sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5110 articole
Internațional

Armata ucraineană anunță că a ucis aproape 31.360 de soldați ruși și a distrus 1.390 de tancuri

Rusia a pierdut deja aproximativ 31.360 de soldați în Ucraina , cu 110 în plus în ultima zi, a transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 104 zile de război Între 24 februarie 2022 și 7 iunie 2022, pierderile totale de luptă ale inamicului au inclus: Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” 1.390 de tancuri (+4 în ultima zi) 3.416 vehicule blindate de luptă (+16) 694 de sisteme de artilerie (+4) 207 sisteme de rachete cu lansare multiplă (+0) 96 de sisteme de luptă antiaeriană (+0) 212 avioane (+1) 177 de elicoptere (+1) 2.405 autovehicule și rezervoare de combustibil (+10) 13 nave/ambarcațiuni de război (+0) 553 de vehicule aeriene fără pilot (+2) 53 de unități de echipamente speciale (+0) Au fost doborâte în total 125 de rachete de croazieră inamice (+0). https://twitter.com/RusskieUkraine/status/1532724202612080643 În ultima zi, trupele rusești au suferit cele mai mari pierderi în direcția Sloviansk. Datele sunt în curs de actualizare, potrivit Ukrinform. În dimineața zilei de 7 iunie 2022, trupele rusești au bombardat orașul Mykolaiv, iar luptele au avut loc în regiunea Donețk, regiunea Luhansk și regiunea Kherson.

Bilanțul celor 104 zile de război(sursa: Twitter/Генеральний штаб ЗСУ)
Luptele grele continuă la Severodonețk (sursa: Ukraine Weapons Tracker )
Internațional

Luptele grele continuă la Severodonețk

Luptele grele continuă la Severodonețk. Trupele rusești continuă să ia cu asalt orașul Severodonetsk, unde continuă luptele. Între timp, forțele armate ucrainene au respins un atac rusesc asupra Novookhtyrka și Voronove. "În timpul atacului, a fost nevoie de un nou atac: Serhii Haidai, șeful Administrației militare din regiunea Luhansk, pe Telegram. "Inamicul continuă să ia cu asalt Severodonetsk, luptele continuă acolo. Un atac rusesc asupra Novookhtyrka și Voronove a fost respins. Inamicul a desfășurat grupuri de sabotaj și de recunoaștere în zona din jurul Bilohorivka." Luptele grele continuă la Severodonețk Haidai a mai spus că, pe 6 iunie, forțele rusești au bombardat o piață, un colegiu minier și o școală din Lysychansk, rănind doi civili. Unul dintre pavilioanele pieței a luat foc, care s-a extins pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați și a fost stins abia în seara zilei de 6 iunie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Alți trei civili (doi bărbați și o femeie) care au suferit răni în Lysychansk și Pryvillia au fost transportați la spital în alte regiuni, potrivit Pravda. În dimineața zilei de 6 iunie, trupele rusești au deschis focul asupra orașului Zolote, distrugând cel puțin 13 clădiri rezidențiale, potrivit informațiilor preliminare. În cursul zilei, forțele rusești au atacat orașul Hirske, avariind 11 clădiri rezidențiale. În cursul ultimelor 24 de ore, Forțele Armate ale Ucrainei au respins 10 atacuri rusești și au distrus 1 tanc, 3 sisteme de artilerie, 2 vehicule blindate de luptă, 1 vehicul și 2 depozite de muniții. Forțele ucrainene de apărare aeriană au doborât 2 drone Orlan-10.

Biden a declasificat informații înainte de război(sursa: Facebook/JoeBiden)
Internațional

Biden a declasificat informații înainte de război

Biden a declasificat informații înainte de război. Președintele SUA, Joe Biden, a dat ordinul de a declasifica informațiile în perioada premergătoare invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, deoarece afirmațiile oficialilor americani privind iminența atacului au fost întâmpinate cu "scepticism" de partenerii și aliații americani, potrivit celui mai înalt șef al spionajului național. "Atunci când le-am explicat factorilor noștri de decizie și când aceștia s-au dus la interlocutorii lor, au constatat că a existat o cantitate destul de mare de scepticism în legătură cu acest lucru", a declarat luni directorul Serviciului Național de Informații, Avril Haines, la o conferință privind securitatea cibernetică. Biden a declasificat informații înainte de război "În consecință, președintele a revenit la noi și ne-a spus: "Trebuie să ieșiți și să împărtășiți cât mai mult posibil și să vă asigurați că oamenii văd ceea ce spuneți, astfel încât să ne putem implica din nou și poate să avem conversații mai productive despre cum să planificăm, în esență, potențialul unei invazii rusești". Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Încă din primele zile ale acumulării rusești la granița ucraineană, administrația Biden a declasificat și a făcut publice în mod selectiv informații legate de războiul Rusiei în Ucraina, atât pentru organizațiile media, cât și pentru alte națiuni prietene. Abordarea a avut ca scop combaterea propagandei rusești la nivel global și pentru a se asigura că partenerii și aliații SUA împărtășesc o imagine unitară, potrivit CNN. Haines a declarat luni că SUA "au făcut o mulțime de schimburi în acest spațiu cu partenerii și aliații", dezvoltând în cele din urmă "mecanisme de schimb" care pot fi folosite în viitor.

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor (sursa> Pixabay)
Internațional

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor. Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, relatează DPA. Şeful statului lituanian Gitanas Nauseda şi omologul său leton Egils Levits s-au pronunţat pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiunea baltică. Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor "Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor", a declarat Gitanas Nauseda, care a adăugat că Lituania speră ca, în cadrul reuniunii ce va avea loc la sfârşitul lui iunie în capitala Spaniei, să ajungă la un acord cu aliaţii săi cu privire la "trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană". La rândul său, Egils Levits şi-a exprimat speranţa că vizita cancelarului german la Vilnius va aduce "propuneri concrete" pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În timpul vizitei la Vilnius, Scholz va avea discuţii cu Nauseda şi cu premierii celor trei ţări baltice, agenda fiind marcată de problema întăririi securităţii în flancul estic al NATO în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Ulterior, Olaf Scholz va vizita soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. "Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare", a mai declarat preşedintele Lituaniei. Lituania are frontieră comună cu enclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia

Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat luni pregătit să primească la Paris, "când va veni momentul", autorităţile Bulgariei şi Macedoniei de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral care să permită deschiderea negocierilor pentru aderarea Skopje la UE, notează AFP. Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE până la 1 iulie, sprijină "de mai multe săptămâni" căutarea unei soluţii la diferendul dintre cele două ţări, a reamintit Palatul Elysée după discuţii cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevs. Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia În cursul acestor schimburi de opinii, Emmanuel Macron şi-a exprimat "sprijinul deplin pentru un acord între cele două ţări, care să contribuie la relaţii de bună vecinătate" şi "concretizarea perspectivei europene a Macedoniei de Nord". Sofia blochează din noiembrie 2020 aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană din cauza unor dispute legate de limbă şi istorie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Înaintea acestui blocaj bulgar, Macedonia de Nord s-a confruntat ani de zile cu dreptul de veto al Greciei care i-a refuzat numele de Macedonia, de asemenea numele provinciei sale de nord, văzând în ea o uzurpare a moştenirii ei istorice, potrivit Agerpres. Atena şi-a ridicat veto-ul abia în 2018, când menţiunea "de Nord" a fost adăugat la numele ţării. Ucraina, Georgia și Moldova au depus cererile de aderare la UE Între sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie, Ucraina, Georgia şi Moldova au trimis succesiv cererile de aderare la UE, în urma ofensivei ruse în Ucraina. Comisia Europeană urmează să emită în curând un aviz cu privire la candidatura ucraineană. Acesta va trebui apoi acceptat în unanimitate la summitul european din 23 şi 24 iunie, care va deschide apoi negocieri de lungă durată. Anticipând procesul îndelungat de integrare a ţărilor candidate, Emmanuel Macron a propus la 9 mai o primire accelerată a Ucrainei în familia europeană prin crearea unei comunităţi politice europene. În prezent, cinci ţări sunt candidate oficial la UE, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Turcia. În 2019, Emmanuel Macron s-a opus prin veto, împreună cu alte două state membre, la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, considerând că nu erau îndeplinite condiţiile pentru o extindere a UE la aceste două ţări.

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei. Statele Unite au acuzat luni Rusia că ''intimidează'' corespondenţii media americane la Moscova, convocaţi de diplomaţia rusă care i-a ameninţat cu represalii din cauza sancţiunilor americane, scrie AFP. "Ministerul de Externe rus i-a convocat pe colegii voştri ca să le 'explice consecinţele în sfera media ale liniei ostile a guvernului lor'", a declarat presei la Washington purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei "Să fim clari, Kremlinul desfăşoară un atac în regulă împotriva libertăţii presei, accesului la informaţie şi adevărului", a afirmat el, denunţând "un efort clar şi flagrant de intimidare a jurnaliştilor independenţi". Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a ameninţat la sfârşitul lui mai că va expulza media şi jurnalişti occidentali dacă platforma YouTube blochează, aşa cum a făcut deja, briefingurile ei săptămânale. Vineri, ea a acuzat din nou Washingtonul că "reprimă media ruse" în Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” "Ei fac tot posibilul ca munca presei ruse să fie imposibilă", "dacă nu normalizează activitatea presei ruse pe teritoriul american, vom riposta cu măsuri energice", a avertizat ea, anunţând că reprezentanţii media americane au fost "invitaţi" luni la Ministerul rus de Externe, potrivit Agerpres. Potrivit lui Ned Price, omologul său american, Moscova reacţionează în acest fel la includerea pe lista neagră, în urmă cu o lună, a trei posturi de televiziune ruse, Pervîi Kanal, Rossia-1 şi NTV, în cadrul sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Aceasta este o "falsă echivalenţă", a protestat oficialul american. El a dat asigurări că media sancţionate sunt "instrumente de propagandă ale guvernului rus" ale căror "venituri sprijină războiul" preşedintelui Vladimir Putin şi care nu pot fi puse "pe acelaşi plan" cu jurnalişti americani "independenţi" şi "imparţiali". "Statele Unite continuă să elibereze vize jurnaliştilor ruşi şi nu am revocat acreditarea vreunui jurnalist rus care lucrează în Statele Unite", a pledat el, citat de AFP.

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții (sursa: Twitter/BGMILITARY)
Internațional

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții. Grecia a declarat luni că va livra Ucrainei cele aproximativ 100 de vehicule de luptă ale infanteriei de concepţie sovietică provenind din fostele stocuri est-germane de îndată ce transportoare blindate de fabricaţie germană care i-au fost promise la schimb vor ajunge efectiv în Grecia, relatează dpa. Un anunţ în acest sens a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, într-o conferinţă de presă la Atena. Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții Problema este conflictul Greciei cu Turcia: Atena a anunţat în luna mai că ar putea livra Ucrainei arme grele numai dacă acestea vor fi înlocuite imediat, pentru că insulele elene nu pot rămâne neprotejate. Turcia testează în prezent suveranitatea mai multor insule din estul Marii Egee, ceea ce înseamnă că forţele armate greceşti sunt în stare de alertă. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Săptămâna trecută, premierul Kyriakos Mitsotakis a agreat în principiu schimbul de tancuri cu cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres. Forţele armate elene au în dotare vehicule blindate de tip sovietic BMP-1, în schimbul cărora ar putea primi transportoare germane Marder (Marten). Cu toate acestea, guvernul grec a fost ulterior atacat de opoziţie, care l-a criticat apreciind că insulele ar rămân neprotejate în timpul acestui schimb.

Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început (sursa: Facebook/AntonyBlinken)
Internațional

Rusia fură grâu din Ucraina

Rusia fură grâu din Ucraina. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a apreciat luni "credibile" informaţiile potrivit cărora Rusia "fură" exporturile de cereale ucrainene, blocate din cauza conflictului, "pentru a le vinde în propriul profit", notează AFP. "Totul este deliberat", a spus el în cursul unei conferinţe virtuale despre insecuritatea alimentară, acuzându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin că recurge la "şantaj" pentru a obţine ridicarea sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Rusia fură grâu din Ucraina Secretarul de stat american a estimat că Moscova a început, de asemenea, să-şi păstreze propriile exporturi de alimente, după ce a impus o "blocadă navală în Marea Neagră care împiedică transportul recoltelor ucrainene" în întreaga lume. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Cotidianul New York Times a raportat că Washingtonul a avertizat 14 ţări, în principal din Africa, la jumătatea lui mai, că nave de marfă ruseşti transportau "cereale ucrainene furate". Antony Blinken s-a referit la acest articol din cotidianul american, fără a confirma, însă, direct alerta adresată ţărilor africane, potrivit Agerpres. Ambasadorul ucrainean la Ankara a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus luni că 20 până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în prezent în Ucraina din cauza războiului, volum care s-ar putea tripla până în toamnă. "Avem nevoie de coridoare maritime şi discutăm acest lucru cu Turcia şi Marea Britanie", precum şi cu ONU, a afirmat el. Conflictul ruso-ucrainean opune de la 24 februarie cele două superputeri cerealiere - Rusia şi Ucraina asigură ele două 30% din exporturile mondiale de grâu. Acesta a provocat o creştere a cursului cerealelor şi uleiurilor, ale căror preţuri le-au depăşit pe cele atinse în timpul primăverii arabe din 2011 şi al "revoltelor foamei" din 2008.

Boris, încă premier, în ciuda "partygate" (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Boris, încă premier, în ciuda "partygate"

Boris, încă premier, în ciuda "partygate". În ciuda furiei stârnite după luni de scandal, premierul britanic Boris Johnson şi-a salvat postul luni câştigând un vot de cenzură din partea majorităţii sale, din care riscă, totuşi, să iasă şi mai slăbit, notează AFP. Boris, încă premier, în ciuda "partygate" La doi ani şi jumătate de la victoria sa triumfală la urne, liderul de 57 de ani, din ce în ce mai contestat, a demonstrat încă o dată capacitatea de a supravieţui din cele mai periculoase situaţii. El rămâne, însă, implicat în afacerea "partygate", petrecerile stropite cu alcool organizate în Downing Street în cursul lockdownurilor, iar votul de luni a arătat diviziunile profunde din cadrul Partidului Conservator. Ar urma să lase urme. Din cei 359 de parlamentari conservatori care au votat, 211 s-au pronunţat în favoarea fostului primar al Londrei, faţă de 148 care au vrut să-l înlăture, un grup considerabil de rebeli susceptibili de a paraliza acţiunea guvernului. Theresa May a demisionat, deși câștigase La sfârşitul lui 2018, Theresa May a supravieţuit unei moţiuni de cenzură cu o marjă mai largă decât succesorul ei, înainte de a demisiona câteva luni mai târziu, prea fragilizată pentru a conduce. După săptămâni de speculaţii, evenimentele s-au precipitat luni dimineaţă, abia închisă paranteza festivă a sărbătoririi celor 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta a II-a. Preşedintele comisiei 1922 a Partidului Conservator, Graham Brady, a anunţat că a fost atins pragul fatidic de 54 de scrisori de la deputaţi, 15% din grupul parlamentar, care cer plecarea lui Boris Johnson, a fost atins, declanşând votul. Un an fără să poată fi contestat În caz de înfrângere, ar fi fost convocate alegeri interne pentru a desemna un nou lider al partidului, care ar fi ajuns şef al guvernului, într-un context delicat de război în Ucraina şi inflaţie la cel mai ridicat nivel de 40 de ani. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Victorios, nu poate fi vizat de o altă moţiune de cenzură timp de un an, conform regulilor actuale, mai scrie AFP.

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători", cere Rogozin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători"

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători". Şeful Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, Dmitri Rogozin, a ameninţat luni trei ţări din Europa de Est că Rusia ar putea lansa rachete balistice asupra lor, după ce statele respective au interzis survolarea spaţiului lor de către avionul care l-ar fi transportat pe şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-o vizită la Belgrad. Racheta Satan II pentru "românii răzbunători" Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru, ţări vecine Serbiei şi toate membre NATO, şi-au închis spaţiul aerian pentru avionul lui Serghei Lavrov, care urma să efectueze o vizită de două zile în Serbia, cele trei ţări invocând sancţiunile impuse de UE Rusiei după lansarea ofensivei sale în Ucraina la 24 februarie. Kremlinul a calificat gestul drept o acţiune ostilă din partea celor trei ţări, dar a afirmat că aceasta nu va împiedica Moscova să menţină contactul cu ţările prietene. Lavrov a dat vina pe UE şi NATO pentru incident. Sarmat, în dotarea forțelor ruse abia la iarnă "Ştiţi la ce este bun un Sarmat? El nu va cere permisiunea de survol laşilor de bulgari, românilor răzbunători şi muntenegrenilor care ne-au trădat istoria comună", a ameninţat Rogozin într-o postare pe Twitter. Вот чем хорош "Сармат"? Он у трусливых болгар, злопамятных румын и предавших нашу общую историю черногорцев согласие на пролёт спрашивать не будет. Равно как и у прочих шведов.— РОГОЗИН (@Rogozin) June 5, 2022 Sarmat este o rachetă intercontinentală balistică rusă, dar care, potrivit aceluiaşi Rogozin, va intra în dotarea armatei ruse abia la sfârşitul toamnei, până atunci urmând să treacă o serie de teste, aşa cum a declarat şeful Roskosmos pentru media de stat ruse în 21 mai, conform Rossia-24. Racheta Sarmat a fost testată la 20 mai de pe cosmodromul Pleseţk, lansarea sa fiind urmărită de preşedintele Vladimir Putin. Autorităţile ruse au declarat atunci că testul a fost reuşit. Kosaciov cere o reacție "extrem de severă" Vizita lui Lavrov la Belgrad fusese planificată pentru 6 şi 7 iunie, cu trei zile înainte de vizita cancelarului german Olaf Scholz. Lavrov a spus într-o conferinţă de presă luni că Rusia nici măcar nu şi-ar fi putut imagina o astfel de decizie din partea a trei state membre ale NATO. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Referindu-se la Serbia, ministrul rus de externe a spus că unei ţări suverane i-a fost refuzat dreptul la propria politică externă, notează HINA. "Nimeni nu va putea distruge relaţiile noastre cu Serbia", a declarat Serghei Lavrov în aceeaşi conferinţă de presă. Vicepreşedintele Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Konstantin Kosaciov, a denunţat luni un "demers al NATO" îndreptat împotriva Rusiei şi a Serbiei şi a cerut o "reacţie comună şi extrem de severă" care să se traducă "prin acţiuni practice, concrete", notează AFP.

Premierul britanic ar putea fi demis(sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

O moțiune de cenzură contra lui Boris Johnson va fi supusă șa vot luni seară. Cine i-ar putea lua locul

Premierul britanic ar putea fi demis. Premierul britanic Boris Johnson va face obiectul unei moţiuni de cenzură luni seară, după ce a fost atins pragul necesar de parlamentari conservatori, a anunţat luni Graham Brady, preşedintele Comitetului 1922 al Partidului Conservator, structură responsabilă pentru probleme de organizare internă, transmit Reuters, AFP şi DPA. "Pragul de 15% dintre parlamentari care solicită un vot de încredere în şeful Partidului Conservator a fost depăşit", a declarat Graham Brady într-un comunicat. Premierul britanic ar putea fi demis Procedura de vot se va desfăşura între orele locale 18:00 şi 20:00 (17:00 şi 19:00 GMT), iar rezultatul va fi anunţat la scurt timp. "În această seară există şansa de a se pune capăt lunilor întregi de speculaţii şi de a permite guvernului să tragă o linie şi să meargă mai departe. Prim-ministrul salută oportunitatea de a-şi prezenta cazul în faţa membrilor parlamentului şi a le aminti faptul că, atunci când sunt uniţi şi concentraţi pe chestiuni care contează pentru alegători, nu există o forţă politică mai impresionantă", a declarat un purtător de cuvânt al premierului Boris Johnson. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Şefa diplomaţiei britanice Liz Truss şi-a exprimat sprijinul pentru premierul Boris Johnson înaintea votului de luni seară. "Prim-ministrul are 100% susţinerea mea în votul de azi şi încurajez puternic colegii să îl sprijine. El a gestionat redresarea post-COVID şi sprijinul pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a prezentat scuze pentru greşelile făcute. Acum trebuie să ne concentrăm pe creşterea economică", a scris Truss pe Twitter, potrivit Agerpres. Şi ministrul finanţelor Rishi Sunak a afirmat că îl susţine pe Johnson. "De la campania de vaccinare până la răspunsul nostru la agresiunea rusă, prim-ministrul a dat dovadă de leadershipul solid de care are nevoie ţara noastră", a explicat Sunak pe Twitter. Liz Truss și Sunak, posibilii succesori Truss şi Sunak sunt văzuţi drept potenţiali succesori dacă Boris Johnson va fi destituit. Acesta se confruntă cu o presiune în creştere pe plan intern, mai ales după dezvăluirile privind petrecerile desfăşurate la reşedinţa din Downing Street în plin lockdown la nivel naţional impus de pandemia de COVID-19. Boris Johnson chiar a primit o amendă de la poliţie pentru participarea la un eveniment de acest fel. Pentru destituirea şefului executivului britanic este necesar ca 180 de parlamentari conservatori să voteze contra lui, prag despre care unii membri ai Partidului Conservator afirmă că ar fi dificil de atins. În cazul în care moţiunea va trece, atunci Partidul Conservator va trebui să organizeze o competiţie internă pentru desemnarea unui succesor. Pe 21 aprilie, legislativul britanic a lansat o anchetă împotriva premierului Boris Johnson, acuzat că a indus în eroare legislativul de la Londra prin reacţiile sale iniţiale la informaţii conform cărora a încălcat măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus. Johnson a prezentat scuze în parlament pentru că a participat la o petrecere în grădina din Downing Street 10, în timpul primului lockdown determinat de criza COVID-19, declarând că regretă ce a făcut şi că a crezut că întâlnirea respectivă, desfăşurată în 20 mai 2020, era o reuniune de muncă. Conform mai multor media, petrecerea respectivă ar fi fost organizată în grădina din Downing Street pe 20 mai 2020 în prezenţa liderului conservator şi a soţiei sale, Carrie, într-o perioadă când interacţiunile sociale erau limitate drastic. În mai 2020, locuitorii din Marea Britanie nu se puteau întâlni decât cu o singură persoană în afara locuinţei, într-un loc public, în exterior şi cu condiţia de a păstra o distanţă de doi metri.

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7(sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Un nou ajutor britanic pentru Ucraina

Un nou ajutor britanic pentru Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu prim-ministrul britanic Boris Johnson despre intensificarea ajutorului privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Un nou ajutor britanic pentru Ucraina "Am discutat cu Boris Johnson. I-am povestit despre situația de pe front. A primit confirmarea unui nou pachet consolidat de sprijin pentru apărare pentru Ucraina. A ridicat problema intensificării activității privind garanțiile de securitate. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Împreună cu Marea Britanie, căutăm modalități de evitare a crizei alimentare & deblocarea porturilor", a postat Zelenski pe Twitter, potrivit Ukrinform. Blocada Rusiei asupra porturilor maritime ucrainene împiedică livrările de 7 milioane de tone de grâu, 14 milioane de tone de porumb boabe, 3 milioane de tone de ulei de floarea-soarelui și 3 milioane de tone de făină de floarea-soarelui pe piața mondială. Acest lucru a dus deja la creșteri record ale prețurilor pe piața mondială și va duce în mod inevitabil la o criză alimentară globală și la creșterea inflației.

Bombardamente intense în Donbas (sursa: Pexels)
Internațional

Armata rusă a bombardat 22 de localități din Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore

Bombardamente intense în Donbas. Trupele ruse au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, ucigând opt civili, potrivit Ukrinform. "În ultimele 24 de ore, pe 5 iunie, trupele rusești au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk. Avdiivka, Kramatorsk, Sloviansk, Khromove, Druzhkivka, Chasiv Yar (regiunea Donetsk). Bombardamente intense în Donbas Sevierodonetsk, Borivske, Lysychansk, Pryvillia, Novodruzhesk, Bilohorivka, Zolote, Hirske, Komyshuvakha, Toshkivka, Vrubivka, Syrotyne, Mykolaivka, Metiolkine (regiunea Luhansk)", se arată în comunicat. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Cel puțin opt civili au fost uciși și patru răniți de bombardamentele inamice. https://www.youtube.com/watch?v=RIfDSuhZf4Q&ab_channel=TheSun Trupele rusești au distrus și avariat 56 de obiecte civile, inclusiv 40 de clădiri rezidențiale. Salvatorii au evacuat 1.491 de persoane din zonele de ostilități. La 5 iunie, apărătorii ucraineni au respins șapte atacuri inamice în regiunile Donețk și Luhansk, distrugând patru tancuri, trei sisteme de artilerie, opt vehicule blindate de luptă și alte trei vehicule. Unitățile de apărare aeriană au doborât un elicopter de luptă Ka-52 și un vehicul aerian fără pilot.

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, armata rusă a pierdut 31.250 de soldați, iar în ultimele 24 de ore, 100 de ocupanți au fost uciși de luptătorii ucraineni, potrivit Statlui Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina Pierderile totale ale Rusiei în luptă din 24 februarie până la 6 iunie sunt estimate la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi), potrivit Pravda. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei 31.250 (+100) de militari uciși1.386 (+5) tancuri3.400 (+8) vehicule blindate de luptă690 (+4) sisteme de artilerie207 (+0) MLRS96 (+1) sisteme de apărare aeriană211 (+1) aeronave176 (+1) elicoptere551 (+3) UAV de nivel operațional-tactic125 (+3) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.395 (+35) vehicule și avioane-cisternă53 (+0) piese de echipament special. Se precizează că cele mai mari pierderi au fost suferite de ruși pe frontul de la Sloviansk.

Prețul barilului de petrol în continuă creștere(sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul barilului de petrol, în continuă creștere

Prețul barilului de petrol, în continuă creștere. Preţul petrolului a crescut luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent depăşind 120 de dolari, după ce Arabia Saudită a majorat preţurile pentru ţiţeiul său vândut în iulie, indicând o ofertă restrânsă, transmite Reuters. Decizia surprinzătoare a Arabiei Saudite vine după ce săptămâna trecută grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a decis să majoreze în iulie şi august producţia cu 50% mai mult decât estimaseră anterior, respectiv cu până la 648.000 barili pe zi lunar. Prețul barilului de petrol, în continuă creștere În jurul orei 03:43, cotaţia barilului de ţiţei Brent a crescut cu 0,91 dolari, sau 0,8%, până la 120,63 dolari, după ce pe parcursul şedinţei de tranzacţionare atinsese chiar şi nivelul de 121,95 dolari, extinzând creşterea de 1,8% de vineri. De asemenea, cotaţia barilului de ţiţei U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 0,93 dolari, sau 0,8%, până la 119,80 dolari, după ce anterior atinsese nivelul de 120,99 dolari, extinzând creşterea de 1,7% de vineri. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Arabia Saudită a majorat preţul ţiţeiului Arab Light în Asia cu 6,50 dolari faţă de nivelul mediu al cotaţiilor de referinţă din Oman şi Dubai, a anunţat duminică compania de stat Aramco. Este cel mai ridicat nivel din mai, când piaţa era afectată de temerile privind întreruperea livrărilor de petrol din Rusia, potrivit Agerpres. Producătorii de ţiţei "bat fierul cât e cald", iar majorarea cererii de combustibil în SUA pe perioada verii şi atenuarea restricţiilor din China vor menţine probabil preţurile ridicate, susţine Avtar Sandu, director în cadrul Phillip Futures în Singapore. Separat, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că firma italiană Eni şi cea spaniolă Repsol ar putea începe luna viitoare transportul de petrol din Venezuela în Europa, pentru a compensa declinul livrărilor din Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră