joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Alocațiile copiilor scot aproape 15 miliarde de lei pe an din bugetul de stat. Topul pe județe

Cât se plătește pe alocațiile copiilor: la nivel național, alocația de stat a fost acordată unui număr total de 3.632.593 de copii, suma totală achitată fiind de 1.215.579.808 lei. Cât se plătește pe alocațiile copiilor În luna iunie 2025, un număr de 204.030 de copii din județul Iași au beneficiat de alocația de stat, conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Iașiul ocupă locul al doilea la nivel național, fiind devansat doar de Municipiul București, unde au fost achitate alocații pentru 370.573 de copii. Suma totală plătită în județul Iași a fost de 68.091.567 lei, cu o valoare medie per beneficiar de 333,73 lei – foarte apropiată de media națională de 334,63 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cât se plătește pe alocațiile copiilor (sursa: Pexels/Lukas)
Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja? (sursa: Pexels/Yan Krukau)
Economie

Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja?

În ultimii ani, fraudele online au evoluat rapid, devenind din ce în ce mai sofisticate și mai greu de detectat. Infractorii cibernetici folosesc acum tehnologii avansate precum inteligența artificială, deepfake-uri și tactici psihologice complexe pentru a păcăli utilizatorii. În România și în întreaga lume, numărul victimelor este în creștere, iar metodele folosite sunt din ce în ce mai inventive. Haide să explorăm împreună cele mai noi tipuri de escrocherii online și cum ne putem apăra de ele. 1. Fraudele cu ajutorul inteligenței artificiale: apeluri și video deepfake Una dintre cele mai alarmante tendințe recente este folosirea inteligenței artificiale pentru a crea apeluri telefonice sau videoclipuri care par autentice, dar sunt complet false. Infractorii pot clona vocea unei persoane apropiate și o pot folosi pentru a cere ajutor într-o situație urgentă: „M-am accidentat” sau „Am fost răpit, trimite bani!”. Aceste mesaje pot părea extrem de convingătoare și îi determină pe mulți să reacționeze impulsiv. În unele cazuri, escrocii au folosit chiar deepfake-uri video – imagini manipulate digital care imită perfect chipul și vocea cuiva cunoscut – pentru a convinge victimele să trimită sume mari de bani. De exemplu, în Hong Kong, o companie a fost înșelată cu 25 de milioane de dolari printr-o astfel de metodă. 2. Agenții de turism false și malvertising Alt tip de fraudă care face victime este „triangulation fraud”, mai ales în domeniul turismului. Apar agenții de turism false care folosesc date de card furate pentru a face rezervări reale, dar clienții lor ajung să plătească servicii care nu există. La fel, sunt promovate reclame false online (malvertising) care infectează computerele utilizatorilor sau îi direcționează spre site-uri frauduloase. Dacă găsești oferte „incredibile” la vacanțe sau cazări pe site-uri necunoscute, e un semn de alarmă! 3. Vishing și smishing: apeluri și SMS-uri frauduloase În ultima vreme, în România și în alte țări, escrocii folosesc tehnici numite „vishing” (voice phishing) și „smishing” (SMS phishing). Prin aceste metode, atacatorii imită numere de telefon oficiale ale băncilor, poliției sau altor instituții și trimit mesaje sau efectuează apeluri prin care încearcă să obțină date sensibile sau să convingă victima să facă transferuri rapide de bani. În Marea Britanie, de exemplu, a fost descoperit un dispozitiv numit „SMS blaster”, capabil să trimită mii de mesaje text false, care păreau trimise de la surse oficiale. 4. „Pig butchering”: înșelăciuni romantice și criptomonede O altă schemă care câștigă popularitate se numește „pig butchering”. Prin această metodă, escrocii câștigă încrederea victimei prin mesaje romantice sau prietenoase, apoi o conving să „investească” în platforme false de criptomonede. La început, victima vede „profituri” fictive și devine tot mai încrezătoare, investind sume din ce în ce mai mari – până când escrocii dispar complet cu banii. Această înșelăciune a crescut semnificativ: în 2024 pierderile globale au depășit 12 miliarde de dolari. 5. „Digital arrest scam”: amenințări cu arestarea O schemă recentă și extrem de agresivă este „digital arrest scam”. Victimele primesc apeluri sau mesaje prin care sunt anunțate că sunt acuzate de infracțiuni grave, cum ar fi evaziunea fiscală, și li se cere să plătească rapid „bail” sau „garanții” pentru a evita arestarea. Aceste mesaje sunt însoțite uneori de falsuri digitale – documente sau videoclipuri care par oficiale. Această tactică se bazează pe frica și presiunea emoțională și a făcut deja victime în mai multe țări. 6. „Small drain fraud”: fraude mici, dar constante În loc să încerce să fure sume mari dintr-o dată, unii atacatori practică ceea ce specialiștii numesc „small drain fraud” – retrageri mici, regulate, de 5–20 de euro, pentru a trece neobservate. Aceste sume mici nu trezesc suspiciuni imediat, dar pe termen lung pot însemna pierderi semnificative. Cum te poți proteja? Pentru a rămâne în siguranță în fața acestor pericole tot mai sofisticate, este important să adoptăm câteva măsuri simple, dar eficiente: 1. Fii atent la apelurile și mesajele neanunțate: chiar dacă par să vină de la autorități sau persoane cunoscute, verifică întotdeauna printr-un canal separat înainte de a lua decizii. 2. Analizează bine informațiile primite: ascultă atent dacă vocea sună ciudat sau robotizat și verifică autenticitatea imaginilor sau documentelor. 3. Nu investi pe platforme necunoscute: mai ales dacă îți sunt recomandate de „prieteni” virtuali sau persoane cunoscute recent online. 4. Evită ofertele incredibil de avantajoase: dacă prețul pare prea bun ca să fie adevărat, probabil nu este real. 5. Monitorizează-ți conturile bancare: verifică regulat extrasele de cont și raportează imediat orice tranzacție suspectă, chiar dacă suma este mică. 6. Nu reacționa sub presiune: escrocii folosesc tactici de urgență tocmai pentru a te împiedica să gândești clar. Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, trebuie să devenim și noi mai vigilenți. Încrederea este importantă, dar online trebuie să fim mai precauți ca niciodată. Dacă bănuiești că ai fost victima unei fraude sau ai primit mesaje suspecte, contactează autoritățile: Poliția Română sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pot oferi suport specializat. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Mica recalculare a pensiilor, aproape blocată (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Mica recalculare a pensiilor, aproape blocată, cei care au depus dosare vor aștepta cu anii

Mica recalculare a pensiilor, aproape blocată: pensionarii care au depus cereri pentru recalcularea pensiei în baza acordului global, după 1 septembrie 2024, se confruntă cu întârzieri majore. Mica recalculare a pensiilor, aproape blocată Deși dosarele continuă să se adune, soluționările vin extrem de greu. La Casa Județeană de Pensii (CJP) Iași, din septembrie 2024 până în iulie 2025, au fost înregistrate 6.478 de solicitări de recalculare, însă doar 104 au fost procesate. Citește și: Ministerul de Finanțe este falit: nu mai are bani pentru contractele de curățenie în vămi Asta înseamnă că mai puțin de 2% dintre pensionarii vizați au primit un răspuns oficial. Acordul global presupune un venit total ce includea și prime, sporuri sau al 13-lea salariu, însă lipsa unor mențiuni clare în documente îngreunează procesul de recalculare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spor de proiect european fără proiect (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spor de proiect european fără derulare de proiect european pentru un primar și un viceprimar

Spor de proiect european fără proiect: în județul Iași, autoritățile au descoperit un caz de plată ilegală a unui spor salarial care poate fi denumit „sporul de nimic”. Spor de proiect european fără proiect Acordat timp de doi ani și jumătate, acest spor de 15% din salariu a fost încasat de primarul și viceprimarul comunei Mogoșești, fără existența vreunui proiect cu finanțare europeană activ. Citește și: Ministerul de Finanțe este falit: nu mai are bani pentru contractele de curățenie în vămi Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în perioada noiembrie 2018 – iunie 2021, administrația locală a făcut plăți nejustificate în valoare totală de 89.985 lei. Fostul primar, Ștefan Maftei, a primit 21.728 lei net, deși în localitate nu era derulat niciun proiect finanțat din fonduri UE. Deși sumele au fost plătite ilegal, statul nu permite recuperarea acestora, conform legislației actuale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interes crescut pentru vacanțele la mare: ce caută turiștii în 2025 (sursa: Pexels/fotoviva)
Economie

Interes crescut pentru vacanțele la mare: ce caută turiștii în 2025

Sezonul estival atinge punctul culminant pe litoralul românesc, iar cererea pentru sejururi la malul mării se menține la un nivel ridicat. Potrivit platformei de rezervări TripMe.ro, tarifele la cazare au crescut în medie cu 10-15% față de începutul lunii iunie, în timp ce gradul de ocupare al unităților de cazare din stațiunile de top este aproape de maximum. Mamaia, Eforie Nord, Jupiter și Olimp se numără printre cele mai rezervate destinații, mai ales în rândul familiilor cu copii și al cuplurilor tinere. Hotelurile care oferă mese incluse, acces direct la plajă și facilități pentru cei mici – precum locuri de joacă sau programe de animație – sunt cele mai căutate în această perioadă. „După terminarea examenelor școlare, am observat o creștere accelerată a rezervărilor. Turiștii sunt interesați în special de hoteluri confortabile, cu servicii all inclusive și activități pentru copii”, au declarat reprezentanții TripMe.ro, specializați în cazare litoral. Sejururile de 4-5 nopți, în topul preferințelor. Turiștii vânează ofertele last minute Datele colectate de platformă arată că majoritatea turiștilor optează pentru sejururi de 4-5 nopți. Un fenomen tot mai frecvent este cel al rezervărilor din scurt – cu doar câteva zile înainte de plecare – în speranța găsirii unor oferte speciale sau a pachetelor last minute. Cât costă o noapte de cazare în iulie pe litoral Pentru o cameră dublă cu regim all inclusive, tarifele pornesc de la aproximativ 649 lei/noapte în hoteluri Mamaia de 3 stele. În stațiunile cu pretenții mai ridicate, precum Olimp, prețurile urcă până la 800-1.299 lei/noapte, în funcție de gradul de confort și facilitățile incluse. În schimb, în stațiuni mai accesibile precum Venus sau Neptun, se pot găsi variante mai ieftine, dar cu servicii mai simple. Finalul lunii iulie și începutul lui august, perioade de vârf: recomandare – rezervă din timp Specialiștii în turism estimează că sfârșitul lunii iulie și prima jumătate a lunii august vor marca cele mai aglomerate săptămâni ale sezonului 2025. În aceste perioade, tarifele pot suferi creșteri suplimentare, în funcție de cerere și disponibilitate. „An de an, vedem cum în a doua jumătate a lunii iulie, stațiunile de pe litoral se umplu rapid. Cei care își rezervă vacanțele din timp au mai multe opțiuni și prind cele mai bune prețuri”, avertizează experții TripMe.ro. TripMe.ro, fondat în 2004 și cu capital 100% românesc, este unul dintre touroperatorii principali pentru litoral și un pionier al platformelor de rezervări online din România, având o experiență solidă de peste 20 de ani. Portalul oferă acces la mii de unități de cazare (hoteluri, pensiuni, apartamente) din toate regiunile turistice ale României – de la litoralul Mării Negre până la destinațiile montane și urbane. Cu un portofoliu diversificat și un grad de satisfacție a turiștilor de peste 98%, TripMe.ro își propune să simplifice procesul de planificare a vacanțelor pentru toți utilizatorii, punând în prim-plan nevoile acestora

Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Economie

DOCUMENT Reduceri de 20% la salarii în CFR. Afectați de măsură, 1.431 de angajați

Reduceri de salarii (20%) la CFR: Ion Simu-Alexandru, directorul CFR SA și omul de încredere al pesedistului Sorin Grindeanu, și-a informat subalternii că li se vor tăia salariile cu 20%, iar programul de lucru se va reduce de la cinci la patru zile de muncă pe săptămână. Prin implementarea acestei măsuri de austeritate, șefii CFR vor face o economie de 3,25 milioane pe lună. Reduceri de salarii (20%) la CFR Ion Simu-Alexandru a fost adus de la Sucursala Regională CF Timișoara și numit director general al CNCF CFR SA, în mai 2023, de pesedistul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor atunci.  Acum, omul lui Sorin Grindeanu a dat startul tăierilor salariale la CNCF CFR SA. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Pe 18 iulie 2025, Simu-Alexandru a emis o notă prin care își informa subalternii că, „din motive economice”, se va reduce programul de muncă de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu diminuarea corespunzătoare a salariului.      Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: CFR) Economie de peste 100.000 de lei pe zi  „Luând în calcul un câștig mediu brut de 11.126 lei/salariat, la care se aplică contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, ceea ce determină o valoare totală de 11.376 lei/salariat, economiile la fondul de salarii rezultate prin aplicarea măsurii de reducere a programului de lucru cu 1 zi pe săptămâni, respectiv reducerea cheltuielilor salariale cu 20% / salariat, sunt de 2.275 lei/salariat/lună/brut (aplicând 20% la 11.376 lei / salariat, rezultă un venit diminuat la 9.101 lei/salariat)/brut”, se menționează în Nota asumată de directorul general. CFR SA vrea să facă economii de 3,25 milioane lei pe lunăMăsura dispusă de directorul general Simu Alexandru Ion se va aplica începând cu data de 4 august până la 31 decembrie 2025 personalului de exploatare, personalului încadrat în districte de intervenții feroviare și personalului încadrat la două laboratoare. 1.431 de angajați cu lefuri tăiate În total, vor fi afectați 1.431 de angajați.  „Pentru zilele de suspendare a CIM nu se vor acorda concedii de odihnă și zile libere plătite. În situațiile în care salariatul se află în concediu medical în ziua de suspendare a CIM, acestuia i se va emite o decizie de anulare a suspendării CIM pentru acea zi”, se menționează în documentul citat.   

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: subvenții imense, pierderi uriașe

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: acestea beneficiază de subvenții imense, dar au pierderi uriașe, au arătat, azi, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu. Dintre aceste companii, 1.182 sunt deținute de autoritățile locale.  Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Ce date au prezentat cei doi în legătură cu aceste companii: „Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde” - Dragos Anastasiu „Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 - 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON” - Anastasiu 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă - CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de RON.  Din cele 1.182 de companii locale, despre 300 Guvernul nu știe nimic, fiindcă nu au depus bilanț. În jur de 250 de companii au venituri zero „În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere” - Anastasiu 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Despre aeroporturile statului: „O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți - același număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni” - Anastasiu.  „Urmează publicarea transparentă a nu numai ce v-am spus eu aici, care este o mică sinteză din toate cifrele pe care le veți vedea la AMEPIP, dar veți vedea și tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor. De asemenea, vom publica lista tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, pentru că apoi să putem să trecem la diagnostic”, a mai arătat vicepremierul. 

Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Datoria guvernamentală a României a depășit 1.000 de miliarde de lei în aprilie 2025

Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a crescut în luna aprilie 2025 la 1.013,16 miliarde de lei, de la 998,19 miliarde de lei în martie. Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei Ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), datoria a urcat la 56,6%, față de 55,8% în luna anterioară, conform PIB-ului comunicat de INS în 10 iulie 2025. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției În detaliu, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 937,29 miliarde de lei, față de 923,08 miliarde de lei în martie. Datoria pe termen scurt a crescut ușor, ajungând la 75,87 miliarde de lei, comparativ cu 75,11 miliarde de lei în luna precedentă. Titlurile de stat, principala formă de îndatorare Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat – în valoare de 831,35 miliarde de lei. Împrumuturile directe totalizau 162,85 miliarde de lei. Datoria exprimată în moneda națională a fost de 471,3 miliarde de lei, cea în euro – echivalentul a 444,73 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani – echivalentul a 95,2 miliarde de lei. Datoria administrației publice centrale: aproape 990 de miliarde de lei Datoria administrației publice centrale a crescut la 989,23 miliarde de lei, de la 974,44 miliarde de lei în martie 2025. Din această sumă, 913,39 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a acestei datorii era contractată în lei (452,47 miliarde) și în euro (439,46 miliarde echivalent). Datoria administrației locale: creștere ușoară în aprilie Datoria administrației publice locale a urcat la 23,93 miliarde de lei, față de 23,75 miliarde de lei în luna anterioară. Majoritatea datoriei locale, adică 23,89 miliarde de lei, era contractată pe termen mediu și lung. Datoria internă: peste 508 miliarde de lei În aprilie 2025, datoria internă a administrației publice s-a situat la 508,7 miliarde de lei, echivalent cu 28,4% din PIB, în creștere de la 503,05 miliarde de lei (28,1% din PIB) în martie. Aceasta include: 490,09 miliarde de lei – datoria administrației centrale 18,60 miliarde de lei – datoria administrației locale Datoria externă: aproape egală cu cea internă Datoria externă a administrației publice a ajuns la 504,46 miliarde de lei, echivalent cu 28,2% din PIB, față de 495,14 miliarde de lei (27,7% din PIB) în martie. Aceasta include: 499,13 miliarde de lei – datoria administrației centrale 5,32 miliarde de lei – datoria administrației locale

Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei Foto: Facebook
Economie

Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei

Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Javier Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei, arată un raport UNICEF publicat vineri. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse Reformele de dreapta ale președintelui Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei Potrivit raportului intitulat "Sărăcia monetară și privațiunile legate de drepturi la fete și băieți. Argentina 2016-2024", rata sărăciei infantile a scăzut cu 14% între prima și a doua jumătate a anului 2024, adică 1,7 milioane de copii care nu se mai află în această situație - relatează Derecha Diario din Argentina.  Scăderea de la an la an a sărăciei în rândul copiilor din Argentiana fost de 6%, respectiv 800.000 de copii. „Aceste cifre reflectă o inversare a vârfului atins la începutul anului 2024, când sărăcia infantilă a depășit 67% și a afectat peste 8 milioane de copii. «Această îmbunătățire recentă poate fi legată de redresarea parțială a veniturilor reale ale gospodăriilor și reprezintă un semn încurajator care este important să se mențină în timp», a arătat UNICEF în comunicatul său”, mai scrie publicația argentiniană.  Rata sărăciei generale a scăzut și ea în al doilea trimestru al anului 2024: rata a fost de 31,7%, cu 23,1%mai mică decât în trimestrul precedent, când a atins un maxim de 54,8%. Sărăcia extremă a scăzut cu 12,9%. Potrivit Derecha Diario, aceste rezultate se datorează: creșterii economice, reducerii inflației și redresării ocupării forței de muncă și salariilor reale. Conform datelor oficiale, produsul intern brut al Argentinei crește cu 6% pe an, în timp ce inflația anuală a încetinit la 39% în iunie, după ce depășise 200% în decembrie 2023. Această dinamică a permis veniturilor să înceapă să crească peste inflație.

Estul României, abandonat strategic la război (sursa: Facebook/MApN)
Economie

Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză

Estul României, abandonat strategic la război, arată o analiză profundă a infrastructurii rutiere existente, dar și a celei în construcție. Estul României, abandonat strategic la război Dacă Autostrada A7 va fi finalizată în 2028, iar Moldova nu dispune de infrastructură defensivă proprie, ar putea fi aceasta, de fapt, un coridor de evacuare și nu unul de apărare? Citește și: Nicușor Dan va propune șefi la SRI și SIE care nu provin nici din servicii, nici din politică Într-un asemenea scenariu, regiunea Moldovei pare mai degrabă „disponibilizată” strategic decât protejată, asigurând adâncimea necesară unui potențial teatru de operațiuni desfășurat pe teritoriul României. Prin urmare, nu cumva adevăratul „flanc estic” este, de fapt, sud-estul țării, cu accent pe Muntenia și Dobrogea? Investițiile recente – finalizarea podului suspendat de la Brăila, modernizarea porturilor Galați și Constanța, inclusiv prin reactivarea infrastructurii feroviare și rutiere aferente – par să indice această direcție de dezvoltare strategică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comerțul cu cereale macină și firmele (sursa: Pexels/Wolfgang Weiser)
Economie

Piața cerealelor se contractă: cum ajunge o firmă cu venituri de 200 de milioane lei în insolvență

Comerțul cu cereale macină și firmele: Brio Investment Cereale SRL, unul dintre cei mai importanți operatori agricoli din Iași, cu o cifră de afaceri de peste 200 milioane lei, a intrat oficial în procedura de insolvență, în urma unei scăderi abrupte a profitului și a presiunilor financiare crescute. Comerțul cu cereale macină și firmele Compania, cunoscută drept un jucător regional de top pe piața comerțului cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat, a solicitat reorganizarea activității pentru a face față dificultăților economice. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei În prezent, dosarul se află pe rolul instanței, având ca obiect „procedura insolvenței – societăți cu răspundere limitată”, compania fiind calificată oficial drept entitate aflată în dificultate financiară. În contextul în care pe piața locală mai activează aproximativ 50 de firme similare, insolvența Brio Investment Cereale reflectă presiunile din sectorul agricol și volatilitatea pieței cerealelor din România în 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală (sursa: Pexels/Diana)
Economie

"Specialii" procurori fac superficial dosare de evaziune fiscală: cercetează doar "plevușcă"

Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală iar judecătorii par să se fi săturat de dosarele care investighează doar la suprafață evaziunea fiscală, fără a identifica adevărații beneficiari. Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală După ce Tribunalul Iași l-a condamnat pe un așa-zis om de afaceri la nouă ani de închisoare, Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre radical diferită: achitare. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Judecătorii au concluzionat că procurorii au trimis în judecată persoana greșită. Cel acuzat nu era autorul real al evaziunii fiscale, ci doar un interpus care primea sume modeste, circa 100 de lei pentru fiecare tranzacție fictivă, derulată în beneficiul unui adevărat „rechin” fiscal, rămas neidentificat. Potrivit instanței, inculpatul putea fi cel mult considerat complice la evaziunea fiscală comisă de altcineva, autorul real fiind cel care ar fi beneficiat efectiv de prejudiciul cauzat statului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bitcoin atinge un nou record absolut (sursa: Pexels/Worldspectrum)
Economie

Bitcoin depășește pragul istoric de 120.000 de dolari, impulsionat de susținerea lui Donald Trump

Bitcoin atinge un nou record absolut. Bitcoin a atins luni, 14 iulie, un nou record absolut, depășind pentru prima dată pragul simbolic de 120.000 de dolari (aproximativ 103.000 de euro). Cotația maximă înregistrată a fost de 123.153 de dolari, înainte de o ușoară corecție sub acest nivel, în cursul aceleiași zile. Bitcoin atinge un nou record absolut Această creștere spectaculoasă are loc într-un context politic favorabil industriei cripto. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Congresul SUA a început dezbaterea unui pachet legislativ dedicat reglementării pieței cripto, inclusiv „Genius Act”, un proiect de lege ce vizează stabilirea unui cadru federal pentru stablecoins – criptomonede a căror valoare este legată de active clasice, precum dolarul. Susținerea acestor inițiative vine și din partea președintelui Donald Trump, care s-a autoproclamat „președintele criptomonedelor” și a cerut în mod public congresmenilor să adapteze legislația în favoarea sectorului. Susținere din partea Casei Albe Potrivit lui Tony Sycamore, analist de piață la IG, ascensiunea bitcoin este alimentată de o cerere masivă din partea investitorilor instituționali, perspective solide de câștig și un sprijin politic clar: „Este o mișcare extrem de puternică în ultimele șase-șapte zile. Este dificil de anticipat unde se va opri. Pare că poate atinge cu ușurință nivelul de 125.000 de dolari”, a declarat acesta. Bitcoin stabilise deja un record anterior vineri, iar creșterea cu aproximativ 30% de la începutul anului a stimulat și celelalte criptomonede, marcând o revenire amplă a pieței cripto. Ethereum urmează trendul pozitiv al bitcoin Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, se tranzacționa luni la 3.059 dolari. O creștere cu 80% în ultimele trei luni, urmând evoluția pozitivă a bitcoin. Bitcoin, tot mai perceput ca activ de rezervă pe termen lung Gracie Lin, director general al bursei de criptomonede OKX, afirmă că bitcoin începe să fie tratat ca un activ de rezervă pe termen lung, nu doar de către investitori individuali și instituții, ci chiar de anumite bănci centrale: „Observăm o implicare tot mai mare a investitorilor din Asia, în special a fondurilor de familie și a administratorilor de patrimoniu. Acestea sunt semnale puternice că bitcoin capătă un rol structural în sistemul financiar global”, a explicat ea. „Nu este vorba doar despre hype sau entuziasm de moment – ci despre o schimbare profundă în percepția față de acest activ digital”, a concluzionat Lin.

Claudiu Bodea, manager general ADP România (sursa: ADP)
Economie

Claudiu Bodea, noul manager general ADP România. Automatic Data Processing, Top Employer

Claudiu Bodea, manager general ADP România: acesta a preluat funcția companiei de soluții de management al capitalului uman Automatic Data Processing, pe 9 iulie. Claudiu Bodea, manager general ADP România Potrivit unui comunicat al companiei, "Odată cu această schimbare la nivel de conducere, ADP România a fost din nou recunoscută de către Top Employers Institute, obținând certificarea Top Employer pentru al treilea an consecutiv." Compania are peste 850 de profesioniști. "În noul său rol, Claudiu Bodea va coordona extinderea și transformarea strategică a Centrului de Excelență (CoE) al ADP din București, care joacă un rol esențial în rețeaua globală - Employer Services International (ESI) a ADP, contribuind la inovație, excelență operațională și livrarea serviciilor la nivel regional. În această nouă funcție, el va rămâne în biroul ADP din București și va conduce echipa executivă a ADP România, gestionând mai multe arii operaționale.", se mai arată în comunicat. Tranziția către soluții bazate pe cloud "Tot mai multe organizații adoptă soluții bazate pe cloud, automatizează procesele de salarizare și integrează sisteme moderne de gestionare a talentelor pentru a răspunde acestor provocări. La ADP, dispunem de cadrul optim pentru a susține această tranziție, combinând tehnologia de vârf cu expertiza noastră internațională. Pe măsură ce tot mai multe companii românești se extind peste granițe, rolul nostru este să le sprijinim să se dezvolte cu încredere și conformitate într-un mediu global complex", declară Claudiu Bodea. Bodea face parte din echipa ADP din 2015, timp în care a deținut mai multe roluri-cheie de conducere în domenii esențiale pentru dezvoltarea și evoluția ADP România. Proiectele noului manager general Printre funcțiile sale anterioare se numără Director pentru Transformare de Business, Director al operațiunilor solutii de HR - iHCM, iar cel mai recent, Senior Director al operațiunilor globale de salarizare pentru regiunea EMEA. În ultimii zece ani, Claudiu Bodea a avut un rol decisiv în dezvoltarea și consolidarea modelului Center of Excellence (CoE) în România. Printre realizările sale se numără implementarea unor programe continue de optimizare a proceselor de business, lansarea unor platforme interne precum IdeaBank și a unor inițiative educaționale precum Improve Academy, precum și adoptarea unor metodologii moderne precum Design Thinking și Lean Startup. Sub conducerea sa, compania a dezvoltat noi capabilități, inclusiv automatizarea proceselor prin tehnologia RPA (Robotic Process Automation), și a lansat soluții HR pentru mai multe țări, integrate cu oferta globală de servicii de salarizare. ADP România, Top Employer pentru al treilea an consecutiv Certificarea Top Employer evidențiază excelența în șase domenii esențiale ale resurselor umane și în 20 de arii specifice, inclusiv Strategia pentru Oameni, Mediul de Lucru, Atragerea Talentelor, Învățare, Diversitate și Incluziune, precum și Bunăstare. ADP România este un centru strategic de servicii în cadrul ecosistemului global ADP, susținând diverse unități de business din domeniile resurselor umane, salarizării, tehnologiei și serviciilor pentru clienți.  

Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat Foto: Servuspress
Economie

Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat

Inflație uriașă în iunie, iar prețurile la fructe proaspete și legume au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 a fost 5,7%, scrie INS.  Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat Din datele parțiale publicate de Eurostat, România are cea mai mare inflație din UE. Doar Estonia este aproape, cu o rată de 5,2%. Inflația medie în zona euro este, în iunie 2025, de 2%.  Din aprilie, rata anuală a inflației a crecut constant. Prețul la lapte a crescut cu peste 5%. La cafea, creșterea a fost de 11%.  La o serie de produse alimentare, prețurile au explodat. La fructe proaspete a fost de peste 33%, la legume și conserve de legume a fost peste 11%, iar la ulei peste 9%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră