marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5845 articole
Internațional

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși. O rachetă rusească a lovit miercuri o termocentrală importantă din Burştin, în vestul Ucrainei, a anunţat guvernatoarea regiunii Ivano-Frankivsk, Svitlana Onişciuk, potrivit Interfax Ukraine. Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși Termocentrala pe cărbune alimentează cu electricitate cinci milioane de consumatori din trei regiuni ucrainene, adică peste 10% din populaţia ţării dinainte de război. Într-o declaraţie video pe Telegram, Onişciuk a precizat că bombardamentul a provocat un incendiu la centrală, dar nimeni nu a fost rănit. Zona respectivă, aflată la sute de kilometri de front, nu a fost afectată prea mult până acum de conflictul armat declanşat de Rusia în februarie. Termocentrala de la Burştin mai fusese totuşi lovită de patru rachete în 10 octombrie, a afirmat guvernatoarea. Rachete și drone atacă peste tot Şi omologul ei din regiunea Viniţia, Serhi Borzov, a anunţat miercuri că ruşii au atacat instalaţii energetice, dar nu a dat detalii despre lovituri. La Kiev, apărarea antiaeriană a doborât mai multe rachete ruseşti, a anunţat primarul Vitali Kliciko. În regiunea Cernihiv, trei oameni au fost răniţi în urma unor atacuri cu drone, conform unui oficial de rang înalt al preşedinţiei ucrainene. Tot miercuri, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât patru rachete lansate de avioane ruseşti şi zece drone kamikaze Shahed-136, de fabricaţie iraniană, au comunicat forţele aeriene ucrainene. Reuters reaminteşte că Iranul nu recunoaşte că livrează drone Rusiei. Zelenski se teme că sistemul poate ceda Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat săptămâna aceasta că 30% din centralele electrice ale ţării sale au fost lovite de atacurile ruseşti. El a discutat cu oficiali cu funcţii de conducere despre securitatea unităţilor de acest gen şi despre posibilitatea ca sistemul energetic al Ucrainei să cedeze. Citește și: Ministrul Dîncu, citat masiv de TASS, agenția de presă de stat rusă, când spune că Rusia are resurse să continue războiul și singura soluție pentru pace sunt negocierile, chiar dacă Ucraina pierde teritorii Andri Sadovi, primarul oraşului Lvov din vestul Ucrainei, a arătat într-o declaraţie televizată că reparaţiile la staţiile electrice avariate în ultimele zile vor dura câteva luni, iar până atunci, primăria a avertizat că până atunci s-ar putea produce pene de curent.

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși (sursa: energo.dtek.com)
Rusia a început evacuarea civililor din Herson Foto: Twitter
Internațional

Rusia a început evacuarea civililor din Herson

Rusia a început evacuarea civililor din Herson, arată imaginile difuzate azi de presa pro-rusă. Administrația instalată de Kremlin a început de marți seara să facă apel la evacuarea civililor de partea cealaltă a râului Nipru. Potrivit unor estimări ucrainene, ar urma să fie evacuate circa 50-60.000 de persoane, cu ajutorul unor ferry-boaturi. Potrivit TASS, evacuarea va dura 5-6 zile. Un avans al trupelor ucrainene pare iminent. Presa din Ucraina consideră că, din acest motiv, civilii sunt folosiți ca scuturi umane. It is very likely that if/when the Russian military withdraws Kherson, it will be using the human shield of civilians it will also be forcibly “evacuating” across the Dnipro.This would be a grave violation (unsurprisingly) that would nonetheless prevent Ukrainian attacks.— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) October 19, 2022 Rusia a început evacuarea civililor din Herson Însă administrația impusă de Moscova în regiunea Herson susține că populația este „relocată” din cauza „amenințării de inundații care ar putea avea loc dacă armata ucraineană va ataca centrala hidroelectrică Kakhovka”. Foto: Twitter Populația care părăsește orașul trebuie să aibă hrană și apă pentru trei zile, precum și îmbrăcăminte călduroasă. Fiecare civil poate transporta 50 de kilograme, iar administrația rusă a făcut un sumar a ceea ce trebuie evacuat - de exemplu documente, care trebuie ținute în plicuri izolate - și a cerut ca bagajele să fie marcate cu nume, data nașterii și adresă. Harta: ISW „În Herson, a început deplasarea organizată a locuitorilor de cealaltă parte a Niprului”, titra TASS, în această dimineață. Russia’s so-called evacuation of Kherson City has begun, state media reports, ahead of an expected Ukrainian advance pic.twitter.com/Apn6myjUKN— Matthew Luxmoore (@mjluxmoore) October 19, 2022 „Din portul Herson a început o deplasare organizată a locuitorilor de pe malul drept al regiunii Herson către malul stâng al Niprului. Acest lucru a fost anunțat miercuri în administrația orașului Alyoshki. „În Herson, a început o mișcare organizată a locuitorilor de cealaltă parte a Niprului”, se arată pe canalul Telegram al administrației. „Pentru aceasta, au fost lansate ferry-boaturi care transportă oamenii de la Herson la Alyoshki și la Golaya Pristan. Acolo va fi desfășurat și un centru de cazare temporară (…) Administrația a adăugat că în acest moment au fost lansate două rute din portul fluvial Herson - două către Alyoshki și una către Golaya Pristan. Angajații Ministerului pentru Situații de Urgență sunt amplasați în puncte de cazare temporară, iar apoi selectează oamenii în funcție de direcțiile de deplasare ulterioară”, scrie TASS. Citește și: SONDAJ Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale. Peste 60% vor reducerea aparatului bugetar și tăierea sporurilor

Israel poate livra Ucrainei sisteme antiaeriene (sursa: Israel Aerospace Industries)
Internațional

Israel poate livra Ucrainei sisteme antiaeriene

Israel poate livra Ucrainei sisteme antiaeriene. Ucraina afirmă că vrea să obţină sisteme de apărare antiaeriană sofisticate de la Israel într-o încercare de a se proteja împotriva atacurilor cu drone şi rachete ale Rusiei. Israel poate livra Ucrainei sisteme antiaeriene "Ucraina va trimite astăzi (marţi - n.r.) un mesaj oficial guvernului din Israel cu solicitarea de a echipa de urgenţă Ucraina cu sisteme de apărare antiaeriană", a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, citat de Ministerul Apărării de la Kiev. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul "Dacă politica Israelului este cu adevărat de a contracara acţiunile distructive ale Iranului, atunci este timpul ca Israelul să fie oficial de partea Ucrainei", a spus şeful diplomaţiei ucrainene. Conform informaţiilor Kievului, peste 70 de persoane au fost ucise în atacuri cu drone şi rachete în ultima săptămână şi jumătate. Teheranul face pe niznaiul Kievul şi mai multe ţări occidentale au acuzat Rusia că a folosit drone de fabricaţie iraniană în atacuri asupra unor obiective energetice civile din Ucraina, însă Moscova şi Teheranul resping acuzaţiile. Israelul este reticent să vândă arme, pentru a nu-şi pune în pericol relaţiile cu Moscova. Citește și: Comandantul operațiunilor rusești în Ucraina recunoaște: Situația este tensionată și foarte dificilă la Herson Potrivit EFE, care citează marţi portalul israelian Ynet, premierul israelian Yair Lapid va avea joi o convorbire telefonică cu Dmitri Kuleba în cadrul căreia va discuta posibilul ajutor militar pe care Israelul l-ar putea oferi Ucrainei şi pe care Kievul îl solicită de aproape opt luni de zile.

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor. Comisia Europeană a propus marţi noi măsuri pentru a soluţiona problema preţului ridicat al gazului, urmând să folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor Banii ar urma să provină din resurse neutilizate pentru dezvoltare regională în UE şi să fie orientaţi spre măsuri de ajutor în statele membre, arată propunerea care face parte dintr-o serie de măsuri pentru combaterea preţurilor ridicate ale energiei. Propunerile, care au nevoie de aprobarea statelor membre, constituie cel mai recent efort al blocului comunitar pentru a face faţă creşterii preţurilor energiei, în special după ce Rusia a redus livrările în urma invadării Ucrainei. Pachetul de măsuri include, de asemenea, un cadru pentru achiziţii de gaz comune. În luna martie a acestui an, statele membre ale UE au decis să achiziţioneze gaz împreună, în vederea ameliorării poziţiei lor pe piaţă, însă de atunci s-au înregistrat doar progrese minore. "Facem operaţionale achiziţiile comune" "Prin această propunere de astăzi, facem operaţionale achiziţiile comune", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă la Strasbourg. "Ştim că cererea de energie a Europei este foarte mare. Aşadar, este logic ca, în loc să îşi facă unul altuia concurenţă, statele membre şi companiile energetice să trebuiască să-şi sporească puterea lor de achiziţii comune", a subliniat Von der Leyen. Mai multe state membre, printre care Italia, Polonia, Grecia şi Belgia, solicită de câteva săptămâni o plafonare a preţului gazului, în timp ce altele, precum Germania şi Ţările de Jos, au exprimat temeri privind securitatea livrărilor. Anterior, Ursula von der Leyen a avansat ideea limitării preţului gazului. Propunerea de marţi a CE include această opţiune doar ca ultimă soluţie. Soluții pentru situațiile de urgență În propunerile prezentate marţi de Comisie este inclusă şi ideea creării unui mecanism de alocare a gazului pentru statele membre afectate de o situaţie de urgenţă, la nivel regional sau la nivelul UE. În plus, Comisia va realiza o evaluare asupra instrumentului REPowerEU pentru a accelera tranziţia către energie curată şi a evita fragmentarea pieţei unice. Citește și: În plină criză energetică, Guvernul vrea să dea OUG ca să-l mai țină pe electricianul Chiriță șase luni în fruntea ANRE. Chiriță, trimis la ANRE de Dragnea De asemenea, executivul UE propune o utilizare ţintită flexibilă a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru a limita impactul actualei crize energetice asupra cetăţenilor şi companiilor. Şefa executivului comunitar va prezenta noile propuneri miercuri în plenul Parlamentului European, iar joi şi vineri liderilor statelor membre UE, care se reunesc la Bruxelles.

Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă

Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă. Un înalt oficial al armatei ruse a declarat marţi că situaţia de pe teren în Ucraina este "tensionată" pentru trupele sale în faţa unei contraofensive ucrainene, în special la Herson, oraş a cărui populaţie urmează să fie evacuată în curând, după mai multe eşecuri semnificative ale forţelor ruse în estul şi sudul ţării. Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă "Situaţia din zona operaţiunii militare speciale poate fi descrisă ca fiind tensionată. Inamicul nu renunţă la încercările sale de a ataca poziţiile trupelor ruseşti", a declarat pentru televiziunea publică rusă Rossia 24 generalul Serghei Surovikin (foto), responsabil cu operaţiunile ruseşti în Ucraina de zece zile, citat de TASS. "Regimul ucrainean încearcă sa spargă apărarea noastră", adunându-şi "toate rezervele" pentru o contraofensivă, a spus el. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Potrivit generalului Surovikin, situaţia este "foarte dificilă" în special la Herson, capitala regiunii omonime ocupate militar de Rusia din primăvară şi anexată în septembrie în sudul Ucrainei, din cauza atacurilor ucrainene care vizează "infrastructurile sociale, economice şi industriale" ale oraşului.

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia (sursa: Facebook/Politiet)
Internațional

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia. Poliţia norvegiană a anunţat luni arestarea a patru ruşi suspectaţi de încălcarea unei interdicţii de fotografiere, după o serie de arestări similare, într-un climat de tensiune în locuri strategice ale ţării, transmite AFP. Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia Nu a fost dezvăluită natura exactă a obiectivului sau locului faţă de care au manifestat interes cei patru ruşi, trei bărbaţi şi o femeie. Acest anunţ a fost făcut la câteva zile după arestarea altor doi ruşi acuzaţi, în două cazuri separate, că au folosit ilegal drone şi au făcut fotografii şi/sau videoclipuri pe teritoriul norvegian. Cei patru ruşi au fost arestaţi joi, în nordul ţării, într-o maşină înmatriculată în Rusia şi au fost plasaţi în arest preventiv timp de şapte zile, a informat poliţia regională într-un comunicat. Aceştia fuseseră observaţi anterior făcând fotografii într-o zonă supusă unei interdicţii de fotografiere în această regiune din Nordland. Sosiţi din Finlanda la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, cei patru ruşi în vârstă de aproximativ douăzeci de ani făcuseră un volum "semnificativ" de fotografii. Ei neagă acuzaţiile, pretinzând că sunt simpli turişti, a declarat un oficial al poliţiei, Gaute Rydmark, pentru postul TV2. Ambasada Rusiei vede discriminări Ministrul norvegian al justiţiei, Emilie Enger Mehl, a refuzat să comenteze acest caz, dar a spus că "există o presiune crescută asupra Norvegiei din punct de vedere al informaţiilor". Potrivit poliţiei, cei patru tineri ruşi nu era echipaţi cu o dronă, spre deosebire de cei doi ruşi arestaţi anterior, tot în nordul Norvegiei. Norvegia a interzis, la fel ca alte câteva ţări occidentale, survolarea teritoriului său către ruşi, cu drone sau în orice alt fel, din cauza ofensivei militare din Ucraina. Ambasada Rusiei în Norvegia a deplâns o lipsă de informaţii din partea autorităţilor norvegiene cu privire la această interdicţie şi a apreciat măsura ca fiind nejustificată şi discriminatorie. Pedepse cu închisoarea În Norvegia, încălcarea interdicţiei de fotografiere se pedepseşte cu un an de închisoare, iar încălcarea interdicţiei de survolare a teritoriului cu trei ani de închisoare. Citește și: Drone neidentificate, deasupra unor instalații de gaz norvegiene. Se suspectează tentative de sabotaj comandate de Moscova În prezent cel mai mare furnizor de gaze din Europa, Norvegia a întărit securitatea din jurul instalaţiilor sale de petrol şi gaze după zboruri misterioase cu drone, în special în apropierea unor platforme offshore, şi după presupusa sabotare a conductelor de gaz Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică. Spaţiul aerian din jurul Stavanger, capitala petrolieră a regatului, a fost închis duminică pentru scurt timp după o nouă semnalare a unei aeronave fără pilot pe cerul acestei regiuni situate în sud-vestul ţării.

Blestemul Mariupolului 13 morți la Eisk (sursa: TASS)
Internațional

Blestemul Mariupolului: 13 morți la Eisk

Blestemul Mariupolului: 13 morți la Eisk. Cel puţin 13 persoane, între care trei copii, şi-au pierdut viaţa după prăbuşirea unui avion militar rusesc Su-34, luni, într-o zonă rezidenţială din oraşul Eisk, situat în apropiere de Ucraina, potrivit unui bilanţ actualizat al autorităţilor ruse, care au anunţat marţi sfârşitul operaţiunilor de căutare. Blestemul Mariupolului: 13 morți la Eisk Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă a indicat într-un comunicat că echipele de salvare au "terminat degajarea dărâmăturilor", descoperind alte "zece cadavre", după ce anunţase anterior trei morţi în urma accidentului. "Numărul total al victimelor este de 13, între care trei copii", iar alte "19 persoane au fost rănite", potrivit ministerului, citat de TASS. Un incendiu a cuprins un bloc cu nouă etaje, cu aproximativ 600 de locuitori, după prăbuşirea luni seara a unui avion de luptă chiar în apropierea nemijlocită a acestuia. Eisk, unde s-a produs catastrofa, este un oraş situat pe coasta Mării Azov în regiunea rusă Krasnodar, în apropiere de Ucraina. Cinci din nouă etaje, în flăcări Preşedintele rus Vladimir Putin, care a fost informat despre accident, i-a trimis la Eisk pe ministrul sănătăţii, Mihail Muraşko, şi pe cel al situaţiilor de urgenţă Aleksandr Kurenkov, potrivit unui comunicat al Kremlinului. "La locul căderii Suhoi Su-34 într-o curte dintre blocuri de locuinţe, carburantul avionului a luat foc", a indicat Ministerul rus al Apărării. Pe reţelele de social media, imagini filmate de martori arătau un incendiu de proporţii uriaşe cuprinzând un bloc de locuinţe. Citește și: VIDEO În orașul Eisk, din Rusia, un Su-34 a căzut peste un bloc de locuințe. Imaginile arată un incendiu puternic Potrivit Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă, citat de agenţiile ruse de presă, incendiul a cuprins cinci din cele nouă etaje ale blocului, acoperind o suprafaţă de circa 2.000 m2. Ministerul rus al Apărării a declarat că piloţii bombardierului au reuşit să se catapulteze. Accidentul s-a produs în timpul unui zbor de antrenament, conform sursei citate, care face referire la probleme tehnice după ce "unul dintre motoare a luat foc la decolare". Anchete post-factum Guvernatorul regiunii ruse Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a afirmat, la rândul său, că "toate unităţile de pompieri şi de salvare din regiune au fost implicate în stingerea incendiului". Imediat după accident "focul s-a propagat la mai multe etaje. Şaptesprezece apartamente au fost afectate, potrivit informaţiilor preliminare", a adăugat el, indicând că focul a fost stins în jurul orei 17:30 GMT. Comitetul de anchetă rus, însărcinat cu principalele investigaţii penale, a anunţat pe Telegram deschiderea unei "anchete penale". Oraşul Eisk, situat pe coasta Mării Azov în golful Taganrog, se află vizavi de oraşul ucrainean Mariupol, devastat de bombardamente şi un asediu îndelungat în primele luni ale ofensivei ruse în Ucraina. De la intrarea forţelor ruse în Ucraina, zborurile sunt interzise în întreaga regiune, cu excepţia aeronavelor militare ruse. Accidente implicând avioane militare sunt relativ frecvente în Rusia, notează AFP.

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

SUA sancționează partenerii dronelor iraniene

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene. Washingtonul a atenţionat luni că va sancţiona companiile sau statele care colaborează cu programul de drone al Iranului, după recentele lovituri ruse în Ucraina, realizate cu ajutorul unor drone presupus de fabricaţie iraniană. SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene "Orice persoană ce exersează activităţi cu Iranul având legătură cu dezvoltarea de drone sau de rachete balistice, sau implicată în circulaţia de arme din Iran spre Rusia ar trebui să dea dovadă de vigilenţă", a declarat Vedant Patel (foto), purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. "SUA nu vor ezita să recurgă la sancţiuni sau să ia măsuri împotriva principalilor responsabili", a atenţionat el. Citește și: Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului "Întărirea alianţei dintre Rusia şi Iran ar trebui să fie considerată de întreaga lume (...) un mare pericol", a mai spus Vedant Patel. Drone disfuncționale Făcând referire la date ale serviciilor de informaţii americane, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american a susţinut că unele drone iraniene vândute Rusiei au prezentat disfuncţionalităţi. Faptul că Moscova se aprovizionează din Iran demonstrează, potrivit lui Vedant Patel, "enorma presiune" asupra Rusiei după pierderile sale în Ucraina, Moscova fiind deja "nevoită să recurgă la ţări puţin fiabile precum Iran pentru a se aproviziona în material şi echipamente". Lovituri ruse, în care au fost utilizate şi drone kamikaze, s-au soldat luni dimineaţa cu cel puţin opt morţi, dintre care patru la Kiev, şi a ţintit instalaţii energetice în mai multe regiuni, la o săptămână după un val de lovituri masive ruse asupra Ucrainei.

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei (sursa: Facebook/Israeli Defense Forces)
Internațional

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei. Fostul preşedinte rus şi actual număr doi al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat Israelul că livrarea de arme către Ucraina va "distruge" relaţia cu Rusia. Israelul ar putea trimite arme Ucrainei "Israelul pare să se pregătească să livreze arme regimului de la Kiev. Este un pas foarte imprudent. El va distruge toate relaţiile interstatale dintre ţările noastre", a declarat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei pe contul său de Telegram. Dacă o astfel de decizie este într-adevăr luată, Israelul ar avea "motive să-i declare pe Bandera şi Şuhevici eroii săi", a adăugat acesta. Medvedev se referea la controversaţii Stepan Bandera şi Roman-Taras Şuhevici, văzuţi de unii ucraineni drept eroi care au luptat pentru independenţă, iar de alţii, criminali de război antisemiţi, implicaţi în uciderea a până la 100.000 de evrei şi polonezi în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Doar echipamente militare neletale Ministrul israelian al diasporei, Nahman Shai, a declarat într-un tweet că ţara sa ar trebui să înceapă să ofere asistenţă militară Ucrainei, pe măsură ce Iranul ar fi furnizat rachete balistice Rusiei, aminteşte agenţia de presă rusă Interfax. Citește și: Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul În mai, potrivit relatărilor, Israelul nu a permis Berlinului să furnizeze Ucrainei rachete antitanc fabricate în Germania cu tehnologie israeliană şi sub licenţă israeliană. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării israelian a spus atunci că ţara sa va furniza Ucrainei doar echipamente militare neletale. În postarea sa, Medvedev a reînnoit acuzaţiile de "nazism" la adresa Ucrainei, una dintre justificările prezentate de Moscova pentru a explica invazia împotriva vecinului său, notează France Presse. No comment Întrebată despre aceste comentarii, o purtătoare de cuvânt a premierului israelian, Yair Lapid, a declarat că afirmaţiile lui Medvedev nu vor fi comentate de cabinetul său. În trecut, Ucraina a cerut Israelului să o sprijine în faţa Rusiei, în contextul în care autorităţile israeliene şi ruse menţin relaţii strânse. Autorităţile israeliene şi-au limitat până acum cooperarea cu Ucraina la ajutor umanitar şi livrări de materiale neletale pentru a menaja relaţia lor cu Moscova, notează France Presse. Israelul a devenit de asemenea un refugiu pentru criticii Kremlinului şi chiar celebrităţi ruse s-au mutat acolo de la ofensiva Rusiei din 24 februarie împotriva vecinului său.

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate (sursa: mil.ru)
Internațional

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate, la graniţa acestei ţări cu Ucraina. Este vorba de circa 170 de tancuri, 200 de vehicule blindate şi 100 de piese de artilerie şi mortiere, în cadrul grupării militare ruso-belaruse ce cuprinde efective de circa 9.000 de soldaţi, a anunţat luni Ministerul belarus al Apărării, citat de agenţia EFE. Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate Primele trenuri cu militari ruşi au sosit sâmbătă în Belarus, iar duminică au aterizat acolo şi avioane militare ruseşti. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat săptămâna trecută că a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin crearea acestei grupări, pe care a descris-o ca fiind "pur defensivă", după ce a acuzat NATO că-şi sporeşte prezenţa militară în apropierea Belarusului şi că înarmează Polonia şi ţările baltice. Citește și: Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul În acest timp, la Kiev sporesc temerile că Rusia ar putea folosi din nou Belarusul ca platformă de lansare a unei ofensive asupra nordului Ucrainei, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei lansate pe 24 februarie, când trupele ruse au ajuns până aproape de capitala ucraineană, de unde între timp s-au retras pentru a se concentra pe sudul şi estul Ucrainei. Noile deplasări de trupe ruseşti în Belarus ar putea fi şi o tactică de a forţa armata ucraineană să-şi disloce trupe în nordul ţării, pentru a-i slăbi potenţialul în contraofensivele duse pe celelalte fronturi.

Iranul trebuie sancționat dur de UE (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Iranul trebuie sancționat dur de UE

Iranul trebuie sancționat dur de UE. Ucraina a cerut luni Uniunii Europene mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după o serie de lovituri cu drone kamikaze în Kiev, în urma cărora cel puţin trei persoane au fost ucise, Rusia fiind acuzată că a folosit dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Iranul trebuie sancționat dur de UE Trebuie "impuse sancţiuni împotriva Iranului pentru furnizarea de drone Rusiei", a declarat pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Totodată, şeful diplomaţiei ucrainene a făcut apel la statele occidentale să furnizeze ajutor militar suplimentar în condiţiile în care forţele armate ruse continuă să atace Kievul şi alte oraşe ucrainene cu lovituri aeriene, relatează dpa. Citește și: BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață "Sunt probabil primul ministru de Externe care se adresează UE (Consiliul Afaceri Externe - CAE) dintr-un adăpost aerian din cauza sirenelor care anunţă bombardamente", a scris Kuleba pe Twitter, referindu-se la o reuniune a miniştrilor de externe din UE ce se desfăşoară la Luxemburg şi la care Dmitro Kuleba participă prin videoconferinţă.

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD (sursa: ina.iq)
Internațional

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD. Autorităţile irakiene anchetează "furtul" a 2,5 miliarde de dolari de la serviciul de taxe, banii fiind retraşi de la o bancă publică, au transmis duminică responsabili, într-un nou caz ce ilustrează corupţia endemică din Irak, relatează AFP. Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD Autorităţile nu au dezvăluit identitatea oficialilor implicaţi. Sâmbătă, agenţia oficială de presă INA publica o cerere de anchetă trimisă de Ministerul de Finanţe organismului guvernamental anticorupţie, în urma unei investigaţii interne. Solicitarea vorbeşte de "furtul a 3,7 trilioane de dinari irakieni (circa 2,5 miliarde de dolari) din contul Administraţiei Generale a Taxelor de la Banca Al-Rafidain". "Nu vom permite ca banii irakienilor să fie furaţi, aşa cum s-a întâmplat cu fondurile Administraţiei Taxelor de la Banca Al-Rafidain", a scris duminică pe Twitter premierul desemnat Mohammed Shia Al-Sudani (foto). "Nu vom ezita niciodată să adoptăm măsuri reale pentru a stopa corupţia care s-a răspândit cu neruşinare în toată activitatea statului şi a instituţiilor sale", a avertizat el. Furtul: un an, 247 de cecuri Un document al Administraţiei Generale a Taxelor scurs în media explică faptul că cele 2,5 miliarde de dolari au fost extrase între septembrie 2021 şi august 2022, prin 247 de cecuri încasate de cinci companii. Banii au fost apoi retraşi imediat cash din conturile companiilor respective. "Cine sunt adevăraţii proprietari ai acestor companii? Cine a permis emiterea cecurilor către aceste companii? Cum a trecut neobservat acest lucru timp de un an şi care sunt politicienii complici?", s-a întrebat pe Twitter analistul Sajad Jiyad. Organismul guvernamental anticorupţie a dat asigurări duminică, într-un comunicat de presă, că anchetează cazul. Instituţia va trimite justiţiei "informaţiile" Ministerului de Finanţe "şi documentele de anchetă (...) pentru ca justiţia să poată lua măsurile corespunzătoare împotriva" persoanelor implicate. "Un grup specific" "Justiţia a emis deja convocări împotriva unor înalţi responsabili ai ministerului pentru lacune care au permis această neregulă masivă şi acest atac la banii publici", se mai arată în comunicat. Vorbind sâmbătă despre investigaţia internă desfăşurată de serviciile sale asupra furtului, fostul ministru de finanţe interimar, Ihsan Ismail, care tocmai a fost înlăturat din acest post, a arătat cu degetul spre "un grup specific", fără a oferi detalii. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) În Indexul Transparency International, Irakul se află pe poziţia 157 (din 180) în clasamentul privind percepţia asupra corupţiei.

Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci (sursa: TASS)
Internațional

Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci

Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci. Problemele logistice cu care se confruntă forţele ruse în sudul Ucrainei s-au acutizat după avarierea la 8 octombrie a podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula Crimeea (anexată ilegal de Moscova în 2014) de teritoriul rus, infrastructură cu rol-cheie în privinţa aprovizionării acestora, semnalează luni serviciile secrete britanice într-o actualizare a informaţiilor despre situaţia de pe frontul din Ucraina. Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci "În condiţii de tensiune pentru prezenţa rusă în Herson, pe fondul deteriorării liniilor de aprovizionare prin Crimeea, linia terestră de comunicaţii prin regiunea Zaporojie (sud) devine din ce în ce mai importantă pentru sustenabilitatea ocupaţiei ruse", apreciază Ministerul britanic al Apărării într-un buletin pe care îl publică cu regularitate pe Twitter. Forţele ruse din sudul Ucrainei îşi intensifică, se pare, fluxul logistic de aprovizionare prin Mariupol, oraş-port la Marea Azov, în încercarea de a compensa capacitatea redusă de transport a podului, parţial avariat, se arată în actualizare. Podul, proiect de suflet al lui Putin În dimineaţa zilei de 8 octombrie, pe podul Kerci s-a produs o puternică explozie, iar un tren cu vagoane cisternă cu combustibil a sărit în aer. Rusia declarase nu o dată că podul, un proiect drag preşedintelui Vladimir Putin, este bine păzit de sisteme de apărare antiaeriană şi de militari ruşi, subliniind fiabilitatea acestei infrastructuri, potrivit agenţiilor internaţionale de presă. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus Moscova a atribuit serviciilor speciale ucrainene responsabilitatea pentru explozia de pe podul Kerci şi a reacţionat prin atacuri intense cu rachete asupra întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, lovind în special infrastructuri energetice şi obiective civile.

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești. Mai multe explozii au fost auzite luni dimineaţă la Kiev, la exact o săptămână după loviturile ruseşti asupra capitalei Ucrainei, au constatat jurnaliştii ai agenţiei France Presse. Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești Trei explozii au fost auzite succesiv în jurul orelor 06:35, 06:45 şi 06:58 (3:35, 3:45 şi 3:58 GMT). Sirenele de alertă aeriană au răsunat cu puţin timp înainte de prima explozie. Președintele Volodimir Zelenski a postat un video și un scurt text pe Facebook în legătură cu atacul. Luni, 10 octombrie, bombardamente ruseşti de o amploare fără egal timp de luni de zile au lovit Kievul şi alte oraşe din Ucraina, ucigând cel puţin 19 persoane, rănind 105 şi stârnind un protest internaţional. Marţi, Rusia - care a suferit numeroase eşecuri militare în ultima perioadă -, şi-a continuat tirurile, de o mai mică amploare, lovind în special foarte departe de front instalaţiile energetice din vestul Ucrainei. Tirurile au fost efectuate ca represalii pentru explozia ce a distrus parţial podul rusesc al Crimeii, de mare importanţă strategică, notează AFP. Putin nu mai are rachete Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat satisfăcut faţă de aceste lovituri masive şi a considerat că noi bombardamente pe scară largă asupra oraşelor Ucrainei nu sunt necesare "deocamdată". Citește și: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Kievul a fost vizat luni dimineaţă devreme de "atacuri cu drone kamikaze", a declarat la rândul său şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, după o serie de explozii ce au zguduit cartierul Şevcenkiv din centrul capitalei. "Ruşii cred că aceasta îi va ajuta, dar arată disperarea lor", a comentat acest responsabil, Andrii Iermak, citat de AFP.

Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul

Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul. Directorul general de la grupul rus Gazprom, Alexei Miller, a declarat duminică că planurile privind plafonarea preţului pentru exporturile de gaze naturale ruseşti ar conduce la oprirea livrărilor, reiterând o ameninţare similară venită de la preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, transmite Reuters. Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul Conflictul din Ucraina a determinat clienţii europeni să-şi reducă achiziţiile de energie din Rusia, în timp ce G7 şi blocul comunitar încearcă să impună un plafon de preţ pentru petrolul şi gazele ruseşti. "O astfel de decizie unilaterală este, desigur, o încălcare a contractelor existente, ceea ce ar duce la încetarea livrărilor", a spus Alexei Miller pentru postul public de televiziune. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Luna trecută şi preşedintele Vladimir Putin a ameninţat că va opri aprovizionarea cu energie dacă vor fi impuse plafoane de preţ, avertizând Occidentul că îi va "îngheţa coada" la iarnă precum lupului dintr-o faimoasă poveste rusească. Oprirea livrărilor de energie ale Rusiei, al doilea mare exportator de petrol din lume, după Arabia Saudită, şi simultan cel mai mare exportator mondial de gaze naturale, ar da peste cap pieţele energetice mondiale, iar economia mondială s-ar confrunta cu preţuri şi mai mari la energie decât cele deja ridicate din prezent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră