vineri 23 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7764 articole
Ramona Emilian

Politică

VIDEO Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD la europarlamentare? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a criticat decizia partidului de a participa pe o listă comună cu PSD la alegerile europarlamentare. Acesta a afirmat că alianța a reprezentat cel mai dificil moment al carierei sale politice și a susținut că strategia adoptată atunci a afectat credibilitatea PNL, fără a aduce beneficii partidului. „Nu mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD” Întrebat dacă a fost de acord cu formula electorală prin care PNL și PSD au candidat împreună la alegerile pentru Parlamentul European, Mureșan a răspuns fără echivoc. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? Nu voi numi anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost cel mai dificil moment.” Europarlamentarul a susținut că a păstrat o distanță clară față de colegii social-democrați inclusiv pe parcursul campaniei electorale. „Căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi în nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale.” „PNL a fost preocupat de binele PSD” Întrebat dacă principala problemă a listei comune a fost faptul că unii candidați PSD aveau o activitate redusă în Parlamentul European, Mureșan a spus că adevărata miză a fost alta. „Nu asta e problema. Cred că problema a fost de ce PNL în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului.” În opinia sa, PSD a urmărit în mod constant să își maximizeze avantajul politic înaintea alegerilor, iar PNL nu ar fi trebuit să contribuie la această strategie. „Adevărul e următorul: PSD s-a temut întotdeauna de vot și, întotdeauna, PSD a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot, în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră, ca PNL, nu e să facem pe placul PSD. Nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră este să facem ceea ce e bine pentru PNL.” „PNL a pierdut credibilitate” Siegfried Mureșan consideră că strategia politică adoptată în acea perioadă a avut consecințe asupra imaginii ambelor partide, însă spune că preocuparea sa este legată exclusiv de efectele asupra formațiunii din care face parte. „Deci da, cred că în acea etapă PNL a greșit prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitate, atât PNL, cât și PSD.” Europarlamentarul afirmă că obiectivul său este refacerea încrederii în PNL, nu evaluarea costurilor politice suportate de partenerul de coaliție. „Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau să o recuperăm.”

VIDEO Credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună cu PSD la europarlamentare? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?"
VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

VIDEO Trebuia să-mi dau seama că nu le pot lua tot cașcavalul, că rămân flămânzi toți (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Trebuia să-mi dau seama că nu le pot lua tot cașcavalul, că rămân flămânzi toți (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, antreprenorul și fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a vorbit deschis despre dificultățile pe care le-a întâmpinat în încercarea de a promova reforme în administrația publică. Acesta a recunoscut că a subestimat rezistența sistemului la schimbare și că a încercat să impună transformări prea rapide, fără a ține cont de interesele politice și administrative existente. „Semnalul a fost: terminați cu prostiile!” Fostul vicepremier a povestit că primele semnale de opoziție au apărut imediat după constituirea grupului de lucru însărcinat să pregătească reformele. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Când am strâns grupul de lucru ca să începem să dezbatem cum să facem, deja apăruse la televizor ideea că ce fac ăștia la guvern. Deci de a doua zi, pentru că acolo la guvern se uita lumea cine intră, cine iese și așa mai departe. Deci semnalul a fost: terminați cu prostiile!”, a declarat Anastasiu. Întrebat dacă presiunile veneau doar prin mesaje indirecte sau au existat și confruntări directe cu colegii din Guvern, acesta a confirmat că astfel de situații au existat, fără însă a dori să ofere exemple concrete. „Au fost și ciocniri directe. Dar aș dori să nu intru în astfel de exemple. Unele sunt înregistrate și în ședinția de guvern, dar, încă o dată, poate că am greșit și eu, neștiind cum să comunic politic.” „Am vrut să lase tot cașcavalul” În dialogul din podcast, discuția a ajuns și la metafora „cașcavalului”. Întrebat dacă ar fi fost posibil ca oamenii implicați să fie convinși să renunțe voluntar la aceste avantaje, Anastasiu a admis că strategia sa a fost prea radicală. „Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte, și încă o parte și încă o parte. Eu am vrut să lase tot. Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Aici cred că e și greșeala mea. Trebuia să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot să o iau cu totul și repede, că rămân flămânzi toți.” Fostul vicepremier a sugerat că o reformă etapizată ar fi avut șanse mai mari de succes decât o încercare de restructurare radicală. Reformele, între urgența economică și realitatea politică Anastasiu a explicat că atât el, cât și premierul Ilie Bolojan, și-au dorit implementarea rapidă a reformelor, însă contextul economic și lipsa timpului au influențat ritmul deciziilor. „Și atunci cred că soluția este să începem cumva: anul ăsta, 10–15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta, discutasem cu premierul Bolojan, și eu, și dânsul am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită finanțatorii noștri la noi și, constrânși de asta, în lipsa timpului și, poate, a lipsei experienței politice din partea mea, am vrut prea mult.”

Evaluarea Națională 2026: când și cum pot elevii să își vizualizeze lucrările înainte de contestații
Eveniment

Evaluarea Națională 2026: când și cum pot elevii să își vizualizeze lucrările înainte de contestații

Elevii care au susținut Evaluarea Națională 2026 își pot vizualiza lucrările înainte de a decide dacă depun contestație, potrivit procedurii stabilite de Ministerul Educației și Cercetării. Evaluarea Națională 2026, vizualizarea lucrărilor Cererea pentru vizualizarea lucrărilor poate fi depusă exclusiv pe 1 iulie, între orele 14:00 și 18:00, după afișarea rezultatelor inițiale, fie la școală, fie prin e-mail. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) Este al doilea an consecutiv în care absolvenții de clasa a VIII-a beneficiază de această posibilitate înainte de depunerea contestațiilor. Procedura include calendarul complet, pașii de urmat și regulile aplicabile în procesul de vizualizare și reevaluare a lucrărilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

La doar 16 ani a creat o platformă AI care detectează știrile false: un licean din Iași combate manipularea online
Eveniment

La doar 16 ani a creat o platformă AI care detectează știrile false: un licean din Iași combate manipularea online

Într-un context în care știrile false, propaganda și conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale circulă tot mai rapid în mediul online, un elev de liceu din Iași a creat o platformă AI dedicată combaterii dezinformării. Adolescentul care luptă cu manipularea online Alexandru Pătrașcu, elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, este fondatorul TruthSeeker, un instrument care analizează articole, imagini și videoclipuri pentru a identifica știrile false, propaganda și tehnicile de manipulare. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) Platforma oferă nu doar un verdict asupra veridicității informațiilor, ci și context despre sursa acestora, modul de prezentare și metodele de influențare utilizate, urmând să fie extinsă printr-o aplicație mobilă și o extensie de browser. Ideea proiectului a apărut în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, când tânărul a observat amploarea campaniilor de manipulare și a decis să folosească inteligența artificială pentru a ajuta utilizatorii să distingă informațiile reale de cele înșelătoare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nereguli în lanț la Spitalul Municipal Pașcani: angajări contestate, salarii calculate greșit și audit lipsă
Eveniment

Nereguli în lanț la Spitalul Municipal Pașcani: angajări contestate, salarii calculate greșit și audit lipsă

Camera de Conturi Iași a identificat mai multe nereguli la Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, în urma unui control care a verificat angajările, promovările și plata salariilor din anul 2024. Spitalul Municipal Pașcani, nereguli în lanț Auditorii au semnalat suspiciuni privind angajarea unui biolog și promovarea acestuia ca biolog specialist, arătând că vechimea necesară ar fi fost justificată prin contracte de prestări servicii, iar certificatul de specialist ar fi fost folosit fără să fi fost depus la dosarul de concurs. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) Raportul Camera de Conturi Iași evidențiază și alte deficiențe, precum neactualizarea la timp a statelor de funcții, raportarea eronată a unor venituri salariale către ANAF și greșeli în calculul salariilor. Totodată, auditorii au constatat că spitalul nu a efectuat în 2024 auditul public intern obligatoriu, încălcând obligațiile prevăzute de legislația în vigoare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Talentatul domn Nazare: dorit de Veștea și Grindeanu în Guvern, nesancționat de PNL-Bolojan
Politică

Talentatul domn Nazare: dorit de Veștea și Grindeanu în Guvern, nesancționat de PNL-Bolojan

Alexandru Nazare este una dintre cele mai absconse figuri ale actualei scene politice: ministru liberal al Finanțelor în Guvernul Ilie Bolojan, fost membru PDL, fost europarlamentar, fost ministru în mai multe guverne și, în același timp, un politician apreciat public inclusiv de liderul PSD Sorin Grindeanu. Deși a fost demis spectaculos în 2021, acuzat fiind de simpatii pro-PSD, a revenit la Finanțe în 2025 și a traversat mai multe controverse fără sancțiuni politice vizibile. Grindeanu și relația personală cu „Alex” Nazare Președintele PSD a declarat miercuri că, în cazul în care va fi nominalizat premier, Guvernul pe care îl va alcătui nu va avea niciun vicepremier și că va reduce numărul secretarilor de stat. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false În același context, Grindeanu nu a exclus ca Alexandru Nazare să fie cooptat în viitoarea echipă guvernamentală. „Alexandru Nazare, în acest an, a fost un ministru bun al Finanţelor, un ministru care a ţinut bine sub control lucrurile. Şi da, eu îl apreciez. Dar în acest moment facem paşi înainte, sau speculăm despre ceva ce e, să spunem, o etapă viitoare. Alex Nazare, dincolo de relaţia personală care mă leagă cu el, în acest moment e un ministru al Finanţelor care a făcut treabă. O să vedem”, a afirmat liderul PSD. Cu alte cuvinte Nazare este ministru într-un guvern condus de Ilie Bolojan, lider PNL, dar este evaluat pozitiv de șeful PSD, partid aflat într-o relație politică tensionată cu liberalii. Un ministru liberal apreciat de PSD Alexandru Nazare pare să fi reușit ceea ce puțini politicieni români reușesc: să rămână acceptabil pentru mai multe tabere politice, chiar și în perioade de conflict. În prezent, Nazare ocupă funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul Ilie Bolojan, după ce a mai condus același minister în perioada decembrie 2020 – iulie 2021, în Guvernul Florin Cîțu. De asemenea, a fost ministru al Transporturilor și Infrastructurii în 2012, în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Faptul că Sorin Grindeanu îl descrie drept „un ministru bun” și spune că are o relație personală cu acesta arată că Nazare nu este perceput strict ca un reprezentant al PNL, ci ca o posibilă soluție tehnică pentru un portofoliu sensibil. Strategia „băiatului cuminte cu cifrele” Alexandru Nazare este perceput de mulți drept prototipul „supraviețuitorului perfect” din politica românească. Nazare nu s-a ridicat singur, ci a fost promovat strategic de-a lungul anilor de figuri extrem de influente: Nazare a fost considerat ani la rând „pila” și protejatul liderului PNL Suceava, Gheorghe Flutur, unul dintre cei mai grei și longevivi oameni din partid. La începutul carierei sale în PDL, Anca Boagiu și Radu Berceanu au fost cei care l-au propulsat în poziții-cheie la Transporturi și Afaceri Europene. În momentele în care partidele se află în războaie politice totale și liderii își „taie capetele” reciproc în public, Nazare adoptă un profil discret. El se prezintă mereu ca specialistul tehnocrat, pasionat de dosare europene, bugete și ratinguri de țară. Această imagine de „om serios care își vede de treabă” îl face o variantă ideală de compromis atunci când partidele au nevoie de un nume care să nu polarizeze. Intrarea în BNR ca plasă de siguranță Numirea sa în Consiliul de Administrație al BNR în octombrie 2024 a fost o mutare genială de supraviețuire instituțională. Prin suspendarea din PNL, el s-a spălat de „păcatele” politice ale partidului exact înainte ca acesta să explodeze în scandaluri interne. Astfel, când PNL a intrat în criză, el a putut reveni în Guvern curat, ca independent agreat de toate taberele (inclusiv de PSD). Cariera lui Alexandru Nazare Alexandru Nazare este absolvent de științe politice și provine din zona fostului PDL, partid care ulterior a fuzionat cu PNL. A fost membru al Parlamentului European în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, fiind la acel moment cel mai tânăr reprezentant al României în legislativul european. A candidat din partea PDL și a activat în grupul Partidului Popular European. Ulterior, a ocupat mai multe funcții în administrația centrală. A fost secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene, în perioada 2009–2010, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, între aprilie și noiembrie 2010, și secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, între 2010 și 2012, în mandatul Ancăi Boagiu. Nazare a fost deputat de Brăila, ales în 2012 din partea PDL, și senator de Prahova, ales în 2020 din partea PNL. În octombrie 2024, a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, funcție din care ulterior s-a suspendat pentru a prelua mandatul de ministru al Finanțelor. Acuzațiile privind simpatiile pentru PSD Cariera lui Alexandru Nazare nu a fost lipsită de controverse. În iulie 2021, premierul Florin Cîțu l-a revocat brusc din funcția de ministru al Finanțelor, decizie care a provocat un scandal major în PNL. Potrivit informațiilor publicate la acel moment, una dintre nemulțumirile premierului Florin Cîțu era legată de readucerea în minister a unor funcționari sau directori care activaseră în perioadele guvernelor PSD. Nazare a fost acuzat atunci că ar fi angajat persoane considerate apropiate de PSD și de Darius Vâlcov. Printre numele menționate s-au aflat Mihail Diaconu, fost secretar general al Ministerului Finanțelor, și Ciprian Badea, fost director al Direcției Juridice din minister. Sursele politice citate atunci susțineau că Florin Cîțu era nemulțumit și de numirea Ancăi Boagiu în Consiliul de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. În ciuda scandalului, Nazare a revenit ulterior în prim-planul politic și a preluat din nou portofoliul Finanțelor. Firme inactive fiscal și datorii În septembrie 2025, DeFapt.ro a publicat o investigație potrivit căreia Alexandru Nazare deținea pachete de acțiuni la două firme declarate inactive fiscal de ANAF. Una dintre companii ar fi avut datorii raportate de aproape 1,7 milioane de lei. Informația era cu atât mai relevantă cu cât Nazare conducea Ministerul Finanțelor, instituția care are în subordine ANAF și care gestionează politicile fiscale ale statului. Cu toate acestea, dezvăluirile nu au dus la o sancțiune politică publică din partea PNL sau a premierului Ilie Bolojan. Asocierea cu un politician grec acuzat de pedofilie O altă investigație publicată de DeFapt.ro a arătat că Alexandru Nazare a fost asociat în firma Winkampaign SRL cu Nikolaos Georgiadis, fost parlamentar grec implicat într-un scandal de pedofilie. Potrivit investigației, Georgiadis, considerat apropiat al premierului grec Kyriakos Mitsotakis, a evitat condamnarea definitivă prin prescrierea faptelor. Ancheta jurnalistică a criticat menținerea acestei asocieri de afaceri de către oficialul român. Nici acest episod nu a produs, cel puțin public, o reacție politică majoră în interiorul PNL. Scandalul de la ANAF Antifraudă În noiembrie 2025, Alexandru Nazare s-a aflat în centrul unui nou scandal, după schimbări importante operate la vârful Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Ministrul Finanțelor a declarat că a cerut inclusiv sprijinul serviciilor de informații, invocând existența unor cazuri „foarte grave” de corupție în interiorul aparatului fiscal. Declarațiile au ridicat întrebări privind amploarea problemelor din ANAF, dar și privind modul în care Ministerul Finanțelor gestionează structurile de control fiscal. De ce nu este sancționat Nazare de PNL-Bolojan Cazul Alexandru Nazare ridică o întrebare politică importantă: de ce un ministru aflat în centrul mai multor controverse nu este sancționat de conducerea PNL? Primul răspuns este unul instituțional. Astfel, în octombrie 2024, Nazare s-a suspendat din PNL pentru a ocupa funcția de membru în Consiliul de Administrație al BNR. În momentul revenirii la Ministerul Finanțelor, el nu s-a mai aflat în postura unui lider sau activist liberal, ci în cea de tehnocrat provenit din zona partidului. Un partid poate își sancționa, suspenda sau exclude membrii. În cazul lui Nazare, însă, conducerea PNL nu mai dispune de instrumentele disciplinare clasice, tocmai pentru că acesta și-a suspendat apartenența politică. Cu alte cuvinte, Alexandru Nazare este asociat politic cu PNL, dar nu mai este, formal, un actor aflat sub autoritatea directă a structurilor de partid. Un al doilea răspuns ține de utilitatea sa administrativă. Ministerul Finanțelor este unul dintre cele mai dificile portofolii guvernamentale, într-o perioadă dominată de deficit bugetar, presiuni din partea Comisiei Europene și necesitatea implementării unor reforme fiscale sensibile. În aceste condiții, schimbarea ministrului ar însemna deschiderea unui nou front politic pentru Guvernul Bolojan. Există și o explicație legată de profilul său politic. Nazare nu controlează organizații importante ale PNL, nu conduce o facțiune internă și nu este perceput ca un potențial rival pentru actuala conducere a partidului. Spre deosebire de alți lideri liberali, el nu reprezintă o amenințare pentru echilibrul de putere din interiorul formațiunii. În fine, Nazare beneficiază și de o rară acceptabilitate transpartinică. Faptul că liderul PSD Sorin Grindeanu îl laudă public și nu exclude cooptarea lui într-un eventual guvern social-democrat arată că ministrul Finanțelor este perceput mai degrabă ca un specialist decât ca un soldat de partid.

Apa de la robinet îi distruge electrocasnicele: ApaVital susține că analizele confirmă potabilitatea
Eveniment

Apa de la robinet îi distruge electrocasnicele: ApaVital susține că analizele confirmă potabilitatea

Un ieșean care locuiește în complexul IRISS din Valea Lupului reclamă calitatea apei furnizate de ApaVital și susține că, deși plătește tarife ridicate, filtrele de bumbac din locuință se înnegresc în doar câteva zile din cauza sedimentelor. ApaVital, acuzată de calitatea apei furnizate Bărbatul afirmă că depunerile de calcar și nisip ar fi afectat deja electrocasnicele din apartament și spune că a depus o sesizare la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Nemulțumit de răspunsurile primite, acesta intenționează să se adreseze și Direcției de Sănătate Publică, însă susține că a fost informat că analiza unei probe de apă l-ar costa aproape 100 de euro. În replică, ApaVital precizează că testele de laborator efectuate indică faptul că apa furnizată în zonă este potabilă și respectă toate standardele legale în vigoare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan nu este obligat să dizolve Parlamentul: ce spune Constituția despre rolul președintelui
Politică

Nicușor Dan nu este obligat să dizolve Parlamentul: ce spune Constituția despre rolul președintelui

Căderea Guvernului Veștea în urma votului din Parlament a amplificat criza politică și a readus în discuție posibilitatea dizolvării Legislativului și organizării alegerilor anticipate. Dizolvarea Parlamentului, prevederile legii Conf. dr. Marius Nicolae Bălan, specialist în drept constituțional și director al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, explică ce opțiuni are președintele Nicușor Dan în actualul context. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Potrivit acestuia, dizolvarea Parlamentului nu reprezintă o obligație constituțională, ci o prerogativă pe care șeful statului o poate exercita sau nu, în funcție de circumstanțele politice și instituționale. Expertul consideră că actuala formulare a articolului 89 din Constituție, care reglementează dizolvarea Parlamentului, ridică numeroase semne de întrebare și lasă loc unor interpretări complexe privind raportul dintre Guvern, Parlament și președinte. Continuarea, în Ziarul de Iași

Buletinul electronic gratuit, disponibil până la finalul verii. Ce costuri vor fi după 29 august
Eveniment

Buletinul electronic gratuit, disponibil până la finalul verii. Ce costuri vor fi după 29 august

Românii care doresc să obțină gratuit cartea electronică de identitate vor avea la dispoziție încă două luni, după ce autoritățile au decis prelungirea termenului până la 29 august 2026. Buletinul electronic gratuit până la 29 august Măsura vine pe fondul creșterii constante a cererii pentru noile buletine cu cip, iar la Iași au fost emise deja peste 40.000 de astfel de documente. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, sistemul de eliberare funcționează în continuare pe baza programărilor online, iar gratuitatea rămâne valabilă până la finalul lunii august. După expirarea acestui termen, cartea electronică de identitate va costa 70 de lei, în timp ce varianta simplă, fără cip, va avea un tarif de 40 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consultări-maraton la Cotroceni după eșecul Veștea: PSD respinge AUR, USR respinge PSD, PNL și UDMR caută o ieșire din blocaj
Politică

Consultări-maraton la Cotroceni după eșecul Veștea: PSD respinge AUR, USR respinge PSD, PNL și UDMR caută o ieșire din blocaj

După eșecul învestirii Guvernului Veștea, Nicușor Dan a convocat, marți, consultări de urgență cu toate partidele și formațiunile parlamentare. Discuțiile s-au desfășurat într-un ritm accelerat, fiecare delegație având la dispoziție aproximativ 30 de minute pentru a-și prezenta poziția și soluțiile pentru depășirea blocajului politic. O majoritate încă greu de conturat În ciuda urgenței politice, consultările nu au conturat încă o formulă clară de guvernare. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Pe de o parte, consultările au confirmat existența unor diferențe importante între principalele partide parlamentare, pe de alta, toate formațiunile recunosc necesitatea ieșirii rapide din blocajul politic. PSD este dispus să guverneze și să desemneze premierul, însă exclude AUR. USR refuză orice formulă care include PSD. AUR insistă asupra unui premier propriu și contestă legitimitatea desemnărilor anterioare. PNL, UDMR și grupul minorităților încearcă să construiască formule de compromis bazate pe susținere parlamentară și stabilitate. PSD își asumă guvernarea, exclude orice colaborare cu AUR Partidul Social Democrat a transmis că este pregătit să participe la formarea unui nou executiv și chiar să preia conducerea acestuia. La finalul consultărilor, liderul interimar Sorin Grindeanu a declarat că social-democrații doresc încheierea disputelor politice și formarea rapidă a unei majorități stabile. Potrivit acestuia, PSD a venit la Cotroceni cu propuneri concrete și cu disponibilitatea de a contribui la depășirea crizei. Mesajul cel mai ferm transmis de liderul social-democrat a fost însă excluderea categorică a unei colaborări cu Alianța pentru Unirea Românilor. Grindeanu a precizat că partidul său este pregătit să își asume atât participarea la guvernare, cât și funcția de prim-ministru, dacă aceasta va fi soluția identificată în urma negocierilor. Poziția PSD complică însă posibilitatea formării unor majorități parlamentare alternative, în condițiile în care AUR reprezintă una dintre cele mai importante forțe politice din actualul legislativ. AUR cere desemnarea unui premier propriu Delegația AUR a mers la consultări cu o propunere proprie de premier și cu un program de guvernare pe care îl consideră o soluție pentru ieșirea din criză. George Simion a susținut că partidul său respectă rezultatul alegerilor și că, fiind al doilea partid ca pondere parlamentară, trebuie să joace un rol central în formarea viitorului executiv. Liderul AUR a declarat că formațiunea pe care o conduce poate susține doar un premier propus de AUR și a criticat desemnările anterioare făcute de șeful statului, pe care le consideră incompatibile cu voința exprimată de alegători. În discursul său, Simion a mers mai departe și a evocat posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan, în cazul în care acesta va continua, în opinia sa, să ignore rezultatele electorale. Totodată, liderul AUR a afirmat că partidul său nu este antioccidental, ci susține parteneriatul transatlantic și valorile democratice. Poziția AUR rămâne însă dificil de conciliat cu cea a PSD, care a exclus orice colaborare. PNL propune un „Pact pentru România” Partidul Național Liberal a venit la consultări cu o propunere structurată în jurul unui acord politic mai amplu. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a susținut necesitatea unui „Pact pentru România”, care să fie valabil până la sfârșitul anului și să stabilească obiective clare privind reducerea deficitului bugetar, implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și atragerea fondurilor europene. Potrivit liderului liberal, un asemenea acord ar trebui să includă și garanții de stabilitate politică, astfel încât partidele semnatare să nu depună moțiuni de cenzură pe temele convenite. Bolojan a prezentat două variante de lucru. Prima presupune un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, iar cea de-a doua un executiv minoritar susținut de PSD. În viziunea liberalilor, stabilitatea și predictibilitatea sunt elementele-cheie pentru depășirea actualei situații politice și economice. USR refuză participarea la un guvern cu PSD Uniunea Salvați România a transmis unul dintre cele mai clare mesaje ale zilei: nu va susține o formulă guvernamentală din care să facă parte PSD. Președintele USR, Dominic Fritz, a argumentat că România are nevoie de reforme profunde, inclusiv reducerea privilegiilor, diminuarea cheltuielilor statului, digitalizarea administrației și debirocratizarea instituțiilor. În opinia liderului USR, aceste obiective nu pot fi realizate în parteneriat cu PSD, partid despre care susține că și-a pierdut încrederea publică. USR s-a declarat dispus să participe la un guvern minoritar alături de PNL și UDMR și a precizat că nu se teme de eventuale alegeri anticipate, pe care le vede drept o posibilă modalitate de revalidare democratică. Poziția formațiunii reduce însă și mai mult spațiul de negociere dintre principalele partide parlamentare. UDMR, trei formule de guvernare, respinge anticipatele Una dintre cele mai elaborate intervenții a aparținut președintelui UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a prezentat trei posibile formule de guvernare: - un guvern minoritar PNL-USR-UDMR susținut de PSD; - un guvern monocolor PSD susținut de PNL, UDMR și grupul minorităților; - refacerea unei formule apropiate de fosta coaliție PSD-PNL-UDMR. Kelemen Hunor a insistat asupra ideii că România are nevoie de stabilitate și că orgoliile politice trebuie lăsate deoparte. Liderul UDMR a respins categoric ideea alegerilor anticipate, argumentând că actualul cadru constituțional și legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru organizarea lor într-un termen rezonabil. Potrivit acestuia, o asemenea opțiune ar putea lăsa România luni de zile fără un parlament funcțional și fără un guvern cu puteri depline. Minoritățile naționale cer mediere prezidențială Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale a pledat pentru o formulă de compromis între forțele politice pro-europene și pro-atlantice. Liderul grupului, Varujan Pambuccian, a susținut că este necesară construirea unei formule în care partidele să colaboreze chiar dacă există diferențe majore între ele. Potrivit acestuia, este probabil ca viitorul executiv să fie unul minoritar, iar rolul președintelui Nicușor Dan ar trebui să fie acela de mediator al negocierilor. Minoritățile consideră că România are nevoie de continuitate administrativă și de finalizarea proiectelor începute în ultimii ani. SOS România cere demisia președintelui Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a criticat modul în care au fost gestionate procedurile privind formarea guvernului și a cerut ca orice program de guvernare să fie prezentat Parlamentului cu suficient timp înainte de vot. Ea a susținut că actuala clasă politică este preocupată mai degrabă de împărțirea funcțiilor decât de problemele cetățenilor și a vorbit despre existența unor diviziuni profunde în societate. Șoșoacă a declarat că i-a cerut președintelui Nicușor Dan să demisioneze și a pledat pentru negocieri extinse între toate forțele politice înaintea desemnării unui nou executiv. POT se delimitează de AUR Partidul Oamenilor Tineri a adoptat o poziție diferită de cea a AUR, deși cele două formațiuni au împărțit în trecut o parte din electorat. Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a declarat că partidul său susține o formulă de guvernare pro-occidentală și pro-americană și că dorește includerea unor proiecte considerate benefice pentru cetățeni în programul viitorului guvern. Ea a insistat asupra necesității unei abordări responsabile și a afirmat că POT dorește să joace rolul unui factor de echilibru în actuala criză. În același timp, Gavrilă s-a distanțat explicit de comportamentul și strategia politică a AUR. Propuneri alternative de premier din partea grupurilor parlamentare Consultările au adus și câteva propuneri surprinzătoare pentru funcția de prim-ministru. Grupul parlamentar Uniți pentru România l-a propus pe Victor Ponta, argumentând că experiența sa guvernamentală și capacitatea de dialog ar putea facilita formarea unei majorități parlamentare. La rândul său, grupul PACE – Întâi România a propus-o pe avocata Cosmina Cerva pentru funcția de premier. Susținătorii acestei variante consideră că un prim-ministru femeie ar putea juca un rol de mediator între taberele aflate în conflict. Ambele propuneri au fost prezentate președintelui, fără ca acestea să beneficieze, cel puțin deocamdată, de susținere extinsă în Parlament.

După respingerea Guvernului Veștea: Bolojan cere executiv minoritar, Orban respinge varianta Grindeanu, AUR evocă alegeri anticipate
Politică

După respingerea Guvernului Veștea: Bolojan cere executiv minoritar, Orban respinge varianta Grindeanu, AUR evocă alegeri anticipate

Respingerea în Parlament a învestirii Guvernului Veștea a declanșat un nou val de reacții politice și a adâncit incertitudinea privind viitoarea formulă de guvernare. În timp ce premierul interimar Ilie Bolojan susține formarea rapidă a unui executiv minoritar bazat pe un pact național, fostul lider liberal Ludovic Orban îl avertizează pe președintele Nicușor Dan să nu îi ofere mandatul de premier lui Sorin Grindeanu. De cealaltă parte, AUR vorbește despre o criză politică de durată și evocă tot mai des perspectiva alegerilor anticipate. Ilie Bolojan: „România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline” La scurt timp după votul din Parlament, premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că România nu își mai permite prelungirea blocajului politic și are nevoie de un executiv funcțional, capabil să ia decizii și să ofere stabilitate. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Liderul liberal a subliniat că viitorul guvern trebuie construit pe transparență, reguli clare și respectarea principiilor democratice, criticând totodată jocurile politice din culise. „România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline. Un guvern construit pe transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice. Jocurile de culise și trădările și-au arătat limitele. Ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista”, a transmis Bolojan. PNL își menține propunerea privind formarea unui guvern minoritar, susținut de un pact național care să stabilească principalele priorități ale țării pentru următoarele șase luni. Potrivit lui Bolojan, liberalii sunt pregătiți să participe la găsirea unei soluții politice, însă aceasta trebuie să fie „corectă, asumată, transparentă și construită în interesul real al României”. Ludovic Orban: „Sub nicio formă Grindeanu” Mult mai tranșant s-a exprimat Ludovic Orban, fost consilier prezidențial pe probleme de politică internă și fost președinte al PNL. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a susținut că Sorin Grindeanu nu ar trebui să primească mandatul de a forma un nou guvern. Orban consideră că atât Guvernul Tomac, cât și Guvernul Veștea au reprezentat, în esență, proiecte politice asumate de PSD și că ambele au eșuat în tentativa de a obține o majoritate parlamentară. „Sub nicio formă Grindeanu. (...) PSD este cel care a eșuat de două ori în tentativa de a obține majoritate pentru două propuneri de prim-ministru asumate și susținute doar de PSD”, a afirmat fostul lider liberal. În opinia sa, faptul că două formule guvernamentale susținute de social-democrați nu au reușit să treacă de Parlament reprezintă un argument suficient pentru ca PSD să nu mai primească un nou mandat de la șeful statului. Critici dure la adresa liderului PSD Ludovic Orban a lansat și o serie de atacuri directe la adresa lui Sorin Grindeanu, despre care spune că nu mai beneficiază nici de susținere publică, nici de sprijin politic consistent în interiorul propriului partid. Fostul premier îl acuză pe liderul PSD că a contribuit la destabilizarea foștilor parteneri de coaliție, că a exclus USR din negocierile politice și că a încercat să își consolideze influența prin atragerea unor parlamentari din alte formațiuni. De asemenea, Orban susține că experiența anterioară a lui Grindeanu în funcția de prim-ministru nu recomandă o nouă nominalizare și afirmă că partenerii internaționali ai României și agențiile de rating privesc cu neîncredere o eventuală revenire a acestuia la Palatul Victoria. Apel către Nicușor Dan și amenințarea anticipatelor În mesajul său, Ludovic Orban i-a cerut explicit președintelui Nicușor Dan să evite o nouă nominalizare din partea PSD și să susțină o formulă guvernamentală alcătuită în jurul PNL, USR și UDMR. Potrivit acestuia, un guvern minoritar cu profil reformist ar reprezenta singura opțiune viabilă în actualul context politic. Mai mult, Orban consideră că, în cazul în care și această formulă ar fi respinsă de Parlament, șeful statului ar trebui să ia în calcul dizolvarea Legislativului și organizarea de alegeri anticipate. AUR evocă anticipatele Din partea opoziției, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că respingerea Guvernului Veștea este doar un episod al unei crize politice mult mai profunde, care nu va putea fi rezolvată prin formule de compromis negociate în spatele ușilor închise. Peiu afirmă că România intră într-o perioadă în care majoritățile parlamentare vor putea fi doar temporare și construite în mod transparent. „Criza politică este mult mai amplă decât a anticipat-o oricine și va rămâne până în 2028 sau până la alegerile anticipate, care sunt mai aproape decât oricând”, a declarat liderul AUR. Acesta susține că perioada „aranjamentelor de culise” și a negocierilor individuale pentru obținerea voturilor s-a încheiat și că actuala clasă politică trebuie să accepte existența unor majorități fragile, formate în jurul unor obiective limitate și pe termen scurt. Avertisment pentru partidele aflate la putere Petrișor Peiu a lansat și un avertisment la adresa președintelui Nicușor Dan și a partidelor PSD, PNL, UDMR și USR. În opinia sa, continuarea excluderii opoziției din negocierile politice riscă să erodeze și mai mult legitimitatea actualei clase politice și să alimenteze tensiunile din societate. Liderul AUR susține că ignorarea opoziției ar putea avea consecințe nu doar electorale, ci și asupra percepției publice privind funcționarea democratică a instituțiilor. Negocieri dificile pentru desemnarea unui nou premier După respingerea Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan este obligat să reia consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. În lipsa unei majorități clare și pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre principalele formațiuni politice, procesul de formare a unui nou guvern se anunță complicat. În timp ce PNL insistă asupra unei formule minoritare și reformiste, PSD revendică în continuare un rol central în viitoarea guvernare, iar AUR consideră că alegerile anticipate devin o perspectivă tot mai probabilă.

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte a reprezentat un moment important pentru refacerea imaginii României pe plan european, susține europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, acesta a afirmat că țara noastră a traversat în ultimii ani o perioadă de erodare a credibilității externe, cauzată atât de probleme economice, cât și de instabilitatea politică. Potrivit lui Mureșan, victoria lui Nicușor Dan în fața liderului AUR, George Simion, a transmis un semnal clar către partenerii europeni: majoritatea românilor susțin în continuare direcția pro-europeană și reformistă a țării. România a pierdut din credibilitate în perioada 2021-2024 Europarlamentarul liberal consideră că imaginea României a avut de suferit în ultimii ani din cauza acumulării mai multor probleme care au afectat încrederea partenerilor europeni. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Printre acestea, Mureșan a enumerat deficitul bugetar ridicat, întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și instabilitatea politică generată de modificările repetate ale calendarului electoral și de demisia președintelui aflat în funcție. „România a pierdut credibilitate la nivel european în perioada 2021-2024 fiindcă deficit 9%, fiindcă întârzieri la PNRR. Cea de-a treia cerere de plată a stat blocată în timpul mandatului premierului Ciolacu un an și jumătate. Riscam să pierdem 800 de milioane de euro”, a declarat acesta. În opinia sa, toate aceste elemente au contribuit la o diminuare treptată a încrederii de care România se bucura în cadrul Uniunii Europene. Victoria lui Nicușor Dan, un semnal pentru Europa Siegfried Mureșan consideră că alegerea lui Nicușor Dan a reprezentat primul pas important în procesul de recâștigare a credibilității internaționale a României. Potrivit eurodeputatului, scrutinul prezidențial nu a fost interpretat doar ca o alegere între doi candidați, ci ca o opțiune clară între două direcții politice diferite: una pro-europeană și una reprezentată de AUR. „Câștigarea alegerilor de către Nicușor Dan împotriva lui George Simion a fost un prim pas important în restabilirea încrederii internaționale a României și în confirmarea faptului că majoritatea oamenilor din România vor o Românie proeuropeană, modernizată, reformată”, a afirmat Mureșan. Acesta a subliniat că exact acesta este mandatul pe care alegătorii i l-au acordat noului președinte și mesajul pe care liderii europeni l-au înțeles în urma alegerilor. „Acesta este mandatul primit de Nicușor Dan” Europarlamentarul PNL a explicat că partenerii europeni nu urmăresc în detaliu fiecare decizie de politică internă luată la București, însă sunt atenți la marile semnale politice transmise de electorat. Din această perspectivă, alegerea unui președinte perceput ca pro-european a contribuit la consolidarea imaginii României în capitalele europene. „Acesta este mandatul pe care l-a primit Nicușor Dan și asta este ceea ce și liderii europeni au văzut ca fiind mandatul”, a spus Mureșan. El a adăugat că recredibilizarea României nu se poate opri la rezultatul alegerilor prezidențiale și că este nevoie de măsuri concrete pentru consolidarea încrederii. Economia, următorul test pentru credibilitatea României Potrivit lui Siegfried Mureșan, după semnalul politic transmis prin alegerea lui Nicușor Dan, următorul pas esențial pentru consolidarea credibilității externe îl reprezintă măsurile economice adoptate de guvern. În opinia sa, partenerii europeni vor evalua în continuare capacitatea autorităților române de a gestiona problemele economice și de a implementa reformele asumate prin PNRR. „Următorii pași pentru recredibilizarea României au fost măsurile economice luate de guvern în ultimul an”, a concluzionat europarlamentarul liberal.

Nazare recunoaște, cu gura lui Veștea, că ANAF e o gaură neagră, dar nu are nici un plan de reformare
Economie

Nazare recunoaște, cu gura lui Veștea, că ANAF e o gaură neagră, dar nu are nici un plan de reformare

Programul de guvernare al Cabinetului Veștea a recunoscut deschis disfuncționalități pe care mediul de afaceri și consultanții fiscali le semnalează de mult timp. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că identificarea problemelor nu este suficientă în lipsa unor soluții concrete, a unor termene clare și a unor indicatori de performanță măsurabili. Potrivit unei analize realizate de CC Tax Advisory, programul de guvernare oferă un diagnostic corect al problemelor fiscale, însă nu răspunde la întrebarea esențială: cum vor fi acestea rezolvate. ANAF, o instituție care funcționează „în silozuri” Printre principalele probleme identificate în documentul programatic se numără modul de funcționare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), unde activitățile de control, colectare și trezorerie sunt organizate în structuri care comunică insuficient între ele. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Programul recunoaște, de asemenea, că digitalizarea fiscală nu și-a atins toate obiectivele. Deși instrumente precum E-Factura au fost prezentate drept soluții pentru combaterea evaziunii fiscale, acestea au generat costuri și sarcini administrative suplimentare pentru companii, fără a produce o reducere semnificativă a deficitului de colectare a TVA. În analiza sa, CC Tax Advisory apreciază faptul că aceste probleme sunt recunoscute oficial, însă subliniază că simpla constatare a deficiențelor nu reprezintă o reformă. Eliminarea IMCA, amânată până în 2027 Programul prevede eliminarea, începând cu anul 2027, a impozitului minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor aflate pe pierdere. Potrivit consultanților fiscali, măsura este necesară, însă termenul stabilit ridică semne de întrebare privind disponibilitatea reală a autorităților de a implementa rapid reforme fiscale. În ultimii ani, numeroase companii au fost obligate să plătească acest impozit chiar și în situații generate de investiții, restructurări sau fluctuații sezoniere ale activității. Exit tax-ul și riscul unor noi litigii fiscale O altă măsură analizată este introducerea exit tax-ului, în conformitate cu legislația europeană. Specialiștii avertizează însă că lipsa unor reguli clare privind evaluarea activelor transferate în afara țării poate genera conflicte între contribuabili și autoritățile fiscale. În lipsa unor ghiduri detaliate, interpretările ANAF și contestările contribuabililor ar putea conduce la un val de litigii fiscale. Între prevenție și sancțiune Analiza remarcă o contradicție în filosofia fiscală a programului de guvernare. Pe de o parte, documentul vorbește despre o relație mai predictibilă și mai preventivă între stat și contribuabili. Pe de altă parte, pune accent pe înăsprirea măsurilor împotriva evaziunii fiscale. Potrivit experților, conformarea voluntară este stimulată în primul rând prin simplificarea procedurilor și prin construirea încrederii, iar măsurile punitive ar trebui să vină abia după ce infrastructura administrativă funcționează eficient. Reorganizarea ANAF, o promisiune repetată Reforma ANAF este prezentă în programele de guvernare de mai multe cicluri electorale, însă rezultatele au fost limitate. CC Tax Advisory consideră că adevăratul test al reformei nu va fi formularea unor noi obiective pe hârtie, ci modul în care vor fi ocupate funcțiile de conducere și dacă acestea vor fi atribuite prin concursuri reale și transparente. În același timp, analiza observă că programul nu conține un calendar de simplificare a Codului Fiscal și nici măsuri concrete de reducere a poverii administrative generate de sistemele de raportare digitală precum E-Factura, SAF-T sau RO e-Transport. Bonusuri pentru inspectorii fiscali și reevaluarea RO e-Transport Programul de guvernare propune și introducerea unui sistem de bonus-malus pentru angajații ANAF, în funcție de gradul de colectare a creanțelor. Experții avertizează că o astfel de abordare poate încuraja controale agresive și interpretări excesive ale legislației fiscale. Ei amintesc experiența Franței, unde un sistem similar a fost abandonat după creșterea numărului de contestații și deteriorarea calității controalelor. În ceea ce privește sistemul RO e-Transport, programul promite doar o analiză a eficienței sale, fără să precizeze dacă acesta va fi simplificat, modificat sau eliminat. Critica Corneliei Năstase Cornelia Năstase, PhD, CEO CC Tax Advisory, consideră că adevărata problemă a administrației fiscale românești nu este lipsa legislației, ci incapacitatea instituțională de a utiliza eficient informațiile pe care le colectează deja. „România colectează mai puțin decât poate nu pentru că legile sunt prea blânde, ci pentru că ANAF nu are azi capacitatea reală de a valorifica datele pe care deja le deține. Programul de guvernare recunoaște problema, și asta e o premieră. Dar reformarea unui ANAF cu 25.000 de angajați, organizat pe logica anilor ‘90, nu se face printr-un punct din program și o organigramă nouă. Se face cu oameni, cu termene și cu indicatori de performanță care să conteze pentru carierele celor care nu livrează. Altfel, riscăm să avem, din nou, cel mai bun ANAF de pe hârtie din UE.”

Ilie Bolojan ar trebui nominalizat din nou ca premier, susține fostul lider al PNL, Relu Fenechiu
Politică

Ilie Bolojan ar trebui nominalizat din nou ca premier, susține fostul lider al PNL, Relu Fenechiu

După o lungă perioadă de absență din spațiul public, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a revenit cu declarații despre criza politică și negocierile pentru formarea noului Guvern. Fenechiu cere revenirea lui Bolojan Fost lider influent al PNL, Fenechiu susține că responsabilitatea deblocării situației politice îi revine în principal președintelui României, care ar trebui să aibă o intervenție mai fermă în actualul context. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni În opinia sa, partidele care au votat moțiunea de cenzură trebuie să demonstreze că dețin o majoritate parlamentară capabilă să susțină un nou Executiv și să își asume guvernarea. Fenechiu afirmă că, în cazul în care aceste formațiuni nu reușesc să formeze un guvern, președintele ar avea argumente solide pentru a-l desemna din nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră