vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5110 articole
Internațional

Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea"

Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a acuzat joi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că nu doreşte să negocieze şi Occidentul pentru că sprijină Kievul în această poziţie, transmite dpa. Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea" Preşedintele Zelenski afirmase anterior că va negocia direct doar cu preşedintele rus Vladimir Putin dacă Moscova s-ar retrage pe linia de dinaintea invaziei. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia "Este convenabil pentru Occident să susţină această inflexibilitate care nu este foarte bine întemeiată din punct de vedere intelectual", a estimat ministrul rus de externe într-o declaraţie pentru filiala în limba arabă a postului de stat RT, potrivit Agerpres. Discuţiile de pace au fost întrerupte după atrocităţile comise de forţele ruse în suburbiile Kievului, scoase la iveală şi prezentate lumii de autorităţile ucrainene.

Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea" (sursa: kremlin.ru)
Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat joi gata să ajute la "depăşirea crizei alimentare" provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei, relatează France Presse şi Reuters. Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile Rusia "este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării restricţiilor motivate politic de către Occident", a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi. Kremlinul precizează că acest apel a avut loc "la iniţiativa părţii italiene". Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina "nu sunt fondate". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus", a declarat el. "Situaţia s-a înrăutăţit din cauza restricţiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană", a asigurat el, referindu-se la salvele de sancţiuni fără precedent care au lovit Rusia, notează AFP. Rusia + Ucraina = o treime din grâul mondial Ucraina, un exportator major de cereale, în special porumb şi grâu, are producţia blocată din cauza luptelor.La rândul ei, Rusia, o altă putere cerealieră, nu îşi poate vinde producţia şi îngrăşămintele din cauza sancţiunilor occidentale care afectează sectoarele financiare şi logistice. Cele două ţări produc o treime din grâul mondial. Vladimir Putin l-a informat de asemenea pe Draghi despre "lucrările în curs pentru a stabili o viaţă liniştită în oraşele eliberate din Donbas" şi că procesul de pace a fost "îngheţat de Kiev", mai notează AFP. Lavrov ironizează planul italian de pace Potrivit unui comunicat al guvernului italian, "apelul a fost dedicat evoluţiei situaţiei din Ucraina şi eforturilor de a găsi o soluţie comună la criza alimentară în curs, precum şi gravelor repercusiuni asupra celor mai sărace ţări ale lumii". Niciunul dintre cei doi lideri nu a vorbit direct despre planul de pace în Ucraina propus de Italia. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a considerat joi că acest plan prezentat de Italia la ONU nu este "serios" şi că el nu îi cunoaşte conţinutul decât din presă, textul nefiind comunicat Moscovei. Printre altele, Putin i-a mai spus lui Draghi că Rusia este gata să continue furnizarea neîntreruptă de gaz către Italia.

Doi soldați ruși au recunoscut crimele de război (sursa: Twitter/@DominicWaghorn)
Internațional

Doi soldați ruși au recunoscut crimele de război

Doi soldați ruși au recunoscut crimele de război. Doi soldaţi ruşi au pledat vinovat, joi, într-un proces pentru crime de război comise în estul Ucrainei, al doilea asemenea proces de la declanşarea agresiunii militare ruse contra ţării vecine, transmite Reuters. În cadrul procesului desfăşurat la tribunalul districtului Kotelevska, din centrul Ucrainei, procurorii au cerut o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru Aleksandr Bobîkin şi Aleksandr Ivanov, acuzaţi de încălcarea legilor războiului. Doi soldați ruși au recunoscut crimele de război Avocatul apărării a solicitat clemenţă din partea judecătorului, afirmând că cei doi soldaţi executau ordinele primite şi că ei regretă faptele comise. Bobîkin şi Ivanov făceau parte dintr-o unitate de artilerie care a tras către ţinte din regiunea ucraineană Harkov, dinspre Belgorod, regiune aflată în Rusia. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Tirul de artilerie a distrus o instituţie de învăţământ din oraşul Derhaci, au afirmat procurorii. Cei doi soldaţi ruşi au fost capturaţi după ce au trecut frontiera şi au continuat să tragă, potrivit Agerpres. https://twitter.com/novayagazeta_en/status/1527367846472232962 "Sunt complet vinovat de crimele de care sunt acuzat. Am tras către Ucraina dinspre Rusia", a declarat Bobîkin în sala de judecată. Solicitând să nu primească pedeapsa maximă cu închisoarea, Aleksandr Ivanov a spus: "Regret şi cer o reducere a sentinţei". Audierile au durat mai puţin de o oră. Verdictul este aşteptat în data de 31 mai. Luni, un tribunal din Ucraina a condamnat un soldat rus la închisoare pe viaţă pentru uciderea unui civil neînarmat. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Bombardamente masive în Severodonetsk și Lisichansk (sursa: Pexels)
Internațional

Bombardamente masive în Severodonetsk și Lisichansk

Bombardamente masive în Severodonetsk și Lisichansk. Orașele ucrainene Severodonețk și Lisichansk se află sub asaltul Rusiei pe fondul unei ofensive în estul regiunii Luhansk, a anunțat joi Biroul președintelui Ucrainei. Severodonetsk - un oraș industrial situat peste râul Siverski Donets, de la Lisichansk - a fost supus unui bombardament intens, iar declarația a precizat că Asociația de cercetare și producție Impulse și 11 clădiri înalte din oraș au fost distruse. Bombardamente masive în Severodonetsk și Lisichansk Oleksandr Striuk, șeful administrației militare din Severodonetsk, a declarat joi, într-un interviu radiofonic, că legătura dintre Severodonetsk și Lisichansk a fost "complicată" din cauza bombardamentelor rusești asupra unui pod dintre cele două orașe. Inamicul nu a încetat să bombardeze cartierele rezidențiale în ultimele o săptămână și jumătate, a spus Striuk. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "12.000 - 13.000 de oameni au rămas în oraș. Oamenii se ascund în adăposturi și subsoluri. Orașul se află sub un foc constant", potrivit CNN.Comunicațiile sunt limitate și că 90% din locuințele din Severodonetsk au fost avariate sau distruse. Căderea Severodonetsk - ultimul oraș important din regiunea Luhansk aflat sub controlul guvernului ucrainean - ar fi un eșec major pentru Kiev. "Situația este dificilă, în special în districtul operațional Donețk", a declarat Fedir Venislavskyi, un deputat ucrainean și membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și informații. "Punctele cele mai fierbinți sunt Severodonetsk și Lisichansk ", a spus el, adăugând că soldații ruși încearcă să încercuiască trupele ucrainene înainte de a viza în continuare orașele Bakhmut și Soledar. "Inamicul controlează parțial Lîman și se îndreaptă spre periferia orașului Severodonetsk. Situația în această zonă operațională va fi foarte dificilă în zilele următoare", a declarat Venislavski.

De ce puțini șobolani au părăsit corabia lui Putin Foto: Kremlin.ru
Internațional

Puțini șobolani au părăsit corabia Putin

„De ce atât de puțini șobolani mari au părăsit corabia lui Putin” este titlul unui comentariu Bloomberg, care arată că un număr nesemnificativ de apropiați ai liderului de la Kremlin și-au dat demisia din funcție, criticând invadarea Ucrainei. În comentariu se arată că printre cei care l-au părăsit pe Putin se află fostul vicepremier Anatoli Ciubais sau diplomatul Boris Bondarev. În plus, au existat o serie de proteste din zona presei controlate de statul rus, precum cel al Marinei Ovsianikova. Însă lista este foarte scurtă, constată comentatorul Bloomberg, Leonid Bershidsky. Pe ea nu apar miniștri, generali, șefi ai televiziunilor de stat sau oligarhi. De ce puțini șobolani au părăsit corabia lui Putin „Dacă șobolanii nu fug, nava nu se scufundă, cel puțin nu din punctul de vedere al șobolanilor”, explică editorialistul Bloomberg. El arată că oamenii din anturajul lui Putin sunt foarte raționali și încearcă să simtă mirosul înfrângerii. Dar, deocamdată, nu-l simt, spune el. Comentatorul arată că Putin și-a „hrănit” timp de două decenii oamenii. Nu este clar ce ar câștiga aceștia dacă ar denunța invazia din Ucraina. În plus, bunurile celor care dezertează sunt confiscate, într-o formă sau alta, deci aceste dezertări generează „oportunități” pentru cei care rămân și pot pune mâna pe bunurile dezertorilor. "For those playing the waiting game, the proverbial ship will need to take on a much more pronounced list before they make a move, and that move is more likely to be a power play than an escape."https://t.co/eKdkqsGgzq by @Bershidsky— Scott Rose (@rprose) May 25, 2022 În plus, scrie Bershidsky, emigrația rusă nu i-a întâmpinat bine pe cei care l-au părăsit acum pe Putin - un exemplu fiind cel al Marinei Ovsianikova, acuzată că și-ar fi însecenat disidența. În sfârșit, cei care speră la căderea lui Putin știu că va trebui să fie la Moscova, dacă acest lucru se va petrece, pentru a prinde o felie din noua structură de putere. „Acestea fiind spuse, lipsa unei disidențe (...) nu este ceva de sărbătorit pentru Putin (...) Calculul rece în fața unor circumstanțe excepțional de rușinoase vorbesc despre o scădere a calității umane și intelectuale a elitei”, scrie, la final, Leonid Bershidsky. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei „

Războiul a picat ca un "trăsnet" (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Războiul a picat ca un "trăsnet"

Războiul a picat ca un "trăsnet". Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că Europa și comunitatea internațională se află într-un punct critic și a declarat că lumea s-a schimbat de la începutul războiului din Ucraina. Războiul a picat ca un "trăsnet" "Lumea se află într-un punct de cotitură", a declarat Scholz în timpul unui discurs special la Forumul Economic Mondial de la Davos, adăugând că nu doar Ucraina este în pericol, ci și "sistemul de cooperare internațională care a fost forjat după două războaie mondiale". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Războiul a fost un "trăsnet", dar perspectiva ca Rusia "să captureze Ucraina pare mai puțin probabilă decât la începutul" invaziei, a spus Scholz, citând rezistența acerbă a trupelor ucrainene și ajutorul din partea comunității internaționale, potrivit CNN. Moscova a eșuat până acum în obiectivele sale militare, dar a reușit să unească comunitatea internațională și să avanseze rapid planul Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, a adăugat el. "Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige acest război și cred cu tărie că nu-l va câștiga", a declarat Scholz.

Declarații războinice a lui Kadîrov(sursa: stiri.md)
Internațional

Kadîrov amenință Polonia

Kadîrov amenință Polonia. Ramzan Kadîrov, liderul cecen și aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că este pregătit să atace Polonia și că țara europeană "ar face bine să își ia înapoi armele". Într-o înregistrare video distribuită miercuri pe Twitter, Kadîrov spune că "problema Ucrainei este închisă" și că este "interesat de Polonia", potrivit unei traduceri a comentariilor sale. Kadîrov amenință Polonia "După Ucraina, dacă ni se va da comanda, în șase secunde vă vom arăta de ce suntem capabili", a spus Kadîrov. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Polonia este una dintre țările care a furnizat arme Ucrainei pentru a o ajuta să se apere de invazia Rusiei, care durează de la sfârșitul lunii februarie. Declarația lui Kadîrov evidențiază îngrijorările exprimate de unii lideri polonezi că Rusia ar putea lansa un potențial atac asupra Poloniei în viitor. https://twitter.com/nexta_tv/status/1529522840806076417 În timp ce Putin nu a dat nicio indicație definitivă cu privire la faptul că ar putea privi în continuare spre Polonia, ministrul adjunct de externe polonez Pawel Jablonski a declarat în timpul unui interviu cu Al Jazeera publicat la sfârșitul lunii martie că este o "certitudine absolută" că Putin ar dori să atace Polonia. "În același timp, suntem, de asemenea, destul de siguri că Putin nu o va face acum, deoarece este prea ocupat cu ceea ce se întâmplă în Ucraina", a adăugat Jablonski.

Bilanțul celor 104 zile de război(sursa: Twitter/Генеральний штаб ЗСУ)
Internațional

Bilanțul războiului după 92 de zile de război

Bilanțul războiului după 92 de zile de război. Rusia a pierdut 29.600 de militari, 1.315 tancuri, 3.235 de vehicule blindate de luptă și 617 sisteme de artilerie în cele 92 de zile de război împotriva Ucrainei, transmite statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Pravda. Bilanțul războiului după 92 de zile de război Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 26 mai 2022 cuprind aproximativ: 29.600 (+150) militari1.315 (+10) tancuri3.235 (+22) vehicule blindate de luptă617 (+11) sisteme de artilerie201 (+0) lansatoare de rachete multiple93 (+0) echipamente de apărare aeriană206 (+0) avioane170 (+0) elicoptere502 (+11) drone operațional-tactice114 (+2) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.225 (+8) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil47 (+3) piese de echipament special Pe 25 mai, trupele rusești au suferit cele mai importante pierderi pe frontul Avdiivka. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei În ultimele de 24 de ore, forțele ruse au tras asupra a 41 de zone populate din regiunile Donețk și Luhansk. Șase persoane au fost ucise și 12 au fost rănite ca urmare a bombardamentelor inamice." https://twitter.com/GeneralStaffUA/status/1529719217720803328

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv Foto: Inquam/ Octav Ganea
Internațional

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv. Fostul primar Cristian Popescu-Piedone a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie la executare împotriva condamnării de patru ani închisoare primită pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv, în urma căreia au decedat 64 de persoane. Este prima acţiune în justiţie la care apelează Piedone pentru a scăpa de condamnare după ce a fost închis în penitenciar. Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv Instanţa a stabilit în acest caz termen pe data de 16 iunie. Piedone mai are la dispoziţie două căi extraordinare de atac la care poate apela - contestaţia în anulare şi recursul în casaţie. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Pe 12 mai, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsă scăzută la jumătate faţă de condamnarea de 8 ani şi 6 luni de închisoare cât luase la Tribunalul Bucureşti, potrivit Agerpres. Pe lângă scăderea la jumătate a pedepsei, Piedone a fost scos şi de pe lista inculpaţilor care trebuie să plătească daune de zeci de milioane de euro către victimele incendiului. Piedone este acuzat că semnat acordurile şi autorizaţiile de funcţionare a clubului Colectiv într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Forțele rusești "desfășoară o ofensivă intensă" pentru a cuceri un oraș cheie, afirmă oficiali ucraineni (sursa: Pexels)
Internațional

Ofensivă rusească intensă în regiunea Donețk

Ofensivă rusească intensă în regiunea Donețk. Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că forțele rusești "desfășoară o ofensivă intensă" pentru a cuceri orașul-cheie Lîman din regiunea Donețk. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleksandr Motuzianik, a declarat că eforturile Rusiei de a "prelua complet controlul" asupra orașului Lîman "nu au reușit". Cu toate acestea, imagini postate miercuri pe rețelele de socializare au arătat soldați ruși în locuri identificabile din cartierele din nordul orașului, pe care forțele ucrainene l-au apărat în fața unui asalt intens de la sfârșitul lunii aprilie. Ofensivă rusească intensă în regiunea Donețk Lîman este un important nod feroviar, iar dacă rușii reușesc să consolideze controlul asupra orașului, orașul Sloviansk, aflat în apropiere, devine mai vulnerabil la atacuri de artilerie - iar trupele ucrainene din sud-estul Lîmanului devin mai expuse riscului de încercuire. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Motuzianik a adăugat: "Inamicul desfășoară operațiuni ofensive, încercând să încercuiască unitățile noastre de lângă Lisichansk și Severodonetsk și să ajungă la granița administrativă a regiunii Luhansk". https://www.youtube.com/watch?v=-LRxyjET7nE&ab_channel=LenaNews Marți, șeful administrației regionale din Donețk, Pavlo Kirilenko, a descris situația din Liohansk ca fiind "foarte dificilă". "Acum se află sub un foc constant", a spus el. "Inamicul a intrat pe teritoriul comunității Lîman cu mult timp în urmă. Principalul lor obiectiv este să cucerească centrul comunității din Lîman . Estul este acum parțial sub control, ei intră, apoi sunt dați afară, artileria grea intră, iar tancurile intră la periferia orașului pentru a efectua bombardamente și a ocupa întregul centru și întreaga comunitate Lîman ." Institutul pentru Studiul Războiului a raportat în cea mai recentă evaluare a sa de marți că forțele rusești au continuat să "acorde prioritate atacurilor împotriva Lîman mai degrabă decât împotriva Sloviansk pe 24 mai, probabil pentru a sprijini o încercuire superficială a trupelor ucrainene la nord-vest de Severodonetsk".

Șantaj rusesc asupra Occidentului (sursa: Pixabay)
Internațional

Șantaj rusesc asupra Occidentului

Șantaj rusesc asupra Occidentului. Rusia este pregătită să ofere un coridor umanitar pentru vase ce transportă alimente din Ucraina, în schimbul ridicării unor sancțiuni, a transmis agenția de presă Interfax, care îl citează pe ministrul de externe adjunct Andrei Rudenko, transmite The Guardian. Porturile Ucrainei de la Marea Neagră au fost blocate de când Rusia a trimis mii de trupe în Ucraina în februarie. Mai mult de 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în silozurile din această țară, provocând îngrijorări referitoare la foametea în țări dependente de aceste stocuri. Șantaj rusesc asupra Occidentului Occidentul a discutat ideea de a stabili „coridoare sigure” pentru exporturile de cereale din porturile ucrainene, deși ar avea nevoie de acordul rușilor. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei „Am spus în mod repetat privind acest punct că o soluție la problema alimentelor necesită o abordare comprehensivă, inclusiv ridicarea sancțiunilor care au fost impuse asupra exporturilor din Rusia și asupra tranzacțiilor financiare”, a spus Rudenko. „Și mai necesită deminarea părții ucrainene a tuturor porturilor unde navele sunt ancorate. Rusia este pregătită să ofere trecerea umanitară necesară, pe care o va face în fiecare zi”. Europa caută soluții pentru a continua importurile de cereale din Ucraina. Asta în contextul în care nu mai puțin de 12% din producția mondială de grâu e în țara invadată de Rusia, spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Comisia Europeană ia în calcul, printre altele, crearea unor coridoare terestre către alte porturi de pe continent, pentru a putea asigura un flux continuu de marfă către toate statele membre.

România vrea să accelereze extracția gazelor (sursa: Pixabay)
Internațional

România vrea să accelereze extracția gazelor

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

Un nou incident la metroul bucureștean(sursa: Facebook/Metrorex)
Internațional

Un nou incident la metroul bucureștean

Un nou incident la metroul bucureștean. Un nou incident la metroul din Bucureşti a avut loc joi dimineaţă, după ce între staţiile Tineretului şi Eroii Revoluţiei s-a sesizat miros de fum. Un nou incident la metroul bucureștean "Astăzi, 26 mai 2022, ora 4:45, în tunelul dintre staţiile Tineretului şi Eroii Revoluţiei, a fost sesizat miros de fum. Echipele de intervenţie Metrorex s-au prezentat imediat la faţa locului pentru remediere. Acestea au constatat deteriorarea (conturnarea) din cauza umidităţii şi a condiţiilor din tunel (praf, alte reziduri) a unui izolator aflat între şina de alimentare cu energie şi calea de rulare. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Personalul Metrorex a acţionat conform procedurilor şi a sesizat ISU. Ventilaţia a fost acţionată imediat în sistem de evacuare a fumului din tunel/staţie. In scop preventiv, ISU a hotărât închiderea celor 2 staţii până la remediere. După verificări, staţiile au fost redeschise", a anunţat compania, potrivit Agerpres. Potrivit sursei citate, nu au fost blocate trenuri de metrou în tunel sau călători evacuaţi. Circulaţia trenurilor de metrou se desfăşoară la această oră în condiţii normale, iar siguranţa călătorilor nu a fost pusă în niciun moment în pericol, a precizat compania. "Metrorex prezintă scuze pentru disconfortul creat", spune compania.

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Internațional

Macron discută cu Ergodan

Macron discută cu Ergodan. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta joi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, care ameninţă cu veto la aderarea Finlandei şi Suediei în NATO, în plină criză ucraineană, scrie AFP. Această discuţie va avea loc la orele 11.30 la Paris (09.30 GMT) prin telefon, a adăugat preşedinţia franceză, care a precizat că Emmanuel Macron se găseşte la Fort de Brégançon, una din reşedinţele preşedinţiei care se află pe Coasta de Azur, unde va sta câteva zile, joi fiind sărbătoare legală în Franţa. Macron discută cu Ergodan Ankara a avertizat miercuri că nu îşi va da acordul la aderarea Suediei şi Finlandei fără a obţine "măsuri concrete" din partea acestora cu privire la preocupările sale de securitate, după ce a primit delegaţiile de diplomaţi din aceste două ţări. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Turcia a deschis o criză în cadrul NATO, din care este membră, opunându-se extinderii organizaţiei la aceste două ţări care au cerut aderarea la Alianţă după invazia rusă a Ucrainei şi au primit sprijinul majorităţii covârşitoare a statelor membre, potrivit Agerpres. Finlanda în special împarte 1.300 de kilometri de frontieră terestră cu Rusia. Turcia acuză ţările nordice, mai ales Suedia, care are o mare comunitate de exilaţi turci, că găzduiesc militanţi kurzi din PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, pe care îl consideră o organizaţie teroristă. Ea denunţă, de asemenea, prezenţa unor partizani ai predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl bănuieşte că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. Ankara le cere în prezent celor două ţări "să facă paşi concreţi" în ceea ce priveşte "prezenţa la nivel organizaţional, financiar şi mediatic a unor organizaţii teroriste", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce şi apropiat al preşedintelui Erdogan.

Variola maimuței crește în intensitate (sursa: oneindia.com)
Internațional

Variola maimuței crește în intensitate

Variola maimuței crește în intensitate. Numărul de cazuri confirmate de variola maimuţei la nivel mondial a ajuns miercuri la 219 în afara ţărilor în care boala este endemică, potrivit unui raport publicat Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), scrie AFP. În total, 19 ţări în care boala este neobişnuită, majoritatea în Europa, au raportat cel puţin un caz confirmat, indică ECDC într-o notă epidemiologică publicată miercuri seară. Variola maimuței crește în intensitate "Majoritatea cazurilor sunt bărbaţi tineri, identificându-se ca bărbaţi având relaţii sexuale cu bărbaţi. Nu au fost niciun deces", a precizat agenţia europeană cu sediul la Stockholm. În afara celor 11 ţări africane în care această boală rară este endemică, trei ţări concentrează în prezent majoritatea cazurilor confirmate: Marea Britanie, prima ţară în care au fost observate cazuri neobişnuite la începutul lui mai (71 de cazuri), Spania (51) şi Portugalia ( 37), potrivit ECDC. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Europa concentrează majoritatea cazurilor cu 191 de cazuri, dintre care 118 în ţările din UE. Canada (15), Statele Unite (9), Australia (2), Israel (1) şi Emiratele Arabe Unite (1) sunt cele şase ţări din afara Europei cu cazuri considerate confirmate, potrivit Agerpres. Cazurile suspecte nu sunt luate în considerare în bilanţ. Numărul total de cazuri identificate miercuri de ECDC a crescut de peste cinci ori de la primul său raport la 20 mai, când agenţia a anunţat 38 de cazuri. Luni, în prima sa evaluare a riscurilor, ECDC a considerat, totuşi, că probabilitatea de contagiune în populaţie era în general "foarte scăzută", dar că, pe de altă parte, este "ridicată" la persoanele cu mai mulţi parteneri sexuali. În aceeaşi zi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat o situaţie "atipică", dar a considerat că este posibilă "oprirea" acestei transmiteri a bolii între oameni. Boala, o variantă mai puţin periculoasă a variolei eradicate de aproximativ patruzeci de ani, este endemică în 11 ţări din Africa de Vest şi din Africa Centrală. Începe cu febră mare şi progresează rapid până la o erupţie cutanată, cu formarea de cruste. Nu există tratamente sau vaccinuri specifice pentru variola maimuţelor, dar multiplicarea cazurilor poate fi stopată prin vaccinarea împotriva variolei, a mai explicat OMS.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră