marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5845 articole
Internațional

Xi combate încălzirea globală cu cărbune

Xi combate încălzirea globală cu cărbune. China, unul dintre cei mai mari poluatori din lume, îşi va continua eforturile de combatere a încălzirii globale, a declarat duminică preşedintele Xi Jinping, potrivit AFP, Reuters şi Xinhua. Xi combate încălzirea globală cu cărbune "Vom participa în mod activ la guvernanţa globală privind schimbările climatice", a declarat liderul chinez în discursul ţinut în deschiderea Congresului Partidului Comunist de la Beijing, angajându-se totodată să "consolideze utilizarea curată şi eficientă a cărbunelui". Conservarea naturii este o parte esenţială a construirii unei ţări socialiste moderne şi China va acorda prioritate protecţiei mediului şi promovării unui stil de viaţă ecologic, a spus Xi. Citește și: Xi Jinping: China nu va „renunţa niciodată la folosirea forţei”, dacă va fi necesar, pentru unificarea cu Taiwan China a făcut progrese în abordarea problemelor de mediu în ultimii zece ani şi a promis să "elimine practic" poluarea puternică a aerului şi a apei, aducând în acelaşi timp sub control contaminarea solului. Neutralitate a emisiilor până în 2060 China - cea mai mare sursă mondială de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea climei - va atinge neutralitatea în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon până în 2060, după ce îşi va reduce emisiile la un nivel maxim până la sfârşitul acestui deceniu, a promis Xi anul trecut. Ţara este foarte dependentă de acest combustibil fosil pentru a-şi alimenta centralele electrice. Preşedintele le-a spus delegaţilor că obiectivele Chinei privind atingerea unui nivel maxim de emisii de dioxid de carbon şi a neutralităţii vor fi puse în aplicare în mod constant şi în conformitate cu resursele energetice ale ţării. În perioada premergătoare congresului, care se va încheia peste o săptămână, capitala chineză a sporit măsurile de securitate şi restricţiile legate de COVID, în timp ce oţelăriile din provincia vecină Hebei au fost instruite să îşi reducă operaţiunile pentru a îmbunătăţi calitatea aerului, a declarat o sursă din industrie, potrivit Reuters.

Xi combate încălzirea globală cu cărbune (sursa: gov.cn)
Xi: China, unificare forțată cu Taiwan (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan. Beijingul va încerca să reunifice Taiwanul pe cale paşnică, dar nu va "renunţa niciodată la folosirea forţei" dacă va fi necesar, a declarat preşedintele Xi Jinping duminică, în timpul unui discurs la congresul Partidului Comunist Chinez (PCC) care se desfăşoară la Beijing, transmit AFP şi Reuters. Xi: China, unificare forțată cu Taiwan "Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi efort pentru reunificarea paşnică (a Taiwanului), dar nu vom renunţa niciodată la folosirea forţei şi ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare. Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez însuşi şi (trebuie) să fie rezolvată doar de poporul chinez. Reunificarea ţării trebuie să fie şi va fi realizată", a declarat preşedintele Chinei, condamnând orice "separatism şi interferenţă" străină în această chestiune, conform AFP. China consideră Taiwanul, guvernat democratic, ca fiind propriul său teritoriu şi îşi reafirmă în mod regulat intenţia de a reunifica insula, în ciuda obiecţiilor puternice ale guvernului de la Taipei, care respinge revendicările de suveranitate şi spune că doar poporul insulei are dreptul de a-şi decide viitorul. Tensiunile au crescut dramatic în august, după ce China a organizat manevre de război în apropierea Taiwanului, în urma vizitei la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Aceste activităţi militare au continuat, deşi într-un ritm redus. Xi refuză discuțiile cu Tsai Luni, în discursul său de ziua naţională, preşedinta taiwaneză, Tsai Ing-wen, a declarat că războiul între Taiwan şi China "nu este absolut deloc o opţiune" şi şi-a reiterat disponibilitatea de a discuta cu Beijingul. China refuză să vorbească cu Tsai, considerând-o o separatistă. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Beijingul a oferit Taiwanului un model de autonomie de tipul "o ţară, două sisteme", aceeaşi formulă pe care o foloseşte şi pentru Hong Kong. Însă toate partidele politice principale din Taiwan au respins această propunere, iar aceasta nu are aproape niciun sprijin public, potrivit sondajelor de opinie. Referindu-se la Hong Kong, Xi Jinping a lăudat, în discursul său de duminică, tranziţia acestui teritoriu "de la haos la guvernare" de la impunerea în 2020 a unei legi privind securitatea naţională care a suprimat vocile disidente din teritoriu.

Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod

Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod. Cel puţin 11 persoane şi-au pierdut viaţa sâmbătă şi alte 15 au fost rănite într-un schimb de focuri pe teren militar rusesc din regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării, care a numit incidentul "atentat". Secerați cu arme automate "La 15 octombrie, pe un teren de antrenament din districtul militar Vest, în regiunea Belgorod, doi cetăţeni originari dintr-o ţară a CSI au comis un atentat", a indicat ministerul, referindu-se la Comunitatea Statelor Independente, o alianţă a mai multor fostei republici sovietice. "În cursul desfăşurării unui antrenament de tir cu persoane care s-au oferit voluntari pentru a participa la operaţiunea militară specială (în Ucraina), teroriştii au deschis focul cu arme automate asupra membrilor unităţii", a continuat ministerul. "În schimbul de focuri, 11 persoane au fost rănite mortal. Alte 15 au suferit răni de diferite grade de severitate şi au fost transportate în unităţi medicale unde primesc îngrijirile necesare", a adăugat sursa. Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod Potrivit ministerului, "cei doi terorişti au fost împuşcaţi după atacul armat". La 21 septembrie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat o mobilizare militară "parţială" în Rusia pentru a trimite trupe să lupte în Ucraina, după eşecurile armatei ruse pe front. Citește și: Un nou atac distrugător pe teritoriu rus: un depozit de petrol de lângă Belgorod, bombardat, a luat foc La începutul lui octombrie, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat că peste 200.000 de persoane au fost mobilizate în Rusia după acest anunţ.

Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei (sursa: Twitter/Elon Musk)
Internațional

Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei

Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei. Compania SpaceX va continua să finanţeze reţeaua de internet Starlink în Ucraina, a anunţat sâmbătă Elon Musk, la o zi după după ce a spus că nu-şi mai permite să facă asta. "La naiba... Chiar dacă Starlink pierde în continuare bani şi alte companii primesc miliarde de dolari de la contribuabili, vom continua să finanţăm guvernul ucrainean pe gratis", a scris pe Twitter cel mai bogat om din lume. Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei Antreprenorul multimiliardar, fondatorul SpaceX, a solicitat vineri Departamentului Apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina, pe care i-a pus la dispoziţie până acum în mod gratuit. SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună. Citește și: Musk cere sume exorbitante pentru internetul furnizat Ucrainei (gratuit, până acum): până la 400 de milioane de dolari până la finalul lui 2023 De la începutul războiului din Ucraina, Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente. Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi la 400 de milioane în următoarele 12 luni.

Rusia inundă Europa cu mulți migranți (sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rusia inundă Europa cu mulți migranți

Rusia inundă Europa cu mulți migranți. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a atras atenţia sâmbătă asupra războiului hibrid dus de Rusia, care ar putea încerca să divizeze Europa favorizând un aflux de refugiaţi pe teritoriul acesteia, relatează AFP. Rusia inundă Europa cu mulți migranți "Nu este vorba de un război dus doar cu armele. El se poartă de asemenea şi (pe frontul) energiei, iar pentru asta am găsit un răspuns", a declarat Annalena Baerbock la congresul partidului său ecologist care are loc la Bonn, în vestul Germaniei. Însă ea se aşteaptă ca acest război să se poate tot mai mult şi "prin teamă şi diviziune, iar asta trebuie să evităm". Şefa diplomaţiei germane se teme în special de un aflux de refugiaţi proveniţi din alte ţări decât Ucraina, "deoarece aceste război este hibrid şi la el participă şi alte ţări", acuzând Serbia că a contribuit la o înmulţire masivă a migranţilor în Europa. Reactivarea de facto a "rutei Balcanilor" Statele membre ale UE reproşează Serbiei că este o poartă de intrare spre blocul comunitar pentru migranţi din Turcia, India, Tunisia, Cuba şi Burundi, care nu au nevoie de viză pentru a intra în această ţară balcanică. Refuzând o situaţie "în care oamenii sunt folosiţi ca armă", Germania este în contact în special cu Cehia şi Slovacia pentru a găsi soluţii împotriva acestei reactivări de facto a "rutei Balcanilor". Serbia, candidată la UE din 2012, dar apropiată de asemenea de Rusia, se află pe această rută, care porneşte din Grecia şi ajunge până în Ungaria sau Croaţia, trecând prin Macedonia de Nord sau Albania. Sute de mii de sirieni fugiţi din cauza războiului, de afgani sau de irakieni au folosit acest traseu în timpul crizei migraţiei din 2015. Curioasa lipsă a vizelor din Serbia Din 2016 şi o dată cu închiderea frontierelor, numărul trecerilor ilegale a scăzut considerabil, însă în acest an el a reînceput să crească puternic, în parte din cauza unui "regim de absenţă a vizelor" practicat de Serbia, a precizat UE într-un raport pe 2022 privind migraţia. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Germania a primit aproape un milion de refugiaţi în 2015, un aflux masiv care a contribuit la ascensiunea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie, Germania a înregistrat deja intrarea pe teritoriul său a peste un milion de refugiaţi, în marea majoritate femei şi copii de naţionalitate ucraineană.

Un nou atac distrugător în Rusia (sursa: Telegram/vvgladkov)
Internațional

Un nou atac distrugător în Rusia

Un nou atac distrugător în Rusia: un depozit de petrol a luat foc sâmbătă în urma unui atac în regiunea rusă Belgorod, de la graniţa cu Ucraina, a transmis un oficial local, în contextul înmulţirii loviturilor în această zonă în ultimele zile. Un nou atac distrugător în Rusia "Încă un bombardament acasă. Unul dintre proiectile a lovit un depozit de petrol", a scris guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, pe contul său de Telegram. El a publicat o fotografie în care se vede un nor mare de fum negru cum se ridică deasupra unei clădiri în flăcări. Potrivit oficialului, echipele de intervenţie încearcă să stingă incendiul, dar nu există riscul ca acesta să se propage. Atacurile peste graniță se înmulțesc Potrivit unei surse din cadrul echipelor de intervenţie, citată de agenţia de presă publică rusă TASS, depozitul se află în localitatea Razumnoie, din apropiere de oraşul Belgorod, capitala regiunii cu acelaşi nume. Rusia a denunţat săptămâna trecută "înmulţirea considerabilă" a atacurilor ucrainene asupra mai multor regiuni ruse de la frontieră, printre care Belgorod, dar şi Kursk şi Briansk. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Vineri, o staţie electrică situată în oraşul Belgorod, care până acum era rar atacat, a luat foc după o lovitură venită din Ucraina, ceea ce a dus la întreruperea curentului, potrivit guvernatorului. Daune importante Acesta a mai semnalat vineri un bombardament asupra unui sat din regiune şi daune uşoare asupra unor infrastructuri feroviare locale cauzate, în opinia sa, de resturi de rachete ucrainene doborâte de armata rusă. Joi, un atac ucrainean a dus la explozia unui depozit de muniţie în regiune Belgorod. În aceeaşi zi, ferestrele de la ultimul etaj al unui imobil rezidenţial din oraşul omonim au fost distruse în urma unui atac, fără a exista victime. O primă pană de curent s-a produs marţi după un atac ucrainean asupra unui post electric în oraşul Şebekino, în aceeaşi regiune. Luni, o femeie de 74 de ani a murit într-un bombardament asupra acestei localităţi.

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina. Riadul a anunţat sâmbătă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Kiev şi prinţul ei moştenitor Mohammed bin Salman a vorbit la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat agenţia oficială de presă SPA. Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina Prinţul a subliniat "poziţia regatului de a sprijini tot ceea ce va contribui la dezescaladare şi voinţa regatului de a continua eforturile de mediere", a precizat SPA. În septembrie, Riadul a jucat un rol neaşteptat de mediator, conducând la un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Cu toate acestea, războiul din Ucraina a alimentat tensiuni între Arabia Saudită şi Statele Unite, regatul refuzând să mărească producţia de petrol aşa cum ar fi dorit Washingtonul pentru a atenua criza energetică rezultată în urma conflictului. Riadul este chiar criticat din ce în ce mai mult de Statele Unite în urma deciziei OPEC, cu Arabia Saudită în primul rând, dar şi Rusia şi alţi aliaţi, de a reduce drastic producţia de petrol, ceea ce ar putea creşte preţul la energie şi mai mult.

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată (sursa: Telegram/vvgladkov)
Internațional

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată. O centrală electrică din oraşul rus Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a luat foc vineri după un atac ucrainean, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov. Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată "O centrală electrică (...) a luat foc după un atac la Belgorod", a scris Gladkov pe Telegram, adăugând că va dura "până la patru ore" pentru a activa infrastructura de rezervă şi a restabili alimentarea cu curent electric. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală El nu a precizat câte persoane au fost afectate de această pană de curent produsă într-un oraş cu 330.000 de locuitori care până acum a fost rareori lovit de atacuri lansate din Ucraina, spre deosebire de regiunea sa, care este vizată în mod constant. Incendiul a fost stins la scurt timp după 17.00 GMT. "Vom încerca să reparăm toate daunele cât mai curând posibil", a spus guvernatorul regiunii.

CE nu amână plata datoriei ucrainene (sursa: Twitter/Secretary Janet Yellen)
Internațional

CE nu amână plata datoriei ucrainene

CE nu amână plata datoriei ucrainene. Secretarul trezoreriei SUA, Janet Yellen, s-a declarat vineri "dezamăgită" pe lângă omologii săi europeni că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori care au fost de acord să suspende rambursarea datoriei ucrainene timp de doi ani, relatează France Presse. CE nu amână plata datoriei ucrainene "Aş spune sincer că rămân dezamăgită de faptul că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori pentru a oferi o scutire de la plata datoriei Ucrainei", a declarat ministrul economiei şi finanţelor lui Joe Biden, la o întâlnire la Washington în cadrul reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale. "Ucraina, după cum ştiţi, se confruntă cu un deficit uriaş de finanţare şi are nevoie de sprijinul nostru deplin", le-a spus ea miniştrilor de finanţe şi comisarilor europeni. Un grup de creditori internaţionali ai Ucrainei, care cuprinde Canada, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, au semnat un protocol de acord la 14 septembrie ce prevede amânarea plăţii datoriei ucrainene după o solicitare a Kievului. Aceste ţări şi-au dat acordul la 20 iulie şi de atunci au îndemnat alţi deţinători de obligaţiuni să facă acelaşi lucru. Gentiloni: Avem nevoie de consens "Comisia este un organism multilateral şi pentru a lua o astfel de decizie trebuie să avem un consens al tuturor statelor membre", a reacţionat comisarul pentru afaceri economice al Comisiei Europene, Paolo Gentiloni, întrebat vineri într-o conferinţă după remarcile ministrului american. "De aceea avem o cale diferită şi o abordare diferită a problemei", a adăugat el. FMI a avertizat la aceste întâlniri că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari pe lună în 2023. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Janet Yellen l-a primit marţi pe ministrul ucrainean de finanţe Sergii Marcenko, la Departamentul Trezoreriei. Ea a cerut ţărilor partenere şi aliaţilor Statelor Unite să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice asistenţa, atât pentru "a ajuta Ucraina să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale", dar şi pentru "a începe să construiască şi să se redreseze". "Vom continua să vă sprijinim", a promis dna Yellen.

Putin confirmă că n-are rachete multe (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin confirmă că n-are rachete multe

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra. Violurile şi agresiunile sexuale atribuite forţelor ruse în Ucraina constituie în mod clar "o strategie militară" şi "o tactică deliberată pentru a dezumaniza victimele", a declarat reprezentanta specială a ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Pramila Patten, denunţând "cazuri oribile şi violenţe foarte brutale", informează AFP. Rușii, violatori la ordin, cu Viagra "Toate indiciile sunt prezente", a răspuns Patten, întrebată de AFP la Paris despre viol ca armă de război în Ucraina. "Când femeile şi fetele sunt reţinute zile întregi şi violate, când începi să violezi băieţei şi bărbaţi, când vezi o serie de cazuri de mutilare genitală, când auzi mărturii ale femeilor care vorbesc despre soldaţi ruşi echipaţi cu viagra, este clar că este o strategie militară. Iar atunci când victimele vorbesc despre ceea ce s-a spus în timpul violurilor, este în mod clar o tactică deliberată de dezumanizare a victimelor", spune avocata mauritano-britanică. Numită în 2017 reprezentantă specială a secretarului general al ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Patten s-a aflat joi la Paris pentru a semna un acord de parteneriat cu ONG-ul Biblioteci fără Frontiere, pentru susţinerea victimelor violenţelor sexuale în perioade de conflict. Cele mai multe cazuri, nesemnalate ONU a verificat "peste o sută de cazuri" de violuri şi agresiuni sexuale în Ucraina de la începutul războiului, însă "nu este o chestiune de cifre", a insistat Pramila Patten. Citește și: Soarta soldatului rus mobilizat de Putin: mâncare și echipamente de acasă, fură tot ce poate fura pentru a supraviețui în bazele din Rusia "Este foarte complicat să ai statistici fiabile în timpul unui conflict activ, iar cifrele nu vor reflecta niciodată realitatea, pentru că violenţele sexuale sunt o crimă silenţioasă, cel mai puţin semnalate şi cel mai puţin condamnate", a subliniat ea, evocând frica de represalii şi stigmatizarea. "Cazurile semnalate reprezintă doar vârful aisbergului", a atenţionat Patten.

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată (sursa: France 2)
Internațional

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată. Președintele francez a lansat un val de stupefacție când a lăsat să se înțeleagă că Parisul nu ar reacționa la un atac nuclear rus în Ucraina. Emmanuel Macron a spus că, dacă asta s-ar întâmpla, interesele strategice franceze nu ar fi afectate. Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată "Doctrina noastră se bazează pe interesele fundamentale ale națiunii. Ele sunt definite clar și nu ar fi deloc afectate în mod direct dacă, de exemplu, ar exista un atac nuclear balistic în Ucraina, în regiune", a spus Macron în timpul unui interviu în direct la postul public France 2, miercuri seara. Este prima dată când Macron discută în detaliu doctrina de descurajare nucleară a Franței cu privire la Ucraina. El a adăugat că "nu este bine să vorbim prea mult despre asta". „Credibilitatea disuasiunii nucleare se bazează pe a nu spune nimic despre ceea ce ar trebui să facem”, a declarat fostul președinte francez François Hollande la radio FranceInfo, adăugând că trebuie "să spunem cât mai puțin posibil și să fim pregătiți să facem cât mai mult posibil." Val de critici În calitate de lider al singurei puteri nucleare din Uniunea Europeană, comentariile lui Macron că nu ar răspunde unui atac nuclear în Ucraina "sau în regiune" sunt puțin probabil să liniștească statele membre UE aparținând NATO precum Polonia, România sau Slovacia. Articolul 5 din tratatul NATO prevede că aliații ar trebui să apere alți membri ai alianței în caz de atac, scrie Politico. Citește și: Macron a uitat că cerea ca Putin să nu fie umilit, acum denunță „atacul brutal” al Rusiei împotriva Ucrainei Bruno Tertrais, director adjunct al think tank-ului Fundația pentru Cercetare Strategică, a pus sub semnul întrebării decizia "curioasă" a lui Macron de a preciza limitele doctrinei nucleare franceze și momentul în care a fost formulată declarația. "După părerea mea, răspunsul corect ar fi trebuit să fie: nu voi juca acest joc... și oricum domnul Putin trebuie să fie conștient că va pierde", a scris el pe Twitter. "Când l-am auzit vorbind, aproape că am căzut de pe scaun", a spus deputatul conservator Jean-Louis Thiériot, vicepreședinte al comisiei de apărare din Adunarea Națională. "Este o greșeală politică. Unul dintre principiile disuasiunii nucleare este că există o incertitudine cu privire la ceea ce este considerat un interes vital", a spus el.

Copii uciși de poliție în Iran (sursa: amnesty.org)
Internațional

Copii uciși de poliție în Iran

Copii uciși de poliție în Iran. De la începutul mişcării de contestare din Iran în urmă cu aproape o lună, zeci de copii au fost ucişi în timpul represaliilor şi sute au fost arestaţi, iar unii au fost închişi în "centre de reeducare", potrivit unor ONG-uri iraniene, informează vineri AFP. Copii uciși de poliție în Iran Iranul este zguduit din 16 septembrie de manifestaţii declanşate după moartea tinerei Mahsa Amini, o kurdă iraniană de 22 de ani, decedată la trei zile după ce fusese arestată de poliţia moravurilor în Teheran pentru că încălcase, potrivit poliţiei, codul vestimentar strict pentru femei al Republicii Islamice, cod ce prevede în special portul vălului. Potrivit agenţiei de presă Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, cel puţin 18 minori au fost ucişi de la mijlocul lunii septembrie. Cel mai tânăr avea 12 ani, potrivit acestei surse. Amnesty Iran evocă cel puţin 23 de copii "ucişi de forţele de securitate iraniene". "Victimele au între 11 şi 17 ani", precizează organizaţia.Însă bilanţul ar putea fi şi mai mare, estimează alte ONG-uri. Peste trei sute de copii și adolescenți, arestați Societatea iraniană pentru protecţia drepturilor copiilor a anunţat săptămâna aceasta că cel puţin 28 de copii au fost ucişi, "majoritatea în provincia defavorizată Sistan-Baluchestan", în sud-estul Iranului. Organizaţia, cu sediul în Iran, a mai informat că familii "erau ţinute în necunoştinţă" cu privire la soarta copiilor lor arestaţi, care sunt privaţi de reprezentare juridică. Unii tineri sunt închişi în centre pentru delincvenţi toxicomani adulţi, a alertat Hassan Raisi, avocat iranian pentru drepturile omului. Aceste informaţii "sunt foarte îngrijorătoare", a apreciat el, subliniind că tinerii "sub 18 ani nu trebuie să fie niciodată deţinuţi împreună cu infractori de peste 18 ani". "Este o obligaţie legală", a spus el. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit acestui avocat, citat miercuri de site-ul de ştiri Iran Wire, "circa 300 de persoane cu vârste între 12-13 ani şi 18-19 ani se află în custodia poliţiei". Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) s-a declarat luni "foarte îngrijorat" în legătură cu informaţiile despre "copii şi adolescenţi ucişi, răniţi şi arestaţi". Ministrul Educației admite că elevi au fost arestați Ministrul iranian al Educaţiei, Youssef Nouri, a admis că au fost arestaţi elevi pe stradă sau la şcoală. "Nu sunt mulţi (arestaţi). Nu pot da un număr exact", a spus el, după informaţii publicate miercuri de cotidianul reformator Shargh. Ministrul a precizat că aceşti tineri sunt deţinuţi în "centre medico-psihologice", unde fac obiectul unei "reeducări", pentru a nu deveni "antisociali". În pofida restricţiilor severe privind accesul la internet impuse de către autorităţile iraniene pentru a contracara ceea ce ele califică drept "revolte", tineri iranieni au reuşit să difuzeze imagini de la manifestaţii pe aplicaţii ultra-populare precum TikTok şi Instagram. Ei se adaptează şi pe stradă, plecând la manifestaţie cu mască şi părul acoperit, lăsând acasă telefoanele lor mobile pentru a nu putea fi localizaţi şi aducând cu ei îmbrăcăminte de schimb pentru cazul în care forţele de securitate ar trage asupra lor cu cartuşe cu vopsea, pentru a-i putea identifica.

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina. Forţelor de securitate din Belarus le-au fost acordate prerogative ample în scopul de a preveni sau de a răspunde la provocări venite din ţări învecinate, a declarat ministrul de Externe belarus Vladimir Makei, într-un interviu publicat vineri în ziarul rus Izvestia. Belarus își pregătește intrarea în Ucraina "Liderul ţării noastre a avut o serie de întâlniri cu instituţiile de aplicare a legii şi a fost introdus un regim de operaţiuni antiteroriste", a spus oficialul belarus. "Au apărut informaţii că unele state vecine planifică provocări în ce priveşte, în mare măsură, acapararea anumitor secţiuni din teritoriul Belarusului", a adăugat acesta. Reuters precizează că solicitarea sa de confirmări din partea MAE de la Minsk sau a biroului de presă al preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko nu a primit încă răspuns. Regimul antiterorist menţionat le asigură forţelor de securitate prerogative importante, inclusiv reţinerea pentru verificarea identităţii, blocarea deplasărilor, înregistrarea şi controlul tuturor comunicaţiilor, precum şi accesul liber al agenţilor în orice locaţie. Lukașenko, fără nuanțe O serie de activităţi militare observate în Belarus săptămâna aceasta au atras atenţia Ucrainei şi Occidentului ca fiind un posibil semn că Lukaşenko şi-ar putea trimite armata în sprijinul eforturilor ruse de război în Ucraina. Luni, Lukaşenko a afirmat la o reuniune de securitate că a ordonat forţelor sale să se desfăşoare alături de forţele ruse în apropiere de Ucraina, în răspuns la ceea ce a calificat drept o ameninţare clară la adresa Belarusului din partea Kievului şi a susţinătorilor săi din Occident. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit agenţiei de presă de stat Belta, Lukaşenko a mai spus la respectiva reuniune că a ordonat serviciului de informaţii al ţării, KGB, să ia măsurile necesare de combatere a terorismului. "Trebuie să avem opţiuni pentru acţiuni de răspuns, inclusiv unele militare", a explicat Lukaşenko, potrivit Belta. "Aceasta, pentru a identifica şi localiza ameninţările la timp şi, dacă este necesar, pentru a răspunde adecvat la orice manifestări militare împotriva Belarus", a precizat liderul de la Minsk.

Sistarea gazelor în Moldova, risc real (sursa: Facebook/Moldovagaz)
Internațional

Sistarea gazelor în Moldova, risc real

Sistarea gazelor în Moldova, risc real. Guvernul Republicii Moldova, confruntat cu avertismente de la Gazprom privind sistarea livrărilor, trebuie să stabilească un plan pentru a-i plăti pe furnizorii de gaze, deoarece iarna se apropie rapid, a afirmat joi seara şeful Moldovagaz, Vadim Ceban, la postul de televiziune TV8, transmite Reuters. Sistarea gazelor în Moldova, risc real Pentru a acoperi cerinţele din octombrie, Chişinăul trebuie să plătească pentru 53 de milioane metri cubi de gaze, dar cifra va creşte semnificativ luna viitoare. "În noiembrie, o dată cu vreme rece, volumul de gaze va creşte la 150 milioane metri cubi şi va trebui să ne gândim cum vom achita", a declarat Ceban. Acesta a mai spus sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom este "un risc real". Săptămâna trecută, Gazprom a ameninţat Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze şi inclusiv cu posibila reziliere a contractului, dacă plăţile restante nu vor fi efectuate până pe 20 octombrie, în urma criticilor Guvernului de la Chişinău legate de reducerea cu 30% a volumului de gaz rusesc livrat Republicii Moldova. Compania rusă a acuzat societatea Moldovagaz că "a încălcat cu regularitate condiţiile contractuale referitoare la termenele de plată" şi, în plus, aceeaşi societate a cerut în mod repetat Gazpromului "condiţii contractuale mai puţin riguroase în ce priveşte volumele furnizate", iar compania rusă "a satisfăcut cu regularitate aceste solicitări". Negocieri pentru următorul an Conform contractului pe cinci ani, Moldovagaz şi Gazprom ar urma să stabilească până la începutul lunii noiembrie volumele de gaze livrate în următoarele 12 luni. "Preşedintele Vladimir Putin cu siguranţă speră că atunci când consumatorii văd cât plătesc pentru gaze vor alege un guvern mai prietenos cu Rusia. Vom găsi alte surse şi, dacă nu putem face plăţile, vom găsi metode de economisire", a declarat analistul Sergiu Tofilat, pentru Reuters. Citește și: Putin reia scenariul din Germania cu Moldova: Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Republica Moldova, care a făcut parte din fosta URSS, are graniţe cu România şi Ucraina. Este puternic dependentă de gazele ruseşti şi încearcă să-şi diversifice aprovizionarea, după controversele cu firma rusă Gazprom privind preţul şi temerile referitoare la tăierea livrărilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră