vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Ucraina nu deminează portul Odesa

Ucraina nu deminează portul Odesa. Ucraina refuză să demineze portul Odesa pentru a putea relua exportul de cereale, deoarece forţele ruse ar putea exploata situaţia pentru a ataca oraşul, a arătat miercuri purtătorul de cuvânt al administraţiei regionale, Serghi Bratciuk, citat de AFP. Dacă minele ar fi eliminate, Rusia "va dori să atace; visează să paraşuteze trupe", a spus oficialul într-un mesaj video pe Telegram. Ucraina nu deminează portul Odesa "Flota rusă din Marea Neagră va simula o retragere către Crimeea anexată. Însă imediat ce deminăm accesul în portul Odesa, flota rusă va fi acolo", a susţinut el. Bratciuk a făcut aceste comentarii înainte de întâlnirea de la Ankara a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, pentru discuţii privind instituirea unor culoare maritime pentru exportul de cereale pe Marea Neagră. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Cerealele ucrainene sunt în prezent reţinute în porturi din cauza blocadei navale ruse. La cererea ONU, Turcia şi-a oferit ajutorul pentru escortarea convoaielor maritime din porturile ucrainene, în ciuda prezenţei minelor, detectate până în apropierea coastelor turceşti. Bratciuk afirmă că ţara sa are nevoie de rachete anti-navă şi de escorte asigurate de ţările NATO. Înainte de invazia rusă începută în februarie, Ucraina era pe punctul de a ajunge al treilea exportator mondial de grâu şi asigura jumătate din comerţul mondial cu cereale şi ulei de floarea soarelui. Exporturile ucrainene reprezentau 12% din comerţul mondial cu grâu, 15% din cel cu porumb şi 50% din cel cu ulei de floarea soarelui, potrivit Agerpres. În prezent, din cauza războiului, sunt blocate în Ucraina circa 20-25 de milioane de tone de cereale, cantitate care s-ar putea tripla până la toamnă, a avertizat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ucraina nu deminează portul Odesa (sursa: Pixabay)
Se dau lupte crâncene la Severodonetsk (sura: Pexels)
Internațional

Se dau lupte crâncene la Severodonetsk

Se dau lupte crâncene la Severodonetsk . Ucraina și-ar putea retrage militarii "pe poziții mai fortificate" în Severodonețk, a sugerat miercuri un lider regional, insistând în același timp că Ucraina nu va "renunța" la acest oraș-cheie. "În Severodonetsk au loc lupte crâncene", a declarat miercuri dimineață la televiziunea națională Serhiy Hayday, șeful Administrației militare regionale Luhansk, la televiziunea națională. "Apărătorii noștri se luptă pentru fiecare centimetru din oraș". Se dau lupte crâncene la Severodonetsk "Nimeni nu va renunța la oraș, chiar dacă militarii noștri vor trebui să se retragă pe poziții mai fortificate, deoarece orașul este bombardat în mod constant. Cu toate acestea, nu ar însemna că orașul este abandonat", a adăugat el. Un lider din așa-numita Republică Populară Luhansk, aliată cu Rusia, Rodion Miroshnik, a declarat miercuri că Ucraina deține controlul "doar asupra unei mici părți" asupra fabricii chimice Azot din Severodonetsk. Hayday a declarat săptămâna trecută că aproximativ 800 de civili se adăpostesc sub acea instalație. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Militanții ucraineni trag fără discriminare în cartierele din apropierea întreprinderii", a declarat Miroshnik pe Telegram. "Lunetiștii lucrează. Cercul de trupe aliate din jurul grupului rămas se îngustează". Miroshnik a mai afirmat că aeroportul din Severodonetsk "a fost deja curățat de formațiunile ucrainene". Hayday, oficialul ucrainean, a declarat că Rusia a alocat resurse uriașe în încercarea sa de a tăia drumul principal care leagă Severodonetsk și orașul vecin Lysychansk de Bakhmut, mai la vest. Rusia vrea să controleze ruta Bakhmut-Lysychansk "Obiectivul strategic al armatei ruse este de a controla ruta Bakhmut-Lysychansk", a spus el. "Și prin control, mă refer la a pune punctele lor de control acolo și a o ține sub controlul lor. Deocamdată, ei bombardează ruta, dar nu o controlează". El a spus că Ucraina nu mai folosește acel drum, deoarece oricine conduce pe acolo are "90% șanse" să fie bombardat. "Avem alte rute pentru a livra ajutor umanitar și a evacua oamenii", a spus el. Ucraina se așteaptă ca ofensiva Rusiei asupra Lysychansk și Severodonetsk să "crească de mai multe ori", a spus el. "Ne așteptăm la lupte crâncene". Cu toate acestea, Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) au declarat miercuri dimineață că: "Soldații noștri reușesc să rețină cu succes asaltul din orașul Severodonetsk, iar ostilitățile continuă". Orașele bombardate sunt șterse de pe fața pământului "Lysychansk este bombardat foarte puternic", a declarat Hayday marți seara. "Se trage intenționat asupra sediilor umanitare, asupra școlilor [unde se adăpostesc oamenii]. Distrug complet întreaga infrastructură". "Da, este foarte dificil să păstrăm Severodonetsk", a recunoscut el. "Da, pur și simplu distrug orașul complet. Dar ei nu controlează orașul". El a spus că "lupte crâncene" continuă să se desfășoare și în alte orașe din regiunea Luhansk, cum ar fi Zolote, la sud. "Așezările sunt bombardate, pur și simplu sunt șterse complet de pe fața pământului", a spus Hayday. "Dar inamicul nu le poate trece încă".

Incident grav la Berlin (sursa: Pixabay)
Internațional

Incident grav la Berlin

Incident grav la Berlin. Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar altele au fost rănite după ce un vehicul a lovit un grup de persoane, în Berlin, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate germane. Incident grav la Berlin Şoferul maşinii a fost imobilizat şi reţinut de forţele de ordine. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc La locul incidentului au fost mobilizate zeci de echipaje de poliţie şi ambulanţe. Anchetatorii încearcă să clarifice circumstanţele în care s-a produs incidentul rutier, potrivit Agerpres. Incidentul a avut loc în apropierea unde a avut loc un atac soldat cu 11 morţi şi zeci de răniţi în 19 decembrie 2016. Atunci, un solicitant de azil din Tunisia, Anis Amri, respins de autorităţi, şi-a însuşit cu forţa o camionetă, l-a ucis pe şofer, apoi a intrat cu autovehiculul într-o piaţă aglomerată de Crăciun.

Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina (sursa: Twitter/Lesia Vasylenko
)
Internațional

Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina

Bilantul celor 105 zile de război în Ucraina. Rusia a pierdut aproximativ 31.500 de militari de la începutul războiului său pe scară largă împotriva Ucrainei, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 8 iunie 2022 cuprind aproximativ: (cifrele în paranteze indică pierderile din ultimele 24 de ore) Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc 31.500 (+140) militari 1.393 (+3) tancuri 3.429 (+13) vehicule blindate de luptă 703 (+9) sisteme de artilerie 213 (+6) lansatoare de rachete multiple 96 (+0) echipamente de apărare aeriană 212 (+0) avioane 178 (+1) elicoptere 559 (+6) drone operațional-tactice 125 (+0) rachete de croazieră 13 (+0) nave/ambarcațiuni 2.406 (+1) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 53 (+0) piese de echipament special Pe 7 iunie, trupele rusești au suferit cele mai importante pierderi pe frontul de la Sloviansk, potrivit Pravda. ​Luptele intense continuă miercuri, ziua 105 a războiului din Ucraina, pentru controlul orașului Severodonețk, unde Moscova susține că a „eliberat" zone rezidențiale, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a lăudat apărarea „eroică" a acestui oraș-cheie din Donbas.

Eroii de la Azovstal deportați în Rusia (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Eroii de la Azovstal, deportați în Rusia

Eroii de la Azovstal, deportați în Rusia. Peste 1.000 de militari ucraineni care s-au predat recent la Mariupol vor fi transportați în Rusia pentru "investigații", a anunțat miercuri agenția de presă de stat rusă TASS, citând o sursă din cadrul forțelor de ordine. Eroii de la Azovstal, deportați în Rusia "Peste 1.000 de persoane din Azovstal au fost transportate în Rusia. Agențiile de aplicare a legii lucrează îndeaproape cu ei", a declarat sursa citată de TASS. Rusia intenționează, de asemenea, să transporte pe teritoriul rus o serie de alți prizonieri de război ucraineni, a adăugat sursa. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc La sfârșitul lunii mai, Ministerul rus al Apărării a afirmat că aproximativ 1.000 de soldați ucraineni s-au predat după săptămâni de lupte în uzina siderurgică Azovstal din Mariupol, care a fost asediată, potrivit CNN. La scurt timp după aceea, Comitetul rus de anchetă - care funcționează ca principala autoritate de anchetă a Kremlinului - a declarat că îi va interoga pe "militanții ucraineni care s-au predat" evacuați de la Azovstal.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen, tare pe poziții

Ursula von der Leyen, tare pe poziții. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susţinut marţi decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză, transmit dpa şi Reuters. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg. Ursula von der Leyen, tare pe poziții "Reformele cerute de Comisie nu vor readuce justiţia poloneză la conformitate cu statul de drept", a replicat social-democrata germană Katarina Barley. Eurodeputatul german Damian Boeselager, din grupul Verzilor, a apreciat că aprobarea Comisiei Europene constituie "o greşeală uriaşă". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Un grup de europarlamentari liberali anunţase luni că pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von der Leyen dacă se vor face plăţi către Polonia înainte de alinierea legislaţiei acestei ţări cu cea europeană. Von der Leyen a aprobat săptămâna trecută planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, provocând astfel contestaţii. Comisia intenţionează acum să facă plăţile în tranşe, după ce Polonia a desfiinţat Camera Disciplinară - o instanţă autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) chiar fără reexaminarea completă a deciziilor deja luate de organul respectiv. CJUE a ordonat desfiinţarea Camerei pe motiv că nu a reuşit să împiedice amestecul politic în activitatea judecătorească, sancţionând mai mulţi judecători care criticaseră guvernul, potrivit Agerpres. Parlamentul polonez a adoptat în mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate; noua reglementare nu a intrat încă în vigoare. CE pune condiții Poloniei pentru deblocarea fondurilor Comisia a pus Poloniei şi o altă condiţie pentru plăţi: modificarea regimului disciplinar pentru magistraţi, în general, inclusiv garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, CE a cerut revizuirea dosarelor judecătorilor deja sancţionaţi de Cameră. Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, nu a validat deocamdată decizia Comisiei, care a fost luată după presiunile mai multor ţări în favoarea recompensării Poloniei pentru primirea de refugiaţi din Ucraina. Fondurile destinate Poloniei fuseseră blocate de mai mult de un an, pe motiv că acţiunile puterii de la Varşovia au afectat democraţia. În ciuda asigurărilor primite de la preşedinta CE, mulţi europarlamentari nu au părut convinşi şi au criticat anunţul de săptămâna trecută al acesteia privind deblocarea celor aproape 36 de miliarde de euro, fără ca instanţele poloneze să îşi fi redobândit independenţa. Poziţia anunţată de Ursula von der Leyen a reprezentat - potrivit Reuters - un succes pentru formaţiunea de guvernământ din Polonia, partidul Lege şi Justiţie (PiS), care s-a confruntat tot mai puternic cu Bruxellesul după ce a ajuns la putere în 2015. Socialista spaniolă Iratxe Garcia Perez a comentat că "solidaritatea (cu Ucraina - n. red.) nu trebuie folosită ca monedă de schimb".

Riscă pedeapsa cu moartea (sursa: Captura video )
Internațional

Riscă pedeapsa cu moartea

Riscă pedeapsa cu moartea. Pro-rușii din estul Ucrainei au declarat că au început procesul împotriva a doi britanici, Aiden Aslin și Shaun Pinner, care au fost capturați luptând alături de soldații ucraineni la Mariupol, precum și împotriva unui militar din Maroc, Ibrahim Saadun. Riscă pedeapsa cu moartea Procurorii din autoproclamata Republică Populară Donețk, un guvern pro-rus din estul Ucrainei controlat de Rusia, au declarat că bărbații riscă pedeapsa cu moartea pentru „terorism” și pentru că au luptat ca „mercenari” împotriva invaziei ruse. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Aslin și colegii săi au spus că sunt soldați obișnuiți care luptau în armata ucraineană și ar trebui tratați ca prizonieri de război. https://twitter.com/vic_top55/status/1534166698961543168?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1534166698961543168%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.hotnews.ro%2Fstiri-razboi_ucraina-25606641-video-inceput-primul-proces-pentru-derulat-pro-rusi-doi-militari-britanici-marocan-primii-soldati-ucrainei-judecati-pentru-terorism.htm Bărbații ar fi primii soldați care au luptat de partea Ucrainei care vor fi judecați de forțele pro-ruse în ceea ce observatorii avertizează că ar putea fi o serie de procese spectacol menite să justifice invadarea Ucrainei de către Rusia. Oficialii ruși au amenințat că vor organiza tribunale militare pe care le-au numit Nurnberg 2, menite să oglindească procesele pentru crime de război care au loc la Kiev, potrivit Agerpres.

Moment istoric pentru Australia (sursa: Pixabay)
Internațional

Moment istoric pentru Australia

Moment istoric pentru Australia. Agenţia spaţială americană NASA va lansa rachete din Australia pentru prima dată în 27 de ani, a anunţat miercuri premierul Anthony Albanese, relatează dpa. Trei rachete de sondare suborbitale vor decola de la Centrul Spaţial Arnhem din Teritoriul de Nord, deţinut şi operat de compania comercială Equatorial Launch Australia, între 26 iunie şi 12 iulie. Moment istoric pentru Australia Aceasta va fi prima lansare din istoria NASA dintr-o unitate de lansare comercială din afara SUA şi prima lansare de rachetă de către NASA din Australia după cea din 1995 din Woomera, Australia de Sud. "Este extraordinar să fiu astăzi aici, la Darwin, pentru a declara Equatorial Launch Australia şi NASA gata de lansare", a declarat Albanese într-o conferinţă de presă. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Rachetele vor fi folosite pentru a efectua studii de astrofizică care se pot realiza doar din emisfera sudică, a anunţat NASA. Ele vor efectua de asemenea cercetări în domeniul heliofizicii - natura şi influenţa Soarelui - şi ale unor fenomene ştiinţifice planetare. "Lansările din această vară ne vor permite să explorăm modul în care lumina unei stele poate influenţa, printre altele, dacă o planetă este sau nu locuibilă", a declarat Nicky Fox din cadrul NASA. Albanese a afirmat că rachetele vor ajunge la aproximativ 250 de kilometri "altitudine pentru a colecta date despre fizica Soarelui şi relaţia sa cu Terra", potrivit Agerpres. "Acest proiect va reuni industria locală şi cea globală pentru a duce sectorul spaţial australian într-o nouă era", a mai spus premierul australian într-un comunicat. Şeful Agenţiei Spaţiale australiane, Enrico Palermo, a afirmat că lansările vor consolida "parteneriatul de lungă durată al Australiei cu Statele Unite în utilizarea în scop paşnic a spaţiului cosmic".

Kremlinul vrea să transporte cereale în porturile ucrainene (sursa: Pixabay)
Internațional

Kremlinul vrea să transporte cereale în porturile ucrainene

Kremlinul vrea să transporte cereale în porturile ucrainene. Rusia a declarat că două porturi ucrainene importante de la Marea Azov, confiscate de forțele rusești, sunt pregătite să reia transporturile de cereale, dar Kremlinul a precizat că Ucraina trebuie să demineze porturile pentru ca exporturile să aibă loc. Kremlinul vrea să transporte cereale în porturile ucrainene Rusia a confiscat părți mari din coasta Ucrainei în cele aproape 15 săptămâni de război, iar navele sale de război controlează Marea Neagră și Marea Azov, blocând exporturile agricole ale Ucrainei și crescând prețul cerealelor. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Ucraina și Occidentul acuză Moscova că folosește aprovizionarea cu alimente drept o armă de război. Ministrul apărării, Serghei Șoigu, a declarat că porturile Berdyansk și Mariupol, ultimul oraș distrus după un asediu rusesc de trei luni, și-au reluat operațiunile, potrivit Reuters. "Deminarea portului Mariupol a fost finalizată. Acesta funcționează în mod normal și a primit primele sale nave de marfă", a declarat Shoigu în comentarii televizate.

Accident la inaugurarea unui pod (sursa> Captura Youtube)
Internațional

Accident la inaugurarea unui pod

Accident la inaugurarea unui pod. Inaugurarea s-a transformat într-un fiasco: cel puţin 25 de persoane au fost rănite marţi în urma prăbuşirii unui pod în Cuernavaca, în centrul Mexicului, relatează AFP. Accident la inaugurarea unui pod Printre răniţi se află primarul José Luis Uriŕłstegui, soţia sa Luz Marŕa Zagal, oficiali şi rezidenţi care participau la ceremonia de redeschidere a podului. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Accidentul a fost văzut aproape în timp real pe reţelele de socializare într-un videoclip în care invitaţii la eveniment cădeau de la doi metri în albia unui pârâu. https://www.youtube.com/watch?v=Ov6Vf5bi6es&ab_channel=ImagenRadio "Sunt cel puţin 25 de răniţi", a declarat un oficial local Samuel Sotelo pentru Milenio TV. "Doi au fost internaţi în spital cu răni grave", a precizat el, potrivit Agerpres.

PE critică declinul libertăților fundamentale din Turcia (sursa: europarl.europa.eu)
Internațional

PE critică declinul libertăților fundamentale din Turcia

PE critică declinul libertăților fundamentale din Turcia. Parlamentul European a avertizat marţi împotriva degradării situaţiei drepturilor omului în Turcia, solicitând eforturi reale de la Ankara fără de care nicio perspectivă de reluare a negocierilor de aderare la UE nu ar fi posibilă, relatează AFP. Cu 448 de voturi (67 de voturi împotrivă, 107 abţineri), deputaţii au adoptat un raport care deplânge "declinul libertăţilor fundamentale, al democraţiei şi statului de drept" în Turcia şi insistă asupra "lipsei de voinţă politică pentru a duce la îndeplinire reformele necesare" în acest domeniu. PE critică declinul libertăților fundamentale din Turcia Parlamentul şi instituţiile europene "nu trebuie să tacă în faţa actualei spirale autoritare în care se scufundă ţara", a susţinut în cursul unei dezbateri, luni seară, europarlamentarul socialist spaniol Nacho Sanchez Amor, autorul raportului. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În timp ce Parlamentul European consideră "esenţială" cooperarea UE-Turcia şi recunoaşte o îmbunătăţire recentă a relaţiilor cu Ankara, un mediator important în războiul din Ucraina, el insistă asupra problemelor constante care apar cu statele membre vecine, în special Cipru şi Grecia, potrivit Agerpres. Parlamentul European deplânge, de asemenea, obiecţiile Turciei faţă de aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, solicitând ca cererile acestor ţări să fie examinate "cu bună-credinţă". Ankara blochează intrarea Suediei şi a Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, acuzând aceste două ţări scandinave că adăpostesc "terorişti" ai Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi aliaţi ai acestora.

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Regiunea baltică va fi întărită militar

Regiunea baltică va fi întărită militar. Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania, a anunţat marţi cancelarul german Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Vilnius, informează Reuters. "Suntem gata să ne consolidăm angajamentul şi să îl dezvoltăm în direcţia unei brigăzi de luptă robuste", a spus Scholz în faţa presei, după discuţiile avute cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi cu premierii eston şi leton. Regiunea baltică va fi întărită militar La rândul său, Nauseda a afirmat că liderii ţărilor baltice şi cancelarul german au convenit că apărarea în regiunea baltică trebuie să fie întărită prin sporirea efectivelor militare. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Olaf Scholz urmează să viziteze soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. Lituania are frontieră comună cu exclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. În prezent cinci ţări membre ale NATO (Estonia, Letonia, Lituania, Norvegia şi Polonia) au frontiere comune cu Rusia. Finlanda, care intenţionează să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are o frontieră terestră de aproximativ 1.340 kilometri lungime cu Federaţia Rusă. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis

Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis, întrebat ce opinie are despre o renegociere a PNRR privind pensiile, a declarat că ar fi imoral şi incorect ca doar pensionarii să plătească preţul unei crize economice, iar nivelul pensiei acestora trebuie să fie unul decent. Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis „În condiţiile în care avem inflaţie, avem creşteri ale preţurilor la energie şi peste tot, este evident că e nevoie ca şi pensionarii să aibă un minim de creştere al pensiilor. E imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum e altcineva care e în deplinătatea forţelor, pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor, şi atunci mi se pare rezonabil să fie adaptat acestei situaţii. Sunt convins că Guvernul va veni cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a afirmat Klaus Iohannis, după vizită de marţi la Şcoala Gimnazială nr. 11 din Buzău, potrivit Agerpres. Ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş, a declarat luni, despre procentul din PIB pentru pensii, condiţie în PNRR, că ar fi de dorit, dar acest lucru îl vor vedea pe perioada în care va avea loc negocierea, ca Guvernul României şi în general al statelor membre, să aibă acest spaţiu bugetar liber pentru a se putea sprijini populaţia aflată în acest risc de sărăcie extremă.

Cehia și Polonia gata să apere spațiul aerian slovac (sursa: Pixabay)
Internațional

Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac

Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac. Republica Cehă ar putea să fie implicată, alături de Polonia, în protejarea spaţiului aerian al Slovaciei, a anunţat purtătoarea de cuvânt al Ministerului Apărării slovac, Martina Kakascikova, transmite marţi TASR. Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac La finalul lunii aprilie, ministrul apărării slovac Jaroslav Nad a declarat că Polonia este pregătită să protejeze spaţiul aerian al Slovaciei din momentul retragerii avioanelor MiG-29 şi până la primirea aparatelor F-16 comandate din Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Referitor la această chestiune, reprezentanta Bratislavei a adăugat că Ministerul Apărării slovac doreşte să discute atât despre aspectele juridice, cât şi despre cele practice cu Polonia şi Republica Cehă, potrivit Agerpres. În funcţie de forma finală a documentelor semnate, Polonia ar putea începe patrularea spaţiului aerian slovac în timpul verii sau în toamnă. Potrivit ministerului citat, Slovacia ar urma să se doteze cu primele şapte avioane F-16 în prima jumătate a anului 2024.

Bilanțul celor 104 zile de război(sursa: Twitter/Генеральний штаб ЗСУ)
Internațional

Armata ucraineană anunță că a ucis aproape 31.360 de soldați ruși și a distrus 1.390 de tancuri

Rusia a pierdut deja aproximativ 31.360 de soldați în Ucraina , cu 110 în plus în ultima zi, a transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 104 zile de război Între 24 februarie 2022 și 7 iunie 2022, pierderile totale de luptă ale inamicului au inclus: Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” 1.390 de tancuri (+4 în ultima zi) 3.416 vehicule blindate de luptă (+16) 694 de sisteme de artilerie (+4) 207 sisteme de rachete cu lansare multiplă (+0) 96 de sisteme de luptă antiaeriană (+0) 212 avioane (+1) 177 de elicoptere (+1) 2.405 autovehicule și rezervoare de combustibil (+10) 13 nave/ambarcațiuni de război (+0) 553 de vehicule aeriene fără pilot (+2) 53 de unități de echipamente speciale (+0) Au fost doborâte în total 125 de rachete de croazieră inamice (+0). https://twitter.com/RusskieUkraine/status/1532724202612080643 În ultima zi, trupele rusești au suferit cele mai mari pierderi în direcția Sloviansk. Datele sunt în curs de actualizare, potrivit Ukrinform. În dimineața zilei de 7 iunie 2022, trupele rusești au bombardat orașul Mykolaiv, iar luptele au avut loc în regiunea Donețk, regiunea Luhansk și regiunea Kherson.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră