duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Ucraina ar trebui să mimeze că este deschisă la negocieri cu Rusia, ca să calmeze unele țări "obosite" de război, sugerează SUA (Washington Post)

Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia. Administraţia americană a preşedintelui democrat Joe Biden cere în privat Ucrainei să se arate în mod public deschisă la negocierile cu Rusia şi să renunţe la refuzul său de a dialoga cu această ţară până când preşedintele rus Vladimir Putin nu pleacă de la putere, a informat sâmbătă cotidianul american The Washington Post. Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia Potrivit ziarului american, care citează surse la curent cu discuţiile interne, această solicitare a Washingtonului nu are ca scop să oblige Kievul să se aşeze la masa negocierilor. Mai degrabă decât o formă de presiune asupra Ucrainei, această strategie caută să se asigure că executivul ucrainean îşi păstrează sprijinul de care are nevoie din partea altor naţiuni, care au de suferit din cauza războiului din Ucraina, prin inflaţie şi preţuri la energie în continuă creştere, potrivit The Washington Post. Oficiali americani şi ucraineni au recunoscut că interdicţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a negocia cu Putin a generat preocupare în unele părţi din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele războiului asupra costurilor la alimente şi combustibil se resimt cel mai acut, scrie ziarul citat. "Oboseala privind Ucraina este un aspect real pentru unii dintre partenerii noştri", a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului. Decret: negocieri cu Rusia, dar nu cu Putin La 4 octombrie, Zelenski a semnat un decret prin care declara oficial drept "imposibilă" perspectiva oricărui tip de negocieri între Ucraina şi Putin, dar lăsa uşa deschisă discuţiilor cu Federaţia Rusă. Consiliul Naţional al Securităţii al Casei Albe nu a avut încă un comentariu cu privire la acurateţea relatării, notează Reuters. "Am mai spus-o şi o spunem şi acum: Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Dacă Rusia este pregătită de negocieri, ar trebui să-şi oprească bombele şi rachetele şi să-şi retragă forţele din Ucraina. Kremlinul continuă să escaladeze acest război. Kremlinul a demonstrat că nu este dispus să se angajeze serios în negocieri chiar înainte de lansarea invaziei sale la scară largă în Ucraina", a răspuns pentru Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Oficialul american a adus în discuţie şi remarcile făcute vineri de Zelenski, care a spus: "Suntem pregătiţi pentru pace, pentru o pace dreaptă şi justă, o formulă despre care am vorbit de multe ori". În discursul său nocturn adresat vineri poporului ucrainean, Zelenski a adăugat: "Lumea ştie care este poziţia noastră. Aceasta este respectarea Cartei ONU, respectarea integrităţii noastre teritoriale, respectarea poporului nostru". Sullivan: Pace, dar nu în condițiile Kremlinului Întrebată de EFE, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a refuzat să comenteze informaţia publicată de The Washington Post. Totuşi, vineri, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, aflat în vizită la Kiev, a declarat că toate ţările puternic industrializate din G7 (SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) "vor pace", după cum se desprinde de altfel şi din ultima lor declaraţie comună. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești "Din perspectiva noastră, conversaţia pe care trebuie să o avem în interiorul comunităţii internaţionale şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina este care sunt termenii pentru o pace durabilă şi justă", a declarat Sullivan pentru presă, potrivit unei transcrieri trimise sâmbătă EFE. Sullivan a reiterat totodată că SUA nu vor accepta ca Rusia să rămână cu teritoriile pe care le-a smuls de la Ucraina prin forţă sau prin intermediul unor aşa-zise referendumuri care au fost puse sub semnul întrebării de comunitatea internaţională.

Ucraina ar trebui să mimeze că este deschisă la negocieri cu Rusia, ca să calmeze unele țări "obosite" de război, sugerează SUA (Washington Post)
Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări
Internațional

Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

Politicieni ruși de opoziție din exil, congres în Polonia pentru pregătirea alternativei la Putin
Internațional

Politicieni ruși de opoziție din exil, congres în Polonia pentru pregătirea alternativei la Putin

Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin. Un grup de lideri ai opoziţiei prodemocratice ruse se reuneşte în Congres, între 5 şi 7 noiembrie, în localitatea poloneză Jablonna, situată la nord-est de Varşovia, cu scopul de a crea alternativa la regimul preşedintelui rus Vladimir Putin şi de a stabili democraţia în Rusia, potrivit Polskie Radio. Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin Reuniunea a fost inaugurată de Ilia Ponomarev, fost deputat în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), care trăieşte în prezent în exil la Kiev. În 2014, Ponomarev a fost singurul deputat care a votat împotriva anexării ilegale a provinciei ucrainene Crimeea de către Federaţia Rusă, după ocuparea acestui teritoriu. "Este un moment istoric. Pentru prima dată în cel puţin un deceniu deputaţi care la vremea lor au fost aleşi democratic se reunesc. Vedem că este democratic şi dinamic. Oamenii discută şi argumentează. Sper sincer că aceste trei zile să fie fructuoase", a declarat Ponomarev pentru EFE. La congres, care se va încheia luni, participă 51 de delegaţi care au ocupat anterior funcţii elective în administraţia Rusiei la diferite niveluri. Alţi delegaţi vor fi prezenţi online. "Vom avea mai multe discuţii şi anunţuri la Congres care vor crea cadrul viitoarelor reuniuni", a menţionat Ponomarev. Toți delegații, sub supraveghere Anterior, într-un interviu pentru EFE, Ponomarev a explicat că ideea aflată la baza Congresului este de a oferi ruşilor alternativa democratică la regimul lui Putin. Opozantul şi activistul pentru drepturile omului Andrei Sidelnikov, care asistă şi participă la organizarea Congresului, a calificat reuniunea drept un prim pas către o nouă republică parlamentară în Rusia. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești "Încercăm să facem un mare pas înainte spre viitor. Deocamdată, nu ştiu ce se va întâmpla după aceea, pentru că toţi delegaţii care participă la Congres în persoană sau online se află sub presiunea serviciului de securitate rus. Totuşi, ne-ar plăcea să trimitem un mesaj ruşilor care au scăpat de Putin şi milioanelor care mai trăiesc încă în Rusia", a declarat Sidelnikov pentru agenţia de presă spaniolă.

"Twitter împroașcă minciuni în întreaga lume", spune președintele SUA, Joe Biden. Musk: "Ștergeți cu mine pe jos toată ziua, dar va costa opt dolari"
Internațional

"Twitter împroașcă minciuni în întreaga lume", spune președintele SUA, Joe Biden. Musk: "Ștergeți cu mine pe jos toată ziua, dar va costa opt dolari"

Dezinformarea pe Twitter, Musk versus Biden. Preşedintele american Joe Biden a declarat vineri că, o dată cu achiziţionarea Twitter, miliardarul Elon Musk a cumpărat o platformă de social media care împroaşcă minciuni în întreaga lume, potrivit CNN. Dezinformarea pe Twitter, Musk versus Biden Twitter a concediat vineri jumătate din angajaţii săi, dar a anunţat că nu a redus în aceeaşi proporţie personalul din cadrul echipei responsabile cu prevenirea răspândirii dezinformării, în contextul în care multe companii şi-au suspendat publicitatea din cauza preocupărilor referitoare la moderarea conţinutului. "Iar acum, despre ceea ce ne îngrijorează pe toţi: Elon Musk se duce şi cumpără o companie care trimite - care împroaşcă minciuni în întreaga lume... Nu mai există editori (de conţinut) în America. Nu mai există editori. Vă aşteptaţi ca nişte copii să priceapă care este miza?", a declarat Biden la un eveniment de strângere de fonduri. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, le-a declarat anterior ziariştilor că Biden a fost foarte clar în legătură cu nevoia de a reduce discursul motivat de ură şi dezinformarea. "Această convingere este valabilă şi pentru Twitter, este valabilă şi pentru Facebook şi pentru orice alte platforme de social media unde utilizatorii pot răspândi dezinformare", a declarat ea. Elon Musk a promis că va favoriza libertatea de exprimare în detrimentul a ceea ce el consideră a fi politicile excesive de moderare a conţinuturilor practicate de reţeaua de socializare, acuzată până în prezent că a cenzurat astfel opinii conservatoare, inclusiv prin suspendarea contului fostului preşedinte republican american Donald Trump. După declarația lui Biden, Musk a postat un mesaj simplu, cu referire la intenția sa de a taxa utilizatorii rețelei de socializare. Trash me all day, but it’ll cost $8— Elon Musk (@elonmusk) November 5, 2022

Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești
Internațional

Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești

SUA: Ucraina, apărare aeriană, nevoie acută. Ucraina se confruntă cu o "nevoie acută" de echipamente pentru apărarea sa antiaeriană în "acest moment critic" în care Rusia loveşte masiv siturile sale energetice, a declarat vineri, la Kiev, Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden. SUA: Ucraina, apărare aeriană, nevoie acută "Recunoaştem nevoia acută de apărare aeriană în acest moment critic când Rusia şi forţele ruse lansează o ploaie de rachete şi de drone iraniene asupra infrastructurii civile a acestei ţări", a declarat Sullivan, în cadrul unui briefing de presă de la preşedinţia ucraineană. Citește și: Panică printre ocupanții ruși din Herson, presați de Kremlin să nu piardă orașul asaltat de ucraineni În aceste ultime săptămâni, Rusia şi-a înmulţit loviturile asupra infrastructurilor energetice ucrainene, provocând pene de curent masive în întreaga ţară. Joi seară, 4,5 milioane de ucraineni erau privaţi de electricitate potrivit autorităţilor ucrainene. Vineri dimineaţă, numai la Kiev 450.000 de persoane erau lipsite de electricitate, potrivit primăriei capitalei. SUA, alături de Ucraina, "atât cât va fi nevoie" Jake Sullivan, consilier apropiat al lui Joe Biden, s-a aflat vineri într-o vizită surpriză la Kiev. În capitala ucraineană, el s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski (VIDEO) pentru a reafirma "susţinerea de neclintit" a Washingtonului pentru "Ucraina şi poporul său, care îşi apără suveranitatea şi integritatea teritorială", a anunţat Casa Albă. Consilierul lui Joe Biden s-a întâlnit, de asemenea, cu ministrul Apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, şi cu şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean, Andrii Iermak. "Lucrul cel mai important pe care am venit să vi-l spun astăzi (...) este că SUA vor fi alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie în această luptă. Nu va exista ezitare, diminuare, slăbire a susţinerii noastre", a dat asigurări Sullivan în faţa media la Kiev.

Panică printre ocupanții ruși din Herson, presați de Kremlin să nu piardă orașul asaltat de ucraineni
Internațional

Panică printre ocupanții ruși din Herson, presați de Kremlin să nu piardă orașul asaltat de ucraineni

Autorităţile impuse de ruşi în regiunea Herson din sudul Ucrainei au anunţat vineri că nicio interdicţie permanentă de circulaţie nu va fi decretată în capitala regională, la numai câteva minute după ce au anunţat o astfel de interdicţie. Panică printre ocupanții ruși din Herson "O interdicţie de circulaţie a fost decretată în oraşul Herson, care va dura 24 de ore din 24, pentru ca noi să putem apăra oraşul nostru", declarase iniţial, pe Telegram, guvernatorul adjunct al autorităţilor de ocupaţie ruse din Herson, Kirill Stremousov. După numai câteva minute Stremousov a suprimat înregistrarea video iniţială, înlocuind-o cu o alta similară, însă editată, unde nu mai era vorba despre această interdicţie de circulaţie, fără a explica motivul acestei modificări. Apoi, responsabilul instalat de Moscova, a publicat, deja a treia oară, o nouă înregistrare video, făcând în mod clar în pas înapoi şi dând asigurări că "nu există nicio restricţie pentru locuitorii" din Herson, în pofida contraofensivei ucrainene în regiune. Un atac ucrainean decisiv, așteptat Cu toate acestea, Stremousov a îndemnat din nou locuitorii "să părăsească" în număr cât mai mare oraşul, afirmând că se aşteaptă la "provocări" şi "atacuri teroriste" ale armatei ucrainene. "În unele locuri au fost remarcate echipamente inamice poziţionate în coloană. Este posibil ca ei (ucrainenii) să se pregătească pentru un atac împotriva oraşului Herson", a declarat Stremousov, în condiţiile în care în urmă cu câteva zile el susţinea că armata rusă vor apăra oraşul "ca pe o fortăreaţă". Citește și: FOTO Drapelul Rusiei a fost dat jos de pe principala clădire administrativă din Herson. Relatări neconfirmate că forțele de ocupație au abandonat punctele de control Mai devreme vineri preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că civilii din Herson "trebuie să fie evacuaţi" din zonele de luptă "cele mai periculoase", în condiţiile în care Moscova se confruntă de mai multe săptămâni cu o contraofensivă a forţelor ucrainene în regiunea Herson. Kievul a condamnat de mai multe ori aceste evacuări de civili, calificându-le drept "deportări".

Câte femei pilot lucrează pentru Wizz Air și câte din acestea sunt românce
Internațional

Câte femei pilot lucrează pentru Wizz Air și câte din acestea sunt românce

Câte femei pilot lucrează pentru Wizz. Directorul executiv al Wizz Air, József Váradi, explică de ce nu poate fi accelerată creşterea numărului destinaţiilor, ce efect au scumpirile din ultima perioadă asupra preţului biletelor şi de ce uneori au apărut întârzieri în programul zborurilor. Câte femei pilot lucrează pentru Wizz "Cu toţii suntem sub presiunea inflaţiei, inclusiv industria aviatică. Sunt câteva probleme, între care preţul combustibilului, care aproape s-a dublat în ultimele șapte-opt luni. Citește și: Decizii pripite sau luptă de putere între facțiuni la Kremlin: Moscova a reintrat în acordul de export maritim al cerealelor, mințind că ar fi primit garanții de securitate de la Ucraina Această evoluţie are un impact major asupra performanţelor companiilor aeriene.", potrivit lui József Váradi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii care au fugit de mobilizare, catalogați drept "trădători laşi şi dezertori lacomi" de către fostul președinte Medvedev
Internațional

Rușii care au fugit de mobilizare, catalogați drept "trădători laşi şi dezertori lacomi" de către fostul președinte Medvedev

Medvedev despre rușii fugari: trădători lași. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev i-a atacat vineri pe miile de ruşi care au fugit din ţară pentru a evita să lupte în Ucraina, calificându-i drept "trădători laşi". Medvedev despre rușii fugari: trădători lași Rusia este "mai puternică şi mai curată" fără ei, a scris el pe reţeaua Telegram, cu ocazia Zilei Unităţii Ruse, o sărbătoare introdusă de preşedintele Vladimir Putin în 2015 pentru a celebra o victorie din 1612 asupra forţelor de invazie poloneze. "Am fost abandonaţi de oameni speriaţi, cărora le pasă numai de ei. Trădători laşi şi dezertori lacomi care au fugit spre ţinuturi îndepărtate, lăsându-şi oasele să putrezească în străinătate", a mai spus Medvedev, poate omul cel mai apropiat de Putin. Citește și: Decizii pripite sau luptă de putere între facțiuni la Kremlin: Moscova a reintrat în acordul de export maritim al cerealelor, mințind că ar fi primit garanții de securitate de la Ucraina Zeci de mii de ruşi au fugit din ţară când preşedintele Vladimir Putin a lansat războiul împotriva Ucrainei la 24 februarie. Un al doilea val a plecat când preşedintele Vladimir Putin a anunţat o mobilizare a 300.000 de rezervişti la 21 septembrie. De când Kremlinul a trimis trupe în Ucraina, Dmitri Medvedev, în vârstă de 57 de ani, a avut numeroase mesaje tot mai antioccidentale pe reţelele de socializare. Medvedev, care a fost preşedinte între 2008 şi 2022, apoi premier din 2012 până în 2020, este în prezent vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei.

Decizii pripite sau luptă de putere între facțiuni la Kremlin: Moscova a reintrat în acordul de export maritim al cerealelor, mințind că ar fi primit garanții de securitate de la Ucraina
Internațional

Decizii pripite sau luptă de putere între facțiuni la Kremlin: Moscova a reintrat în acordul de export maritim al cerealelor, mințind că ar fi primit garanții de securitate de la Ucraina

Confuzie și intrigi interne la Moscova. Ucraina a negat joi că ar fi oferit noi garanţii pentru ca Rusia să revină la acordul privind coridorul de cereale, contrar celor afirmate de Moscova, şi nici nu a făcut vreo concesie, mulţumind în acelaşi timp ONU şi Turciei pentru mediere. Ucraina: Nu ne-am asumat nici o obligație nouă Într-un mesaj postat pe Facebook, Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a subliniat că Kievul nu şi-a asumat nicio obligaţie nouă în afara celor existente deja în Acordul privind exportul de cereale. El a adăugat că Moscova a revenit la acest acord "datorită eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan", care, în coordonare cu Ucraina, au "găsit cuvinte" pe care preşedintele rus Vladimir Putin "le-a înţeles". "A fost o poziţie de forţă, nu de concesii", a afirmat diplomatul ucrainean, adăugând că "revenirea Rusiei la îndeplinirea obligaţiilor sale în cadrul iniţiativei privind cerealele ilustrează în mod clar o formulă eficientă: poziţie puternică + acţiune decisivă = rezultat". Kremlinul bate câmpii despre "garanții scrise" Kremlinul declarase că Rusia a decis să deblocheze acordul privind cerealele după ce Ucraina a oferit "garanţii scrise" că nu va folosi coridorul de cereale în scopuri militare, a reamintit reprezentantul diplomaţiei ucrainene. În acest sens, Nikolenko a precizat că "Ucraina nu a folosit şi nu intenţionează să folosească coridorul de cereale în scopuri militare", subliniind că "partea ucraineană respectă cu stricteţe prevederile acordului". "În cadrul acestui acord, părţile s-au angajat să asigure un mediu sigur pentru funcţionarea coridorului de cereale", a indicat el, insistând că "Ucraina nu a pus niciodată în pericol ruta cerealelor". Purtătorul de cuvânt citat a mulţumit din nou ONU şi Turciei "pentru leadershipul în restabilirea funcţionării coridorului de cereale, care joacă un rol important în asigurarea securităţii alimentare globale". Confuzie și intrigi interne la Moscova Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lui februarie. Rusia şi-a suspendat în weeekendul trecut participarea la respectivul acord, acuzând Ucraina că a lovit nave ale flotei sale din Sevastopol (în Crimeea anexată), cu drone aeriene şi maritime, utilizând coridorul umanitar creat pentru exportul de cereale ucrainene. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la Marea Neagră de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lunii februarie. Ruperea acordului a fost anunțată de către Ministerul Apărării, nu de Kremlin, ceea ce ridică întrebări în legătură cu unitatea de acțiune din subordinea lui Putin.

Ucraina respinge "diplomația" prin care i se cere, de către diverse țări, să capituleze: Poporul ucrainean nu va fi niciodată de acord
Internațional

Ucraina respinge "diplomația" prin care i se cere, de către diverse țări, să capituleze: Poporul ucrainean nu va fi niciodată de acord

Ucraina respinge iar categoric "diplomația" capitulării. Mihailo Podoliak, consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, a lansat un apel către comunitatea internaţională să înceteze să mai facă Ucrainei oferte de capitulare sub masca diplomaţiei, într-un mesaj postat pe Twitter miercuri seara. Ucraina respinge iar categoric "diplomația" capitulării "Când cineva vorbeşte de o , acesta propune de fapt ca Ucraina să dea curs ultimatumului dat de Rusia: să-şi dea teritoriile şi să-şi recunoască înfrângerea. Poporul ucrainean nu va fi niciodată de acord cu aceasta. Astfel încât am o rugăminte: nu mai propuneţi Ucrainei capitularea sub masca diplomaţiei!", susţine Podoliak în mesajul său. Federaţia Rusă încearcă să-i determine pe partenerii Ucrainei să exercite presiuni asupra preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta ultimatumul Federaţiei Ruse la masa negocierilor şi îngheţarea conflictului, a declarat Mihailo Podoliak într-un interviu acordat la sfârşitul lunii octombrie trustului german Welt. Doar că îngheţarea conflictului înseamnă acordarea unui respiro Moscovei pentru a se pregăti de continuarea invaziei, a subliniat Podoliak. Negocieri mimate de Rusia În prima etapă a conflictului, care a ajuns joi în cea de-a 253-a zi, Rusia şi Ucraina au avut patru runde de discuţii la nivel de delegaţii, dintre care ultima a fost la 29 martie în Turcia. Acest proces a fost suspendat pentru că, potrivit Kievului, partea rusă nu venea cu nimic concret care să facă obiectul unor discuţii. La 30 septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin, într-un discurs privind anexarea a patru regiuni ucrainene - Zaporojie, Herson (sud), Doneţk şi Lugansk (est) -, a cerut Ucrainei să înceteze imediat focul şi să se aşeze la masa negocierilor, excluzând faptul că returnarea teritoriilor ucrainene ar putea constitui obiectul discuţiilor. Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă Preşedintele Volodimir Zelenski a răspuns că Ucraina doreşte să ajungă la un acord cu Federaţia Rusă, dar acest lucru este imposibil cu actualul preşedinte rus. "Nu ştie ce înseamnă demnitatea şi onestitatea. Prin urmare, suntem pregătiţi pentru un dialog cu Rusia, dar cu un alt preşedinte", a subliniat Zelenski, citat de Unian. La 4 octombrie, Zelenski a anunţat intrarea în vigoare a deciziei din 30 septembrie a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, care declară oficial "imposibilitatea de a purta negocieri cu Putin".

Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă
Internațional

Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă

Rusia, armă nucleară tactică în Ucraina. Statele Unite au devenit în ultimele luni "tot mai preocupate" de eventualitatea unei lovituri nucleare ruseşti în războiul din Ucraina, a declarat miercuri un consilier al Casei Albe, în timp ce MAE de la Moscova a asigurat că "principala prioritate" a Rusiei este evitarea unui război între puterile nucleare ce ar avea "consencinţe catastrofice". Rusia, armă nucleară tactică în Ucraina "Monitorizăm acest lucru cât putem de bine", a declarat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al SUA. Responsabilul american a avut această reacţie după ce i-a fost adresată o întrebare referitoare la o relatare a ziarului The New York Times, care a scris miercuri, citând responsabili americani anonimi, că ofiţeri de rang înalt din armata rusă au discutat recent despre posibilitatea folosirii unei arme nucleare tactice în Ucraina. Rusia deţine circa 2.000 de astfel de arme, care au putere mai redusă decât armele nucleare strategice şi sunt destinate folosirii în principal pe câmpul de luptă. Conform aceloraşi surse, preşedintele rus Vladimir Putin nu a participat la respectivele discuţii şi nici nu au fost observate indicii că Rusia ar pregăti folosirea unei arme nucleare tactice în războiul contra Ucrainei, unde din luna septembrie armata rusă pierde teren în faţa contraofensivelor ucrainene. Șantajul Rusiei: Dăm nucleara dacă ne presați De partea sa, MAE rus a transmis miercuri într-un comunicat că "în situaţia dificilă şi turbulentă pe care o traversăm, care este rezultatul acţiunilor iresponsabile şi obraznice menite să submineze securitatea noastră naţională, principala prioritate (a Rusiei) este prevenirea unei confruntări între puteri nucleare". Rusia îndeamnă celelalte ţări dotate cu arme nucleare să "rezolve această sarcină prioritară" punând capăt "tentativelor periculoase de a interfera cu interesele vitale ale altora". Dacă ţările occidentale care ajută Ucraina continuă "să se menţină în pragul unui conflict armat direct (cu Moscova) şi să încurajeze provocările cu arme de distrugere în masă", aceasta ar putea avea "consecinţe catastrofice", adaugă diplomaţia rusă. "Rusia rămâne ghidată de principiul conform căruia un război nuclear, în care nu poate exista învingător, este inadmisibil şi nu trebuie să izbucnească niciodată", subliniază MAE rus. Totuşi, acesta aminteşte că doctrina nucleară a Moscovei prevede recurgerea "strict defensivă" la arma atomică în caz de atac asupra Rusiei cu arme de distrugere în masă ori în caz de agresiune cu arme convenţionale ce "ameninţă însăşi existenţa statului" rus. Trash talk de la Medvedev Tot miercuri, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a susţinut că "în Occident, la nivel oficial şi în mass-media se exagerează premeditat tema armelor nucleare". El a adăugat că Moscova nu are nicio intenţie să participe la astfel de discuţii "foarte iresponsabile". Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a scris marţi pe Telegram că în condiţiile în care obiectivul declarat al Ucrainei constă în recăpătarea controlului asupra tuturor teritoriilor "care înainte îi aparţineau", adică pierderea de către Rusia a teritoriilor ucrainene pe care le-a anexat, aceasta este o ameninţare la adresa Rusiei, care în acest caz ar fi îndreptăţită să aplice "punctul 19 din Bazele Politicii Statale în Materie de Descurajare Nucleară". Prin urmare, a estimat fostul preşedinte rus, un asemenea scenariu al folosirii armelor nucleare poate fi evitat dacă Rusia îşi atinge obiectivele în Ucraina.

Cratere de până la cinci metri adâncime în zona exploziilor care au avariat gazoductul Nord Stream 1. Occidentul și Rusia se acuză reciproc
Internațional

Cratere de până la cinci metri adâncime în zona exploziilor care au avariat gazoductul Nord Stream 1. Occidentul și Rusia se acuză reciproc

Explozia gazoductului Nord Stream: cratere uriașe.Operatorul cu sediul în Elveţia al gazoductului Nord Stream 1, în care Rusia este principalul partener, a anunţat miercuri că s-a încheiat culegerea preliminară de date la locul avariei conductei, în zona economică exclusivă a Suediei. Explozia gazoductului Nord Stream: cratere uriașe S-au găsit "cratere de provenienţă tehnică" adânci de trei-cinci metri, pe fundul mării, la o distanţă de circa 248 de metri unul de altul. Firma Nord Stream AG a precizat că "secţiunea de conductă dintre cratere este distrusă, raza de dispersie a fragmentelor de conductă fiind de cel puţin 250 de metri" şi că experţii continuă să analizeze datele de monitorizare. Gazoductele Nord Stream 1 şi 2 care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică au fost avariate în septembrie. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO Incidentele au provocat o dispută între Moscova şi Occident. Sâmbătă, ministerul rus al apărării a afirmat că gazoductele au fost avariate de explozii provocate de personal al marinei militare britanice. Londra a respins acuzaţia. Atât Suedia, cât şi Danemarca au ajuns la concluzia că avariile au fost provocate de explozii, dar nu au făcut nicio afirmaţie despre posibilii responsabili. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că a fost vorba de acţiuni de sabotaj.

Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: "Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial". Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO
Internațional

Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: "Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial". Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO

Rusia face amenințări nucleare fără precedent. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a susţinut marţi că numai o victorie "completă şi definitivă" a Rusiei în Ucraina poate salva lumea de la catastrofa nucleară. Rusia face amenințări nucleare fără precedent "Numai victoria completă şi definitivă a Rusiei este garanţia contra unui conflict mondial", a scris pe Telegram fostul preşedinte rus. Semnalând că statele occidentale insistă că "Rusia nu poate câştiga" în Ucraina, el s-a întrebat "ce înseamnă asta?", detaliind în continuare un răspuns. Obiectivul declarat al Ucrainei constă în recăpătarea controlului asupra tuturor teritoriilor "care înainte îi aparţineau", adică pierderea de către Rusia a teritoriilor ucrainene pe care le-a anexat, a amintit Medvedev. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Or, a argumentat el, "aceasta este o ameninţare la adresa statului nostru", prin urmare Rusia va fi îndreptăţită să aplice "punctul 19 din Bazele Politicii Statale în Materie de Descurajare Nucleară". "Nu suntem în acest caz în faţa provocării unui război mondial cu folosirea armelor nucleare?", şi-a continuat Medvedev raţionamentul. În finalul postării sale, el a concluzionat că un asemenea scenariu poate fi evitat dacă Rusia îşi atinge obiectivele în Ucraina. Lavrov invocă "îndepărtatul 1962" Într-un interviu inserat într-un documentar despre criza rachetelor din Cuba din anul 1962, difuzat duminică de televiziunea publică rusă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi-a exprimat speranţa că actualul preşedinte american Joe Biden va avea în final "înţelepciunea" pe care a avut-o preşedintele John Kennedy în acel moment când SUA şi URSS ajunseseră în pragul războiului nuclear. "Diferenţa este că în îndepărtatul 1962 (preşedintele sovietic Nikita) Hruşciov şi Kennedy au găsit puterea de a arăta responsabilitate şi înţelepciune, dar acum nu vedem o asemenea disponibilitate din partea Washingtonului şi a sateliţilor săi", a remarcat Lavrov. Putin: "Nu este o cacealma" În discursul său din 21 septembrie în care a anunţat mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele care iau parte la agresiunea contra Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia va "folosi cu siguranţă toate mijloacele" la dispoziţia sa pentru a-şi proteja teritoriul şi populaţia, făcând astfel aluzie la armele nucleare, şi a subliniat că acesta "nu este o cacealma". "Noi nu am vorbit niciodată direct despre posibila folosire de către Rusia a armamentului nuclear. Doar am răspuns declaraţiilor făcute de liderii ţărilor occidentale", a nuanţat el apoi într-o altă intervenţie, pe 27 octombrie, când a acuzat Occidentul că apelează la un şantaj nuclear "primitiv" şi a insistat că Rusia ar recurge la folosirea arsenalului său nuclear doar pentru a-şi apăra teritoriul. Totuşi, a admis Putin, "atât timp cât există arme nucleare, va exista întotdeauna pericolul folosirii lor", remarcând faptul că în acest timp "liderii regimului de la Kiev vorbesc constant despre aspiraţia lor de a deţine arme nucleare". Suedia și Finlanda, arme nucleare NATO Suedia este gata să ia în considerare instalarea de arme nucleare pe teritoriul său, după ce va deveni membră a Alianţei nord-atlantice, a afirmat marţi noul premier suedez Ulf Kristersson, alături de omoloaga sa finlandeză Sanna Marin. "Nu trebuie să punem nicio condiţie", a spus la rândul său Sanna Marin, într-o conferinţă de presă comună la Helsinki. "Veţi primi din partea mea exact acelaşi răspuns. (...) Este firesc ca Suedia şi Finlanda să acţioneze concertat în acest sens şi trebuie să urmăm aceleaşi formalităţi. Deci am intenţia să avansăm împreună cu Finlanda", a conchis Kristersson. În ce le priveşte, Danemarca şi Norvegia, şi ele state nordice membre ale NATO, au refuzat să accepte instalarea pe teritoriul lor de arme nucleare sau baze permanente ale unor terţe puteri, aminteşte AFP. Deocamdată, 28 de state membre din cele 30 ale NATO - excepţie făcând Ungaria şi Turcia - au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei, care trebuie aprobată în unanimitate.

Ucraina și Moldova vor primi gaz de la țările nordice pentru a trece de iarna care stă să vină, s-a promis la Consiliul Nordic
Internațional

Ucraina și Moldova vor primi gaz de la țările nordice pentru a trece de iarna care stă să vină, s-a promis la Consiliul Nordic

Ucraina și Moldova, gaz din nord. Premierii finlandez, suedez, norvegian şi islandez s-au angajat marţi să ajute Ucraina şi Republica Moldova să-şi asigure aprovizionarea cu gaze în timpul iernii. Ucraina și Moldova, gaz din nord "Trebuie să asigurăm gaz Ucrainei pentru a putea trece iarna. Este un lucru pe care toţi trebuie să-l sprijinim", a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Store (foto), la o conferinţă de presă comună cu omologii săi din Finlanda, Suedia şi Islanda, după o reuniune a Consiliului Nordic desfăşurată la Helsinki, de la care a lipsit premierul danez Mette Frederiksen, din cauza alegerilor parlamentare. Premierul norvegian a semnalat că atât Ucraina cât şi Republica Modova vecină "au nevoie urgent" de garanţii că vor primi în continuare gaz. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Şeful guvernului de la Oslo nu a oferit însă detalii despre cum ar putea contribui Norvegia la aprovizionarea cu gaze a Ucrainei şi a Republicii Moldova. În urma reducerii livrărilor de gaze ruseşti, Norvegia asigură în prezent circa un sfert din importurile de gaze ale UE. Compania rusă Gazprom a anunţat la începutul lunii octombrie diminuarea livrărilor de gaze către Republica Moldova, respectiv numai 5,7 milioane de metri cubi pe lună, motivând această reducere prin disputele cu Chişinăul asupra plăţii gazelor şi refuzul operatorului ucrainean al conductelor de a oferi un "serviciu integral" pentru transportul acestor gaze.

NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară
Internațional

NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunţat luni că ţara sa va trece la un nivel mai ridicat de alertă militară, deşi nu a detectat nicio ameninţare directă, potrivit tu.no. NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate Norvegia, ţară membră NATO şi vecină cu Rusia în zona arctică, va aplica măsura începând de marţi. Store a precizat că "nu avem astăzi niciun motiv să credem că Rusia doreşte să atragă Norvegia sau altă ţară direct în război, dar războiul din Ucraina impune ca toate ţările din NATO să fie mai atente". "Tensiunile mai ridicate ne expun mai mult la ameninţări, operaţiuni de spionaj şi campanii de influenţă. (...) Este cea mai gravă situaţie de securitate din ultimele decenii", a adăugat el într-o conferinţă de presă. Norvegia este în prezent cel mai mare exportator de gaze naturale către Uniunea Europeană, furnizând aproximativ un sfert din importurile europene respective după scăderea livrărilor din Rusia. Forţele armate norvegiene au fost desfăşurate pentru paza platformelor petroliere şi gaziere maritime după exploziile care au avariat în septembrie gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. Norvegia beneficiază de sprijin din partea marinelor militare ale Regatului Unit, Franţei şi Germaniei. Exporturile de petrol rusesc scad În același timp, producţia şi exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut uşor în octombrie, a anunţat luni publicaţia rusă de afaceri Kommersant, care estimează că declinul producţiei va continua în urma embargoului UE aşteptat la începutul lunii decembrie. Până acum, producţia de petrol a Rusiei s-a dovedit rezilientă în contextul sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei, dar statele membre ale Uniunii Europene, principalii consumatori de ţiţei rusesc timp de decenii, nu îl vor mai achiziţiona din 5 decembrie, în urma embargoului care va fi impus de blocul comunitar. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Kommersant susţine că producţia de petrol a Rusiei în octombrie s-a situat la 1,47 milioane tone pe zi, echivalentul a 10,78 milioane barili pe zi (bpd), în scădere faţă de nivelul din septembrie, de 10,8 milioane bpd, anunţat săptămâna trecută de Oficiul de Statistică din Rusia (Rosstat). De asemenea, exporturile Rusiei de petrol pe mare şi prin conducte au scăzut cu 2% din septembrie, la aproximativ 640.000 tone pe zi (4,7 milioane bpd), susţine publicaţia rusă. Unul dintre motive îl reprezintă colapsul producţiei la proiectul offshore Sakhalin 1, abandonat de ExxonMobil după ce Rusia a invadat Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră