusia a organizat în grabă aşa-zise "referendumuri" în cele patru regiuni, consultări denunţate vehement de Kiev şi de aliaţii săi occidentali, pe fondul unei contraofensive ucrainene care a forţat armata rusă să cedeze mii de kilometri pătraţi din teren. Kadîrov, responsabil cu emoția la Kremlin Întrebat despre comentariile lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, care a criticat conducerea militară rusă pentru eşecurile pe câmpul de luptă în Ucraina, Peskov a declarat că acesta are dreptul de a-şi exprima opinia, dar că abordarea militară a Rusiei nu ar trebui să fie condusă de emoţii, potrivit Reuters. "În momentele dificile, emoţiile trebuie excluse. Preferăm să facem evaluări echilibrate şi obiective (ale situaţiei)", a indicat Dmitri Peskov, întrebat despre aceste declaraţii, lăudând totuşi "contribuţia eroică" a lui Kadîrov la ofensiva armatei ruse în Ucraina. "Aşadar, preferăm să ne limităm la evaluări echilibrate şi obiective", a reiterat Peskov, adăugând că liderii regiunilor au dreptul de a-şi exprima punctul de vedere. Marele mister nuclear Dmitri Peskov a mai spus că baza pentru orice utilizare a armelor nucleare este stabilită în doctrina nucleară a Rusiei. Aceste principii directoare permit utilizarea armei nucleare - sau a unei alte arme de distrugere în masă - dacă astfel de arme sunt folosite împotriva Rusiei sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială, fie aceasta şi cu arme convenţionale. "Nu pot exista alte considerente atunci când vine vorba despre aceasta", a declarat Peskov. Kremlinul a dat clar de înţeles că această protecţie nucleară se extinde şi la cele patru regiuni din Ucraina în curs de anexare oficială de către Moscova. Putin a avertizat Occidentul luna trecută că "nu blufează" atunci când a spus că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare pentru a-şi proteja teritoriul. Vineri, el a declarat că SUA au creat un "precedent" prin lansarea de bombe nucleare asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Variabila "Ucraina în NATO" Kadîrov a fost instalat în funcţia de preşedinte cecen de către Putin în 2007 pentru a exercita controlul asupra unei regiuni autonome al cărei popor a luptat în războaie sângeroase cu Moscova de-a lungul anilor 1990 şi începutul anilor 2000 pentru independenţă. El a pus la dispoziţia Moscovei forţe cecene pentru a sprijini Rusia în campania militară în Ucraina, iar criticile sale la adresa conducerii militare, după ce Rusia s-a retras din bastionul său din Liman (regiunea Doneţk), au fost unele dintre cele mai tranşante de la începutul conflictului, care durează deja de şapte luni. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul În acelaşi timp, Kremlinul a declarat luni că "monitorizează îndeaproape" situaţia legată de dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o aderare rapidă la alianţă, transmite EFE. "Urmărim cu multă atenţie această decizie. Reamintim că tocmai orientarea Ucrainei către NATO şi confirmarea viitoarei apartenenţe la Alianţa Nord-Atlantică a fost unul dintre motivele operaţiunii militare speciale ruse", a declarat Dmitri Peskov, remarcând că ţările NATO au reacţionat "diferit" la recentele declaraţii ale Kievului. Binomul Finlanda - Suedia, caz unic? "Există ţări care susţin aderarea rapidă a acesteia, iar altele nu. În orice caz, toate evocă principiul consensului", a spus el. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că uşile NATO "rămân deschise" pentru Ucraina, dar a reamintit Kievului că există un proces de urmat pentru a deveni membru al alianţei. În plus, Blinken a evitat să răspundă la întrebarea dacă ţara sa ar susţine o procedură de urgenţă pentru aderarea Ucrainei la NATO, cum este cea urmată de Suedia şi Finlanda în acest an. Zelenski a solicitat aderarea la NATO la 30 septembrie, ca răspuns la anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson. Trupele ucrainene au reuşit luni cea mai puternică înaintare în sud de la începutul războiului cu Rusia, străpungând frontul şi avansând de-a lungul râului Nipru, înaintare care ameninţă liniile de aprovizionare ale trupelor ruse aflate în provincia Herson pe malul de est al Niprului, relatează Reuters. Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson Inclusiv surse ruseşti au recunoscut că o ofensivă ucraineană condusă cu tancuri a înaintat zeci de kilometri de-a lungul malului vestic al Niprului, unde au fost recucerite zeci de sate. Aceste succese ucrainene în sud survin după cele obţinute recent în est şi care au întors în defavoarea Rusiei cursul războiului, deşi Moscova a încercat să ridice miza prin anexarea provinciilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, prin ordonarea unei mobilizări parţiale şi lansarea de ameninţări cu represalii nucleare. "Situaţia este tensionată, să o spunem aşa, pentru că, da, într-adevăr sunt progrese" ale trupelor ucrainene, a declarat la televiziunea publică rusă Vladimir Saldo, liderul instalat de Moscova în teritoriile ocupate din provincia sudică Herson. Kievul, reținut în comentarii "Există o aşezare numită Duceanie, chiar de-a lungul râului Nipru, şi acolo în acea regiune a fost o străpungere (ucraineană). Sunt aşezări ocupate de forţele ucrainene", a adăugat liderul pro-rus. Duceanie se află la circa 30 de kilometri sud de locul unde se situa linia frontului înaintea acestei noi înaintări ucrainene, indicând astfel unul dintre cele mai rapide avansuri ucrainene de la începutul războiul, această înaintare fiind în plus reuşită într-o zonă unde după lansarea invaziei în februarie trupele ruse şi-au consolidat poziţiile şi de atunci frontul a rămas aproape static într-o confruntare de uzură. "Forţele noastre armate avansează puternic de-a lungul malului Niprului", a confirmat la rândul său Sergii Klan, un responsabil ucrainean al administraţiei militare regionale din Herson. Kievul păstrează deocamdată tăcerea asupra ofensivei din sud. "Situaţia rămâne complicată, ostilităţile continuă", a comentat precaut preşedinţia ucraineană, potrivit AFP. Administrația rusă bravează: "Respingem toate atacurile" La rândul său, şeful administraţiei ruse din Herson, Kirill Stremusov, a susţinut că trupele ruse ar rezista totuşi în faţa ofensivei ucrainene. "Respingem toate atacurile (...) şi toţi cei care sunt panicaţi astăzi pe social media vor trebui să ia o pauză. Aici nu este Harkov şi nici Liman. Reuşim să ţinem liniile defensive", a declarat acesta, făcând referire la regiunea nord-estică şi la oraşul din regiunea Doneţk pe care trupele ruse le-au pierdut în urma recentelor contraofensive ucrainene. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Prin contraofensiva aflată în desfăşurare în sud armata ucraineană urmăreşte să încercuiască dinspre nord şi est trupele ruse desfăşurate pe malul estic al râului Nipru, unde ar putea fi până la 25.000 de soldaţi ruşi. Trupele ucrainene au distrus deja podurile de peste Nipru, forţându-le pe cele ruse să apeleze la pontoane şi alte improvizaţii pentru a-şi aproviziona aceşti soldaţi. O continuare a înaintării ucrainene de-a lungul Niprului ar izola însă complet acest trupe ruse, care s-ar vedea astfel încercuite şi cu toate căile de comunicaţie tăiate.

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos (sursa: forsvaret.no)
Internațional

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos. Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea pe fondul suspiciunilor că acte de sabotaj au provocat scurgeri în gazoductele Nord Stream săptămâna trecută, informează Reuters. Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos Gazul a început să se scurgă în Marea Baltică la 26 septembrie din conductele ruseşti Nord Stream 1 şi 2 în largul coastelor Danemarcei şi Suediei. Seismologii au înregistrat explozii în zonă şi poliţia din mai multe ţări a demarat anchete. Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze din Europa şi un important exportator de petrol, şi-a desfăşurat săptămâna trecută forţele navale şi aeriene pentru a patrula în jurul câmpurilor petroliere offshore şi a anunţat că va primi asistenţă din partea Marii Britanii, Germaniei şi Franţei în acest sens. La cererea poliţiei norvegiene, Garda Naţională, o forţă de mobilizare rapidă, a început luni să desfăşoare trupe la platformele de procesare şi export de petrol şi gaze. Îngrijorare printre muncitori Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Printre facilităţile de pe uscat care primesc luni protecţia poliţiei şi armatei sunt terminalele de export de gaze Kollsnes şi Nyhamna, instalaţia de gaz şi condensat Kaarstoe şi rafinăria de petrol Mongstad. Un purtător de cuvânt al forţelor armate a refuzat să spună câţi militari au fost desfăşuraţi, invocând preocupări de securitate.

BBC critică Franța, care nu trimite suficiente arme Kievului Foto: Twitter
Internațional

BBC critică Franța, nu trimite suficiente arme

BBC publică, pe site-ul său, un material în care critică Franța, care nu trimite suficiente arme Kievului. Livrările de arme ale Parisului către regimul Zelenski sunt mult sub Germania sau Polonia, arată BBC. BBC critică Franța, care nu trimite suficiente arme „Dacă Franța vrea să conducă Europa către o nouă eră a autonomiei militare, de ce contribuția sa la efortul de război din Ucraina este atât de mică? Aceasta este întrebarea incomodă pusă de unii dintre cei mai importanți gânditori strategici ai țării, care îl presează pe președintele Emmanuel Macron să ia o decizie urgentă privind transferarea mai multor arme către Kiev”, arată BBC. Analizele citate de BBC arată că Franța livrat doar 2% din armamentul și muniția trimise Ucrainei, în ce Germania a livrat 9%, Polonia - 22%, iar SUA - 49%. Un analist militar francez, François Heisbourg, a spus, pentru BBC, că nu a vrut să creadă aceste statistici, așa că a verificat greutatea cantităților de echipament militar livrat: Franța era pe locul nouă. Însă oficialii francezi ai apărării spun că adevărata măsură a ajutorului militar este calitatea, nu cantitatea. Unele țări furnizează cantități foarte mari de echipamente învechite. Ei arată că Franța a oferit 18 unități de artilerie autopropulsate Caesar. Însă cele 18 unități Caesar reprezintă un sfert din artileria autopropulsată a Franței și dacă ar livra mai multe, țara ar deveni vulnerabilă și nu și-ar putea apăra interesele în alte regiuni, precum Sahel. Le Monde a scris însă, acum două zile, că Franța ar putea să mai trimită Ucrainei între șase și 12 sisteme Caesar, sisteme destinate inițial Danemarcei. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale „Multe țări din estul Europei sunt reticente față de președintele Macron, despre care cred că a fost mult prea indulgent față de Putin (…) în primele luni de război. A prins rădăcini o narațiune conform căreia Franța are un sentiment ambivalent cu privire la un triumf ucrainean”, mai scrie BBC.

Lula și Bolsonaro, în turul doi (sursa: Facebook/Lula)
Internațional

Lula și Bolsonaro, în turul doi

Lula și Bolsonaro, în turul doi. Fostul preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva a ieşit învingător în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din Brazilia în faţa preşedintelui în exerciţiu Jair Bolsonaro, cei doi urmând să se confrunte în al doilea tur, care va avea loc pe 30 octombrie, informează luni AFP. Lula și Bolsonaro, în turul doi Luiz Inacio Lula da Silva, figură simbolică a stângii braziliene, a obţinut 47,97%, în timp ce liderul de extremă-dreapta Jair Bolsonaro a obţinut 43,60%, a anunţat Curtea Electorală Superioară după numărarea a 97,69 % din voturi. "Lupta va continua până la victoria finală", a declarat duminică seară Luiz Inacio Lula da Silva. Această victorie la limită este dezamăgitoare pentru Lula, pentru care sondajele estimaseră un avans mai mare şi chiar o victorie din primul tur. Preşedintele Jair Bolsonaro a rezistat mult mai bine decât s-a estimat, în contextul în care sondajele îl dădeau cu mult în urma lui Lula în intenţiile de vot (36% faţă de 50%). Pentru liderul populist, care a scăpat de o înfrângere umilitoare din primul tur, aceste patru săptămâni pot fi o şansă de a-şi mobiliza susţinătorii şi de a găsi un nou elan. Posibile tulburări și violențe O a doua rundă înseamnă încă o lună de campanie toxică, care a obosit milioane de brazilieni din august. Michael Shifter de la Universitatea Georgetown a declarat pentru AFP că un al doilea tur va spori incertitudinea şi "nu ar fi surprinzător să vedem mai multe tulburări sau incidente violente". Duminică brazilienii s-au îndreptat masiv spre secţiile de votare, unde s-au format cozi lungi, pentru a alege preşedintele, dar şi deputaţii, o treime din senatori şi guvernatorii celor 27 de state. Mulţi candidaţi din tabără lui Bolsonaro, inclusiv foşti miniştri, au fost aleşi în Congres şi ca guvernatori. Scrutinul, la care au fost chemaţi să îşi exprime preferinţele 156 de milioane de alegători, se pare că a avut loc fără violenţe. Peste 500.000 de membri ai forţelor de securitate au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea scrutinului, care a avut loc în prezenţa a zeci de observatori străini Bolsonaro, mai sus decât estimau sondajele Două incertitudini au planat asupra zilei de duminică: dacă Lula va reuşi să fie ales pentru un al treilea mandat de preşedinte din primul tur şi dacă Bolsonaro va contesta rezultatul, aşa cum ameninţă de luni de zile. Enervat de întrebările insistente din partea presei, Bolsonaro, îmbrăcat în tricoul galben-verde al naţionalei de fotbal sub care purta o vestă antiglonţ, nu a vrut să spună clar dacă va recunoaşte rezultatul. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Brazilienii l-au penalizat mai puţin decât se prevedea pe preşedintele în exerciţiu în vârstă de 67 de ani pentru negarea epidemiei de COVID (soldată cu 685.000 de morţi), criza economică care afectează Brazilia, unde peste 30 de milioane de oameni suferă de foame, şi crizele care i-au marcat întreg mandatul. Lula revine după 12 ani Fostul preşedinte de stânga Lula (2003-2010), în vârstă de 76 de ani, are probleme în a scăpa de eticheta de corupţie cu care a rămas după uriaşul scandal "Spălare expres" care i-a adus 18 luni de închisoare, după care condamnările i-au fost anulate sau au fost prescrise. Lula a urmărit anunţarea rezultatelor într-un hotel din Sao Paulo, în timp ce Jair Bolsonaro de la reşedinţa sa din Brasilia, palatul Alvorada. "Pentru mine, acestea sunt cele mai importante alegeri", a declarat Lula, care a votat în Sao Bernardo, o suburbie muncitorească din Sao Paulo. Este a şasea cursă electorală la care participă, la 12 ani după ce a părăsit puterea cu o rată de popularitate imensă (87%).

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal (sursa: TASS)
Internațional

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal. Şeful comisariatului militar din regiunea Habarovsk, Iuri Laiko, a fost demis din funcţie după ce jumătate din bărbaţii mobilizaţi au fost trimişi acasă, întrucât nu îndeplineau criteriile de recrutare, a anunţat luni Mihail Degtiarev, guvernatorul acestei regiuni din Extremul Orient rus, potrivit Reuters şi Interfax. Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal Mobilizarea decretată de preşedintele rus Vladimir Putin la 21 septembrie, prima în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial, a provocat o nemulţumire pe scară largă printre oficiali şi cetăţeni cu privire la modul în care a fost gestionată recrutarea, existând plângeri împotriva unor ofiţeri de la comisariate care au trimis ordin de înrolare unor bărbaţi în mod clar neeligibili. "În decurs de zece zile, mai multe mii de compatrioţi de-ai noştri au primit ordine de chemare şi s-au prezentat la birourile de înregistrare şi de înrolare", a declarat Degtiarev într-o postare video pe aplicaţia de mesagerie Telegram. "Jumătate dintre ei au fost trimişi acasă, întrucât nu îndeplineau criteriile de selectare pentru a intra în serviciul militar", a explicat guvernatorul, care a adăugat că înlăturarea din funcţie a şefului comisariatului militar din Habarovsk nu va afecta în niciun fel mobilizarea decretată de Vladimir Putin. Mobilizare haotică, mii de arestări Presa din Habarovsk a relatat despre înrolarea unui bărbat care îşi creştea singur fiica cu dizabilităţi, ceea ce a provocat un val de nemulţumire, precum şi cazul unui tânăr cu schizofrenie, potrivit Interfax. Mobilizarea haotică a bărbaţilor pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina a împins mii de bărbaţi apţi de luptă să fugă din ţară pentru a evita o recrutare care a fost anunţată ca fiind destinată pentru cei cu experienţă militară şi cu anumite competenţe, dar care de multe ori a părut să nu ţină cont de dosarul personal, de starea de sănătate, de statutul de student şi chiar de vârstă, notează Reuters. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Aproximativ 2.000 de persoane au fost arestate în timpul protestelor împotriva războiului în peste 30 de oraşe, iar unora dintre cei reţinuţi li s-au înmânat ordinele de chemare chiar în secţia de poliţie unde au fost duşi, ceea ce Kremlinul a declarat că este perfect legal, aminteşte sursa citată. Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, numind-o "operaţiune militară specială", în ceea ce este prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă (sursa: Facebook/US Department of Defense)
Internațional

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă. Ministrul american al Apărării Lloyd Austin a declarat că nu consideră iminentă o invazie a Chinei asupra Taiwanului, dar că Beijingul va încerca să stabilească o "nouă normalitate" cu activităţile sale militare în jurul insulei, informează duminică Reuters. Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă O vizită întreprinsă în august în Taiwan de preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, a iritat China, care a lansat ulterior exerciţii militare în jurul insulei. Acestea continuă şi în prezent, chiar dacă la o scară mult mai redusă. "Nu văd o invazie iminentă", a spus Austin într-un interviu pentru CNN. "Ceea ce vedem este acţiunea Chinei pentru a stabili ceea ce ea va numi noua normalitate. O activitate sporită - noi vedem o serie de traversări ale liniei centrale de către aeronavele lor. Acest număr a crescut de-a lungul timpului. Noi vedem mai multă activitate a vaselor lor de suprafaţă în şi în jurul apelor Taiwanului", a precizat Austin. SUA şi aliaţii lor au răspuns la aceste exerciţii militare ale Chinei continuând să navigheze prin regiune. O navă de război a marinei americane şi o fregată canadiană au tranzitat Strâmtoarea Taiwan pe 20 septembrie. Biden: SUA vor ajuta un Taiwan atacat Washingtonul va continua să conlucreze cu aliaţii şi partenerii săi "pentru a asigura menţinerea unei regiuni Indo-Pacifice libere şi deschise", a mai spus Austin pentru CNN. Beijingul consideră că Taiwanul este parte a teritoriului său şi că strâmtoarea - care separă insula de China continentală şi care constituie una dintre căile de navigaţie cele mai frecventate din lume - îi aparţine. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Această nouă tranzitare militară americano-canadiană - prima în ultimele 11 luni - survine după o declaraţie a lui Joe Biden care a afirmat că trupe americane ar putea veni în ajutorul Taiwanului în ipoteza unei invazii chineze.

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul (sursa: flickr/The White House)
Internațional

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați. Partidul pro-Kremlin Rusia Unită va prezenta un proiect de lege care să le permită deputaţilor din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să poată fi mobilizaţi voluntar pentru a lupta în Ucraina, transmite duminică EFE. Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați "Legea federală stipulează că deputaţii nu trebuie să fie mobilizaţi. Acum facem acest demers pentru ca ai mei colegi de partid să poată fi mobilizaţi", a explicat duminică Vitali Milonov, deputat din Sankt Petersburg, pentru agenţia RIA Novosti. Milonov, cunoscut pentru criticile sale dure la adresa opoziţiei democratice şi a minorităţilor sexuale, a dat asigurări că a discutat această problemă cu secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turceak, care a cerut modificarea regulamentului Dumei de Stat. În prezent, dacă un deputat decide să se ofere voluntar pentru a participa la invazia rusă din Ucraina, numită de Moscova "operaţiune militară specială", şi nu ia parte la sesiunile legislativului, încalcă regulamentul de funcţionare al Dumei de Stat. "Dacă va fi luată această decizie, atunci voluntarii noştri (parlamentari) nu vor mai încălca regulamentul. Şi, în acest mod, toţi cei care doresc pot fi mobilizaţi. Nu a mai existat niciodată un asemenea precedent", a explicat Milonov. Milonov s-ar fi înrolat în Donbas, dar e la Moscova În plus, Milonov a precizat că, spre deosebire de alţi voluntari şi de rezervişti, deputaţii care luptă nu vor primi salariu, ba chiar îşi vor autofinanţa şederea în Ucraina. Săptămâna aceasta, Milonov, care are şase copii, a anunţat că s-a înrolat într-o unitate de artilerie pentru a apăra Donbasul de atacurile armatei ucrainene. Totuşi, presa locală l-a criticat pentru că a asistat vineri la Kremlin la ceremonia de semnare a tratatelor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Milonov a răspuns că intenţionează să participe şi luni, în Duma de Stat, la sesiunea la care va fi aprobată anexarea. Unii deputați chiar ar vrea pe front Preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a explicat că deputaţii nu sunt scutiţi de mobilizare, i-a încurajat să-şi facă datoria şi a amintit că deja unii dintre ei luptă în Donbas. Andrei Turceak a susţinut că a primit mai multe solicitări din partea deputaţilor care sunt dispuşi să plece pe front, între ei, şeful comisiei de sănătate din Duma de Stat, Dmitri Hubezov. Şi Aleksandr Borodai, deputat al partidului Rusia Unită şi fost "premier" al autointutulatei "Republici Populare Doneţk", şi-a exprimat dorinţa de a se înrola. Preşedintele rus Vladimir Putin a admis că s-au făcut greşeli în cadrul mobilizării parţiale pe care a decretat-o la 21 septembrie şi care a provocat un exod masiv în străinătate a bărbaţilor care pot fi încorporaţi. Penurie majoră de ofițeri După cum a informat duminică Institutul pentru Studierea Războiului, Statul Major al armatei ruse a decis să accelereze înaintarea în grad a cadeţilor din academiile militare din cauza deficitului de ofiţeri. În plus, institutul a transmis că aceşti cadeţi şi rezerviştii pe care îi instruiesc vor fi trimişi pe front după numai o lună de antrenament. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Armata rusă a suferit sâmbătă cea de-a doua înfrângere majoră în estul Ucrainei în mai puţin de o lună, fiind nevoită să se retragă din oraşul strategic Liman.

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică (sursa: forsvaret.dk)
Internațional

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică. Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, nu mai prezintă scurgeri în Marea Baltică, a indicat sâmbătă pentru AFP un purtător de cuvânt. Nord Stream 2, "reparat" de Baltică "Presiunea apei a închis mai mult sau mai puţin gazoductul, astfel încât gazul care este în interior nu poate ieşi", a declarat Ulrich Lissek, purtător de cuvânt al Nord Stream 2. "Concluzia este că există încă gaz în gazoduct", a adăugat el, fără a putea preciza cantitatea. Nord Stream 1 şi 2, construite pentru a transporta gaz rusesc în Europe, au fost avariate de explozii submarine în largul insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică, provocând barbotări pe mari suprafeţe. Informaţii privind situaţia scurgerilor din gazoductului Nord Stream 1 nu sunt disponibile deocamdată. Cele două conducte exploatate de un consorţiu depinzând de gigantul rus Gazprom nu erau operaţionale din cauza consecinţelor războiului din Ucraina, dar erau umplute cu gaz. Explozii misterioase Scurgerea din Nord Stream 1, mai puternică, a început de asemenea să se reducă vineri, spre finalul zilei, suprafaţa de barbotare scăzând la 600 metri în diametru, faţă de 900-1.000 metri la început. Autorităţile daneze şi suedeze estimaseră vineri, într-o scrisoare către Consiliul de Securitate al ONU, că scurgerile ar urma să se oprească duminică, odată cu epuizarea zecilor de mii de tone de gaz din conducte. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei "Toate informaţiile disponibile indică spre faptul că aceste explozii sunt consecinţa unui act deliberat", au mai scris autorităţile daneze şi suedeze, fără a arăta spre o ţară responsabilă. Originea exploziilor rămâne în continuare un mister, Moscova şi Washingtonul negând orice responsabilitate.

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia (sursa: Facebook/Lula)
Internațional

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia. Fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva este în continuare marele favorit la alegerile prezidenţiale din Brazilia, pe care le-ar putea câştiga chiar în primul tur, potrivit sondajului publicat de institutul Datafolha sâmbătă seara, în ajunul alegerilor, informează AFP. Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia Datele sunt stabile comparativ cu cele ale sondajului publicat joi. Lula, liderul stângii braziliene, ar obţine 50% din voturile valabile (excluzându-le pe cele nule şi albe) faţă de 36% cât ar reuşi să strângă adversarul său direct, preşedintele de extremă dreapta Jair Bolsonaro, potrivit sondajului. Un candidat trebuie să atingă pragul de 50% plus un vot pentru a fi ales din primul tur şi să evite turul al doilea, programat pentru 30 octombrie. Potrivit Datafolha, intenţiile de vot sunt stabile, Lula obţinând 48%, iar Bolsonaro 34%. Marja de eroare este de plus / minus două puncte procentuale. Bolsonaro: Sondajele sunt false Sondajul a fost realizat vineri şi sâmbătă pe un eşantion de 12.800 de persoane, mai mare decât de obicei. Pe de altă parte, Jair Bolsonaro dă asigurări că sondajele sunt false şi că el va fi ales în primul tur. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Un alt sondaj, publicat de Ipec, îl creditează pe Lula cu 51% din voturile valabile, faţă de 37%, cât ar obţine Bolsonaro în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră