marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5845 articole
Internațional

Boris Johnson poate fi premier iar

Boris Johnson poate fi premier iar. Fostul premier britanic Boris Johnson a acumulat suficient sprijin pentru a se înscrie în cursa pentru a deveni - din nou - prim-ministru, ca urmare a demisiei succesoarei sale Liz Truss, a afirmat sâmbătă aliatul său, deputatul conservator James Duddridge. Boris Johnson poate fi premier iar Potrivit acestuia, Johnson a adunat deja cele 100 de semnături din rândul celor 357 de deputaţi conservatori pentru a putea candida. Sunday Times, BBC şi Sky News au citat surse neidentificate apropiate de Johnson care au indicat similar că acesta dispune de 100 de susţinători şi deci "s-ar putea" afla pe buletinele de vot. Boris Johnson, care a revenit la Londra mai devreme sâmbătă dintr-o vacanţă în Caraibe, nu a declarat deocamdată oficial dacă va candida pentru un nou mandat. Contestată atât de formaţiunea de guvernământ, cât şi de opoziţia laburistă, Liz Truss şi-a anunţat joi demisia. Actuala lideră a Camerei Comunelor, Penny Mordaunt, şi-a anunţat vineri candidatura pentru a deveni prim-ministru. Favoritul pariurilor, Rishi Sunak Totuşi, favoritul caselor de pariuri este deocamdată fostul ministru de Finanţe Rishi Sunak, care are deja peste 100 de semnături, însă nu a confirmat până acum dacă va candida. Candidaţii la succesiunea lui Liz Truss trebuie să depună fiecare până luni la ora 13:00 GMT cel puţin 100 de semnături din rândul celor 357 de deputaţi conservatori pentru a putea candida, astfel că vor putea fi depuse cel mult trei candidaturi. Citește și: Veselie pe Twitter! Medvedev o insultă pe Liz Truss, iar Elon Musk îi dă replica: „Bun trol, ca să fiu sincer” Apoi, deputaţii conservatori vor trebui să se pună de acord asupra a două dintre aceste nume care vor intra la votul final, în urma căruia cei circa 170.000 de membri ai formaţiunii vor alege până vineri, 28 octombrie, liderul partidului, iar acesta va deveni prim-ministru.

Boris Johnson poate fi premier iar (sursa: BBC)
"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa (sursa: faz.net)
Internațional

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa. Prim-ministrul ucrainean Denis Şmîgal (foto) a avertizat împotriva unui "nou tsunami al migraţiei" dacă Rusia îşi va continua atacurile asupra infrastructurilor civile din ţara sa, într-un interviu care urmează să fie publicat integral duminică, relatează AFP. "Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa Denis Şmîgal, care urmează să participe luni la forumul economic germano-ucrainean de la Berlin, a acuzat Moscova că vrea "să arunce Ucraina într-o catastrofă umanitară", potrivit unor extrase din interviul său pentru ziarul duminical Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, comunicate în avans. "Dacă nu mai există curent, electricitate şi apă în Ucraina, asta poate declanşa un nou tsunami al migraţiei", a spus el. Rusia vrea "să ofere Ucrainei o iarnă rece, în cursul căreia oamenii ar putea literalmente să moară îngheţaţi. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară planificată, cum Europa nu a mai văzut după cel de al Doilea Război Mondial", a avertizat el. Activele rusești, folosite la reconstrucția Ucrainei Premierul ucrainean urmează să aibă luni o întrevedere bilaterală la Berlin cu Olaf Scholz şi să participe împreună cu cancelarul german la un forum economic care reuneşte reprezentanţi ai companiilor germane şi ucrainene. În interviul său pentru FAS, Denis Şmîgal a mai cerut Berlinului să livreze Ucrainei noi muniţii în următoarele zile pentru a respinge loviturile aeriene ruseşti. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Pentru reconstrucţia Ucrainei, Şmîgal vrea să fie utilizate activele ruseşti îngheţate în străinătate. Pagubele provocate de atacul Rusiei se ridică în prezent la "peste 750 de miliarde de dolari", a declarat el. În paralel, există active ruseşti îngheţate în valoare de 300 până la 500 de miliarde de dolari, a subliniat el. "Ar trebui să dezvoltăm un mecanism de confiscare a activelor ruseşti", a spus premierul ucrainean. Este nevoie de investiții enorme După forumul economic germano-ucrainean de luni, în cadrul căruia preşedintele Volodimir Zelenski va susţine o alocuţiune video, marţi va avea loc la Berlin o conferinţă internaţională pentru reconstrucţia Ucrainei. "Va trebui să investim enorm" pentru reconstrucţia Ucrainei, a afirmat cancelarul Scholz în podcastul său săptămânal publicat sâmbătă. "Ucraina nu poate face totul singură. UE nu poate face totul singură. Numai comunitatea internaţională, care susţine în prezent Ucraina, o poate face. Şi trebuie să o facă pentru multă vreme", a afirmat el. Marţi, la conferinţa de la Berlin, vor fi prezenţi Olaf Scholz şi Denis Şmîgal, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Volodimir Zelenski va susţine de asemenea o alocuţiune video.

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene. Secretarul de stat Antony Blinken a declarat vineri că Statele Unite vor lua în considerare toate mijloacele de a promova diplomaţia în relaţia cu Rusia dacă observă o deschidere, dar în acest moment Moscova nu dă semne de disponibilitate să se angajeze în discuţii semnificative, informează Reuters. Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene "Toate indiciile arată că, departe de a fi dispus să se angajeze într-o diplomaţie semnificativă, preşedintele Putin continuă să împingă în direcţia opusă", a declarat Blinken la o conferinţă de presă cu omologul său francez, Catherine Colonna. "Luăm în considerare şi vom lua în considerare toate mijloacele de a avansa diplomaţia dacă vedem o deschidere pentru a o promova prin orice mijloace, bineînţeles că vom lua mereu în considerare acest lucru", a spus el. În schimb, a adăugat el, Moscova " îşi dublează şi triplează" agresiunea. Rusia şi-a intensificat în această săptămână atacurile cu rachete şi drone asupra infrastructurii care asigură aprovizionarea cu energie şi apă. Ucraina şi Occidentul consideră că aceasta este o campanie de intimidare a civililor înaintea venirii iernii. Puteri sporite pentru guvernatorii regionali La începutul acestei luni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, într-un interviu, că Rusia este dispusă să se angajeze cu SUA sau cu Turcia în privinţa modalităţilor de a pune capăt războiului, aflat acum în a opta lună, dar că nu a primit încă nicio propunere serioasă de negociere. Blinken şi alţi oficiali americani au spus în mod repetat că Moscova nu este interesată de un demers diplomatic serios. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vorbit vineri cu omologul său rus, Serghei Şoigu. În prima conversaţie telefonică din luna mai, şeful Pentagonului a subliniat importanţa menţinerii liniilor de comunicaţie pe fondul războiului din Ucraina. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă În declaraţiile televizate adresate Consiliului de Securitate, preşedintele Putin a anunţat sporirea puterile guvernatorilor regionali şi a ordonat crearea unui consiliu coordonator sub conducerea primului ministru Mihail Mişustin care să susţină "operaţiunea militară specială", aşa cum numeşte liderul de la Kremlin invadarea Ucrainei.

Putin vrea să suprime telefonul roșu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să suprime "telefonul roșu"

Putin vrea să suprime "telefonul roșu". Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a avut vineri o convorbire telefonică cu omologul său american Lloyd Austin, a anunţat Moscova, aceasta fiind a doua discuţie între cei doi oficiali de la începutul agresiunii militare ruse în Ucraina. Putin vrea să suprime "telefonul roșu" "Mai multe chestiuni de actualitate privind securitatea internaţională, printre care situaţia din Ucraina, au fost abordate" în această discuţie, a indicat Ministerul rus al Apărării într-un foarte scurt comunicat. Într-un comunicat separat la fel de scurt emis de Pentagon se menţionează că, în discuţia avută cu ministrul Şoigu, secretarul american al apărării Lloyd Austin a subliniat "importanţa menţinerii canalelor de comunicare" în contextul războiului din Ucraina (cel mai probabil, referirea este la "telefonul roșu"). Pentagonul nu a oferit alte detalii despre convorbirea celor doi responsabili. Citește și: Casa Albă: Am fost foarte clari în legătură cu ce consecințe vor fi dacă Rusia va folosi arme nucleare Dar, tot potrivit Pentagonului, Lloyd Austin a avut de asemenea o convorbire telefonică cu ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, pe care l-a asigurat din nou asupra "angajamentului de neclintit al Statelor Unite de a susţine capacitatea Ucrainei de a contracara agresiunea din partea Rusiei". Citește și: „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins din cauza amenințărilor nucleare. Când a fost inaugurată calea de comunicare Ministrul american a subliniat de asemenea "sprijinul comunităţii internaţionale" faţă de Ucraina şi în special susţinerea "în viitor a capacităţii sale de a se apăra". Abia a doua convorbire Șoigu - Lloyd Ultima discuţie telefonică între Austin şi Şoigu după ce Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie a fost pe data de 13 mai, urmată şase zile mai târziu de o discuţie tot prin telefon între şeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, şi şeful Statului Major american, Mark Milley. Relaţiile ruso-americane s-au deteriorat continuu de la începerea invaziei ruse în Ucraina, ţară susţinută de atunci militar şi financiar de SUA, ajutor care în viziunea Rusiei contribuie la prelungirea conflictului. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vinerea trecută că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care afirmase anterior că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Musk va concedia 75% la Twitter (sursa: Twitter/Elon Musk)
Internațional

Musk va concedia 75% la Twitter

Musk va concedia 75% la Twitter. Elon Musk intenţionează să elimine aproape 75% din numărul de angajați la platforma de socializare Twitter dacă preia compania, a relatat Washington Post. Musk va concedia 75% la Twitter Musk plănuieşte să reducă numărul de angajaţi la companie de la 7.500 la aproximativ 2.000, potrivit Washington Post. Twitter plănuia deja reduceri semnificative, cu eliminarea a 25% din personal până la sfârşitul anului 2023 şi închiderea centrelor de date cheie, scrie Washington Post. Cu toate acestea, potrivit ziarului american, planurile miliardarului ar avea impact asupra utilizatorilor Twitter, cu un risc crescut de piratare şi expunere la material ofensator. Citește și: Ce cadou i-a făcut Beijingul lui Elon Musk după ce a spus că Taiwanul ar trebui „absorbit” de China comunistă Musk a propus iniţial să cumpere compania, dar a dat înapoi în aprilie, spunând că Twitter a făcut afirmaţii false cu privire la numărul de conturi false de pe platformă. Ca răspuns, Twitter l-a dat în judecată pe Musk, pentru a-l forţa să încheie acordul. Un proces de cinci zile a fost programat la începutul acestei luni în statul Delaware (estul SUA), totuşi între timp Musk şi-a confirmat oferta iniţială. Detaliile, încă nerezolvate Dar miliardarul şi platforma de social media încă sunt în dispută privind detaliile importante care trebuie clarificate pentru a finaliza acordul şi există în continuare o incertitudine asupra tranzacţiei. Pentru a evita procesul, Musk trebuie să finalizeze afacerea de 44 de miliarde de dolari până la 28 octombrie. Compania Twitter le-a dat joi asigurări angajaţilor săi că nu intenţionează să realizeze concedieri masive, în pofida relatărilor The Washington Post, transmite EFE. Într-un e-mail intern, avocatul principal al companiei, Sean Edgett, a declarat că Twitter nu pregăteşte concedieri, la doar câteva ore după apariţia articolului din The Washington Post.

Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia (sursa: Twitter/H.Amirabdollahian امیرعبداللهیان)
Internațional

Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia

Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia. Ministrul de Externe iranian, Hosein Amir Abdolahian, a declarat joi că Iranul cooperează în domeniul apărării cu Rusia, dar a subliniat că ţara sa nu trimite arme şi drone împotriva Ucrainei. Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia "Avem o cooperare în domeniul apărării cu Rusia, dar politica noastră nu este de a trimite arme şi drone împotriva Ucrainei", a scris înaltul oficial iranian pe contul său de Twitter. Şeful diplomaţiei iraniene a transmis acelaşi mesaj şi într-o convorbire telefonică cu înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell. "Afirmaţia potrivit căreia trimitem rachete în Rusia pentru a fi folosite împotriva Ucrainei nu are nicio bază. Ne opunem războiului şi escaladării în Ucraina", a afirmat Abdolahian, comentând informaţiile cum că Iranul furnizează acest tip de armament Moscovei. Abdolahian a oferit detalii despre convorbirea sa cu Borrell cu puţin timp înainte ca UE să anunţe impunerea de sancţiuni împotriva unor persoane fizice şi entităţi din Iran. Sancțiuni europene Statele membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord asupra unor sancţiuni care au intrat în vigoare chiar de joi împotriva a trei indivizi precum şi a unei entităţi care furnizează Rusiei drone iraniene utilizate în Ucraina. Citește și: UE sancționează compania iraniană care produce dronele folosite de ruși în Ucraina, dar și pe șeful statului major de la Teheran Guvernul iranian a negat în repetate rânduri că trimite armament şi mai ales drone în Rusia. Agenția EFE notează că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a lăudat miercuri dronele iraniene şi a afirmat că sunt "opera celor mai bune talente ale Iranului şi care fac cinste ţării", împreună cu sateliţii, industria nucleară, rachetele şi vaccinurile pe care le produce statul din Golful Persic.

Trupe iraniene, lângă ruși în Crimeea (sursa: voanews.com)
Internațional

Trupe iraniene, lângă ruși în Crimeea

Trupe iraniene, lângă ruși în Crimeea. Militari iranieni se află "pe teren Crimeea"pentru a ajuta forţele ruse să lanseze atacuri cu drone în Ucraina, a anunţat joi Casa Albă. Trupe iraniene, lângă ruși în Crimeea "Credem că militari iranieni au fost pe teren în Crimeea şi au ajutat Rusia în aceste operaţiuni", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al preşedinţiei americane, John Kirby. "Nu cunosc numărul de iranieni care se află în Crimeea", a adăugat el, lăsând să se înţeleagă că aceştia se află în continuare pe teren alături de forţele ruse. Citește și: Putin se afundă tot mai mult în trecutul URSS, aruncă mesaje de război rece spre Occident: NATO și UE, sponsori ai terorismului, se apropie de confruntare militară directă cu Rusia "Rusia a primit până acum zeci de drone şi va continua să primească", a continuat purtătorul de cuvânt, subliniind că Statele Unite sunt îngrijorate de faptul că Rusia caută acum să achiziţioneze arme convenţionale iraniene cum ar fi rachete sol-sol pentru a le utiliza în Ucraina.

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii. Ministerul rus de Externe a declarat joi că livrările de arme ale Uniunii Europene către Kiev fac ca blocul comunitar să fie parte a conflictului în Ucraina, iar ţările care pompează arme Ucraina sunt "sponsori ai terorismului". Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii Într-un briefing, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reiterat criticile agresive ale Moscovei la adresa Occidentului pentru că a livrat Ucrainei arme avansate în valoare de miliarde de dolari pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva campaniei militare a Rusiei, care a ajuns în a opta lună. Decizia UE privind crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru regimul de la Kiev creşte implicarea UE şi o face să devină parte a conflictului în Ucraina, a subliniat Zaharova, citată de agenţiile oficiale de presă ruse TASS şi RIA Novosti, referindu-se la programul de instruire a militarilor ucraineni. În acest context, ea a amintit că, în reuniunea lor din 17 octombrie, miniştrii de Externe ai UE au anunţat lansarea unei misiuni de instruire a armatei ucrainene, care ar urma să înceapă să fie implementată peste o lună. În decurs de doi ani, această misiune, pentru care Bruxellesul a alocat 107 milioane de euro, ar urma să pregătească personal ucrainean de comandă la diferite niveluri, potrivit TASS. "Linia periculoasă a unei confruntări" "Această decizie merge mână în mână cu furnizarea de arme letale regimului de la Kiev şi creşte calitativ implicarea Uniunii Europene, făcând-o, desigur, parte a conflictului", a declarat Zaharova. Prin furnizarea de arme Ucrainei, Occidentul se apropie de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia, a avertizat Zaharova, potrivit RIA Novosti. "Ţările membre NATO, de parcă ar fi într-o competiţie, continuă să pompeze în regimul de la Kiev armament, muniţii, îi furnizează informaţii operative, antrenează soldaţii ucraineni, oferă îndrumări privind desfăşurarea acţiunilor militare, apropiindu-se astfel de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia", a avertizat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Ajutorul militar occidental pentru Ucraina, a adăugat Zaharova, totalizează deja 42,3 miliarde de dolari, dintre care mai mult de jumătate revin SUA. "Blocajul" SUA pe alimente și îngrășăminte În aceeaşi conferinţă de presă, Maria Zaharova a mai spus că Moscova a fost gata să-şi crească exporturile de alimente şi îngrăşăminte pentru a contribui la evitarea unei crize alimentare globale, dar a fost blocată de către SUA. Washingtonul îi "şantajează" şi "persecută" pe cei care încearcă să facă comerţ cu Rusia şi prin aceasta compromite securitatea globală, a afirmat ea. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” SUA nu vizează direct exporturile agricole ruseşti, dar sancţiunile impuse Rusiei în domeniile transportului maritim, al asigurărilor, logisticii şi infrastructurii de plăţi împiedică capacitatea Rusiei de a exporta îngrăşăminte şi produse chimice esenţiale, susţine Moscova. Rusia face obiectul unor drastice sancţiuni occidentale după invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie, prima agresiune de acest tip în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO. Organizația va ajuta Suedia şi Finlanda dacă cele două ţări sunt ameninţate în timp ce sunt angrenate în procedura de a deveni membri, a declarat joi şeful Alianţei Nord-Atlantice. Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO "Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles. Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă. "Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO", a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă. Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Negocieri dificile cu Turcia Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţii teroriste". Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă. Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.

Putin sugerează atacarea Kievului din Belarus (sursa: Planet Labs Inc)
Internațional

Putin sugerează atacarea Kievului din Belarus

Putin sugerează atacarea Kievului din Belarus. Rusia îşi concentrează forţe şi echipamente militare pe aerodromul belarus din Ziabrivka, în regiunea Gomel din apropierea frontierei cu Ucraina, în cadrul consolidării grupării militare comune ruso-belaruse ce este văzută de Kiev drept o ameninţare, transmite agenţia EFE. Tancuri, blindate, artilerie Potrivit portalului belarus al Radio Svoboda, care publică mai multe imagini din satelit ale aerodromului situat la aproximativ 50 de kilometri de frontiera ucraineană, în ultima lună acolo a crescut numărul personalului militar şi al echipamentelor militare. În imagini pot fi văzute terasamente şi mai multe structuri în formă de movile, la adăpostul cărora au fost amplasate sisteme de rachete antiaeriene. "Imaginile satelitare arată că numărul camioanelor militare pe aerodromul Ziabrivka a crescut, tabăra militară a fost extinsă şi se observă prezenţa rachetelor antiaeriene S-300 şi S-400", semnalează sursa citată, care arată şi o imagine cu un tren cu vagoane cisternă. Ministerul belarus al Apărării a anunţat de altfel luni că Rusia va trimite în Belarus, la graniţa acestei ţări cu Ucraina, circa 170 de tancuri, 200 de vehicule blindate şi 100 de piese de artilerie şi mortiere, în cadrul grupării militare ruso-belaruse ce cuprinde efective de circa 9.000 de soldaţi şi pe care preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a descris-o ca fiind "pur defensivă". Putin sugerează atacarea Kievului din Belarus În acest timp la Kiev sporesc temerile că Rusia ar putea folosi din nou Belarusul ca platformă de lansare a unei ofensive asupra nordului Ucrainei, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei declanşate pe 24 februarie. "Retorica agresivă a liderilor militari şi politici ai Rusiei şi Belarusului se intensifică", a declarat joi presei Oleksii Gromov, un responsabil al Statului Major al armatei ucrainene. "Ameninţarea reluării ofensivei pe frontul de nord de către forţele armate ruse creşte", a adăugat acesta, potrivit AFP. Totuşi, noile deplasări de trupe ruseşti în Belarus ar putea fi şi o tactică de a forţa armata ucraineană să-şi disloce trupe în nordul ţării, pentru a-i slăbi potenţialul în contraofensivele duse pe fronturile din sud şi est. Belarusul se simte spionat de Ucraina Între timp, autorităţile de la Minsk au anunţat tot joi destructurarea unei reţele de spionaj care ar fi lucrat pentru Ucraina. "Au fost arestaţi un rezident, un cetăţean ucrainean şi de asemenea doi dintre conaţionalii noştri care au ales calea trădării şi lucrau în interesul unui stat străin", a declarat presei şeful Comitetului de Securitate Statală (KGB) din Belarus, Ivan Tertel. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Acesta a adăugat că un ofiţer în rezervă a fost de asemenea reţinut, la fel şi "un mare număr de ucraineni" care au intrat în Belarus dinspre Polonia, şi a acuzat Ucraina că a creat în Belarus o reţea de spionaj cu misiunea de a culege informaţii despre activităţile militare.

UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze

UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze. Statele membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord asupra unor sancţiuni care intră în vigoare joi împotriva a trei indivizi precum şi a unei entităţi care furnizează Rusiei drone iraniene utilizate în Ucraina, a anunţat preşedinţia cehă a UE. UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze "După trei zile de discuţii, ambasadorii UE au aprobat măsuri împotriva unor entităţi care furnizează drone iraniene care lovesc Ucraina", a anunţat preşedinţia pe Twitter. "Statele membre ale UE au decis să îngheţe bunurile a trei indivizi şi a unei entităţi responsabile de livrarea de drone", potrivit preşedinţiei. Potrivit unei liste de sancţiuni consultate de AFP înainte de adoptarea lor, sancţiunile vizează în special compania iraniană Shahed Aviation Industries, legată de puternicii Gardieni ai Revoluţiei, şi trei responsabili militari, între care generalul Mohammed Hossein Bagheri, şeful de stat major al forţelor armate iraniene. "UE este de asemenea gata să extindă sancţiunile la alte patru entităţi care au figurat deja pe o listă de sancţiuni anterioare", a adăugat preşedinţia cehă. Peste 200 de drone distruse în ultima lună Ucraina a cerut luni mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după mai multe lovituri de drone kamikaze asupra Kievului care s-au soldat cu cel puţin trei morţi, Rusia fiind acuzată că utilizează dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Forţele aeriene ucrainene au afirmat miercuri că au distrus 223 de drone iraniene de la jumătatea lui septembrie. Miercuri, la ONU, Rusia şi Iranul au dezminţit cu fermitate orice furnizare de către Teheran a unor drone armate Moscovei în războiul din Ucraina. UE a anunţat în paralel că a adunat "probe" care demonstrează că dronele utilizate de Rusia împotriva Ucrainei au fost furnizate de Iran şi că pregăteşte sancţiuni. "Răspunsul nostru clar pentru regimul iranian" Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care se pregăteşte să găzduiască un summit al celor 27 de lideri ai UE la Bruxelles, a salutat joi "acţiunea rapidă" a UE "împotriva Iranului, care susţine războiul Rusiei în Ucraina". Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Premierul ceh Petr Fiala a subliniat, la rândul său, că sancţiunile au fost "dirijate împotriva persoanelor şi entităţilor care fabrică şi furnizează drone". "Este răspunsul nostru clar pentru regimul iranian care furnizează drone Rusiei, care le utilizează pentru a asasina cetăţeni iranieni nevinovaţi", a adăugat el.

Taiwanul, probabil atacat curând de China (sursa: jcs.mil)
Internațional

Taiwanul, probabil atacat curând de China

Taiwanul, probabil atacat curând de China. Armata americană trebuie să fie pregătită să răspundă unei potenţiale invazii a Taiwanului de către Beijing încă din acest an, a avertizat miercuri un amiral, semn al unei îngrijorări tot mai mari în legătură cu intenţiile Chinei faţă de insulă, relatează AFP. Taiwanul, probabil atacat curând de China Amiralul Michael Gilday, şeful operaţiunilor navale americane, a fost întrebat de Atlantic Council despre posibilitatea ca Beijingul să invadeze Taiwanul până în 2027. "Nu este vorba doar de ce spune preşedintele Xi, ci de felul în care se comportă chinezii şi de ceea ce fac ei", a declarat Gilday pentru acest think tank, subliniind că, în ultimii douăzeci de ani, Beijingul şi-a pus în practică promisiunile mai repede decât era anunţat. "Prin urmare, când vorbim de 2027, în opinia mea asta (înseamnă) 2022 sau poate 2023", a adăugat el. "Nu pot exclude această posibilitate. Nu vreau să fiu alarmist când spun asta. Doar că nu putem să o excludem", a mai afirmat amiralul. Duminică, la deschiderea Congresului Partidului Comunist care ar urma să îi confere un al treilea mandat, istoric, preşedintele Xi Jinping a reafirmat că intenţionează "să reunească" Taiwanul cu China, prin forţă dacă va fi nevoie. Comentariile amiralului Gilday survin la o zi după un avertisment al secretarului american de stat Antony Blinken. Acesta din urmă a afirmat că Beijingul vrea să ocupe Taiwanul "într-un ritm mult mai rapid" decât lua în considerare anterior, adăugând că sub preşedinţia lui Xi a apărut o "Chină foarte diferită". Partidul Comunist Chinez nu a controlat niciodată Taiwanul, dar China consideră că această insulă autonomă este parte integrantă a teritoriului său. Washingtonul are în mod istoric o politică de "ambiguitate strategică" faţă de o eventuală intervenţie militară americană dacă Taiwanul este atacat de China. Această politică vizează atât descurajarea Chinei de a invada Taiwanul, cât şi împiedicarea liderilor din insulă să provoace Beijingul declarându-şi oficial independenţa, scrie AFP. În acest cadru, SUA vinde arme Taipeiului, cu scopul ca insula să se poată apăra. "Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi cu cele mai mari eforturi la o reunificare paşnică (cu Taiwanul), însă nu vom renunţa niciodată să recurgem la forţă şi ne rezervăm posibilitatea de a lua toate măsurile necesare", a declarat duminică Xi Jinping la Congresul PCC. "Reunificarea patriei trebuie să se facă şi se va face", a adăugat el, condamnând "orice separatism şi orice ingerinţă" străină în această afacere.

Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU (sursa: un.org)
Internațional

Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU

Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU. Ambasadorul adjunct al Rusiei al ONU, Dmitri Polianski (foto), a declarat miercuri seara că Moscova îşi va reevalua cooperarea cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, şi cu echipa sa dacă Guterres va trimite experţi internaţionali în Ucraina pentru a cerceta dronele doborâte, despre care Ucraina şi Occidentul afirmă că sunt de fabricaţie iraniană, relatează joi Reuters. Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU Ucraina acuză Rusia că utilizează "drone kamikaze Shahed-136" de fabricaţie iraniană, care zboară la altitudine mică spre ţintă şi explodează. Iranul neagă că le-ar fi furnizat Rusiei, iar Kremlinul că le-ar utiliza. SUA, Marea Britanie şi Franţa au ridicat problema presupusului transfer de drone al Iranului către Rusia în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU miercuri, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price. Valul de atacuri ruseşti cu drone şi cu rachete din ultimele zile au avariat mai multe centrale electrice în Ucraina, care a anunţat că restricţionează joi consumul de energie electrică la nivelul întregii ţări, pentru prima oară de la invazia rusă. Restricții la energie electrică Aprovizionarea cu energie electrică va fi limitată între orele locale 07:00 şi 23:00, au declarat responsabili guvernamentali şi operatorul reţelei ucrainene de distribuţie Ukrenergo, iar pene temporare sunt posibile dacă populaţia nu îşi va reduce consumul de electricitate, a declarat un consilier prezidenţial. Deşi această restricţie se limitează doar la ziua de joi, "nu excludem ca odată cu venirea frigului să vă cerem şi mai frecvent ajutorul", a indicat Ukrenergo într-un mesaj adresat populaţiei ucrainene. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Rusia şi-a intensificat atacurile cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor electrice şi de apă ale Ucrainei în ultimele zile. "Noi pagube au fost aduse infrastructurii critice. Trei instalaţii energetice au fost distruse doar astăzi de inamic", a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său video de miercuri seara. Iarna va fi dură în Ucraina "Ne pregătim pentru tot felul de scenarii în perspectiva sezonului de iarnă. Presupunem că teroarea rusă va fi îndreptată împotriva instalaţiilor energetice până când, cu ajutorul partenerilor, vom fi în măsură să doborâm 100% din rachetele şi dronele inamice", a afirmat Zelenski, care declarase anterior săptămâna aceasta că o a treia centrală electrică a fost lovită de atacurile aeriene ruseşti. Primarul oraşului Liov, din vestul Ucrainei, a declarat că ar fi nevoie de luni de zile pentru a repara staţiile electrice avariate. Ucraina a doborât un total de 233 de drone de fabricaţie iraniană folosite de Rusia, dintre care 21 doar miercuri, a afirmat Zelenski. Martori au declarat pentru Reuters că cinci drone au lovit joi dimineaţă oraşul Nikolaev (Mikolaiv), în sud, dar încă nu se ştie unde au explodat acestea şi ce fel de pagube au făcut.

Biden: Putin poate doar brutaliza civili (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden: Putin poate doar brutaliza civili

Biden: Putin poate doar brutaliza civili. Liderul de la Kremlin a rămas, practic, fără soluții în Ucraina. Trupele rusești pierd teritorii câștigate încă din primele săptămâni ale invaziei, ba chiar și bucăți mari din Donbas, controlate încă din 2014. Iar singurul răspuns al lui Putin este să atace infrastructura energetică ucraineană și să bombardeze civili. Biden: Putin poate doar brutaliza civili Într-o conferință de presă la Casa Albă pe teme de energie, președintele Joe Biden a spus că Putin "se află într-o poziţie incredibil de dificilă" și că nu i-a mai rămas la dispoziție "decât să brutalizeze cetățeni ucraineni pentru ca aceștia să capituleze, dar ei nu vor face asta". După această scurtă declarația, Biden a încheiat conferința de presă. În Rusia, lucrurile nu stau deloc bine. Atmosferă de înmormântare la televiziunea publică rusă, Rossia-1, în emisiunea Olgăi Skabeeva: corespondentul de pe front al acestui post a sugerat că Hersonul este la un pas de a fi preluat de ucraineni. Mai mult, pe front, Putin se bazează pe mercenarii Wagner. Busculată de contraofensiva ucraineană, Rusia a înregistrat regrese în Ucraina şi a pierdut sectoare-cheie pe front, cu excepţia notabilă a Bahmut, unde ea avansează datorită mercenarilor grupului paramilitar Wagner, trupe auxiliare considerate acum indispensabile, relatează miercuri AFP într-o amplă analiză. Citește și: Putin se mai bazează cu adevărat în teren în Ucraina pe mercenarii de la Wagner, cea mai profesionistă forță rusă în prezent

Putin se bazează pe mercenarii Wagner (sursa: central.asia-news.com)
Internațional

Putin se bazează pe mercenarii Wagner

Putin se bazează pe mercenarii Wagner. Busculată de contraofensiva ucraineană, Rusia a înregistrat regrese în Ucraina şi a pierdut sectoare-cheie pe front, cu excepţia notabilă a Bahmut, unde ea avansează datorită mercenarilor grupului paramilitar Wagner, trupe auxiliare considerate acum indispensabile, relatează miercuri AFP într-o amplă analiză. Comparația cu trupele regulate Wagner "este pe cale să demonstreze că este forţa de infanterie cea mai capabilă de care dispune în prezent armata rusă. Totuşi, ştacheta nu este foarte ridicată, ţinând cont de performanţele foarte modeste" ale trupelor regulate, consideră Philip Wasielewski, cercetător în cadrul institutului american Foreign Policy. În contextul în care armata rusă cedează teren aproape peste tot, în special în sud în apropiere de Herson şi în nord-est în apropiere de Harkov, Bahmut (est) reprezintă un punct dificil pentru forţele ucrainene. Şi lupta, potrivit combatanţilor ucraineni cu care France Presse a discutat la faţa locului, s-a transformat în confruntări cu mercenarii de la Wagner. Putin se bazează pe mercenarii Wagner Moscova a dezminţit mereu legăturile cu grupurile paramilitare şi Wagner nu are o existenţă legală în Rusia, unde societăţile militare private sunt interzise de lege. Masca a căzut totuşi pe jumătate, după ce Evgheni Prigojin, un om de afaceri apropiat de Kremlin, a recunoscut la sfârşitul lui septembrie că a fondat Wagner în 2014, calificând organizaţia drept un "pilon" al apărării intereselor ruseşti. Mercenarii săi, a căror prezenţă a fost documentată de opt ani în Siria de partea regimului lui Bashar al-Assad, sau în Libia, se află acum în Republica Centrafricană sau în Mali, unde sunt acuzaţi cu regularitate de comiterea de abuzuri împotriva populaţiilor civile. "Muzicieni" şi "orchestră" Deloc sau puţin prezenţi în Ucraina la începutul invaziei ruseşti, "ei au devenit din ce mai vizibili şi din ce în ce mai afiliaţi statului rus. Dar nu fac parte oficial din armata rusă şi în asta constă utilitatea lor", subliniază Tracey German, profesoară de apărare şi securitate la King's College London. "Ei acţionează ca un multiplicator de forţă pentru Rusia". Pe de altă parte, "armata rusă a suferit pierderi foarte semnificative, dar în cazul Wagner statul rus nu a furnizat cifre privind pierderile", afirmă Tracey German. Pe reţelele sociale, conturile afiliate Wagner reiau în mare parte retorica Kremlinului, afirmând că luptă în Ucraina pentru "a elibera Donbasul" şi a-i alunga pe "ucronazişti". Însă grupul, al cărui stindard este un cap de mort în centrul unui vizor roşu pe fond negru, îşi cultivă şi unicitatea, membrii săi supranumindu-se "muzicieni" şi vorbind despre "orchestră" pentru a-şi desemna organizaţia. Prigojin se face foarte util lui Putin În special Wagner nu ezită să-şi pună în prim-plan rolul în lupte. Implicarea crescândă a mercenarilor "reflectă degradarea generalizată a armatei şi a comandamentului ruseşti", subliniază Karolina Hird, din cadrul centrului de cercetare american Institute for the Study of War. "Am văzut o nouă retorică, generată de avansurile Wagner, care prezintă acum grupul ca prima forţă de lovire a Kremlinului" în această regiune, subliniază cercetătoarea, semn al unei posibile lupte pentru influenţă în cadrul puterii ruse. "Pare că Prigojin încearcă să-şi atragă favorurile Kremlinului scoţând în evidenţă propria sa influenţă şi câştigurile teritoriale realizate de trupele sale", atrage atenţia Karolina Hird. Miercuri, şeful Wagner a anunţat că grupul său a început construcţia unei linii fortificate de apărare în regiunea Lugansk, în estul Ucrainei, anexată de Moscova în septembrie. El a subliniat totuşi că această linie de apărare nu ar trebui să fie "necesară" în confruntarea cu armata ucraineană, "simpla prezenţă a unităţilor Wagner pe linia frontului fiind deja un zid de netrecut", potrivit lui. Atuurile și slăbiciunile Wagner Printre atuurile grupului, Philip Wasielewski indică "un comandament puţin mai bun", efective adesea recrutate în trecut din rândul forţelor speciale ruse, o coeziune şi un moral mai bune datorită în special salariilor primite. "Întrebarea este cât timp acest nivel poate fi menţinut" în contextul în care luptele continuă şi pierderile cresc, se întreabă acest expert. La mijlocul lui septembrie - după toate probabilităţile - Evgheni Prigojin a apărut într-un videoclip în care le vorbeşte cu insolenţă deţinuţilor dintr-un penitenciar rusesc, cerându-le să se angajeze la grupul Wagner şi să plece să lupte în Ucraina, în schimbul unei amnistii. Citește și: Ministrul Dîncu, citat masiv de TASS, agenția de presă de stat rusă, când spune că Rusia are resurse să continue războiul și singura soluție pentru pace sunt negocierile, chiar dacă Ucraina pierde teritorii Dar "dacă din ce în ce mai mult cei care au o experienţă militară profesionistă părăsesc câmpul de luptă - morţi sau grav răniţi - pierzi puţin câte puţin această experienţă, această instruire, acest lanţ de comandă", a atras atenţia Wasielewski. "Mi se pare complex să afirmi că Wagner ar fi capabil de unul singur să facă ceea ce comunicarea sa lasă să se înţeleagă. Probabil este un mod de a răspunde propriilor sale probleme de recrutare. În orice caz, Wagner nu va avansa fără restul armatei: nu sunt suficient de numeroşi pentru a putea, de unii singuri, să reuşească o ofensivă de amploare", afirmă Yohann Michel, cercetător în cadrul International Institute for Strategic Studies.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră