miercuri 29 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7153 articole
Ramona Emilian

Politică

Grindeanu îl faultează iar pe Bolojan: susține că doar PSD sprijină firmele românești

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat marți că pachetul de măsuri de relansare economică propus de social-democrați va fi adoptat de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament, împreună cu reforma administrației publice. Decizia a fost luată la nivelul coaliției de guvernare, după luni de negocieri interne privind prioritățile Executivului. Decizie a coaliției după luni de negocieri cu premierul Ilie Bolojan Potrivit lui Sorin Grindeanu, adoptarea acestui pachet reprezintă rezultatul unor eforturi susținute ale PSD de a-l convinge pe premierul Ilie Bolojan că sprijinirea firmelor românești trebuie să fie o prioritate absolută a Guvernului. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Liderul PSD a subliniat că decizia este una unanimă în cadrul coaliției. PSD: Mediul de afaceri așteaptă aceste măsuri Grindeanu a catalogat adoptarea programului de relansare economică drept „un gest logic”, așteptat de întregul mediu de afaceri. În opinia sa, firmele românești au nevoie urgentă de instrumente care să stimuleze investițiile și să susțină creșterea economică. Facilități fiscale și sprijin pentru investiții și IMM-uri Pachetul de măsuri propus de PSD include un credit fiscal majorat, garanții pentru întreprinderile mici și mijlocii, amortizare accelerată, precum și deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare și dezvoltare. Aceste măsuri sunt menite să încurajeze investițiile noi și să ofere un sprijin concret mediului de afaceri autohton. „Reparație morală” după politicile de reducere a deficitului din 2025 Liderul PSD a afirmat că programul de relansare economică reprezintă și un „gest de reparație morală”, în contextul în care, în 2025, reducerea deficitului bugetar s-a realizat în principal prin sacrificii suportate de populație și de companii. În acest sens, Grindeanu a avertizat că Guvernul nu ar trebui să se laude cu un deficit mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene, dacă acesta a fost obținut prin tăieri de investiții și majorări de taxe. Creștere economică, nu tăieri de investiții Sorin Grindeanu a subliniat că poziția PSD este fermă: deficitul bugetar trebuie să scadă ca urmare a unei creșteri economice sănătoase, nu prin reducerea continuă a investițiilor publice și private. Potrivit acestuia, investițiile reprezintă „gura de oxigen” a mediului de afaceri. În concluzie, liderul social-democrat a declarat că programul de relansare economică propus de PSD este soluția firească pentru protejarea și susținerea companiilor românești și, totodată, singura garanție pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României.

PSD se declară garantul dezvoltării economice (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Centrala de la Cernobîl, fără alimentare electrică externă (sursa: Pexels/Wendelin Jacober)
Internațional

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei: centrala de la Cernobîl, fără curent electric extern

Centrala atomo-electrică de la Cernobîl, aflată la aproximativ 130 de kilometri nord de Kiev și cunoscută drept locul celei mai grave catastrofe nucleare civile din istorie, a pierdut complet alimentarea cu energie electrică din surse externe. Informația a fost confirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, într-un mesaj publicat pe platforma X, în contextul intensificării acțiunilor militare din dimineața zilei de marți. AIEA avertizează asupra riscurilor pentru siguranța nucleară Potrivit AIEA, mai multe substații ucrainene esențiale pentru menținerea siguranței nucleare au fost afectate de operațiunile militare. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme De asemenea, liniile electrice care asigură alimentarea altor centrale nucleare din Ucraina au suferit avarii, ceea ce ridică îngrijorări suplimentare privind stabilitatea infrastructurii energetice a țării. Atac masiv al Rusiei Marți dimineață, Rusia a lansat un atac aerian combinat, folosind drone și rachete, care a vizat mai multe obiective din Ucraina. Consecințele au fost resimțite puternic în capitala Kiev, unde alimentarea cu energie electrică și căldură a fost întreruptă pentru mii de clădiri rezidențiale, în plină perioadă de ger extrem. Zelenski: rachete fabricate în 2026, folosite în atac Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj transmis pe Telegram după o reuniune de urgență cu responsabilii din sectorul energetic, că cel puțin o parte dintre rachetele utilizate în atacul de marți au fost fabricate în cursul acestui an. Afirmația subliniază capacitatea Rusiei de a-și menține ritmul producției de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Kievul, paralizat de frig: mii de clădiri fără căldură Atacul aerian nocturn a lăsat fără încălzire peste 5.600 de imobile rezidențiale din Kiev, adică aproape jumătate din capitala ucraineană. Situația este cu atât mai gravă cu cât temperaturile au coborât până la minus 14 grade Celsius, punând în pericol sănătatea populației și accentuând presiunea asupra autorităților locale și a sistemului energetic deja fragil.

Moscova atacă ideea unirii Moldovei cu România (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova spune că unirea cu România ar submina Republica Moldova

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că eventualele planuri ale Republicii Moldova de a se uni cu România ar fi „distructive” pentru statalitatea statului moldovean. Afirmația a fost făcută în contextul tensiunilor geopolitice din regiune și al apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Poziția pro-unire exprimată de Maia Sandu Reacția Moscovei survine la scurt timp după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că ar vota în favoarea unirii cu România, în cazul organizării unui referendum. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Șefa statului a explicat că un asemenea pas ar putea contribui la protejarea democrației fragile a Republicii Moldova în fața presiunilor exercitate de Rusia. România, membră UE și NATO, factor de securitate regională România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO, aspect care conferă o dimensiune strategică suplimentară dezbaterii privind viitorul Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au subliniat în mod repetat importanța apropierii de structurile occidentale pentru consolidarea securității și a statului de drept. Acuzații repetate de ingerință rusă în Republica Moldova Maia Sandu a acuzat în mod constant Rusia de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova. Statul, fostă republică sovietică, are aproximativ 2,4 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori de limba română, alături de o minoritate semnificativă vorbitoare de limba rusă. Rusia regretă distanțarea Chișinăului de CSI În aceeași intervenție, Serghei Lavrov a declarat că Rusia „nu poate decât să regrete” decizia Republicii Moldova de a iniția denunțarea a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente. Potrivit Moscovei, aceste acorduri reprezintă piloni esențiali ai relațiilor dintre fostele state sovietice. Declarațiile, făcute în bilanțul diplomatic al Rusiei pentru 2025 Șeful diplomației ruse a făcut aceste afirmații în cadrul conferinței sale anuale de presă, consacrată bilanțului politicii externe a Rusiei pentru anul 2025. Evenimentul a avut ca temă centrală războiul din Ucraina și relațiile tensionate ale Moscovei cu statele din vecinătatea sa estică și cu Occidentul.

Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Votanții PSD și AUR au mai multă încredere în Justiție decât media națională, sondaj

Aproximativ un sfert dintre români (25,5%) declară că au foarte multă sau destul de multă încredere în Justiție, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Dintre aceștia, 9,5% spun că au foarte multă încredere, iar 16% afirmă că au destul de multă. În schimb, o majoritate covârșitoare, 70,5%, declară că au destul de puțină, foarte puțină sau deloc încredere în sistemul judiciar, în timp ce 4% nu știu sau nu răspund. Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție Datele sondajului arată că votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, precum și cei cu educație primară manifestă un nivel de încredere în Justiție ușor peste media națională. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme La polul opus, neîncrederea este mai pronunțată în rândul votanților USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din marile orașe. Sprijin masiv pentru ideea unei Justiții independente În ciuda nivelului scăzut de încredere, românii susțin covârșitor ideea unui sistem de Justiție independent. Nu mai puțin de 92,3% dintre respondenți consideră că este foarte important sau destul de important ca România să aibă o Justiție independentă, dintre care 73,7% apreciază acest lucru drept foarte important. Doar 3,5% consideră independența Justiției neimportantă sau deloc importantă, iar 4,2% nu știu sau nu răspund. Percepția independenței față de influențele politice Aproape un sfert dintre români (23,7%) cred că sistemul de Justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67,4% sunt de părere că Justiția este vulnerabilă la presiuni politice. Restul respondenților fie nu știu (8,6%), fie nu au răspuns (0,4%). Cei care percep Justiția ca fiind mai independentă decât media sunt în special votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. În schimb, votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat sunt mult mai sceptici în privința independenței sistemului judiciar. Scade încrederea că legea este aplicată egal pentru toți Percepția privind aplicarea egală a legii s-a deteriorat semnificativ față de anul trecut. Doar 16,6% dintre români cred, în ianuarie 2026, că legea este aplicată în foarte mare sau destul de mare măsură pentru toți cetățenii, în scădere de la 19,8% în aprilie 2025. În schimb, 80,2% consideră că legea este aplicată în mică măsură, foarte mică măsură sau deloc, față de 68,5% în aprilie 2025. Ponderea celor care cred că legea nu este aplicată corect a crescut accelerat, semnalând o erodare a încrederii în funcționarea statului de drept. Diferențe politice și sociale în percepția aplicării legii Românii care cred într-o aplicare mai echitabilă a legii sunt, peste medie, votanții PSD și PNL, precum și tinerii sub 30 de ani. De cealaltă parte, votanții USR și AUR și locuitorii din orașele mici sunt cei mai convinși că legea nu este aplicată egal pentru toți cetățenii. Metodologia sondajului Datele au fost colectate în perioada 12–15 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte, neinstituționalizate. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Un paradox al Justiției românești Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază existența unei rupturi structurale între atașamentul normativ față de ideea de Justiție independentă și experiența concretă a cetățenilor. Potrivit acestuia, tocmai grupurile mai educate și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, nu din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate. „Justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională. Această discrepanță reprezintă un risc major pentru coeziunea socială și încrederea în statul român, cu potențialul de a alimenta revoltă, cinism civic sau retragere din participarea democratică”, a declarat Remus Ștefureac.  

Iranul dă ultimatum protestatarilor (sursa: iranintl.com)
Internațional

Regimul de la Teheran strânge lațul: protestatarii au trei zile să se predea

Șeful poliției iraniene a lansat luni un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce regimul califică drept „revolte”, cerându-le să se predea autorităților. Anunțul vine după reprimarea sângeroasă a unei ample mișcări de contestare a regimului islamic, aflat la putere din 1979. Proteste declanșate de criza economică Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie, ca reacție la creșterea costului vieții, și a căpătat amploare pe 8 ianuarie, când manifestațiile au devenit o contestare directă a regimului. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, autoritățile au răspuns cu o represiune extrem de dură, soldată cu mii de morți. Poliția promite „clemență” celor care se predau La televiziunea de stat, șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, a declarat că tinerii implicați „fără să știe” în revolte sunt considerați persoane manipulate, nu „soldați inamici”. Acesta le-a acordat un termen de maximum trei zile pentru a se preda, promițând un tratament mai indulgent. Puterea de la Teheran amenință cu pedepse severe În paralel, liderii puterii executive, legislative și judiciare din Iran au transmis, într-o declarație comună, că instigatorii „incidentelor teroriste” vor fi pedepsiți „decisiv”. Mesajul a fost difuzat de televiziunea de stat, subliniind linia dură adoptată de autorități. Mii de arestări și acuzații de masacru Agenția Tasnim a anunțat că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului estimează până la 20.000 de rețineri. Amnesty International a descris represiunea drept un „masacru”, desfășurat pe fondul unei întreruperi aproape totale a comunicațiilor. Bilanț dramatic al victimelor și acuzații externe Potrivit Iran Human Rights, cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, cifră citată și de ONU, însă alte estimări indică între 5.000 și 20.000 de morți. Liderul suprem Ali Khamenei a recunoscut existența a „mii de victime”, atribuind violențele unor „răzvrătiți” manipulați de Statele Unite și Israel.

Trump provoacă Europa în privința Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că Europa nu se va opune planului de preluare a Groenlandei

Președintele american Donald Trump a declarat luni că liderii europeni nu vor opune o rezistență semnificativă planului său de a ocupa Groenlanda. Întrebat în Florida ce le va spune europenilor care se opun acestei inițiative, Trump a răspuns tranșant: „Nu cred că vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem.” Groenlanda, subiect de discuție la Davos Liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor discuta achiziționarea Groenlandei la Forumul Economic Mondial de la Davos, susținând că Danemarca nu este capabilă să protejeze acest teritoriu. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Trump a declarat că, deși apreciază liderii danezi, aceștia „nici măcar nu merg acolo”, sugerând un vid de securitate. Trump: Groenlanda este esențială pentru securitatea globală Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a anunțat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe tema Groenlandei. Președintele american a reiterat că insula este „esențială pentru securitatea națională și mondială” și a susținut că, în această privință, „toată lumea este de acord”. Invitație pentru Putin într-un „Consiliu pentru Pace”, alternativă la ONU Separat, Trump a confirmat că l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să se alăture unui așa-numit „Consiliu pentru Pace”, organism pe care intenționează să îl creeze ca alternativă la ONU. Întrebat de presă, Trump a confirmat invitația, menționând că taxa de intrare pentru un loc permanent în acest consiliu ar fi de un miliard de dolari. Amenințări comerciale la adresa Franței Totodată, președintele american a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 200% pentru vinul și șampania franceze, ca reacție la refuzul președintelui Emmanuel Macron de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. „Voi impune tarife de 200% pentru vinul și șampania sa. Și va adera. Dar nu este obligat să adere”, a declarat Trump. Surse din anturajul lui Emmanuel Macron au precizat că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” în această etapă invitației de a se alătura inițiativei propuse de președintele american.

Forumul Economic Mondial de la Davos (sursa: weforum.org)
Economie

Trump, așteptat la Davos: Forumul Economic Mondial, scena marilor decizii globale

Programul oficial al Forumului Economic Mondial debutează marți, la Davos, reuniunea adunând lideri politici și economici de prim rang din întreaga lume. Printre vorbitorii din deschidere se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Franței, Emmanuel Macron, și vicepremierul chinez He Lifeng. Discursuri-cheie și prezențe din mediul corporatist Agenda include și evenimente la care vor participa secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, precum și directorul executiv al Microsoft, Satya Nadella, accentul fiind pus pe rolul tehnologiei și al inteligenței artificiale în economia globală. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Ediția din acest an a Forumului Economic Mondial este marcată de declarațiile președintelui american Donald Trump privind intenția de a prelua Groenlanda. Trump este așteptat la Davos miercuri, unde urmează să susțină un discurs în fața participanților. Teme majore: economia globală, comerțul și inteligența artificială Aproximativ 3.000 de participanți, inclusiv lideri politici de top și sute de directori de mari corporații, s-au reunit în orașul alpin elvețian pentru a discuta, până joi, despre economia globală, comerțul internațional și inteligența artificială. Motto-ul reuniunii este „Un spirit al dialogului”.

Drepturile omului în pericol în SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Drepturile omului, în pericol în SUA: Amnesty International avertizează asupra politicilor lui Trump

Practicile autoritare ale administrației republicane conduse de Donald Trump au erodat drepturile omului în Statele Unite și au avut efecte negative la nivel global, avertizează Amnesty International (AI), la un an de la revenirea acestuia la Casa Albă. Concluziile apar într-un raport publicat marți, intitulat „Sunând alarma: creșterea practicilor autoritare și erodarea drepturilor omului în Statele Unite”. Slăbirea statului de drept și atacuri la adresa libertăților fundamentale Potrivit raportului, statul de drept este tot mai fragil în SUA, iar libertatea de exprimare și accesul la informație sunt supuse unor presiuni constante. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Directorul executiv al Amnesty International SUA, Paul O’Brien, afirmă că administrația Trump urmează „o traiectorie periculoasă” care a generat deja o veritabilă urgență în domeniul drepturilor omului. Concentrarea puterii și limitarea mecanismelor de control Amnesty International atrage atenția că executivul republican concentrează puterea pentru a reduce posibilitatea de a fi tras la răspundere. Această tendință sporește riscurile pentru jurnaliști, protestatari, avocați, studenți și apărători ai drepturilor omului, dar și pentru opoziția politică și societatea civilă în ansamblu. Pilonii unei societăți libere, subminați sistematic Raportul identifică multiple domenii în care administrația Trump subminează fundamentele unei societăți democratice: libertatea presei, dreptul la întrunire pașnică, autonomia universităților, independența justiției și protecția sistemului juridic. Sunt menționate și atacurile asupra drepturilor refugiaților și migranților, reculul măsurilor anti-discriminare, utilizarea armatei în chestiuni interne și slăbirea responsabilității corporative. Un model autoritar cu ecouri globale Amnesty International subliniază că a documentat practici similare în numeroase țări, unde guvernele își consolidează puterea, controlează informația, stigmatizează criticii și restrâng spațiul civic. Deși contexte diferite, mecanismele sunt aceleași și duc la compromiterea instituțiilor menite să prevină abuzurile. Apel la reacție înainte ca autoritarismul să devină normă Paul O’Brien avertizează că, odată înrădăcinate, practicile autoritare afectează grav instituțiile de control și echilibru democratic. El subliniază însă că există încă o oportunitate de a schimba direcția, avertizând că autoritarismul se impune doar atunci când este acceptat ca normalitate. Amnesty International face apel la acțiune colectivă pentru protejarea drepturilor omului și apărarea democrației în Statele Unite.

Impozitarea apartamentelor cu sediul social (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Apartamentul folosit ca sediu social, între locuință și spațiu de afaceri: ce spune Codul fiscal 202

Stabilirea impozitului pentru un apartament folosit ca sediu social al unei firme depinde de existența sau nu a activității economice la acea adresă, diferența dintre impozitul rezidențial și cel nerezidențial fiind semnificativă. Impozitarea apartamentelor cu sediul social Specialiștii fiscali atrag atenția că situațiile în care sediul social nu presupune angajați, clienți sau venituri generează interpretări diferite în practică. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Potrivit Codului fiscal actualizat pentru 2026, regimul de impozitare se stabilește în funcție de activitatea desfășurată efectiv în imobil, explică expertul contabil Ana Maria Bostan. În schimb, consultantul fiscal Adrian Bența susține că legea este neclară și permite abordări diferite, motiv pentru care mulți contribuabili aleg impozitarea ca spațiu nerezidențial. Continuarea, în Ziarul de Iași

Licitații contestate în lanț pe A8 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada A8: pe Moțca-Prut, toate licitațiile au fost contestate, lucrările sunt în pericol

Pe tronsonul ieșean al Autostrăzii A8, de la Moțca la Prut, licitațiile pentru toate cele patru loturi au fost contestate, ridicând semne de întrebare privind respectarea calendarului de începere a lucrărilor. Licitații contestate în lanț pe A8 Pentru lotul Moțca–Târgu Frumos, CNIR poate semna oricând contractul, după respingerea ultimei contestații, chiar dacă decizia ar putea fi atacată ulterior în instanță. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Lotul Târgu Frumos–Lețcani, aflat și el în procedură de contestare, ar putea avea câștigător desemnat în februarie, urmând un contract cu 10 luni de proiectare și 3 ani de execuție. În cazul lotului Nod DN 24–Prut, lansat recent, a fost deja depusă o contestație, iar atribuirea contractului pentru cei 15,5 kilometri rămâne condiționată de soluționarea acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șeful IML Iași, condamnat pentru mită (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șeful IML Iași lua mită de până la 5.000 de euro pentru a „aranja” alcoolemii. A fost condamnat

Șeful șpăgar de la Institutul de Medicină Legală Iași a fost condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, după ce a luat mii de euro mită de la șoferi prinși băuți sau drogați. Șeful IML Iași, condamnat pentru mită Eugen Chebac a cerut în apel o pedeapsă mai blândă, invocând dependența de jocuri de noroc ca boală, argument respins de judecători, care l-au întrebat de ce nu a încercat să se trateze. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Procurorii au arătat că, între martie 2023 și iulie 2024, acesta a cerut sume între 500 și 5.000 de euro pentru a „aranja” calcule de alcoolemie, analize toxicologice sau certificate medico-legale. Instanța a menținut pedeapsa stabilită de Tribunal, considerând gravitatea faptelor și caracterul repetat al actelor de trafic de influență. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Tragedia feroviară din Spania, 40 de morți (sursa: Facebook/Guardia Civil)
Internațional

Tragedia feroviară din sudul Spaniei: bilanțul victimelor a ajuns la 40 de morți

Numărul morților în urma accidentului feroviar produs duminică în sudul Spaniei a ajuns la 40, potrivit celui mai recent bilanț oficial. Tragedia a avut loc în apropierea orașului Adamuz, unde două trenuri de mare viteză au intrat în coliziune, provocând una dintre cele mai grave catastrofe feroviare din ultimii ani în Spania. Peste 100 de persoane rănite în urma coliziunii Pe lângă victimele decedate, peste 100 de persoane au fost rănite, unele dintre ele aflându-se în stare gravă. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Echipele de intervenție au acționat ore întregi pentru evacuarea pasagerilor și acordarea primului ajutor, iar spitalele din regiune au fost mobilizate pentru a face față numărului mare de răniți. Pedro Sánchez promite aflarea adevărului Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a deplasat luni la locul tragediei, unde a dat asigurări că autoritățile vor stabili cu exactitate cauzele accidentului. Șeful guvernului a declarat că populația va fi informată „cu deplină transparență și claritate” cu privire la motivele care au dus la deraierea și coliziunea celor două trenuri. „Vom afla adevărul”, a subliniat Pedro Sánchez, promițând că ancheta va fi una riguroasă și independentă. Trei zile de doliu național în Spania În urma tragediei, premierul a decretat trei zile de doliu național. De asemenea, el a transmis condoleanțe familiilor îndoliate și a asigurat că răniții și apropiații victimelor vor beneficia de tot sprijinul necesar din partea statului spaniol. Cum s-a produs accidentul Accidentul a avut loc duminică după-amiază, când ultimele trei vagoane ale unui tren aparținând companiei feroviare private Iryo, care circula pe ruta Malaga–Madrid, au deraiat. Trenul transporta 317 pasageri. Vagoanele deraiate au ajuns pe linia ferată paralelă, unde s-au ciocnit frontal cu un alt tren, care se deplasa în sens opus, spre orașul Huelva. Acesta era operat de compania feroviară publică Renfe și avea la bord 184 de pasageri. Ancheta este în desfășurare Autoritățile spaniole au deschis o anchetă pentru a stabili dacă accidentul a fost cauzat de o eroare umană, o defecțiune tehnică sau o problemă de infrastructură. Rezultatele investigației sunt așteptate în perioada următoare și vor fi făcute publice, potrivit promisiunilor guvernului de la Madrid.

Președintele Bulgariei și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Румен Радев)
Internațional

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a anunțat demisia. Este posibil să fondeze un partid

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a părăsit luni sediul Președinției, situat pe bulevardul „Dondukov” nr. 2, la aproximativ o oră după ce a anunțat public că își va depune demisia din funcția de șef al statului. Plecarea sa a avut loc sub escorta Serviciului Național de Protecție (NSO), cu care a ieșit din curtea instituției. Deși demisia lui Radev era așteptată de mai mult timp și, încă de sâmbătă, circulau informații potrivit cărora anunțul urma să fie făcut chiar în cursul zilei de luni, în fața Președinției nu s-au adunat cetățeni sau susținători care să-l aștepte. Lipsă de reacții publice la plecarea președintelui În ciuda importanței momentului politic, zona din fața Palatului Prezidențial a rămas lipsită de agitație. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Nu au fost prezenți curioși sau manifestanți, iar plecarea lui Rumen Radev s-a desfășurat într-un climat calm, fără incidente sau reacții publice vizibile. Consilierii și secretarii au părăsit ulterior Palatul Prezidențial La câteva minute după plecarea președintelui, din clădirea de pe „Dondukov” 2 au început să iasă și secretarii, precum și consilierii prezidențiali care au fost prezenți la discursul oficial. Declarația lui Rumen Radev a avut o durată de aproximativ 12 minute și a fost transmisă public. Demisia va fi depusă la Curtea Constituțională În discursul său, Rumen Radev a confirmat că își va depune oficial demisia marți, la Curtea Constituțională a Bulgariei. Totodată, acesta a precizat că vicepreședinta Iliana Iotova va prelua atribuțiile de șef al statului și va duce la bun sfârșit restul mandatului prezidențial, conform prevederilor constituționale. Fără anunț oficial privind intrarea în politică de partid Deși în ultimele zile au circulat numeroase speculații privind o eventuală candidatură a lui Rumen Radev la alegerile parlamentare sau despre posibilitatea înființării unui nou partid politic, fostul președinte nu a confirmat explicit niciuna dintre aceste ipoteze. În declarația sa publică, el a evitat orice referire directă la viitoarele sale planuri politice.

Tinerii români nici nu studiază, nici nu muncesc (sursa: Pexels/Radubradu)
Eveniment

Tinerii români nici nu prea studiază, nici nu prea muncesc. Cei care le fac pe ambele: 2,4%

Un procent de 25,4% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani erau angajați în timp ce urmau o formă de educație în 2024, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. În același timp, 71,4% dintre tineri se aflau în afara forței de muncă, iar 3,2% erau șomeri, fiind disponibili pentru angajare și în căutare activă de locuri de muncă în paralel cu studiile. Țările cu cei mai mulți tineri care lucrează și studiază La nivelul Uniunii Europene, cele mai ridicate ponderi ale tinerilor care combină munca cu studiile au fost înregistrate în Țările de Jos (74,3%), Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%). Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Aceste state se remarcă prin sisteme educaționale flexibile și piețe ale muncii adaptate tinerilor. La polul opus, România se situează pe ultimul loc, cu doar 2,4% dintre tineri angajați în timpul studiilor. Procente scăzute au mai fost raportate în Grecia (6%) și Croația (6,4%). Tinerii șomeri care studiază: diferențe mari între state În ceea ce privește tinerii care urmează o formă de învățământ, dar sunt șomeri și caută activ un loc de muncă, cele mai mari ponderi au fost consemnate în Suedia (14,1%), Finlanda (10%) și Danemarca (9,6%). La celălalt capăt al clasamentului se află România, cu doar 0,6% dintre tineri aflați în această situație. Croația, Cehia și Ungaria au raportat, la rândul lor, valori sub 1%, fiecare cu aproximativ 0,8%. Diferențe semnificative între femei și bărbați Datele Eurostat indică și discrepanțe importante între sexe. În 2024, 16,2% dintre femeile cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană nu urmau un program de educație sau formare profesională formală și nu participau nici la activități profesionale. În cazul bărbaților, acest procent a fost de doar 6,9%. Cum evoluează participarea la muncă odată cu vârsta Analiza pe grupe de vârstă arată că, în intervalul 15–19 ani, majoritatea tinerilor se concentrează exclusiv pe educație. Astfel, 74,4% dintre fete și 70,4% dintre băieți rămân în afara forței de muncă în timp ce studiază. În grupa de vârstă 20–24 de ani, proporția celor din afara pieței muncii scade semnificativ, ajungând la 30,9% pentru fete și 24,8% pentru băieți, ceea ce indică o integrare treptată pe piața muncii. Pentru tinerii cu vârste între 25 și 29 de ani, ocuparea forței de muncă devine predominantă: 62% dintre femei și 71,9% dintre bărbați erau angajați, semn că tranziția de la educație la viața profesională este, în mare parte, finalizată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră