duminică 25 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7769 articole
Ramona Emilian

Internațional

Iranul acuză Europa că a favorizat atacurile SUA și Israelului și amenință diaspora iraniană cu confiscarea averilor

Autoritățile de la Teheran au lansat acuzații dure la adresa mai multor state europene, printre care și Franța, susținând că acestea au contribuit la crearea condițiilor politice care au dus la ofensiva militară americană și israeliană împotriva Iranului. În paralel, regimul iranian a avertizat că cetățenii iranieni din diaspora care sprijină atacurile împotriva Republicii Islamice riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni legale. Teheranul acuză Europa că a încurajat atacurile împotriva Iranului Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că poziția statelor europene a contribuit la escaladarea conflictului. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Din păcate, țările europene au contribuit la crearea unor astfel de condiții”, a afirmat oficialul iranian. Baghai a criticat modul în care unele state occidentale au reacționat în cadrul reuniunilor Consiliului de Securitate al ONU, unde s-a discutat reluarea sancțiunilor împotriva Iranului. Potrivit acestuia, în loc să insiste asupra respectării dreptului internațional și să condamne amenințările formulate de Statele Unite, țările europene ar fi sprijinit indirect poziția Washingtonului. „În loc să insiste asupra respectării statului de drept și să se opună amenințărilor și extremelor Statelor Unite, ele au aprobat acțiunile acestora în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Combinația tuturor acestor factori i-a încurajat pe americani și pe sioniști să continue să comită crime”, a declarat Baghai. Iranul amenință diaspora cu confiscarea averilor Autoritățile iraniene au avertizat că cetățenii iranieni care trăiesc în străinătate și care sprijină atacurile împotriva Iranului ar putea fi sancționați sever. Potrivit Parchetului General iranian, persoanele din diaspora care își exprimă sprijinul pentru Statele Unite sau Israel riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni prevăzute de lege. „A fost emis un avertisment pentru iranienii care trăiesc în străinătate și care, în diferite moduri, simpatizează, sprijină sau colaborează cu inamicul americano-sionist. Toate bunurile lor vor fi confiscate și vor fi supuși altor sancțiuni legale, în conformitate cu legea”, a transmis Parchetul iranian, citat de presa de stat. Reacții ale diasporei după moartea ayatollahului Ali Khamenei Tensiunile au crescut după ce mai mulți membri ai diasporei iraniene au organizat manifestații în orașe din Europa și Statele Unite pentru a celebra moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta a fost ucis pe 28 februarie, în prima zi a atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Protestele organizate în străinătate au fost interpretate de autoritățile de la Teheran drept un act de susținere a intervenției militare împotriva Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului După moartea ayatollahului Ali Khamenei, autoritățile iraniene au anunțat oficial luni că fiul acestuia, Mojtaba Khamenei, a fost numit noul lider suprem al Republicii Islamice. Numirea marchează o schimbare majoră în conducerea politică și religioasă a Iranului, într-un moment în care țara se confruntă cu presiuni militare și diplomatice intense. Campanii online împotriva opozanților regimului În paralel, pe platforma Telegram au apărut mai multe canale noi care publică informații despre iranieni cunoscuți din diaspora care au criticat conducerea religioasă de la Teheran sau și-au exprimat sprijinul pentru ofensiva americano-israeliană. Aceste liste includ detalii despre persoane influente din comunitățile iraniene din Europa și America de Nord. Câți iranieni trăiesc în afara țării Potrivit guvernului iranian, aproximativ 5 milioane de cetățeni iranieni trăiesc în afara granițelor țării, majoritatea în Statele Unite și în state din Europa Occidentală. Unele estimări citate de presa iraniană indică însă că diaspora iraniană ar putea fi mult mai numeroasă, ajungând chiar la aproape 10 milioane de persoane.

Iranul acuză Europa că a favorizat atacurile SUA și Israelului și amenință diaspora iraniană cu confiscarea averilor
Marco Rubio acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică”: SUA denunță atacurile asupra țărilor din Golf și blocarea strâmtorii Ormuz
Internațional

Marco Rubio acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică”: SUA denunță atacurile asupra țărilor din Golf și blocarea strâmtorii Ormuz

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a lansat luni acuzații dure la adresa regimului iranian, pe care l-a descris drept o amenințare majoră pentru stabilitatea regională și pentru securitatea globală. Șeful diplomației americane a afirmat că Teheranul încearcă „să ia lumea ostatică” prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele vecine și prin presiuni asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime ale lumii, strâmtoarea Ormuz. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ceremonii organizate la Departamentul de Stat în onoarea cetățenilor americani considerați „deținuți în mod ilegal” în diverse state ale lumii. Marco Rubio: regimul iranian, o amenințare pentru întreaga lume În discursul său, Marco Rubio a criticat dur conducerea de la Teheran, afirmând că actualul regim clerical reprezintă un pericol nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru comunitatea internațională. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Cred că vedem cu toții în prezent amenințarea pe care acest regim clerical o reprezintă pentru regiune și pentru lume. Ei încearcă să ia lumea ostatică”, a declarat secretarul de stat american. Oficialul american a acuzat Iranul că desfășoară atacuri împotriva statelor din regiune și vizează infrastructuri energetice esențiale, punând în pericol populația civilă. „Regimul iranian atacă țările vecine, infrastructura lor energetică și populația civilă”, a afirmat Rubio. Washingtonul susține că operațiunile militare vizează capacitățile Iranului Secretarul de stat a precizat că obiectivul operațiunilor militare desfășurate în prezent este reducerea capacității Iranului de a continua astfel de atacuri. „Obiectivul actualei misiuni este de a le distruge capacitatea de a continua să o facă și suntem pe cale să realizăm acest lucru”, a declarat Marco Rubio. Ofensiva aeriană lansată de SUA și Israel împotriva Iranului Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile americane, Statele Unite și Israelul au declanșat pe 28 februarie o ofensivă aeriană comună împotriva Iranului. În prima zi a bombardamentelor ar fi fost ucis liderul suprem al Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei. După declanșarea atacurilor, Iranul a lansat mai multe rachete și drone asupra Israelului și asupra monarhiilor arabe din Golf, state care găzduiesc baze militare importante pentru forțele americane din regiune. Escaladarea tensiunilor a ridicat temeri privind extinderea conflictului în întregul Orient Mijlociu. Cazul Robert Levinson, adus din nou în atenția publică În cadrul ceremoniei de la Departamentul de Stat au fost prezenți și membri ai familiei lui Robert Levinson, fost agent FBI dispărut în 2007 pe insula iraniană Kish. Autoritățile americane au anunțat în 2020 că există indicii că Levinson ar putea să nu mai fie în viață, iar Washingtonul a acuzat regimul iranian de implicare în răpirea acestuia. La momentul dispariției, Levinson ar fi declarat că se află într-o călătorie de afaceri în Iran. Totuși, o investigație publicată de Washington Post în 2013 a arătat că acesta ar fi colaborat cu CIA și că ar fi desfășurat o misiune neautorizată de colectare de informații. Rubio: cazul Levinson arată natura regimului de la Teheran Marco Rubio a invocat cazul lui Robert Levinson ca exemplu al modului în care acționează autoritățile iraniene. „Robert Levinson ne reamintește în mod special natura regimului cu care avem de-a face la Teheran”, a declarat secretarul de stat. Oficialul american a subliniat că regimul iranian a fost fondat pe ostilitatea față de Statele Unite, amintind episodul luării de ostatici de la Ambasada SUA din Teheran după Revoluția Islamică din 1979. Criza ostaticilor din 1979, când diplomați americani au fost reținuți timp de 444 de zile, rămâne unul dintre cele mai tensionate momente din istoria relațiilor dintre Washington și Teheran.

Cum au încercat Statele Unite să schimbe guvernele altor țări: o istorie a intervențiilor de la Războiul Rece până azi
Internațional

Cum au încercat Statele Unite să schimbe guvernele altor țări: o istorie a intervențiilor de la Războiul Rece până azi

De-a lungul secolului al XX-lea și începutul secolului XXI, Statele Unite au fost implicate în numeroase operațiuni menite să influențeze sau să schimbe regimurile politice din alte țări. Fie au fost operațiuni clandestine ale serviciilor de informații, fie presiuni politice, sprijin pentru grupuri locale sau intervenții militare directe. În special în perioada Războiului Rece, schimbarea regimurilor percepute drept ostile sau apropiate de blocul sovietic a devenit un instrument central al politicii externe americane. Logica geopolitică a acestor intervenții a fost alimentată de teama extinderii comunismului și de dorința Washingtonului de a menține guverne favorabile Occidentului. Războiul Rece și strategia schimbării regimurilor Un studiu realizat de politologul Lindsey A. O’Rourke arată că, între 1947 și 1989, Statele Unite au încercat de 72 de ori să influențeze sau să schimbe guvernele altor state. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Majoritatea acestor acțiuni au fost operațiuni secrete, coordonate în special de CIA. Aproximativ 66 dintre ele au fost clandestine, iar doar câteva au fost intervenții deschise. Rata de succes a acestor operațiuni a fost estimată la aproximativ 40%, ceea ce arată că multe dintre încercări au eșuat sau au produs rezultate imprevizibile. Motivațiile erau în principal geopolitice. Washingtonul încerca să limiteze extinderea influenței sovietice și să mențină guverne aliniate cu blocul occidental. În multe cazuri, intervențiile au fost justificate prin teoria „domino-ului”, potrivit căreia căderea unui stat în sfera comunistă putea determina prăbușirea altor guverne din aceeași regiune. Iran (1953) Un exemplu emblematic este Iranul, în 1953, când CIA și serviciul britanic MI6 au orchestrat operațiunea secretă cunoscută sub numele de Operation Ajax. Ținta intervenției a fost premierul ales democratic Mohammad Mossadegh, care naționalizase industria petrolieră dominată până atunci de interese britanice. După lovitura de stat, șahul Mohammad Reza Pahlavi și-a consolidat puterea și a devenit unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Regimul său autoritar a generat însă o opoziție tot mai puternică, iar nemulțumirile sociale au culminat cu Revoluția Islamică din 1979, care a instaurat regimul teocratic aflat până astăzi în conflict cu Washingtonul. Guatemala (1954) Un an mai târziu, în Guatemala, CIA a sprijinit răsturnarea președintelui Jacobo Árbenz. Guvernul său inițiase reforme agrare care afectau interesele companiei americane United Fruit Company, iar Washingtonul se temea de apropierea țării de blocul sovietic. Operațiunea, cunoscută sub numele de PBSUCCESS, a dus la instalarea unui regim militar. Lovitura de stat a inaugurat o perioadă lungă de instabilitate politică și conflicte interne, care aveau să culmineze cu un război civil devastator. Cuba (1961) Una dintre cele mai cunoscute încercări eșuate de schimbare de regim a fost invazia din Golful Porcilor, în Cuba, în 1961. După venirea la putere a lui Fidel Castro și apropierea acestuia de Uniunea Sovietică, administrația americană a sprijinit o forță de exilați cubanezi antrenați de CIA. Planul prevedea declanșarea unei revolte interne împotriva regimului comunist. Operațiunea s-a transformat însă într-un dezastru: invazia a fost rapid înfrântă de armata cubaneză, iar episodul a consolidat poziția lui Castro și apropierea strategică de Moscova. Republica Dominicană (1965) În 1965, Republica Dominicană se afla într-o situație extrem de instabilă după mai multe lovituri de stat și revolte. Țara era în pragul unui război civil, iar Washingtonul se temea de apariția unui guvern de stânga similar celui din Cuba. Statele Unite au intervenit militar în aprilie 1965, inițial unilateral, trimițând zeci de mii de soldați sub pretextul protejării cetățenilor americani aflați în țară. Ulterior, Organizația Statelor Americane a creat o forță multinațională care a preluat operațiunea și a încercat să stabilizeze situația politică. Intervenția a contribuit la instalarea unui guvern favorabil Statelor Unite și la stabilizarea temporară a situației interne. Chile (1973) Un alt episod controversat este lovitura de stat din Chile, în 1973, care l-a răsturnat pe președintele socialist Salvador Allende. Documente declasificate arată că Statele Unite au finanțat opoziția politică și au sprijinit eforturi de destabilizare economică a guvernului. Lovitura de stat a fost condusă de generalul Augusto Pinochet, iar Chile a intrat într-o perioadă de dictatură militară marcată de represiuni severe și încălcări grave ale drepturilor omului. Grenada (1983) În 1983, Statele Unite au intervenit militar în Grenada, un mic stat din Caraibe care își apropiase politica externă de Cuba și de Uniunea Sovietică. După asasinarea premierului Maurice Bishop în urma unei lovituri de stat interne, administrația președintelui Ronald Reagan a lansat operațiunea „Urgent Fury”. Invazia a fost susținută de mai multe state din regiune, dar a provocat critici internaționale și opoziția guvernului britanic, deoarece Grenada era membră a Commonwealth-ului. După intervenție, a fost instituită o administrație temporară, iar în 1984 au fost organizate alegeri. Panama (1989) La sfârșitul anilor 1980, relațiile dintre Washington și liderul panamez Manuel Noriega s-au deteriorat rapid. Deși Noriega colaborase anterior cu CIA, el a devenit un inconvenient pentru Statele Unite, fiind acuzat de trafic de droguri și manipularea procesului electoral. În decembrie 1989, președintele George H. W. Bush a ordonat operațiunea militară „Just Cause”, menită să îl înlăture pe Noriega de la putere. Armata americană a invadat Panama, iar politicianul opoziției Guillermo Endara a depus jurământul ca președinte. Noriega s-a predat câteva săptămâni mai târziu și a fost judecat în Statele Unite. Afganistan (2001) După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, administrația președintelui George W. Bush a lansat operațiunea „Enduring Freedom” în Afganistan. Scopul principal era distrugerea rețelei Al-Qaeda și răsturnarea regimului taliban, care oferea adăpost organizației. Talibanii au fost îndepărtați rapid de la putere, iar un nou guvern susținut de Occident a fost instalat la Kabul. Stabilitatea politică s-a dovedit însă fragilă. După două decenii de conflict și retragerea trupelor occidentale în 2021, talibanii au revenit la putere, ceea ce a pus sub semnul întrebării eficiența pe termen lung a intervenției. Irak (2003) Invazia Irakului din 2003 a fost una dintre cele mai controversate intervenții americane. Administrația Bush a justificat războiul prin presupusa existență a armelor de distrugere în masă și prin dorința de a înlătura dictatura lui Saddam Hussein. După căderea regimului, Washingtonul a promis o tranziție rapidă spre democrație. Totuși, destrămarea instituțiilor statului irakian a creat un vid de putere care a alimentat violențe sectare și a permis ascensiunea grupării teroriste Statul Islamic. Mai mulți istorici au observat ulterior că decidenții americani au pornit de la presupunerea că democrația liberală se va instala relativ ușor după răsturnarea regimului, ipoteză care s-a dovedit eronată. Libia (2011) În contextul revoltelor din Primăvara Arabă, Statele Unite, Franța și Marea Britanie au sprijinit opoziția împotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Sub umbrela operațiunii NATO „Unified Protector”, forțele occidentale au lansat atacuri aeriene împotriva regimului. În octombrie 2011, convoiul lui Gaddafi a fost atacat de aviația NATO, iar liderul libian a fost capturat și ucis de rebeli. Deși intervenția a dus la căderea regimului, Libia rămâne până astăzi fragmentată politic și marcată de instabilitate. Venezuela (2026) Unul dintre cele mai recente episoade controversate de intervenție americană a avut loc în Venezuela, în ianuarie 2026. Forțele speciale ale Statelor Unite l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro într-o operațiune desfășurată la Caracas, justificată de Washington prin acuzații de narcoterorism și trafic de droguri. Maduro a fost transportat în Statele Unite pentru a fi judecat, iar vicepreședinta Delcy Rodríguez a preluat conducerea țării. În paralel, Washingtonul a reluat negocierile cu autoritățile venezuelene privind exploatarea rezervelor petroliere ale țării. Criticii au calificat operațiunea drept o încălcare a suveranității Venezuelei, în timp ce administrația americană a prezentat intervenția ca pe un pas spre o eventuală tranziție democratică.  

Atacuri iraniene cu pagube importante și răniți asupra țărilor din Golf, care nu se apără eficient
Internațional

Atacuri iraniene cu pagube importante și răniți asupra țărilor din Golf, care nu se apără eficient

Mai multe state din Golful Persic, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein și Emiratele Arabe Unite, s-au confruntat luni dimineață cu noi atacuri cu rachete și drone, în a zecea zi a războiului dintre Iran, Israel și Statele Unite. Loviturile au vizat atât infrastructuri strategice, cât și zone urbane, provocând victime și pagube materiale. Civili răniți în Bahrein după un atac cu drone În Bahrein, un atac cu drone atribuit Iranului a rănit 32 de civili luni dimineață în localitatea Sitra, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Patru dintre răniți sunt în stare gravă, inclusiv copii care au avut nevoie de intervenții chirurgicale. O adolescentă de 17 ani a suferit răni grave la cap și la ochi, iar doi copii de 7 și 8 ani au fost grav răniți la membrele inferioare. Autoritățile au precizat că printre victime se află și un bebeluș de două luni. Cu o zi înainte, trei persoane au fost rănite de resturi de rachetă pe arhipelagul din Golf, iar o instalație de desalinizare a fost lovită într-un atac cu drone iraniene. Ministerul de Interne a precizat că infrastructura nu a fost afectată în mod semnificativ. Incendiu la un complex petrolier din Bahrein Un alt atac iranian a provocat un incendiu în complexul petrolier din orașul Al-Maameer. Autoritățile au anunțat că au fost înregistrate pagube materiale, însă nu au existat victime. Compania națională de petrol Babco a invocat clauza de „forță majoră” după atacul asupra rafinăriei sale, măsură care o protejează de penalități contractuale în cazul unor întârzieri sau întreruperi. Grupul a transmis că aprovizionarea pieței interne va continua fără probleme. Kuweit și Qatar, sub tirul rachetelor Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană interceptează în prezent rachete și drone ostile. Duminică, emiratul fusese deja vizat de șapte rachete și cinci drone, atacuri care au provocat doi morți. Proiectilele au lovit în special rezervoarele de combustibil ale aeroportului internațional din Kuweit. În același timp, la Doha, capitala Qatarului, locuitorii au raportat explozii puternice în zorii zilei de luni. Ministerul Apărării din Qatar a confirmat interceptarea unei rachete, după ce orașul a fost vizat în ultimele zile de mai multe drone și rachete iraniene. Arabia Saudită: drone interceptate lângă câmpul petrolier Shaybah În Arabia Saudită, sistemele de apărare au interceptat patru drone care se îndreptau spre câmpul petrolier Shaybah din sud-estul țării. Instalația energetică fusese deja atacată cu o zi înainte. Un alt atac produs duminică a vizat districtul diplomatic din Riad, însă a fost dejucat de sistemele de apărare. Incidentul a avut loc la cinci zile după ce drone au lovit zona în care se află și ambasada Statelor Unite. Statele Unite evacuează personal diplomatic Pe fondul deteriorării situației de securitate, Statele Unite au anunțat evacuarea personalului diplomatic neesențial din regiune. Decizia a fost luată „din cauza riscurilor pentru siguranța acestora”, au transmis autoritățile americane. Armata SUA a confirmat și moartea celui de-al șaptelea militar american în conflictul cu Iranul. Soldatul fusese grav rănit într-un atac asupra trupelor americane din Arabia Saudită, pe 1 martie. Emiratele Arabe Unite, vizate de rachete Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat luni dimineață că țara a fost ținta unui atac cu rachete, fără a oferi deocamdată detalii despre eventuale pagube sau victime. Președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că Iranul „va fi obligat să riposteze” împotriva statelor vecine dacă acestea permit folosirea teritoriului lor pentru atacuri împotriva Iranului. De la începutul războiului, atacurile aeriene iraniene asupra statelor din Golf – care găzduiesc baze militare americane importante – au provocat moartea a 16 persoane, dintre care opt civili.

Comunele din preajma orașelor mari nu vor să renunțe la autonomie, cum propune Bolojan
Eveniment

Comunele din preajma orașelor mari nu vor să renunțe la autonomie, cum propune Bolojan

Propunerea lui Ilie Bolojan de reorganizare a zonelor metropolitane și de reducere a autonomiei comunelor din jurul marilor orașe a fost criticată de primarii din Zona Metropolitană Iași. Comunele nu vor să renunțe la autonomie Aceștia, dar și primarul municipiului Iași, consideră că localitățile din jurul orașului nu ar trebui să renunțe la autonomia administrativă. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Bolojan a argumentat că actuala legislație nu permite o planificare coerentă a dezvoltării între reședința de județ și localitățile din jur, deoarece nu există o autoritate unică de coordonare. Primarul Mihai Chirica a explicat că, spre deosebire de București, unde sectoarele au autonomie juridică, în restul țării coordonarea administrativă revine consiliilor județene. Continuarea, în Ziarul de Iași

A încercat să jefuiască o bancă din Iași cu un pistol de jucărie și mască de Halloween
Eveniment

A încercat să jefuiască o bancă din Iași cu un pistol de jucărie și mască de Halloween

Autorul unei tentative de jaf bancar cu pistol de jucărie, Vasile Iulian Dulap, un bărbat de 37 de ani din Suceava, va executa o pedeapsă cu închisoarea după ce instanța de apel a schimbat verdictul inițial de condamnare cu suspendare. Tentativă de jaf bancar cu pistol de jucărie Bărbatul, administrator al unei firme de mobilier aflate în dificultăți financiare, a încercat să jefuiască o agenție bancară din cartierul Alexandru cel Bun folosind un pistol de jucărie vopsit în negru și o deghizare improvizată cu ochelari de soare, barbă și mustață false. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor El a cerut deschiderea seifului și a casetelor bancomatelor, însă angajații i-au explicat că agenția nu dispune de seif și că nu au acces la codurile bancomatelor. După ce a refuzat banii oferiți de funcționari de pe propriile carduri, spunând că are nevoie de o sumă mult mai mare, bărbatul a renunțat la jaf și a plecat fără să fure nimic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la opt ani de închisoare: a furat banii săracilor
Eveniment

Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la opt ani de închisoare: a furat banii săracilor

Dimitrios Fourlemadis, cetățean de onoare al municipiului Iași din 2001, a fost condamnat în Grecia la opt ani de închisoare pentru deturnarea a aproximativ 5 milioane de euro, bani destinați ajutorării persoanelor sărace din Africa. Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la închisoare Fost student la Medicină în Iași și implicat în proiecte economice și culturale româno-grecești, Fourlemadis a devenit ulterior conducătorul unui ONG caritabil asociat Bisericii Ortodoxe a Greciei. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Procurorii îl acuză că ar fi gestionat fraudulos fonduri provenite inclusiv din donații și programe umanitare, iar în primă instanță a fost condamnat la 16 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă redusă în apel la opt ani cu executare. În așteptarea deciziei definitive a Curții Supreme, Fourlemadis a fost hirotonit preot, în timp ce autoritățile locale din Iași nu au retras până acum titlul de cetățean de onoare, deși regulamentul permite acest lucru. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șoc la pompă: motorina se va scumpi rapid și poate ajunge la peste 15 lei pe litru
Economie

Șoc la pompă: motorina se va scumpi rapid și poate ajunge la peste 15 lei pe litru

Piața energetică globală se află într-o perioadă de volatilitate ridicată, pe fondul conflictelor geopolitice din Orientul Mijlociu și al perturbărilor în transportul petrolului. O analiză a Asociației Energie Inteligentă privind evoluția prețurilor petrolului Brent, a motorinei pe hub-ul european ARA și a motorinei la pompă în România indică posibile creșteri semnificative în următoarele luni, dacă tensiunile persistă și Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Documentul analizează mai multe scenarii pentru perioada martie–mai 2026, luând în calcul factori precum cererea sezonieră, capacitatea de rafinare din Europa, evoluția cursului valutar și nivelul taxelor din România. Relația dintre petrol, motorina europeană și prețul din România Prețurile combustibililor sunt influențate de mai multe elemente structurale, dintre care cel mai important este evoluția petrolului Brent, referința globală pentru piața petrolului. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor În Europa, produsele rafinate sunt raportate la hub-ul ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp), care servește drept reper pentru piața regională. În mod obișnuit, evoluția prețurilor urmează un lanț relativ clar: creșterea prețului petrolului brut influențează prețul motorinei pe piața ARA, iar acesta se transmite ulterior către prețul de la pompă din țări precum România. Pe baza datelor statistice analizate, o creștere de aproximativ 10% a prețului petrolului Brent poate determina o majorare de 12–15% a motorinei pe piața ARA și de aproximativ 8–10% a prețului motorinei la pompă în România. Posibile evoluții ale prețului petrolului Brent Prețul petrolului Brent a crescut recent cu până la 15%, depășind pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul reducerii producției în unele state din Orientul Mijlociu și al blocării transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Analiza propune trei scenarii pentru următoarele trei luni: - Scenariul pesimist În cazul unei escaladări majore a conflictului sau al unor perturbări severe ale transportului petrolier, prețul Brent ar putea ajunge la aproximativ 180 de dolari pe baril, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 67%. Un astfel de nivel ar putea genera presiuni inflaționiste puternice la nivel global. - Scenariul mediu Considerat cel mai probabil, acest scenariu presupune o piață tensionată, dar funcțională, cu cerere globală ridicată și ofertă relativ limitată. În acest caz, prețul petrolului ar putea urca la aproximativ 155 de dolari pe baril. - Scenariul optimist Dacă producția globală se stabilizează și nu apar noi șocuri geopolitice, prețul petrolului ar putea crește moderat până la aproximativ 130 de dolari pe baril. Evoluția posibilă a motorinei pe piața europeană Motorina este considerată unul dintre cele mai sensibile produse petroliere la schimbările de pe piața energetică. În Europa, prețul acesteia este influențat de capacitatea de rafinare, nivelul stocurilor și cererea industrială și logistică. Potrivit analizei, prețul motorinei în hub-ul ARA ar putea evolua astfel până la finalul lunii mai: - Scenariul pesimist: aproximativ 2.850 dolari pe tonă, o creștere de peste 100%, în cazul unui deficit sever de produse rafinate. - Scenariul mediu: aproximativ 2.350 dolari pe tonă, reflectând o piață tensionată, dar stabilă. - Scenariul optimist: aproximativ 1.850 dolari pe tonă, dacă oferta globală se stabilizează. Creșterile ar putea fi accentuate de sancțiuni suplimentare asupra produselor rafinate rusești, opriri neplanificate ale rafinăriilor europene sau creșterea cererii înaintea sezonului agricol și al transporturilor. Impactul estimat asupra prețului motorinei în România În România, prețul la pompă este determinat de mai mulți factori: costul produsului rafinat, cheltuielile logistice, marjele distribuitorilor, dar și nivelul accizelor și al TVA-ului. Pornind de la aceste variabile, analiza propune următoarele estimări pentru motorina la pompă până la finalul lunii mai: - Scenariul pesimist: aproximativ 16,8 lei pe litru, aproape dublu față de nivelul actual. - Scenariul mediu: aproximativ 15,1 lei pe litru. - Scenariul optimist: aproximativ 11,5 lei pe litru. Potrivit evaluării probabilistice incluse în analiză, cea mai probabilă evoluție pentru următoarele trei luni ar indica un preț al motorinei în România în jurul valorii de 11,5 lei pe litru. De ce motorina reacționează mai puternic decât benzina Motorina tinde să fie mai volatilă decât benzina din mai multe motive. Cererea pentru acest combustibil este puternic legată de activități industriale, transport și agricultură, ceea ce o face mai sensibilă la fluctuațiile economice. În același timp, stocurile de motorină sunt în general mai reduse, iar marjele de rafinare pot fluctua mai puternic decât în cazul benzinei. Factori care pot influența evoluția prețurilor Există mai mulți factori care pot modifica semnificativ aceste scenarii. Printre elementele care ar putea duce la creșterea prețurilor se numără escaladarea conflictelor geopolitice, reducerea producției de către OPEC+, probleme tehnice în rafinăriile europene sau blocaje logistice în rute maritime importante precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez. Pe de altă parte, o eventuală recesiune globală, creșterea producției de petrol în Statele Unite sau scăderea cererii industriale ar putea tempera creșterea prețurilor. O piață structural tensionată Un alt factor structural important este reducerea capacității de rafinare din Europa în ultimul deceniu. Mai multe rafinării au fost închise sau transformate pentru producția de biocombustibili, iar sancțiunile impuse asupra produselor rafinate rusești au redus semnificativ oferta disponibilă pe piața europeană. Aceste evoluții au generat un deficit structural de distilate medii – categoria din care face parte motorina – ceea ce face ca orice creștere a prețului petrolului brut să se transmită rapid în prețul combustibililor. În acest context, piața petrolului rămâne extrem de volatilă, iar evoluția conflictelor geopolitice ar putea influența decisiv nivelul prețurilor la combustibili în lunile următoare.

Noul lider suprem al Iranului va purta numele Khamenei. Succesorul ayatollahului Ali Khamenei ar putea fi fiul său
Internațional

Noul lider suprem al Iranului va purta numele Khamenei. Succesorul ayatollahului Ali Khamenei ar putea fi fiul său

Adunarea Experților din Iran, organismul responsabil de desemnarea liderului suprem al Republicii Islamice, a decis cine va prelua conducerea după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Deși identitatea oficială a succesorului nu a fost încă anunțată public, un membru al Adunării a sugerat că numele Khamenei va continua la conducerea Iranului. „Numele lui Khamenei va continua” Ayatollahul Hosseinali Eshkevari, membru al Adunării Experților, a declarat într-un videoclip difuzat în presa iraniană că viitorul lider suprem va purta același nume. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Numele lui Khamenei va continua”, a afirmat clericul iranian. Acesta a precizat că votul pentru desemnarea noului lider a avut deja loc și că rezultatul oficial urmează să fie anunțat în curând, fără a oferi însă alte detalii despre persoana aleasă. Declarația sa a alimentat speculațiile potrivit cărora succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem. Mojtaba Khamenei, unul dintre favoriți Mojtaba Khamenei este un cleric de rang mediu, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pentru legăturile strânse cu influentul Corp al Gărzilor Revoluționare. În ultimele zile, numele său a fost intens vehiculat în presa iraniană și internațională ca posibil succesor al tatălui său la conducerea Republicii Islamice. Totuși, nu este exclus ca viitorul lider suprem să fie o altă persoană care poartă același nume de familie. Anunțul oficial urmează să fie făcut în curând Potrivit unor oficiali iranieni, secretarul Adunării Experților, Hosseini Bushehri, va fi cel care va anunța public identitatea noului lider suprem. Confirmarea a fost făcută și de Ahmad Alamolhoda, un alt responsabil iranian implicat în procesul de succesiune. Funcția de lider suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate politică și religioasă din Iran, având control asupra forțelor armate, politicii externe și principalelor instituții ale statului. Trump critică posibilitatea ca fiul lui Khamenei să preia puterea În contextul tensiunilor din regiune, președintele american Donald Trump a comentat posibilitatea ca Mojtaba Khamenei să devină noul lider suprem al Iranului. Într-un interviu acordat postului ABC News, liderul de la Casa Albă a declarat că noul conducător al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere fără aprobarea Statelor Unite. Trump a afirmat, de asemenea, că ideea ca fiul lui Ali Khamenei să preia conducerea este „inacceptabilă” pentru el și că Statele Unite își doresc un lider care să aducă „armonie și pace în Iran”.

Peste 1.500 de români, repatriați din Orientul Mijlociu. Aproximativ 12.500 se află încă în evidența consulatelor
Eveniment

Peste 1.500 de români, repatriați din Orientul Mijlociu. Aproximativ 12.500 se află încă în evidența consulatelor

Peste 1.500 de cetățeni români au revenit în siguranță în România din statele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, prin zboruri de evacuare, repatriere asistată sau facilitate de Ministerul Afacerilor Externe. Anunțul a fost făcut duminică seară de MAE, care continuă operațiunile de sprijin pentru românii aflați în regiune. Peste 1.500 de români au fost evacuați sau repatriați Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, cetățenii români au fost aduși în țară prin zboruri speciale organizate pentru evacuare sau prin repatrieri asistate de autoritățile române. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios În paralel, aproximativ 1.000 de români au reușit să părăsească zona afectată de conflict folosind zboruri comerciale operate de companii aeriene din Dubai, Qatar, Arabia Saudită, Kuweit, Iordania și Egipt. De asemenea, o parte dintre aceștia au revenit în țară prin intermediul unor agenții de turism. Autoritățile din mai multe state au sprijinit operațiunile de evacuare Ministerul Afacerilor Externe a transmis mulțumiri autorităților din mai multe state din regiune pentru sprijinul acordat în organizarea evacuărilor. Printre țările care au contribuit la facilitarea zborurilor, transferurilor terestre și trecerilor de frontieră se numără Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Oman, Qatar, Kuweit și Egipt. Aproximativ 12.500 de români sunt încă în atenția serviciilor consulare MAE precizează că în regiunea afectată de conflict se află în continuare aproximativ 12.500 de cetățeni români aflați în evidența serviciilor consulare. Dintre aceștia, aproximativ 2.500 de persoane solicită în prezent asistență consulară pentru a reveni în România. În jur de 400 dintre solicitări sunt considerate cazuri prioritare, precum copii, persoane cu probleme medicale sau femei însărcinate. Celula de criză a MAE continuă operațiunile de evacuare Celula de Criză a Ministerului Afacerilor Externe, împreună cu echipele diplomatice și consulare din regiune, continuă eforturile pentru organizarea repatrierilor și evacuărilor. Autoritățile române acordă prioritate persoanelor vulnerabile, precum copiii, persoanele cu urgențe medicale sau femeile însărcinate. În același timp, misiunile diplomatice ale României mențin contactul permanent cu cetățenii români afectați de conflict și colaborează cu autoritățile locale pentru a facilita deplasarea acestora către zone sigure. Recomandările MAE pentru românii aflați în Orientul Mijlociu Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetățenilor români aflați în regiune să urmărească în permanență informațiile transmise de companiile aeriene privind programul zborurilor. Românii sunt sfătuiți să verifice periodic notificările primite prin SMS sau e-mail de la operatorii aerieni, să confirme eventualele reprogramări ale biletelor și să respecte instrucțiunile companiilor aeriene. De asemenea, autoritățile române subliniază importanța înregistrării pe platforma consulară a MAE, pentru a facilita contactul cu cetățenii români și acordarea rapidă a asistenței în situații de criză.

Tensiuni uriașe între Kiev și Budapesta: Ucraina cere restituirea imediată a banilor și aurului confiscate de autoritățile ungare
Internațional

Tensiuni uriașe între Kiev și Budapesta: Ucraina cere restituirea imediată a banilor și aurului confiscate de autoritățile ungare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a cerut restituirea imediată a zecilor de milioane de euro și dolari în numerar, precum și a lingourilor de aur confiscate de autoritățile ungare după interceptarea a două vehicule blindate de transport valori care se îndreptau spre Ucraina din Austria. Incidentul, petrecut în urmă cu trei zile, a declanșat un nou conflict diplomatic între Kiev și Budapesta, într-un moment în care relațiile dintre cele două state sunt deja tensionate. Două furgonete blindate cu bani și aur, interceptate în Ungaria Autoritățile ungare au oprit vineri două vehicule blindate de transport valori în care au fost descoperite sume importante de bani și metale prețioase. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Potrivit informațiilor oficiale, transportul conținea aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. Șapte cetățeni ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți inițial de autorități. Kievul susține că aceștia sunt angajați ai sistemului bancar ucrainean, iar unul dintre ei ar fi fost un fost general din serviciile de informații. Persoanele reținute au fost ulterior eliberate, însă banii și lingourile de aur nu au fost returnate. Kievul acuză Ungaria de confiscare ilegală Ministrul ucrainean de externe a reacționat dur după incident, acuzând Budapesta că a confiscat ilegal valori care aparțin statului ucrainean. Andrii Sîbiga a declarat că sumele respective sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, implicit, a contribuabililor ucraineni. „Acești bani nu aparțin Ungariei și nici guvernului său. Sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, prin urmare, a contribuabililor ucraineni. Cerem restituirea lor imediată și îndemnăm întreaga Europă să condamne acest act fără precedent de banditism și extorcare din partea unui stat”, a scris ministrul ucrainean pe rețeaua socială X. Oficialul ucrainean a afirmat că incidentul reprezintă un furt comis în plină zi de autoritățile ungare. Budapesta invocă suspiciuni de spălare de bani Autoritățile ungare susțin că au confiscat transportul pentru a investiga un posibil caz de spălare de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a sugerat că banii și aurul ar putea avea legătură cu ceea ce el a numit „mafia de război ucraineană”. De asemenea, oficialul ungar a avansat ipoteza că valorile confiscate ar fi putut fi destinate „cuiva din Ungaria”, o afirmație interpretată ca o aluzie la opoziția politică internă, în contextul alegerilor legislative programate pentru 12 aprilie. Tensiunile dintre Kiev și Budapesta cresc Incidentul a avut loc într-un moment deja tensionat în relațiile dintre Ucraina și Ungaria. Interceptarea transportului de valori a avut loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană pentru a-l captura pe premierul ungar Viktor Orban dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Acest ajutor este blocat prin veto de guvernul de la Budapesta, care a invocat drept motiv întârzierile în repunerea în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Prin această conductă este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump
Internațional

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump

Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat duminică postului ABC News că viitorul lider suprem al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere dacă nu primește aprobarea Statelor Unite.  Trump: „Noul lider al Iranului trebuie să obțină aprobarea noastră” În interviul acordat televiziunii americane, Donald Trump a afirmat că viitorul lider suprem iranian va avea nevoie de acceptul Washingtonului pentru a se menține la conducerea țării. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „El va trebui să obțină aprobarea noastră. Dacă nu primește aprobarea noastră, nu va rezista mult”, a declarat liderul american. Teheranul respinge orice ingerință externă Declarațiile lui Trump au fost respinse de oficialii iranieni. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a subliniat că alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei este o decizie care aparține exclusiv Iranului. Potrivit acestuia, viitorul lider suprem trebuie desemnat de instituțiile statului și de poporul iranian, fără implicarea altor țări. Succesorul lui Ali Khamenei a fost ales, dar numele nu a fost anunțat După uciderea ayatollahului Ali Khamenei în bombardamentele care au marcat începutul actualelor ostilități, Iranul a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Adunarea Experților, organismul religios responsabil de alegerea liderului suprem, a desemnat duminică succesorul lui Khamenei. Cu toate acestea, identitatea noului lider suprem nu a fost făcută publică până în prezent. Funcția de lider suprem este cea mai importantă în sistemul politic iranian, având control asupra armatei, politicii externe și instituțiilor religioase ale statului. Trump insistă să fie implicat în alegerea noului lider iranian Anterior, Donald Trump a susținut că ar trebui să fie implicat personal în desemnarea viitorului lider suprem al Iranului. Într-un alt interviu acordat săptămâna trecută, el a făcut o paralelă cu situația din Venezuela, afirmând că a avut un rol în schimbarea conducerii de la Caracas după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către un comando american. Schimbarea regimului de la Teheran, un obiectiv strategic În ciuda bombardamentelor și a eliminării ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire sau că ar putea fi înlocuit rapid de un guvern favorabil Statelor Unite. Deși oficial obiectivul operațiunilor militare este neutralizarea programului nuclear și a capacităților balistice ale Iranului, schimbarea regimului de la Teheran rămâne o miză strategică pentru Washington. Atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru schimbarea puterii Analiștii avertizează că atacurile aeriene ar putea să nu fie suficiente pentru a provoca o schimbare de putere în Iran fără o intervenție militară terestră. Pentru a evita trimiterea unui număr mare de soldați americani în luptă, Donald Trump ar fi luat în calcul sprijinirea unor grupări kurde pentru a lansa o ofensivă împotriva regimului de la Teheran dinspre Irak. Totuși, liderul american nu a exclus nici posibilitatea implicării directe a trupelor americane, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Minor electrocutat după ce s-a urcat pe un vagon de tren. Liniile feroviare au o tensiune de aproximativ 27.000 de volți
Eveniment

Minor electrocutat după ce s-a urcat pe un vagon de tren. Liniile feroviare au o tensiune de aproximativ 27.000 de volți

Un incident grav s-a produs duminică după-amiază în Halta de Mișcare Chiajna, unde un minor a fost electrocutat după ce s-a urcat pe unul dintre vagoanele unui tren de marfă staționat. Reprezentanții Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA avertizează că apropierea de instalațiile electrificate ale căii ferate poate avea consecințe extrem de grave. Incidentul a avut loc în jurul orei 17:00, în zona liniei 6, unde se afla un tren de marfă descompus, aparținând operatorului CFR Marfă. Minor electrocutat după ce a urcat pe un vagon de tren Potrivit informațiilor transmise de CFR SA, minorul s-a urcat pe unul dintre vagoanele trenului de marfă și a intrat în contact cu instalațiile electrificate ale infrastructurii feroviare, fiind electrocutat. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios După semnalarea incidentului, la fața locului au intervenit echipe ale serviciilor de urgență, reprezentanți ai companiei feroviare și autoritățile competente, care au demarat cercetări pentru stabilirea exactă a circumstanțelor în care s-a produs accidentul. Tensiune de aproximativ 27.000 de volți Reprezentanții CFR atrag atenția că liniile de contact electrificate ale căii ferate funcționează la o tensiune de aproximativ 27.000 de volți, iar apropierea de acestea poate provoca accidente extrem de grave. Specialiștii explică faptul că nu este necesară atingerea directă a firului electric pentru ca un accident să se producă. Din cauza tensiunii foarte ridicate, poate apărea fenomenul de arc electric, prin care curentul se poate transmite către o persoană aflată la o distanță de aproximativ 1,5 metri de conductor. În astfel de situații, corpul uman devine conductor electric, iar consecințele pot fi fatale sau pot provoca arsuri severe și dizabilități permanente. Infrastructura feroviară, spațiu cu acces restricționat Compania Națională de Căi Ferate subliniază că infrastructura feroviară este un spațiu tehnic cu acces restricționat, iar urcarea pe materialul rulant sau apropierea de instalațiile electrificate reprezintă un risc major pentru siguranța persoanelor. Reprezentanții companiei reamintesc că astfel de gesturi pot avea consecințe dramatice, în special în cazul copiilor și adolescenților care pătrund ilegal în zonele feroviare. Campanii de informare privind pericolele din zona căii ferate CFR SA precizează că derulează constant campanii de conștientizare privind riscurile asociate fenomenului de „trespass”, adică accesul ilegal pe infrastructura feroviară. Aceste campanii vizează în special prevenirea comportamentelor periculoase, precum urcarea pe vagoane sau apropierea de linia de contact electrificată. În prezent, compania colaborează cu autoritățile pentru clarificarea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul de la Chiajna și își reafirmă angajamentul pentru menținerea unui nivel ridicat de siguranță în exploatarea infrastructurii feroviare.

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu. Zelenski speră să obțină, la schimb, rachete Patriot
Internațional

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu. Zelenski speră să obțină, la schimb, rachete Patriot

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că specialiști ucraineni în combaterea dronelor vor ajunge în Orientul Mijlociu săptămâna viitoare pentru a sprijini statele din Golf în apărarea împotriva atacurilor aeriene. Kievul speră că această cooperare militară ar putea deschide calea către un sprijin suplimentar sub forma rachetelor interceptoare Patriot, extrem de necesare Ucrainei în războiul cu Rusia. Declarațiile au fost făcute duminică, la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Ucraina trimite experți în statele din Golf să combată dronele iraniene Volodimir Zelenski a precizat că experții ucraineni vor evalua situația de securitate și vor contribui cu experiența acumulată în lupta împotriva dronelor de tip Shahed, utilizate atât de Iran, cât și de Rusia în conflictul din Ucraina. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Cred că săptămâna viitoare, când experții vor fi acolo, vor evalua situația și vor ajuta”, a declarat liderul de la Kiev, fără a oferi detalii suplimentare despre misiunea acestora. În ultimii ani, Ucraina a acumulat o experiență importantă în interceptarea dronelor Shahed și a variantelor rusești Geran, folosite frecvent în atacuri asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene. Peste 800 de rachete Patriot consumate în trei zile de război în Orientul Mijlociu Președintele ucrainean a subliniat impactul major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra resurselor militare occidentale. Potrivit acestuia, în primele trei zile ale războiului din regiune ar fi fost utilizate peste 800 de rachete interceptoare Patriot. Zelenski a afirmat că acest număr depășește totalul rachetelor Patriot pe care Ucraina le-a primit în cei patru ani de război cu Rusia. Liderul ucrainean a mai declarat că Statele Unite ar fi solicitat Kievului să împărtășească experiența sa în combaterea dronelor cu statele din Golf. Până în prezent, această informație nu a fost confirmată oficial nici de Washington, nici de statele respective. Costurile uriașe ale interceptării dronelor Shahed Una dintre principalele probleme în combaterea dronelor iraniene este diferența enormă de cost dintre armamentul utilizat pentru atac și cel folosit pentru apărare. Dronele Shahed costă doar câteva zeci de mii de dolari fiecare, în timp ce o rachetă interceptoare Patriot PAC-3 poate ajunge la aproximativ trei milioane de dolari. Din acest motiv, utilizarea rachetelor Patriot pentru a doborî drone este considerată o soluție ineficientă atât din punct de vedere economic, cât și din perspectiva gestionării stocurilor limitate de muniție. Situația devine și mai complicată deoarece Iranul folosește în paralel și rachete balistice, de care dispune în cantități mari. Statele Unite și Israelul încearcă să contracareze aceste amenințări prin lovituri asupra lansatoarelor și depozitelor de rachete. Ucraina a dezvoltat interceptoare anti-dronă mult mai ieftine În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a investit masiv în dezvoltarea unor sisteme de apărare anti-dronă mult mai ieftine și mai eficiente împotriva dronelor Shahed. Aceste interceptoare economice au fost create special pentru a contracara atacurile masive cu drone și pentru a evita consumul rachetelor antiaeriene scumpe. Experiența acumulată în utilizarea acestor sisteme ar putea fi acum utilă statelor din Golf, care se confruntă cu amenințări similare. Kievul speră la mai multe rachete Patriot Prin oferirea acestei expertize, Ucraina speră să obțină în schimb sprijin militar suplimentar, în special sub forma rachetelor Patriot. „Ne-am dori ca aceasta să fie o oportunitate reciproc avantajoasă”, a declarat Zelenski. Totuși, disponibilitatea acestor rachete a scăzut semnificativ după utilizarea lor intensă în conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea îngreuna livrările către Ucraina. Războiul din Orientul Mijlociu ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina Președintele ucrainean și-a exprimat și îngrijorarea că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea diminua atenția și sprijinul acordat Ucrainei de către aliații occidentali. „Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană, iar dumneavoastră știți ce înseamnă asta pentru noi”, a spus Zelenski. Ucraina se confruntă în continuare cu atacuri aeriene rusești intense, care vizează frecvent infrastructura energetică și obiective strategice, motiv pentru care sistemele de apărare antiaeriană rămân esențiale pentru securitatea țării.

Atac cu rachete balistice iraniene asupra Israelului: explozii la Tel Aviv și mai mulți răniți
Internațional

Atac cu rachete balistice iraniene asupra Israelului: explozii la Tel Aviv și mai mulți răniți

Mai multe explozii au fost auzite duminică în Tel Aviv și în alte zone din centrul Israelului, după ce armata israeliană a anunțat detectarea unor rachete lansate din Iran. Sistemele de apărare aeriană au fost activate, iar autoritățile au confirmat mai multe puncte de impact și persoane rănite. Armata israeliană confirmă lansarea rachetelor din Iran Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, rachetele au fost detectate în timp ce se îndreptau spre teritoriul statului Israel. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Armata israeliană a identificat în urmă cu puțin timp rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, au transmis oficialii militari. În urma alertelor, sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru interceptarea proiectilelor. Gardienii Revoluției revendică atacul Anterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Israel. Potrivit unui comunicat difuzat de televiziunea de stat iraniană, rachetele au fost îndreptate spre orașele Tel Aviv și Beersheba, precum și spre baza aeriană Al-Azraq din Iordania. Oficialii iranieni au declarat că acesta este cel de-al 28-lea val al operațiunii militare denumite „Promisiune Onestă”, în cadrul căreia au fost utilizate rachete de nouă generație lansate de forța aerospațială a Gardienilor Revoluției. Șase răniți după lovituri în centrul Israelului Autoritățile israeliene au confirmat că cel puțin șase persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete balistice. Serviciul de ambulanță Magen David Adom a anunțat că un bărbat de aproximativ 40 de ani a fost grav rănit la Tel Aviv. În orașul Petah Tikva, alte cinci persoane au fost rănite, printre care un bărbat de 25 de ani aflat în stare moderată și trei persoane care au suferit răni ușoare. Rachetă cu submuniții, suspectată în urma dispersiei impacturilor Poliția israeliană a raportat peste o duzină de puncte de impact în centrul țării. Autoritățile au explicat că dispersia acestor locuri sugerează că racheta ar fi fost echipată cu un focos cu submuniții, cunoscut și ca bombă cu dispersie. Acest tip de armament eliberează numeroase încărcături explozive mai mici pe o suprafață extinsă, ceea ce crește riscul pentru populația civilă. Pe parcursul conflictului în desfășurare, Iranul ar fi lansat în repetate rânduri rachete balistice dotate cu astfel de focoase, care răspândesc explozibili pe zone largi fără a face distincție între ținte militare și civile. Echipe de salvare trimise la locurile impactului Armata israeliană (IDF) a anunțat că echipe de căutare și salvare au fost trimise în zonele afectate pentru a interveni în sprijinul victimelor și pentru a evalua pagubele. De asemenea, autoritățile militare au precizat că investighează circumstanțele atacului și tipul exact de armament utilizat în loviturile lansate asupra Israelului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră