joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile, se arată într-un document publicat vineri, intitulat „DECIZIA CONSILIULUI de stabilire a faptului că România nu a întreprins nicio acțiune efectivă ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025”. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor În decizie se arată că: „Ca raport la PIB, abaterea dintre creșterea cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat se ridică la 1,7% din PIB. Abaterea este determinată în mare parte de creșterea ridicată a cheltuielilor publice curente în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special de o creștere de 21,5% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și de o creștere de 19,5% a transferurilor sociale (inclusiv pensiile)”. Însă documentul EcoFin - miniștrii de finanțe și/sau ai economiei din statele membre UE - arată că guvernarea Ciolacu trebuia să modifice cadrul fiscal până la 1 aprilie 2025, ceea ce nu s-a petrecut. „Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până la 1 aprilie 2025 cel târziu, astfel cum se cerea în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului fiscal-structural pe termen mediu al României. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9 % la sfârșitul anului 2023 la 54,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024 și Comisia estimează că va crește la 59,4 % la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitelor publice ridicate”, a arătat EcoFin.     

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor Foto: Facebook
Litigiu internațional exorbitant pentru Primăria Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Falimentul termoficării publice îmbogățește avocații: litigiu de 30 de milioane de euro la Iași

Litigiu internațional exorbitant pentru Primăria Iași: municipalitatea a selectat o firmă de avocatură cu experiență pentru a o reprezenta în cazul care are o miză de peste 30 milioane de euro. Litigiu internațional exorbitant pentru Primăria Iași Procesul va avea loc la Londra și vizează furnizorul de cărbune Vitol Geneva. Citește și: Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Societatea Civilă de Avocați Zamfirescu Racoți Vasile & Partners a fost desemnată câștigătoare, urmând să primească un onorariu de un milion de lei, plus un bonus de succes în valoare de 400.000 lei. Oferta concurentă, depusă de consorțiul Mușat & Asociații, a fost respinsă pentru că a depășit plafonul bugetar stabilit de municipalitate, estimat la 1,1 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Politehnica Iași, finanțată din bani publici (sursa: Facebook/FC Politehnica Iași)
Economie

Banii publici continuă să se scurgă în echipe de fotbal. Cazul Politehnica Iași

Politehnica Iași, finanțată din bani publici și în sezonul 2025-2026, pe care-l va petrece în liga a doua, după retrogradarea de la finalul acestui sezon. Politehnica Iași, finanțată din bani publici ACSM Politehnica Iași a anunțat oficial, în cursul serii trecute, semnarea contractului cu antrenorul portughez Anthony „Tony” Da Silva. Citește și: Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Tehnicianul a ajuns la Iași încă de luni și a semnat un contract valabil pentru un an, obiectivul principal fiind promovarea echipei în Liga I de fotbal. În paralel, clubul ieșean a bifat și primul transfer al perioadei de vară. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Cum păstrăm banii în siguranță online (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Economie

Cum să ne păstrăm banii în siguranță online: principalele metode de fraudă și cum să ne ferim de ele

Cum păstrăm banii în siguranță online într-o lume tot mai digitalizată: de la plăți cu cardul, aplicații bancare, transferuri digitale, până la cumpărături online, folosim internetul pentru aproape orice ține de bani. Însă, odată cu această comoditate, vin și riscurile. Infractorii cibernetici sunt tot mai inventivi, iar metodele de fraudă evoluează constant. Pentru a ne proteja banii și datele personale, este esențial să înțelegem cum funcționează aceste fraude și ce putem face pentru a le evita. Phishing – când cineva încearcă să te păcălească să oferi informații personale Phishingul este una dintre cele mai răspândite metode de fraudă online. Infractorii trimit e-mailuri, mesaje SMS sau notificări care par să vină de la instituții cunoscute (bănci, furnizori de servicii, magazine online), cerându-ți să îți „verifici” contul, să „reactivezi” un card sau să „confirmi” o plată. Link-ul din mesaj te duce pe un site fals, care seamănă izbitor cu cel real, unde ești rugat să introduci datele tale: nume de utilizator, parolă, coduri PIN sau numărul cardului bancar. Cum te protejezi Nu da click pe link-uri din mesaje nesolicitate. Dacă primești un e-mail suspect de la bancă, accesează site-ul băncii direct, tastând adresa în browser. Verifică mereu adresa site-ului: cele false au deseori greșeli minore (ex: bancatransilvania.ro vs. bancatranslivania.ro). Activează autentificarea în doi pași (2FA) pentru conturile tale, mai ales cele bancare. Astfel, chiar dacă cineva îți află parola, nu se poate conecta fără codul de verificare trimis pe telefon. Nu oferi niciodată date personale prin e-mail sau telefon, dacă nu ai inițiat tu contactul. Frauda cu cardul bancar – copierea datelor cardului sau utilizarea acestuia fără acordul tău O altă metodă frecventă este compromiterea cardului bancar. Infractorii pot copia datele cardului tău atunci când faci o plată online pe un site nesecurizat sau când introduci cardul într-un bancomat compromis (metodă numită „skimming”). Apoi, folosesc aceste date pentru a face plăți fără știrea ta. Cum te protejezi Folosește carduri virtuale pentru cumpărături online. Acestea au un cod unic și o valabilitate limitată, fiind mult mai sigure. Nu salva datele cardului pe site-uri necunoscute sau în browsere. Oricât ar părea de comod, este riscant. Verifică regulat extrasele de cont și activează notificările de tranzacții prin SMS sau aplicație. Astfel, vei ști imediat dacă apare o plată suspectă. Evită utilizarea cardului pe rețele Wi-Fi publice. Dacă este absolut necesar, folosește o conexiune VPN care criptează datele transmise. Anunțuri false și escrocherii pe rețele sociale sau site-uri de vânzări Internetul este plin de oferte care par prea bune ca să fie adevărate – și, de cele mai multe ori, chiar nu sunt reale. Escrocii postează anunțuri de vânzare pentru produse inexistente sau trimit mesaje în care îți spun că ai câștigat un premiu. Ți se cere să plătești o „taxă de livrare” sau să oferi datele cardului pentru a primi câștigul. Cum te protejezi Caută recenzii ale vânzătorului sau site-ului. Dacă nu există sau sunt toate negative, ferește-te.  Nu plăti niciodată în avans pentru produse vândute de persoane fizice necunoscute. Folosește platforme care oferă sisteme de plată securizate. Fii sceptic la oferte foarte ieftine, concursuri sau mesaje care promit câștiguri rapide. De obicei, sunt capcane. Raportează conturile și anunțurile suspecte către platforma pe care le-ai găsit. Apeluri telefonice de la persoane care pretind că sunt de la bancă O metodă clasică, dar încă eficientă, este apelul telefonic prin care cineva se dă drept angajat al băncii și îți spune că s-a detectat o activitate suspectă în contul tău. Ți se cere să confirmi identitatea, să oferi datele cardului sau chiar să „muți” bani într-un cont „sigur” care, de fapt, aparține infractorilor. Cum te protejezi Reține: nicio bancă nu îți va cere vreodată codul PIN, parolele sau datele cardului prin telefon. Închide apelul și sună tu înapoi la numărul oficial al băncii (verifică-l pe site-ul instituției). Nu acționa în grabă, chiar dacă tonul apelului este urgent. Acesta este un truc folosit des de infractori. Tranzacții suspecte în contul bancar O practică tot mai întâlnită este testarea cardurilor sau conturilor bancare prin sume mici, tranzacții aparent inofensive. Dacă nu sunt observate, contul poate fi folosit ulterior pentru sume mari. Cum te protejezi Verifică zilnic sau săptămânal conturile și istoricul tranzacțiilor. Activează notificările automate prin aplicația băncii sau prin SMS. Anunță imediat banca în cazul oricărei tranzacții pe care nu o recunoști, oricât de mică ar fi. Cereri de bani de la „prieteni” pe rețele sociale sau mesagerie Infractorii pot prelua controlul conturilor unor persoane cunoscute ție (prieteni, rude) și îți trimit mesaje în care spun că sunt într-o situație de urgență și au nevoie rapid de bani. În realitate, persoana respectivă a fost victima unui atac informatic. Cum te protejezi Sună persoana respectivă și verifică autenticitatea mesajului. Fii sceptic la cereri urgente, mai ales dacă sunt însoțite de presiuni emoționale. Nu trimite bani prin aplicații necunoscute sau către conturi ale unor persoane străine. Șantajul online și atacurile hacker-ilor Uneori, hackerii obțin acces la conturile tale sau la datele tale personale și încearcă să te șantajeze. Pot susține că au acces la fișiere compromițătoare sau la activitatea ta online. Cum te protejezi Nu deschide atașamente sau linkuri din e-mailuri suspecte. Folosește parole complexe și diferite pentru fiecare cont. Fă backup periodic al fișierelor importante și salvează-le în spații sigure (offline sau în cloud). În cazul unui șantaj, nu plăti. Salvează dovezile și anunță autoritățile. Protejarea dispozitivelor – telefonul și laptopul Dispozitivele tale sunt poarta către conturile bancare și datele personale. Dacă sunt infectate cu aplicații malware, tot ce faci online poate fi monitorizat. Cum te protejezi Instalează aplicații doar din surse oficiale (Google Play, App Store). Nu instala programe din surse necunoscute, chiar dacă ți se par utile sau gratuite. Folosește un program antivirus actualizat pe toate dispozitivele. Activează blocarea ecranului prin parolă, amprentă sau recunoaștere facială. Cum păstrăm banii în siguranță online Siguranța online a banilor noștri ține în mare parte de cât de atenți și informați suntem.  Infractorii mizează pe neatenție, grabă sau naivitate. Învață să recunoști semnalele de alarmă, folosește unelte moderne de securitate (precum autentificarea în doi pași și cardurile virtuale) și nu te grăbi niciodată să oferi date personale sau să faci plăți. Cu puțină vigilență, putem naviga în siguranță în lumea digitală și ne putem proteja economiile muncite din greu. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici.

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară pentru însoțitor (sursa: Pexels/Vlada Karpovich))
Economie

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie (indemnizația de însoțitor)

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară de la 1 ianuarie 2025 dacă se află în situația de invaliditate, gradul I. Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară Este vorba de o indemnizație lunară de 2.025 lei, reprezentând 50% din salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 lei. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Această sumă se acordă în plus față de pensia de invaliditate, sub forma unei indemnizații pentru însoțitor. Beneficiarii sunt persoanele care suferă de afecțiuni severe, cu pierdere totală a capacității de muncă și dependență permanentă de sprijinul altei persoane pentru activitățile zilnice, inclusiv pentru autoservire. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni Foto: Facebook
Economie

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai importantă cădere este în industria energetică. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni „Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, pe ansamblu, cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%. Industria extractivă a crescut cu 17,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-14,7%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+13,4%), industria bunurilor de uz curent (+3,3%) și industria bunurilor de capital (+0,1%)”, arată comunicatul de azi al INS.   Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025, pe total, a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) și în industria prelucrătoare (-6,3%), mai arată Statistica. 

Cum afectează inflația puterea de cumpărare (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Inflația pe înțelesul tuturor: ce este, cum ne afectează și cum schimbă viața românilor

Cum afectează inflația puterea de cumpărare: este un fenomen economic care se referă la creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie. Cum afectează inflația puterea de cumpărare Mai simplu spus, inflația înseamnă că, în timp, cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puține lucruri. Este ca și cum valoarea banilor tăi „se topește” puțin câte puțin. Pentru o familie obișnuită, inflația înseamnă că alimentele, facturile, transportul, hainele sau vacanțele devin mai scumpe. Cu cât inflația este mai mare, cu atât puterea de cumpărare scade. Dacă salariile nu cresc în același ritm cu prețurile, oamenii se simt din ce în ce mai apăsați de cheltuieli. Cum influențează inflația viața de zi cu zi a românilor În mod concret, când inflația crește: o pâine care costa 3 lei ajunge la 4 lei; litrul de lapte poate ajunge de la 5 lei la 7 lei; benzina crește de la 6 lei la 8 lei pe litru; facturile la gaze, curent sau încălzire se dublează în doar câteva luni; chiria sau ratele bancare cresc, mai ales când dobânzile urcă. Toate aceste schimbări apasă în special pe umerii familiilor cu venituri mici și medii, unde fiecare leu contează. Copiii, bătrânii și persoanele vulnerabile sunt printre cei mai afectați. Ce produse și servicii sunt cele mai sensibile la inflație? Inflația nu afectează toate prețurile în același mod. Cele mai expuse sunt: produsele alimentare de bază – pâinea, ouăle, carnea, laptele, uleiul, zahărul. Acestea sunt produse pe care le cumpărăm des, iar orice creștere mică se simte imediat în bugetul lunar. facturile la utilități – energie electrică, gaze naturale, apă caldă și rece. Acestea sunt servicii esențiale, iar creșterea prețurilor duce la cheltuieli fixe mai mari. carburantul – prețul benzinei și motorinei are efect în lanț: influențează transportul, livrările și chiar prețurile din supermarket. transportul și serviciile medicale – atunci când transportul în comun sau consultațiile medicale devin mai scumpe, impactul este resimțit direct, mai ales în orașele mari. rata dobânzilor – inflația mare duce la creșterea dobânzilor bancare. Astfel, creditele devin mai scumpe, iar ratele lunare pot crește semnificativ. Ce s-a întâmplat în România în ultimii cinci ani cu inflația? Între 2020 și 2024, România a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Pandemia de COVID-19, criza energetică, războiul din Ucraina și dezechilibrele economice interne au dus la o explozie a prețurilor. În 2020, inflația era încă moderată, sub 3%. Pandemia a dus la unele creșteri punctuale, dar economia era încă în stare de incertitudine. În 2021, prețurile au început să crească vizibil, în special la alimente și combustibili. Inflația a ajuns spre finalul anului la peste 5%. În 2022, inflația a explodat. În unele luni, a depășit 15%, ceea ce a dus la scumpiri dramatice la gaz, energie electrică și alimente. Uleiul, zahărul și făina s-au scumpit chiar cu peste 40-50% față de anul anterior. În 2023, inflația s-a menținut ridicată, dar a început ușor să scadă spre finalul anului. Media anuală a fost în jur de 10%. În 2024, situația s-a mai stabilizat, dar inflația a rămas o preocupare majoră, cu o medie de aproximativ 7%. Ce produse și servicii au fost cele mai afectate? uleiul și făina – în 2022, au fost vedetele scumpirilor. În unele luni, stocurile s-au epuizat din cauza panicii, iar prețurile au crescut cu peste 50%. gazul și energia electrică – au fost printre cele mai scumpe produse din gospodăria unei familii. Facturile au crescut de 2-3 ori față de nivelul din 2020. carburantul – prețul motorinei a depășit chiar și 9 lei/litru în 2022, afectând grav bugetele șoferilor și costurile transportului de mărfuri. produsele lactate și ouăle – au cunoscut scumpiri constante, pe fondul costurilor crescute pentru furaje, energie și transport. serviciile medicale private și asigurările – mulți români au constatat că abonamentele medicale sau tarifele pentru consultații au crescut simțitor. Cum a resimțit cetățeanul român această inflație? Mulți români au fost nevoiți să își schimbe obiceiurile de consum. Cumpără mai puține produse, aleg variante mai ieftine, renunță la vacanțe sau la alte cheltuieli neesențiale. Alții au început să economisească mai mult sau să caute surse suplimentare de venit. Salariile au crescut în unele domenii, dar nu întotdeauna suficient pentru a acoperi scumpirile. Puterea de cumpărare a scăzut, în special în rândul pensionarilor, al tinerilor și al familiilor cu copii. Românii au devenit mai atenți la promoții, cumpără mai des din magazine discount, compară prețuri online și aleg produse românești sau de sezon pentru a reduce costurile. De asemenea, au apărut tot mai multe inițiative de educație financiară, iar oamenii sunt mai interesați să înțeleagă cum funcționează economia. Inflația este un fenomen care ne afectează pe toți, zi de zi. Nu este doar o statistică economică, ci o realitate care influențează ce punem în coșul de cumpărături, cum ne plătim facturile și cât ne putem permite din salariu. În ultimii cinci ani, românii au simțit din plin efectele inflației. Deși lucrurile par să se stabilizeze, este important să fim în continuare atenți la cum ne gestionăm banii și să cerem măsuri clare din partea autorităților pentru protejarea celor mai vulnerabili. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

ROBOR la 3 luni, scădere ușoară (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

ROBOR a mai scăzut puțin, dar e departe de cotația de acum un an

ROBOR la 3 luni, scădere ușoară. Indicele ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a înregistrat marți o ușoară scădere, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la 3 luni, scădere ușoară Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat marți o ușoară scădere ajungând la 7,14% pe an, comparativ cu 7,15% înregistrat în ședința precedentă. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate La începutul lui 2025, indicele ROBOR la 3 luni se situa la 5,92%, dar a început să crească începând cu data de 6 mai, la doar două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an. ROBOR la 6 luni, folosit pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,19%, față de 7,21% în ziua precedentă. ROBOR la 12 luni a coborât la 7,30%, de la 7,33%. IRCC, alternativa la ROBOR, aflată în scădere În ceea ce privește IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), acesta este reglementat prin OUG 19/2019 și este calculat ca medie a ratelor dobânzilor interbancare din trimestrul IV 2024. Nivelul actual este de 5,55% pe an, în scădere față de 5,66% în trimestrul anterior.

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile Foto: Facebook
Economie

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele: „Nu poţi să pui povara pe cetăţeni şi pe economie. Până la urmă, nu ei au făcut acest buget şi această gaură în buget anul trecut (...) Dacă vorbim de creştere de taxe versus tăieri, trebuie să fim conştienţi că nu se poate rezolva problema doar într-o singură zonă, într-un singură parte”, a spus el la Antena 3. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor El a vorbit despre investiții, precum cele în stadioane, care trebui amânate. În interviu, Kelemen Hunor a mai spus: „Președintele are o răbdare uriașă, ascultă pe fiecare, dorește să înțeleagă problema și soluția trebuie să vină de la partide, nu de la președinte, de la majoritate. Până când majoritatea nu propune un premier, președintele nu are ce să facă pentru că acel premier trebuie să aibă majoritate și trebuie să treacă prin Parlament”.  Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile „Această cură de slăbire trebuie făcută. Trebuie să vedem ce putem tăia din cheltuieli – inclusiv din acele investiții unde nici anul acesta, nici anul viitor nu e nimic vital. Stadioane, case de cultură, o parte din investițiile de la CNI pot fi amânate. Sunt zone care nu omoară pe nimeni dacă se întârzie 1-2 ani”, a afirmat liderul UDMR. Vorbind despre aparatul bugetar supradimensionat el a dat exemplul Salrom. „La Salrom, în București, sunt 600 de angajați, deși minele nu sunt acolo. La Paroșeni erau 50-70 de mineri și câțiva pe turism. Ce fac acești 600? Această cură trebuie începută! Trebuie modificate legi, hotărâri de guvern, contracte colective de muncă.” Totodată, el a preopus o reorganizare administrativă: „Nu e normal ca fiecare primărie să aibă secretar și serviciu propriu de achiziții. Acolo se pot face economii în 2-3 luni.”

Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20% Foto: Facebook
Economie

Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20%, la încălzire - cu 13% (INS)

Inflație uriașă în mai, de 5,5%, în condițiile în care prețurile la fructe au crescut cu aproape 20%, iar la încălzire cu 13%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS).  În aprilie, inflația anuală a fost de 4,9% - în continuare cea mai mare din Uniunea Europeană. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20% Datele INS arată că fructele proaspete s-au scumpit din mai 2024 în mai 2025 cu 18,88%, fructele şi conservele din fructe cu 17,80%, citricele şi alte fructe meridionale cu 17,34%, iar transportul CFR cu 16,92%. Într-o singură lună, din aprilie 2025 în mai 2025, cartofii s-au scumpit cu 9,89%, fructele proaspete cu 7,48%, iar fructele şi conservele din fructe cu 6,36%. Față de mai 2024, în mai 2025 energia termică se scumpise cu 13,63%, alte mărfuri nealimentare, cu 7,34%, tricotajele (7,33%), cărţile, ziarele şi revistele (7,20%) şi gazele, cu 7,12%.  „PSD a făcut o greşeală în care s-a mai pomenit doar o singură dată, şi anume în 1996, când se chema PDSR, şi anume nu a livrat un cadru economic acceptabil pentru cei mai săraci dintre români. Şi, exact ca şi în perioada 1993-1996, dar la dimensiuni ceva mai mici, vorbim despre inflaţie!”, spunea sociologul barbu Mateescu, într-un interviu, vorbind despre cauzele eșecului PSD la alegeri. 

Taxa de solidaritate, impact bugetar redus(sursa: Facebook /Confederatia Patronala Concordia)
Economie

Taxa de solidaritate ar aduce doar 0,2% din PIB la buget, soluția este reducerea risipei (Concordia)

Taxa de solidaritate, impact bugetar redus. Confederația Patronală Concordia atrage atenția, într-un comunicat, că orice discuție despre echilibrarea deficitului bugetar trebuie să înceapă prin reducerea risipei, nu prin impunerea de noi taxe asupra mediului privat. Reprezentanții Confederației critică ideea introducerii unei taxe de solidaritate. Taxa de solidaritate, impact bugetar redus Potrivit Concordia, dacă România ar avea un nivel de colectare a taxelor similar cu media europeană, veniturile bugetare ar crește considerabil. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Organizația subliniază că pentru fiecare leu adunat din taxe suplimentare, doi lei ar trebui economisiți prin reducerea cheltuielilor publice. Reprezentanții mediului de afaceri critică ideea introducerii unei taxe de solidaritate pe veniturile peste 10.000 lei net. Având în vedere că doar 7% dintre angajați se încadrează în această categorie, impactul bugetar ar fi nesemnificativ – aproximativ 3,5 miliarde lei anual (0,2% din PIB). În varianta discutată privind veniturile de peste 12.000 lei brut, taxa ar afecta circa 18% dintre angajați, fără a aduce însă un plus bugetar relevant. Mediul privat avertizează: măsura va descuraja munca Concordia avertizează că astfel de măsuri nu rezolvă problemele bugetare, ci doar creează instabilitate fiscală și afectează motivația oamenilor de a munci și de a câștiga mai mult. În opinia organizației, este o falsă solidaritate care bulversează economia. Apel la măsuri reale, nu la experimente fiscale „Renunţaţi la false idei de echilibrare a bugetului de stat. Concentraţi-vă pe ce funcţionează în mod real, pe ce poate ajuta mediul de afaceri şi românii care muncesc”, se arată în comunicat. Concordia face apel la autorități să manifeste solidaritate reală și responsabilitate. Mesajul alegătorilor ignorat la doar o lună de la alegeri Reprezentanții organizației subliniază că peste 11 milioane de români au transmis un semnal clar la urne, cerând responsabilitate din partea clasei politice. Cu toate acestea, la mai puțin de o lună de la alegeri, o parte a politicienilor promovează ideea unei taxe de solidaritate, într-un gest catalogat drept demagogic și periculos. Solidaritatea reală presupune reciprocitate „Unde este reciprocitatea, când vorbim despre noi taxe pe venit sau creșterea TVA, în condițiile unei colectări deficitare și a unei evaziuni fiscale ridicate?”, se întreabă Concordia. Organizația susține că ideea de impozit progresiv și abandonarea cotei unice ar submina rezultatele pozitive din ultimii ani – inclusiv creșterea rapidă a clasei medii. Concordia, membră în BusinessEurope Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare economice din România. Cu 3.900 de firme membre – mari și mici, cu capital românesc și străin – și peste 450.000 de angajați, Concordia contribuie cu 30% la PIB-ul național. Este singura organizație din România membră a BusinessEurope, IOE și BIAC (Business at OECD).

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi Foto: Facebook Hidroelectrica
Economie

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania, într-un comunicat. În presă au apărut informații că această companie este suprasolicitată de noi clienți și nu poate face față tuturor. Citește și: Surse: cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi „Compania are capacitatea operaţională şi logistică necesară pentru a gestiona eficient toate solicitările de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice, indiferent de volumul cererilor. Pentru a facilita procesul de contractare şi pentru a evita timpii de aşteptare de la punctele fizice de Relaţii cu Clienţii, recomandăm cu prioritate utilizarea portalului online dedicat", se menţionează într-un comunicat. Conform acesteia, platforma digitală oferă o soluţie simplă, rapidă şi la îndemâna tuturor celor care doresc să devină clienţi Hidroelectrica.Tot miercuri, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a lansat o campanie naţională de informare publică, destinată consumatorilor de energie electrică, în contextul în care, la data de 1 iulie 2025, va înceta schema de plafonare-compensare aplicabilă preţurilor din sectorul energetic.Campania are rolul de a sprijini consumatorii să ia decizii informate, să îşi exercite dreptul de a-şi schimba furnizorul fără costuri suplimentare şi să utilizeze în mod eficient instrumentele de comparare a ofertelor disponibile în piaţă.Potrivit sursei citate, aceasta se înscrie în angajamentul autorităţii de a garanta o piaţă concurenţială transparentă, funcţională şi echitabilă. Campania se derulează în regim non-comercial şi include difuzarea a două spoturi video şi două spoturi radio.Guvernul a stabilit, recent, prelungirea perioadei de plafonare a preţurilor la energie electrică până la 1 iulie şi cu 12 luni la gaz.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității Foto: Facebook AmCham
Economie

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate, despre care spune că esteb doar un alt nume al impozitului progresiv, care „există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”. Născut în 1958, Lazea este economist șef al BNR din 2001.  Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Într-un articol pe blogul BNR el afirmă că „fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, la orice analiză obiectivă și nepartizană”. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității El face o comparație cu Polonia, unde TVA-ul este de 23%, față de 19% în România. Lazea afirmă că taxa de solidaritate „nu este altceva decât impozitul progresiv, cu un alt nume”. „Dacă pentru urechile românilor taxa de solidaritate sună mai bine decât impozitul progresiv, este în regulă. Să ne amintim că, într-o formă sau alta, el există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”, scrie Lazea. „În căutarea de noi surse de venituri la buget, responsabilii politici au propus impozite nestandard precum taxa de solidaritate sau taxa pe tranzacții financiar-bancare, acestea alăturându-se altor găselnițe deja în vigoare, precum taxa pe stâlp. Astfel de invenții, cu randament incert, nu fac decât să enerveze sectoarele și grupurile sociale cărora li se aplică.  Un alt aspect demn de menționat este că, pe lângă faptul că se inventează noi impozite, modificările fiscale sunt foarte dese. Astfel, conform studiului «Modificările noului Cod fiscal: inventar și impact (2015-2023)», elaborat de The Tax Institute, în perioada menționată au fost introduse în fiscalitate 554 de modificări prin 107 acte normative (Legi, OG, OUG). Mult mai simplu ar fi de replicat sistemul fiscal din alte state în tranziție, care au înregistrat succese în stabilizarea macroeconomică. Un astfel  de stat ar fi Polonia, care nu este foarte diferită de România în ceea ce privește tabloul macroeconomic”, arată el.  Lazea afirmă că cetățenii polonezi „sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate”. „Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, crede el. 

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe  Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe - INS. În urban - aproape 37%

Aproape o treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe, respectiv 32,9%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică, în comunicatul privind „Veniturile și cheltuielile gospodăriilor in anul 2024”.  Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe În 2023, statul înghițea doar 31,7% din cheltuielile unei gospodării. În mediul urban, situația este și mai dură: 36,4% din cheltuieli s-au dus pe plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”. Un salariat cheltuia, în 2024, 43,1% pe taxele către stat. În 2023, doar 41,7% din cheltuielile sale au fost pentru plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”.  „Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2024, în termeni nominali, 8270 lei pe o gospodărie, reprezentând 3302 lei pe o persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv, cu 15,0% faţă de anul 2023.  Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în anul 2024, în termeni nominali, de 7013 lei pe o gospodărie (2800 lei pe o persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei faţă de anul 2023”, mai arată INS.  „Consumul” a reprezentat 60% din cheltuieli.  INS mai arată că doar 0,6% din cheltuielile unei gospodării se duc pe „educație” (în ușoară creștere, față de 0,5% în 2023) și 7,3% pe alcool și tutun. Mâncarea și băuturile nealcoolice înghit 33,7% din cheltuieli. 

Umbrărescu preia Totalgaz, planuri de extindere (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Umbrărescu, lovitură în afaceri: intră pe piața echipamentelor pentru gaze naturale

Umbrărescu preia Totalgaz, planuri de extindere: după ce a fost la un pas de a fi vândută pe bucăți, firma a fost preluată de fiii antreprenorului Dorinel Umbrărescu, cunoscut ca „regele asfaltului”. Umbrărescu preia Totalgaz, planuri de extindere Noua conducere mizează pe extinderea rețelelor de gaz metan din România și pe avantajele competitive ale Totalgaz, un jucător cu tradiție în acest sector. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Preluarea companiei a avut loc în contextul unor dispute legale care au ajuns în fața Tribunalului, fiind esențiale pentru menținerea activității firmei și salvarea acesteia de la desființare. Relansarea Totalgaz marchează o revenire strategică pe piața energetică, cu accent pe infrastructura națională de gaze naturale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră