joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial

Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial. Orice intruziune în peninsula Crimeea din partea unui stat membru NATO ar putea echivala cu o declaraţie de război la adresa Rusiei, care ar putea conduce la al treilea război mondial" a declarat luni fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, informează marţi Reuters. Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial "Pentru noi, Crimeea este o parte a Rusiei. Şi asta înseamnă pentru totdeauna. Orice încercare de intruziune în Crimeea este o declaraţie de război împotriva ţării noastre", a declarat Medvedev pentru site-ul de ştiri Argumentî i Faktî. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Şi dacă acest lucru este făcut de către un stat membru NATO, asta înseamnă conflict cu întreaga alianţă nord-atlantică; un al treilea război mondial. O catastrofă completă". El a mai declarat că dacă Finlanda şi Suedia se alătură NATO, Rusia îşi va consolida graniţele şi va fi pregătită pentru măsuri de represalii care ar putea include perspectiva instalării de rachete hipersonice Iskander "în pragul lor", potrivit Agerpres. Dmitri Medvedev este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Rușii aduc din nou discuția o un război mondial(foto) Foto: Duma de Stat a Rusiei
Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina (sursa: Twitter
Internațional

Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina

Bilanţul morţilor în urma atacului cu rachetă al forţelor ruse asupra unui centru comercial din Kremenciuk a crescut la 16 morţi şi 59 răniţi, conform informaţiilor furnizate de şeful serviciilor de urgenţă ucrainene, transmite marţi AFP. "La ora actuală avem cunoştinţă de 16 morţi şi 59 de răniţi, dintre care 25 se află în spital. Informaţiile sunt în curs de actualizare", a anunţat pe Telegram Serghii Kruk în noaptea de luni spre marţi. Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina Echipajele de intervenţie se concentrează în principal pe "salvare, îndepărtarea dărâmăturilor şi stingerea incendiului", potrivit sursei citate. Serghii Kruk a adăugat că "toate echipele de intervenţie lucrează în mod intens" iar activitatea "va continua 24 de ore din 24". "Vreau să insist din nou: nu ignoraţi raidurile aeriene!" a avertizat şeful serviciilor de urgenţă ucrainene. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Atacul rusesc de astăzi asupra unui mall din Kremenciuk este unul dintre cele mai neruşinate acte de terorism din istoria Europei. Un oraş paşnic, un centru comercial obişnuit cu femei, copii, civili obişnuiţi", a spus Volodimir Zelenski într-o înregistrare video pe Telegram. Potrivit acestuia, o mie de persoane se aflau în interiorul clădirii, dar "mulţi oameni au reuşit să iasă". https://www.youtube.com/watch?v=wxyc9yerfLY&ab_channel=TheTelegraph "Doar nişte terorişti absolut nebuni ar putea lovi un astfel de obiectiv cu rachete şi ei nu ar trebui să îşi afle locul pe Pământ", a continuat preşedintele Ucrainei, care a vorbit de un "atac calculat". Potrivit preşedintelui ucrainean, operaţiunile de salvare sunt încă în desfăşurare şi "pierderile umane ar putea fi importante" după ce, în urma atacului, un incendiu a izbucnit pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Rachetele au fost lansate de pe teritoriul Rusiei Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mallul a fost lovit de rachete antinavă Kh-22 lansate de bombardiere cu rază lungă de acţiune Tu-22 din regiunea Kursk situată pe teritoriul Rusiei. "Atacul cu rachete asupra Kremenciuk a lovit un loc aglomerat care nu are nicio legătură cu ostilităţile", a reacţionat pe Facebook Vitali Maleţski, primarul oraşului. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a lansat pe Twitter un apel către susţinătorii externi ai Kievului pentru a furniza mai multe arme grele şi pentru a impune sancţiuni suplimentare Rusiei. Ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, a asigurat pe Facebook că "lumea va cere socoteală Kremlinului pentru atrocităţile sale din Ucraina".

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni la Kiev că ţara sa este "fragilă şi vulnerabilă" şi are nevoie de ajutor pentru a rămâne "parte a lumii libere", în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut un răspuns coordonat al ţărilor lor în faţa ameninţărilor Rusiei, relatează Reuters şi CNN. Maia Sandu: Moldova și Ucraina, în familia europeană "Republica Moldova este o ţară fragilă şi vulnerabilă (...) Ucraina şi Republica Moldova au nevoie de ajutor. Vrem ca acest război (în Ucraina) să înceteze, această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei să fie oprită cât mai curând posibil. Vrem să rămânem parte a lumii libere", a subliniat Maia Sandu, în timp ce vizita suburbii ale Kievului unde au avut loc lupte şi care au suferit ocupaţia trupelor ruse. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Cetăţenii R. Moldova şi Ucrainei merită să aibă o viaţă paşnică şi prosperă, în familia europeană", iar conducerile celor două state au datoria să le ofere oamenilor un asemenea viitor, a spus ea apoi, la o conferinţă de presă comună cu Volodimir Zelenski, potrivit deschide.md. Maia Sandu a menţionat că în cadrul discuţiilor şi-a exprimat admiraţia pentru curajul cu care ucrainenii îşi apără ţara în faţa agresiunii ruse şi a asigurat că Republica Moldova este alături de Ucraina. Zelenski: Să răspundem coordonat Rusiei "Vom continua să susţinem refugiaţii ucraineni adăpostiţi în Moldova. Vom consolida capacitatea de transport şi de tranzit pe teritoriul moldovenesc pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre şi înspre Ucraina. Este obligaţia noastră morală, de vecini şi de prieteni să-i ajutăm", a adăugat ea. Maia Sandu şi Volodimir Zelenski au convenit ca ţările lor să colaboreze în domeniul economic şi energetic, precum şi în procesul de aderare la Uniunea Europeană, după ce au primit săptămâna trecută statutul de ţări candidate. "Ţările noastre au ameninţări cu o rădăcină comună, create de agresiunea Rusiei şi de politicile Rusiei. Dacă ameninţările au rădăcini comune, atunci noi trebuie să avem un răspuns coordonat faţă de ele", a spus la rândul său Volodimir Zelenski la conferinţa de presă comună cu Maia Sandu. Sprijin de la Kiev în problema Tiraspolului Pe de altă parte, Zelenski a reiterat că "Ucraina rămâne un garant" al soluţionării dosarului cu privire la Transnistria şi "va asista activ (Republica) Moldova să meargă mai departe" în reglementarea situaţiei din această provincie separatistă prorusă unde sunt staţionate trupe ruseşti. Dar un eventual atac al acestor trupe asupra regiunii ucrainene Odesa "va fi ca o palmă, la care Ucraina va răspunde cu o lovitură", a mai spus Zelenski, potrivit presei ucrainene citate de unimedia.info. "Este foarte important pentru ambele ţări. Am abordat astăzi această problemă şi posibilele riscuri cu preşedinta Maia Sandu (...) Dacă se va întâmpla, cred că va fi o greşeală globală. Primim anumite semnale. Sunt neplăcute", a insistat Zelenski. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a negat luna trecută orice intenţie cu privire la un atac din Transnistria. Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria "Transnistria nu reprezintă o ameninţare pentru statele vecine, respectă neutralitatea şi rămâne angajată faţă de principiile rezolvării tuturor problemelor la masa negocierilor", a menţionat în luna mai Krasnoselski, potrivit unimedia.info. Transnistria s-a confruntat în acea perioadă cu o serie de atacuri pentru care separatiştii proruşi din această regiune a Republicii Moldova acuză Ucraina. Anterior, în aprilie, unul dintre consilierii lui Zelenski, Oleksii Arestovici, a sugerat că trupele ruse din Transnistria ar putea ataca Republica Moldova şi a îndemnat Chişinăul ca într-o astfel de eventualitate să ceară ajutor militar din partea României şi Ucrainei, el susţinând că aceasta din urmă ar putea rezolva problema transnistreană "cât ai pocni din degete". Negocierile în formatul 5+2 (Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Transnistria, OSCE, plus cei doi observatori - UE şi SUA), cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, sunt în continuare în impas.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită, marţi, în Tadjikistan, o fostă repubclică sovietică şi un aliat din Asia Centrală, prima sa viztă în afara Rusiei după ce a lansat, la 24 februarie, invazia Ucrainei, anunţă luni Kremlinul. "O vizită de lucru a liderului (rus Vladimir) Putin este prevăzută mâine (marţi) în Tadjikistan", anunţă un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina Liderul de la Kremlin urmează să efectueze miercuri o vizită în Turkmenistan şi să participe la un summit al ţărilor de la Marea Caspică. Ultima vizită a lui Putin în străinătate a avut loc în perioada 4-5 februarie, în China, unde s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping, la dechiderea Jocurilor Olimpice (JO) de Iarnă, la Beijing. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev La un pic mai bine de două săptămâni după aceea, el lansa un asalt rus în Ucraina, după luni de intensificare a unor tensiuni, în pofida unor eforturi diplomatice vizând să împiedice Moscova să atace. Putin nu a mai efectuat, de atunci, nicio vizită, nici măcar în Belarus, cel mai apropiat aliat al său. Însă preşedintele belarus Aleksandr Lukaeşnko a efectuat mai multe vizite în Rusia. Tadjikistanul, cea mai săracă ţară din fosta URSS, este un aliat al Rusiei, de care depinde foarte puternic economic. Liderul de la Kremlin, ţinut într-o "bulă" sanitară foarte strictă din cauza pandemiei covid-19, a efectuat doar trei vizite în străinătate în perioada februarie 2020-februarie 2022, potrivit Agerpres. El s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden, la Geneva, în iunie 2021, cu premierul indian Narendra Modi, la New Delhi, în decembrie 2021, iar apoi cu Xi Jinping, la beijing, în februarie 2022.

Situație critică în Lugansk(sursa: Pexels)
Internațional

Situație critică în Lugansk

Situație critică în Lugansk. Autorităţile ucrainene le-au cerut luni civililor să părăsească "de urgenţă" oraşul Lisiceansk, din regiunea estică Lugansk, din cauza atacurilor forţele ruse, informează Reuters. "Dragi locuitori ai oraşului Lisiceansk şi rude ale lor! Din cauza ameninţării reale pentru viaţa şi sănătatea voastră, vă cerem să vă evacuaţi de urgenţă", a transmis Serhii Gaidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, pe contul său de Telegram. Situație critică în Lugansk El a spus că situaţia din Lisiceansk este "foarte dificilă", dar nu a precizat câţi civili au mai rămas acolo. Aproximativ 100.000 de oameni locuiau în acest oraş înainte de invazia rusă în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Gaidai declarase anterior că Lisiceansk înregistrează daune "catastrofale" în urma bombardamentelor intense, în timp ce forţele ruse şi-au intensificat atacurile după căderea Severodoneţk în weekend. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev În acelaşi timp, armata ucraineană susţine că a respins atacurile ruseşti la vest de Lisiceansk şi a împiedicat încercuirea acestui oraş important din punct de vedere strategic, potrivit DPA. "În apropiere de Verhnokamianka, forţele de apărare au provocat pierderi semnificative inamicului şi l-au forţat să se retragă", a comunicat Statul Major ucrainean. Localitatea Verhnokamianka este situată pe o importantă rută de aprovizionare, la numai câţiva kilometri vest de Lisiceansk. Lisiceansk e supus unor bombardamente masive din partea Rusiei Lisiceansk a fost şi el supus unor noi atacuri ale aviaţiei grele şi de artilerie, potrivit surselor ucrainene. Unităţile ruseşti sunt deja la periferia de sud a oraşului, unde s-ar mai afla câteva mii de soldaţi ucraineni. Lupte aveau loc luni mai la vest, în regiunea Bahmut, precum şi în regiunea Herson, de la Marea Neagră. Aceste informaţii provin din tabăra ucraineană, parte a războiului, agenţiile de presă citate neavând posibilitatea de a le verifica din surse independente. Atacuri aeriene la Odesa Între timp, comandamentul operaţional "Sud" al forţelor de apărare ucrainene a indicat că racheta lansată de forţele ruse în noaptea de duminică spre luni asupra regiunii Odesa era una de croazieră de tipul X-22. Aceasta a fost lansată de un bombardier supersonic Tu-22, cu rază lungă de acţiune, indică responsabili ai comandamentului citat, care au postat imagini cu distrugerile provocate în urma atacului, potrivit Agerpres. Potrivit informaţiilor actualizate, cel puţin opt persoane au fost rănite uşor în urma acestui atac cu rachetă, între care şi un copil, a transmis agenţia de presă ucraineană UNN. După acordarea asistenţei medicale la faţa locului, persoanele rănite nu au avut nevoie de spitalizare, conform acesteia.

Măreața Rusie a ajuns să se umilească în fața Belarusului (sursa: Unsplash)
Internațional

"Măreața Rusie" a ajuns să se umilească în fața Belarusului

Belarusul aprovizionează cu muniție efortul de război al Rusiei în Ucraina, ultimul transport de 20 de vagoane fiind trimis din Belarus în Federația Rusă, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei "Conform informațiilor disponibile, guvernul Republicii Belarus continuă să ofere sprijin militar Federației Ruse; în special, un alt lot de muniție - până la 20 de vagoane - a fost trimis în regiunea Belgorod." "Măreața Rusie" a ajuns să se umilească în fața Belarusului Anterior, Statul Major General a prezis anterior că Belarus ar putea furniza Rusiei echipamente militare și muniție la dispoziția sa și că Rusia ar putea desfășura aceste arme și echipamente pentru a-și întări unitățile de trupe de pe fronturile Donețk sau Kherson. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii din Belarusul vecin să nu se lase târâţi în războiul împotriva Ucrainei. "Kremlinul a decis deja totul pentru voi! Dar voi nu sunteţi sclavi sau carne de tun. Nu trebuie să muriţi!", a transmis Zelenski într-un mesaj video, adăugând că poporul nu trebuie să permită altora să ia decizii pentru Belarus. Zelenski a mai spus că Belarusul este atras în război într-un mod mai intens decât la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, informează Pravda.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Șefa CE vrea țările occidentale la G20

Șefa CE vrea țările occidentale la G20. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat în favoarea unei participări a ţărilor occidentale la viitorul summit al G20, preconizat să aibă loc în noiembrie în Indonezia, în pofida prezenţei probabile a preşedintelui rus Vladimir Putin şi a războiului dus de Rusia în Ucraina, potrivit AFP. "Cred că este mai bine să i se spună în faţă (lui Vladimir Putin), dacă vine, ceea ce credem şi ca el să ia o poziţie", a declarat duminică seară Ursula von der Leyen pentru postul german de televiziune ZDF. Șefa CE vrea țările occidentale la G20 Ea fusese întrebată despre ideea unui boicotări de către ţările occidentale a summitului G20 (grupul economiilor dezvoltate şi al marilor economii emergente) şi s-a exprimat în marja reuniunii G7 (grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii), care are loc în prezent în Germania. "G20 este prea important pentru ţările în curs de dezvoltare, ţările emergente, pentru ca noi să-l lăsăm pe Putin să-l distrugă", a adăugat şefa executivului european. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Un lucru este foarte clar: nu va exista o revenire la 'business as usual', adică la normalitate", în relaţia cu Putin, a spus şefa CE. Indonezia, care asigură în prezent preşedinţia G20, urmează să organizeze acest summit la Bali, în noiembrie. Această ţară a fost supusă unor puternice presiuni din partea Occidentului, cu SUA în frunte, pentru a exclude Rusia din cauza invaziei din Ucraina. Dar Jakarta a rezistat, argumentând că poziţia sa de gazdă o obligă să rămână "imparţială", potrivit preşedintelui său, Joko Widodo, care l-a invitat de asemenea şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dacă şefii de stat occidentali se vor deplasa la Bali, aceasta ar fi prima lor întâlnire fizică cu preşedintele rus după invadarea Ucrainei de către Moscova. "Trebuie să discutăm împreună" cu statele membre ale UE despre acest subiect, a afirmat totuşi Ursula von der Leyen. Întrebat la rândul său despre această problemă luni dimineaţă, cancelarul german Olaf Scholz, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia prin rotaţie a G7, a lăsat de asemenea deschisă posibilitatea unei participări la G20, chiar dacă Putin va fi prezent acolo. "Lumea poate încă să se schimbe considerabil până atunci, dar este foarte clar că G20 joacă un rol important", a declarat el pentru ZDF. "Toate statele din G7 sunt de acord asupra acestui punct", a adăugat şeful guvernului german, asigurând că există o "convingere comună de a nu se dori torpilarea G20", potrivit Agerpres. "Va trebui să luăm decizia corectă înainte de summit", a avertizat el totuşi. O reuniune a miniştrilor de externe din G20 este prevăzută în 7-8 iulie, iar Moscova ar putea deja să participe la ea, notează AFP.

Blocada Ankarei pusă pe masă la summitul NATOsursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni marţi la Madrid cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson pentru a discuta despre candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO, blocate de Ankara, a anunţat preşedinţia de la Helsinki pe Twitter, potrivit AFP. Această primă reuniune la nivel înalt între Erdogan, Niinisto şi Andersson va avea loc în debutul summitului NATO, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a indicat preşedinţia finlandeză. Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO Noi negocieri vizând deblocarea veto-ului turc sunt prevăzute şi luni la sediul NATO din Bruxelles, a precizat Helsinki. Preşedinţia turcă a prevenit totuşi împotriva unui exces de optimism. Într-o declaraţie la televiziunea Haberturk, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan şi un apropiat al acestuia, a atenţionat că "a asista la un summit nu înseamnă că vom reveni asupra poziţiei noastre". "Mingea este în terenul lor acum", a adăugat el referindu-se la Suedia şi Finlanda. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Şefa guvernului suedez va merge la Bruxelles pentru a se întâlni cu Stoltenberg înaintea summitului de la Madrid, a anunţat cabinetul său. Magdalena Andersson a discutat prin telefon cu Erdogan sâmbătă, dar, potrivit Ankarei, nu s-a realizat niciun progres. Turcia a anunţat la mijlocul lunii mai blocarea candidaturilor Finlandei şi Suediei, iar subiectul urmează să ocupe o parte importantă a summitului NATO ce va avea loc de marţi până joi. Turcia acuză mai ales Suedia că găzduieşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara îi consideră "organizaţie teroristă". Turcia denunţă şi prezenţa unor adepţi ai predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl suspectează de orchestrarea tentativei de puci din iulie 2016, potrivit Agerpres. Ankara mai cere şi ridicarea blocajelor la exporturile de arme, decise împotriva sa de Stockholm şi Helsinki după intervenţia militară turcă în nordul Siriei în octombrie 2019, precum şi înăsprirea legislaţiei antiteroriste suedeze şi extrădarea mai multor persoane pe care le descrie ca "terorişti".

Bilanțul războiului după 124 de zile (sursa: Twitter/ Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Bilanțul războiului după 124 de zile

Bilanțul războiului după 124 de zile. 150 de soldați ruși au fost uciși de către forțele armate ucrainene într-o singură zi. Acest lucru ridică pierderile totale ale Federației Ruse la 35.000 de persoane. Bilanțul războiului după 124 de zile Forțele rusești au suferit cele mai mari pierderi pe fronturile Bakhmut și Kurakhivske. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Totalul pierderilor de luptă rusești din 24 februarie până la 27 iunie este estimat la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi - n.r.): Aproximativ 35.000 (+150) de soldați.1.552 (+20) tancuri3.687 (+28) vehicule blindate de luptă771 (+7) sisteme de artilerie243 (+0) sisteme de rachete cu lansare multiplă101 (+2) sisteme de apărare aeriană217 (+0) aeronave184 (+0) elicoptere636 (+6) UAV de nivel operațional-tactic139 (+0) rachete de croazieră14 (+0) nave/ambarcațiuni2.575 (+11) vehicule și avioane-cisternă60 (+0) vehicule speciale Armata rusă îşi intensifică ofensiva în Ucraina şi încearcă în prezent să blocheze oraşul Lisiceansk, unul dintre puţinele bastioane ale rezistenţei ucrainene din regiunea estică Lugansk, după ce a preluat controlul asupra oraşului vecin Severodoneţk, informează EFE, potrivit Pravda. "Bombardează infrastructura civilă şi militară din zona Lisiceansk şi din vecinătate - Vovceaiarovka, Loskutovka şi Verhnekamenka. Un avion de asalt inamic a bombardat periferia Lisiceanskului", se detaliază într-un comunicat al armatei ucrainene.

Bombardamente intense la Lîsîchansk(sursa: Pexels)
Internațional

Bombardamente intense la Lîsîchansk

Bombardamente intense la Lîsîchansk . Forțele rusești continuă să bombardeze orașul Lîsîchansk și așezările de la sud și vest de oraș, în timp ce încearcă să taie o autostradă principală, potrivit oficialilor ucraineni. Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat luni că Lysychansk este atacat dinspre sud și a fost grav avariat. Bombardamente intense la Lîsîchansk Satele din împrejurimi au fost, de asemenea, bombardate, a spus el. Trei așezări din vestul și sud-vestul orașului, în apropierea autostrăzii spre Bakhmut, erau sub tir. "Rușii nu încetează să distrugă locuințe, facilități industriale și administrative. Nu există nicio oră în care artileria inamică să se calmeze", a declarat Hayday. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Ei încearcă să blocheze orașul dinspre sud. Noi apărăm Lîsîchansk ". Eforturile Rusiei de a încercui trupele care apără Lîsîchansk au continuat cu atacuri de artilerie și o tentativă de asalt terestru spre nord, spre Bakhmut, despre care Statul Major al armatei ucrainene a declarat că a fost respinsă. https://www.youtube.com/watch?v=8Ebwf6jbfxs&ab_channel=CRUX Statul Major General a declarat luni că bombardamentele grele au persistat în multe zone și că rușii au făcut progrese minore la nord de orașul Sloviansk, o țintă cheie în operațiunea lor ofensivă. Acesta a precizat că, în direcția Sloviansk, rușii își concentrau eforturile pentru a cuceri satul Dolnya și avansau spre un alt sat din zonă. Această zonă rurală din apropierea râului Siverskyi Donets a cunoscut lupte constante timp de mai bine de o lună, dar rușii nu au reușit să facă o breșă spre Sloviansk. În altă parte, bombardamentele transfrontaliere au continuat în regiunea Cernihiv, potrivit Statului Major General, și a avut loc un raid aerian împotriva Slavhorod în regiunea Sumî, potrivit CNN. Rușii au folosit tancuri, artilerie și mortiere pentru a bombarda zonele de la nord de orașul Harkov, dar un asalt la sol în apropierea așezării Dementiivka - la 20 de kilometri nord de Harkov - a eșuat, a declarat Statul Major General.

Momente grele pentru economia rusă (sursa: Pixabay)
Internațional

Momente grele pentru economia rusă

Momente grele pentru economia rusă. Rusia este pe punctul de a intra în prima incapacitate de plată a datoriilor suverane din ultimele decenii, în condiţiile în care unii deţinători de obligaţiuni nu au primit dobânzile datorate până la termenul limită care a expirat luni, transmite Reuters. Plăţile respective vizează dobânzi în valoare de 100 de milioane de dolari pentru două emisiuni de obligaţiuni, una denominată în dolari şi cealaltă în euro, care trebuiau plătite de Rusia până la data de 27 mai. Plăţile aveau o perioadă de graţie de 30 de zile, care a expirat duminică. Momente grele pentru economia rusă Ministerul de Finanţe al Rusiei a declarat că a efectuat plăţile către Depozitarul Naţional de Reglementări (NSD), în euro şi dolari, adăugând că şi-a îndeplinit obligaţiile. Cu toate acestea, unii deţinători de obligaţiuni din Taiwan nu şi-au primit banii până luni, susţin sursele citate de Reuters. Pentru mulţi deţinători de obligaţiuni, neprimirea la timp a banilor datoraţi în conturile lor constituie un default. Însă, fără un termen limită exact specificat în prospect, avocaţii spun că Rusia ar putea avea timp până la sfârşitul zilei lucrătoare următoare să plătească deţinătorilor de obligaţiuni. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Moscova se străduieşte să continue plăţile pentru datoria sa externă în valoare de 40 de miliarde de dolari, după ce sancţiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei au scos practic Rusia în afara sistemului financiar mondial şi au făcut activele sale inacceptabile pentru mulţi investitori. Kremlinul a susţinut în repetate rânduri că nu există motive pentru ca Rusia să intre în incapacitate, dând vina pe sancţiunile internaţionale pentru incapacitatea sa de a rambursa sumele datorate deţinătorilor de obligaţiuni ruseşti. Kremlinul, aproape de primul pas spre default internațional Eforturile Rusiei de a evita ceea ce ar fi primul său mare default internaţional de la Revoluţia Bolşevică din urmă cu un secol s-au lovit de un obstacol imposibil de depăşit la finele lunii mai, când Trezoreria americană a blocat efectiv capacitatea Moscovei de a face plăţi deţinătorilor de obligaţiuni. "Începând din luna martie, ne gândeam că un default al Rusiei este, probabil, inevitabil, singura întrebare fiind când anume va avea loc. Trezoreria americană a răspuns la această întrebare pentru noi, iar acum default-ul este iminent", a spus Dennis Hranitzky de la firma de avocatură Quinn Emanuel, potrivit Agerpres. Chiar dacă un default ar fi în mare parte unul simbolic, având în vedere că acum Rusia nu se poate împrumuta de pe pieţele internaţionale - şi nici nu are nevoie să se împrumute date fiind veniturile mari generate de exporturile de petrol şi gaze - stigmatul asociat cu incapacitatea de plată a datoriei externe ar urma să majoreze costurile cu împrumuturile în viitor.

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus (sursa:  Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii din Belarusul vecin să nu se lase târâţi în războiul împotriva Ucrainei, potrivit DPA şi Unian. "Kremlinul a decis deja totul pentru voi!", a declarat duminică seara Zelenski într-o alocuţiune video. "Dar voi nu sunteţi sclavi sau carne de tun. Nu trebuie să muriţi!", le-a transmis el, adăugând că poporul nu trebuie să permită altora să ia decizii pentru Belarus. Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus Zelenski a mai spus că Belarusul este atras în război într-un mod mai intens decât la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Putin a anunţat această decizie în cursul unei reuniuni cu liderul belarus Aleksandr Lukaşenko la Sankt-Petersburg. Kievul a raportat recent atacuri ale trupelor ruse de pe teritoriul belarus. Regimul de la Minsk este un aliat apropiat al Rusiei. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Ştiu că poporul belarus ne susţine pe noi, nu războiul. Şi iată de ce conducerea rusă vrea să-l târască în război!", a afirmat Zelenski. Putin a anunțat sâmbătă ca intenționează să trimită arme nucleare în Belarus în următoarele luni. Regiunile de nord ale Ucrainei au fost eliberate de sub controlul ruşilor la începutul lunii aprilie, după care invadatorii s-au retras, inclusiv în Belarus, şi au fost transferaţi în Donbas. Rusia lansează periodic de pe teritoriul belarus rachete spre ţinte ucrainene şi au fost cazuri când avioane ruseşti au decolat de pe aerodromuri din Belarus pentru a bombarda Ucraina. La 25 iunie, ruşii au lansat pentru prima dată un atac aerian asupra Ucrainei din spaţiul aerian al Belarusului, au informat Forţele armate ucrainene, care au presupus că Rusia ar vrea să atragă astfel Belarusul în conflict. La 26 iunie, Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a comunicat că Rusia îşi sporeşte din nou prezenţa militară în Belarus. Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, ocupanţii ruşi pregătesc grupuri de sabotori pentru a fi trimise în Ucraina dinspre Belarus, potrivit Agerpres. Forţele ruse invadatoare au intrat în Ucraina la 24 februarie, inclusiv din Belarus, deşi cu câteva zile înainte de începerea invaziei pe scară largă a Federaţiei Ruse, ministrul apărării din Belarus îşi asigura omologul ucrainean că nu există ameninţări la adresa Ucrainei din partea Belarusului, aminteşte publicaţia Gordon.ua.

Nu este momentul să renunțăm la Ucraina(sursă: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

"Nu este momentul să renunțăm la Ucraina"

"Nu este momentul să renunțăm la Ucraina". Permiterea succesului președintelui rus Vladimir Putin în invazia sa în Ucraina ar avea consecințe "absolut catastrofale" pentru lume, a avertizat duminică premierul britanic Boris Johnson într-un interviu acordat la CNN. "Aș vrea doar să le spun oamenilor din Statele Unite că acesta este un lucru pe care America îl face și trebuie să îl facă în mod istoric, și anume să facă un pas înainte pentru pace, libertate și democrație", a spus Johnson. "Nu este momentul să renunțăm la Ucraina" "Și dacă îl lăsăm pe Putin să scape și să anexeze, să cucerească părți considerabile dintr-o țară liberă, independentă și suverană, ceea ce este pe cale să facă… atunci consecințele pentru lume sunt absolut catastrofale." Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Anterior, el a promis sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina - inclusiv alte 525 de milioane de dolari în garanții pentru împrumuturi de la Banca Mondială în cursul acestui an, potrivit Downing Street. Johnson a avertizat, de asemenea, împotriva oboselii în legătură cu războiul, spunând: "Nu este momentul să renunțăm la Ucraina", potrivit CNN. La câteva ore după ce rachetele rusești au lovit Kievul, Johnson i-a îndemnat pe americani, britanici și pe ceilalți occidentali să își mențină hotărârea de a pedepsi Moscova, în ciuda efectului pe care războiul l-a avut asupra prețului mondial al petrolului.

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7. Rusia a vizat capitala ucraineană Kiev cu o serie de atacuri cu rachete duminică, în timp ce liderii națiunilor G7 se întâlneau în Germania pentru prima zi a summitului lor anual. O persoană a murit și cel puțin șase au fost rănite în urma unui atac cu rachete rusești care a lovit un bloc de locuințe din Kiev. Viceprimarul orașului, Volodymyr Bondarenko, a declarat că patru dintre răniți au fost internați în spital, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă. Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 Bondarenko a mai spus că o grădiniță a fost lovită în atacul cu rachete, dar nimeni nu a fost rănit, iar o înregistrare video a Ministerului ucrainean de Interne a arătat o pâlnie mare de rachete în curtea grădiniței. Printre persoanele rănite din blocul rezidențial se numără și o fetiță de 7 ani, a spus el. Mama ei, o femeie în vârstă de 35 de ani pe nume Katerina, a fost salvată din dărâmături și urcată într-o ambulanță. Ea este cetățean al Rusiei, dar locuia de mult timp în Kiev. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Nu este nimic mai rău decât să pierzi persoane dragi. De ce merităm asta?", a spus ea. O coloană uriașă de fum continua să iasă din clădire la două ore după atac, în timp ce aproape toate ferestrele de la ultimul etaj au fost aruncate în aer, iar solul era acoperit de resturi și metal răsucit. https://twitter.com/realzaidzayn/status/1541065452004093953 Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat că au fost folosite "bombardiere strategice" pentru a lovi capitala, fiind lansate "patru sau șase rachete". El a adăugat că, sâmbătă, Rusia a folosit pentru prima dată bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu22M3 din spațiul aerian al Belarusului într-un atac aerian ucrainean, potrivit CNN. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe Telegram că au avut loc mai multe explozii în cartierul Shevchenkivskyi din oraș și că au fost lansate operațiuni de căutare și salvare după ce un incendiu a izbucnit când o clădire rezidențială a fost lovită de o rachetă. Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)

Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început (sursa: Facebook/AntonyBlinken)
Internațional

Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat -duminică - că preşedintele rus Vladimir Putin a eşuat în ceea ce priveşte obiectivul său strategic în Ucraina, în pofida progreselor recente ale armatei ruse în Donbas, estul ţării, potrivit EFE. "Să nu confundăm tactica cu strategia. Putin a eşuat deja în obiectivul său strategic, care a fost să pună capăt suveranităţii şi independenţei Ucrainei, să o şteargă de pe hartă şi să o subjuge Rusiei", a declarat secretarul de stat într-un interviu pentru CNN. Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început Aici, Putin a eşuat deja, pentru că o Ucraină suverană şi independentă va exista mai mult decât Putin, iar NATO a devenit mai puternică. Şeful diplomaţiei americane a recunoscut, însă, că din punct de vedere tactic, forţele ucrainene se retrag în faţa avansului Rusiei în estul ţării, dar a reiterat că "cu adevărat important" este eşecul strategiei lui Putin. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Miliţiile autoproclamatei Republici populare Lugansk au anunţat sâmbătă că, împreună cu trupele ruse, au intrat în Lisiceansk, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în această regiune din estul Ucrainei, unde deja au loc lupte în interiorul oraşului. "Miliţia populară şi forţele aliate ale Federaţiei Ruse au intrat în oraşul Lisiceansk. Luptele se dau deja în zona urbană", a declarat pentru TASS Andrei Marociko, locotenent-colonel în cadrul miliţiei din Lugansk. Lisiceansk este situat în nord-vestul regiunii Lugansk, separat doar de râul Severodoneţ de oraşul său geamăn Severodoneţk, scena unor lupte aprige în ultimele săptămâni şi de unde trupele ucrainene s-au retras vineri, potrivit Agerpres. Căderea Severodoneţkului şi eventuala capturare a Lisiceanskului vor permite Kremlinului să pretindă că a ocupat întreaga regiune Lugansk şi, astfel, şi-a îndeplinit o parte din obiectivul declarat de a "elibera" întregul Donbas, din componenţa căruia face parte şi regiunea Doneţk vecină, notează EFE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră