duminică 26 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7140 articole
Ramona Emilian

Internațional

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii. Teheranul, sponsorul principal al grupării

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a îndemnat sâmbătă Iranul să evite atacurile asupra statelor din Golf, în contextul tensiunilor generate de loviturile americano-israeliene. Mesajul a fost transmis public pe platforma Telegram, într-un moment de escaladare a conflictului regional. Hamas: Iranul are dreptul să răspundă, dar fără a lovi țările vecine În declaraţia oficială, Hamas a afirmat că recunoaşte dreptul Republicii Islamice Iran de a reacţiona la atacurile asupra sa, însă a cerut ca eventualele represalii să nu vizeze statele vecine din regiunea Golfului. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele „Mişcarea îşi îndeamnă fraţii din Iran să nu vizeze ţările vecine”, se arată în mesajul transmis de Hamas. Apel către comunitatea internațională pentru oprirea războiului Hamas a făcut, de asemenea, apel la comunitatea internaţională să intervină pentru a pune capăt conflictului în curs. Organizaţia a cerut demersuri urgente pentru oprirea războiului şi reducerea tensiunilor din regiune. Conflictul dintre Israel și Hamas Mişcarea islamistă, care controlează Fâşia Gaza din 2007, a lansat pe 7 octombrie 2023 un atac major asupra Israelului, declanşând un război devastator în teritoriul palestinian. După doi ani de confruntări intense, un armistiţiu fragil a intrat în vigoare la 10 octombrie 2025. Hamas condamnă uciderea liderului iranian Ali Khamenei Anterior, Hamas a condamnat asasinarea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis într-un atac aerian israelian la Teheran, pe 28 februarie. Organizaţia a descris incidentul drept o „crimă odioasă” şi a subliniat sprijinul pe care liderul iranian l-a oferit cauzei palestiniene. Potrivit Hamas, Khamenei a susţinut „politic, diplomatic şi militar” lupta palestinienilor şi rezistenţa împotriva Israelului.

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii (sursa: iranintl.com)
Restricții de circulație pe Autostrada A2 (sursa: radioconstanta.ro)
Eveniment

Restricții de circulație pe Autostrada A2. Se fac lucrări la rosturi de dilatație

Circulația rutieră este restricționată sâmbătă pe autostrada A2 București – Constanța, pe prima bandă, în ambele sensuri de mers, din cauza unor lucrări la infrastructura rutieră. Lucrări la rosturile de dilatație pe Autostrada Soarelui Centrul INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a anunțat că traficul este restricționat pe prima bandă între kilometrii 160 și 161 ai autostrăzii A2. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Măsura a fost luată pentru efectuarea unor lucrări de întreținere la rosturile de dilatație. Pe durata intervențiilor, circulația se desfășoară doar pe banda a doua, iar viteza maximă permisă în zona lucrărilor este de 60 km/h. Recomandări pentru șoferi Polițiștii le recomandă conducătorilor auto să respecte semnalizarea temporară instalată în zona lucrărilor. De asemenea, șoferii sunt sfătuiți să se asigure temeinic înainte de schimbarea benzii de circulație și să semnalizeze din timp manevra, pentru a evita producerea unor incidente rutiere.

Cel mai ieftin credit de nevoi personale (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Cel mai ieftin credit de nevoi personale: topul băncilor cu cele mai bune oferte

Românii care vor să ia un credit de nevoi personale ar trebui să compare atent ofertele băncilor, deoarece diferențele de cost pot fi semnificative. Credit de nevoi personale, oferte avantajoase Potrivit unei analize realizate pe baza datelor platformei Finzoom, actualizate în martie 2026, cele mai avantajoase oferte din piață sunt în prezent cele ale Salt Bank și Intesa Sanpaolo. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Salt Bank conduce clasamentul cu un cost total estimat de 22.541 de lei, rată lunară de aproximativ 470 de lei și o Dobândă Anuală Efectivă (DAE) de 6,16%, în timp ce Intesa Sanpaolo oferă o rată lunară similară, dar un DAE ușor mai ridicat, de 6,61%. În topul creditelor avantajoase urmează Exim Banca Românească și două produse BRD, unde costul total ajunge la aproximativ 23.200 de lei, diferențele fiind generate în principal de comisioane și polițe de asigurare incluse în ofertă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rezident ATI, paralizat după un accident rutier (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Accidentul care i-a făcut viața un iad: se pregătea de nuntă, acum e paralizat

Rezidentul ATI Iulian Simion, grav rănit într-un accident rutier produs în septembrie 2024, are nevoie de sprijin financiar pentru a-și continua recuperarea medicală. Rezident ATI, paralizat după un accident rutier Tânărul, care a rămas semiparalizat în urma traumatismului cranio-cerebral sever și a stat patru luni în comă, urmează în prezent tratament la un centru de neuro-reabilitare din Barcelona, alături de logodnica sa. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Costurile spitalizării și ale terapiei sunt însă foarte mari și depășesc posibilitățile familiei. Medicii avertizează că recuperarea trebuie continuată fără întrerupere, deoarece întreruperea tratamentului ar putea duce la atrofierea mușchilor și la pierderea progreselor obținute. Continuarea, în Ziarul de Iași

Acuzații de hărțuire la ANAF Bacău (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

Cu ce se ocupă ANAF: hărțuiri interne care au dus la ani de procese, plângeri și sesizări

O angajată a Inspecției Fiscale ANAF din Bacău susține că este hărțuită moral de aproape trei ani de superiorul său direct, pe care îl acuză că o izolează profesional, îi construiește dosare disciplinare și o monitorizează excesiv. Acuzații de hărțuire la ANAF Bacău Un proces câștigat în instanță pare să îi dea dreptate și a readus în atenție conflictul din interiorul instituției. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Totuși, după ce cazul a fost analizat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, concluzia raportului oficial a fost surprinzătoare: colectivul ar fi, de fapt, victima, iar angajata ar fi cea care provoacă tensiunile. Documentele și mărturiile implicate în acest conflict de muncă din ANAF spun însă povești complet diferite. Continuarea, în Ziarul de Iași

Banchiza arctică, la un minim alarmant (sursa: Pexels/Simon Berger)
Mediu

Banchiza arctică, niveluri istorice de scădere: Arctica fără gheață devine o miză strategică

Banchiza din regiunea Arctica se îndreaptă spre una dintre cele mai slabe ierni înregistrate vreodată, potrivit datelor satelitare analizate de specialiști. Fenomenul este considerat o nouă dovadă a accelerării schimbărilor climatice provocate de activitățile umane și are implicații nu doar pentru mediu, ci și pentru echilibrul geopolitic global. Banchiza arctică – stratul de gheață format la suprafața oceanului în timpul iernii – se topește natural în sezonul cald și se reface iarna. În ultimii ani însă, procesul de refacere devine tot mai slab din cauza creșterii temperaturilor globale. O regenerare tot mai redusă a gheții Conform datelor furnizate de National Snow and Ice Data Center (NSIDC), iarna 2025–2026 prezintă o extindere a banchizei chiar mai redusă decât cea înregistrată anul trecut, care fusese deja cea mai mică din ultimii 40 de ani. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Dacă tendința actuală se menține până la finalul lunii martie, sezonul actual ar putea intra în topul celor mai calde ierni din istorie, alături de cele din 2025, 2018, 2017 și 2016. Există chiar posibilitatea ca recordul negativ stabilit anul trecut să fie depășit. Extinderea gheții arctice ar putea atinge un nou minim istoric Specialiștii avertizează că această iarnă ar putea deveni una dintre cele mai nefavorabile pentru banchiza arctică. Samantha Burgess, responsabilă pentru strategie climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), estimează că sezonul actual se va situa „printre primele cinci” cele mai slabe ierni pentru gheața arctică. La rândul său, oceanograful polar Gilles Garric, cercetător la Mercator Ocean International din Toulouse, consideră că situația actuală plasează sezonul chiar „în primele trei”. Anul trecut, banchiza arctică a atins extinderea maximă pe 22 martie, cu o suprafață de aproximativ 14,31 milioane de kilometri pătrați. În această iarnă, cel mai mare nivel înregistrat până acum este de 14,22 milioane de kilometri pătrați, pe 10 martie. Arctica se încălzește de patru ori mai rapid decât restul planetei Creșterea temperaturilor globale afectează în mod disproporționat regiunile polare. Potrivit cercetătorilor, Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai rapid decât restul planetei. Ultimii unsprezece ani au fost printre cei mai calzi înregistrați vreodată la nivel global, iar specialiștii avertizează că tendința continuă. Shaye Wolf, directoare pentru științe climatice la Center for Biological Diversity, atrage atenția asupra gravității situației: omenirea se îndreaptă către o planetă tot mai supraîncălzită, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Topirea accelerată a gheții ar putea amplifica schimbările climatice Regenerarea tot mai slabă a banchizei arctice poate duce la o topire mai rapidă și mai extinsă în timpul verii. Deși topirea gheții marine nu contribuie direct la creșterea nivelului oceanului – spre deosebire de topirea calotelor glaciare sau a ghețarilor – aceasta are efecte climatice importante. Dispariția gheții afectează ecosistemele arctice, deoarece numeroase specii, precum urșii polari sau focile, depind de banchiză pentru hrană și reproducere. În plus, în anumite zone ale Oceanului Arctic, cum ar fi Marea Beaufort sau regiunile marine din apropierea Siberiei, expunerea apei la aer și vânt poate declanșa procese complexe de amestecare a apei, care pot elibera căldură acumulată în adâncuri și pot accelera încălzirea. Arctica devine o miză geopolitică majoră Reducerea stratului de gheață arctică are și consecințe geopolitice importante. Pe măsură ce gheața se retrage, se deschid noi rute maritime și devine posibil accesul la resurse minerale și energetice din regiune. Expertul în securitate climatică Elizabeth Chalecki consideră că Arctica riscă să devină o „nouă Mediterană” – o zonă maritimă comună, înconjurată de state rivale. Interesele geopolitice în regiune sunt tot mai evidente, iar competiția pentru resurse implică actori majori precum Statele Unite, Rusia și Canada. În acest context, președintele american Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința ca Groenlanda – teritoriu aflat sub administrația Danemarcei – să intre sub controlul Statelor Unite. Specialiștii avertizează că topirea accelerată a gheții arctice nu este doar o problemă de mediu, ci și una strategică, care ar putea remodela echilibrul geopolitic al planetei.

România riscă să intre în recesiune în 2026 (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

România riscă să intre în recesiune în 2026: consumul s-a prăbușit cu peste 9%

România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică, dacă tendințele economice de la începutul anului continuă. Avertismentul vine din partea lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România, care atrage atenția asupra scăderii semnificative a consumului. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Cât de vulnerabili suntem la crizele geopolitice”, organizată de CFA România. România ar putea avea creștere economică aproape zero Potrivit lui Adrian Codirlașu, scenariul optimist pentru economia României în 2026 ar fi o creștere economică de aproximativ 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Totuși, există șanse reale ca economia să înregistreze chiar o contracție pe întregul an. „Am fi norocoși dacă avem o creștere economică de 0,5% anul acesta. Sunt șanse mari să fie un mic minus pe tot anul și să avem recesiune, nu doar tehnică”, a declarat președintele CFA România. Scăderea consumului, cea mai îngrijorătoare evoluție economică Unul dintre principalele motive de îngrijorare este prăbușirea consumului înregistrată la începutul anului. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere puternică a comerțului cu amănuntul în luna ianuarie. „Am citit de mai multe ori comunicatul INS pentru a verifica cifra. Minus 9,1% la consum mi s-a părut extraordinar de mare. Este cea mai îngrijorătoare știre economică de la începutul anului”, a explicat Codirlașu. Primele semne de recesiune ar putea apărea încă din primul trimestru Economistul consideră că primele indicii clare privind evoluția economiei vor veni odată cu datele privind PIB-ul pentru primul trimestru al anului. Dacă produsul intern brut va fi mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, România ar putea intra într-o perioadă de recesiune. „Este necesar să vedem datele din trimestrul I. Dacă vom avea un minus față de trimestrul I din anul trecut, este posibil să mergem către o ușoară recesiune”, a precizat Codirlașu. Posibil nou șoc economic în martie Pe lângă scăderea din ianuarie, economiștii se așteaptă ca tendința negativă a consumului să continue. În februarie ar putea exista o ușoară revenire, însă luna martie ar putea aduce un nou șoc negativ. Printre factorii care ar putea influența consumul se numără creșterea prețurilor la combustibil și prudența tot mai mare a populației în cheltuieli, în contextul incertitudinilor economice și geopolitice. Comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în ianuarie Potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în ianuarie 2026 cu 9,1% față de aceeași lună a anului trecut. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, scăderea a fost de 6,5%. Declinul a fost determinat în special de: scăderea vânzărilor de carburanți pentru autovehicule (-13,8%); reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-11,3%); scăderea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%). Guvernul mizează totuși pe o creștere economică În ciuda acestor evoluții, la elaborarea bugetului pentru anul în curs, Guvernul a estimat o creștere economică de aproximativ 1%. Economiștii avertizează însă că evoluția consumului și incertitudinile economice ar putea face ca această prognoză să fie dificil de atins.

Avocații lui Nelu Tătaru contestă ancheta DNA (sursa: Facebook/Nelu Tătaru)
Justiție

Avocații lui Nelu Tătaru cer anularea probelor obținute de DGA, invocă o decizie a Înaltei Curți

Avocații fostului ministru al Sănătății Nelu Tătaru au solicitat miercuri instanței excluderea din dosar a tuturor actelor de urmărire penală realizate de Direcția Generală Anticorupție (DGA), în cauza în care acesta este judecat pentru luare de mită. Apărătorii susțin că instituția nu avea competența legală de a efectua acte de urmărire penală în acest caz și invocă o decizie pronunțată anul trecut de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Apărarea invocă necompetența DGA în anchetă Potrivit avocaților lui Nelu Tătaru, actele de urmărire penală realizate de DGA ar trebui anulate deoarece polițiștii acestei structuri pot fi delegați de procurori doar în dosare care vizează angajați ai Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Avocata Sandra Grădinaru a explicat în fața instanței că au fost ridicate mai multe excepții privind legalitatea anchetei. „Am solicitat instanței constatarea nulității absolute a mai multor acte de urmărire penală din acest dosar pentru că au fost efectuate de un organ necompetent, respectiv DGA. Această instituție nu avea competența să efectueze urmărirea penală pentru domnul doctor Nelu Tătaru”, a declarat apărătoarea. În opinia acesteia, DGA ar putea desfășura astfel de activități doar în cauze care implică personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Alte neregularități invocate în ancheta DNA Pe lângă contestarea competenței DGA, apărarea a ridicat și alte excepții privind modul în care a fost realizată ancheta de către Direcția Națională Anticorupție (DNA). Avocații au solicitat instanței excluderea tuturor probelor rezultate din activitatea Direcției Generale Anticorupție și au semnalat mai multe presupuse neregularități în procedura de urmărire penală. Instanța urmează să analizeze cererile și excepțiile formulate de apărare și să se pronunțe în data de 26 martie. Nelu Tătaru, trimis în judecată pentru luare de mită În octombrie 2024, Nelu Tătaru, deputat de Vaslui și fost ministru al Sănătății, a fost pus sub urmărire penală de procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită în perioada în care profesa ca medic. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi primit sume de bani cuprinse între 100 și 500 de lei, dar și diverse bunuri alimentare. Ulterior, fostul ministru a fost trimis în judecată, însă a respins acuzațiile și a susținut că nu a condiționat niciodată actul medical. Activitate medicală într-un cabinet privat din Huși De profesie medic chirurg, Nelu Tătaru își desfășoară în prezent activitatea într-un cabinet medical privat pe care l-a deschis în municipiul Huși. Procesul în care este judecat pentru luare de mită continuă, iar decizia instanței privind excepțiile ridicate de apărare ar putea avea un impact important asupra desfășurării dosarului.

Zelenski, vizită oficială în România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Zelenski, vizită oficială în România: întâlniri cu președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va efectua joi, 12 martie, o vizită oficială în România. Liderul ucrainean va fi primit la Palatul Cotroceni de către președintele României, Nicușor Dan, potrivit anunțului făcut de administrația prezidențială. Vizita are loc într-un context simbolic și geopolitic important, la scurt timp după marcarea a patru ani de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022. Discuții la nivel înalt despre relațiile bilaterale România–Ucraina Consultările dintre cei doi șefi de stat vor aborda consolidarea relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina, cu accent pe dezvoltarea unui parteneriat amplu, orientat spre viitor. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Agenda discuțiilor include aprofundarea dialogului politic, dar și intensificarea cooperării economice dintre cele două țări. De asemenea, vor fi analizate posibilitățile de colaborare sectorială în domenii strategice precum energia și industriile de apărare. Cooperare regională, conectivitate și reconstrucția Ucrainei Un alt punct important al întâlnirii îl reprezintă dezvoltarea proiectelor de conectivitate și a inițiativelor transfrontaliere dintre cele două state. În același timp, România își reafirmă rolul în sprijinirea procesului de reconstrucție a Ucrainei, după distrugerile provocate de război. Încă din primele zile ale conflictului declanșat de Rusia, Bucureștiul a oferit sprijin multidimensional Kievului și continuă să participe la eforturile internaționale pentru obținerea unei păci juste și durabile, însoțite de garanții solide de securitate pentru Ucraina. Temele regionale și europene, pe agenda discuțiilor În cadrul întâlnirii de la Cotroceni, cei doi lideri vor avea și un schimb de opinii pe teme de actualitate de pe agenda internațională. Printre subiectele abordate se numără procesul de extindere al Uniunea Europeană, relația transatlantică și situația de securitate din regiunea Marea Neagră. Discuțiile vor viza, de asemenea, evoluțiile recente din plan regional și global. Drepturile minorității române din Ucraina, subiect important al dialogului Președintele Nicușor Dan va aborda și tema respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. În mod special, discuțiile vor viza dreptul acestora la educație în limba maternă și necesitatea avansării dialogului bilateral pe această temă sensibilă. Întâlnire oficială și cu premierul Ilie Bolojan În cadrul vizitei oficiale la București, Volodimir Zelenski va avea și o întrevedere cu prim-ministrul României, Ilie Bolojan. Întâlnirea va avea loc la Palatul Victoria, iar discuțiile se vor concentra asupra cooperării bilaterale dintre România și Ucraina, dar și asupra coordonării pozițiilor la nivel european.

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale pentru lipsa de sprijin în războiul contra Iranului

Președintele american Donald Trump a lansat din nou critici dure la adresa Spaniei, acuzând guvernul de la Madrid că „nu cooperează deloc” în operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a calificat atitudinea autorităților spaniole drept „foarte rea” și a reiterat amenințarea de a întrerupe relațiile comerciale cu această țară. Declarațiile vin în contextul în care Spania a refuzat utilizarea unor baze militare pentru operațiunile aeriene americane, obligând avioanele cisternă ale SUA să se mute la alte baze din Europa. Trump acuză Spania de lipsă de cooperare Într-o declarație făcută presei, Donald Trump a afirmat că guvernul spaniol nu oferă sprijin în campania de bombardamente împotriva Iranului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România „Cred că nu cooperează deloc. Cred că s-au comportat foarte rău, foarte rău. Probabil vom întrerupe comerțul cu Spania”, a declarat președintele american. Trump a criticat direct guvernul condus de premierul spaniol Pedro Sánchez, susținând că acesta nu respectă angajamentele din cadrul NATO. Dispută privind cheltuielile pentru apărare Un alt motiv de tensiune invocat de Donald Trump este refuzul Spaniei de a accepta propunerea sa privind majorarea bugetelor militare ale statelor membre NATO la 5% din PIB. Potrivit liderului american, Madridul ar fi singurul guvern care s-a opus deschis acestei solicitări, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o atitudine necooperantă față de alianță. „Oamenii din Spania sunt fantastici. Dar conducerea lor nu este atât de grozavă”, a afirmat Trump. Spania refuză utilizarea bazelor militare pentru atacurile asupra Iranului Tensiunile s-au amplificat după ce autoritățile spaniole nu au permis folosirea bazelor aeriene Naval Station Rota și Morón Air Base pentru operațiunile aeriene americane îndreptate împotriva Iranului. Ca urmare, armata americană a fost nevoită să își relocheze o parte din infrastructura militară în alte state europene. În special, aproximativ 15 avioane de realimentare aeriană KC-135 au fost mutate din Spania către alte baze din Europa. Aceste aeronave sunt esențiale pentru operațiunile militare, fiind utilizate pentru realimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament implicate în misiuni. Amenințările comerciale ale SUA, greu de aplicat Deși Donald Trump a amenințat cu întreruperea comerțului cu Spania, o astfel de măsură ar fi dificil de pus în aplicare. Spania este stat membru al Uniunea Europeană, iar schimburile comerciale cu Statele Unite se desfășoară în cadrul acordurilor economice stabilite între UE și SUA. În aceste condiții, orice decizie privind restricționarea comerțului ar implica negocieri și mecanisme la nivel european, nu doar o decizie unilaterală a Washingtonului.

Putin, perceput tot mai slab în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale SUA

Imaginea președintelui rus Vladimir Putin pare să se deterioreze în percepția publică din Rusia, pe fondul stagnării războiului din Ucraina și al evoluțiilor geopolitice recente. Un sondaj sociologic publicat miercuri arată că tot mai mulți ruși, atât moderați cât și naționaliști, îl consideră pe liderul de la Kremlin prea slab în fața presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump. Percepția este alimentată de o serie de evenimente internaționale majore, de la situația militară din Ucraina până la pierderea unor aliați strategici ai Moscovei, precum Venezuela sau Iranul. Sondaj VTSIOM: sprijinul pentru Putin scade Potrivit unui sondaj realizat de centrul rus de cercetare sociologică VTSIOM, doar 32,1% dintre cetățenii ruși chestionați au declarat că ar avea încredere în Vladimir Putin pentru gestionarea principalelor activități ale statului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Deși președintele rus rămâne politicianul cu cel mai mare nivel de încredere în rândul respondenților, procentul obținut este cel mai mic înregistrat în sondajele similare realizate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Pe locul al doilea în clasament se află ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Disparițiile din spațiul public și reacțiile slabe, criticate de ruși Analiștii consideră că scăderea popularității liderului de la Kremlin este legată și de absențele sale prelungite din spațiul public, dar și de reacțiile considerate insuficiente în fața unor evenimente internaționale majore. Criticile s-au intensificat mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară americană desfășurată pe 3 ianuarie, eveniment care a reprezentat o lovitură importantă pentru influența geopolitică a Moscovei. Frontul din Ucraina: progres minim pentru armata rusă Pe plan militar, situația din Ucraina continuă să afecteze imaginea Kremlinului. Forțele ruse nu au înregistrat progrese semnificative pe front, reușind doar mici avansuri în regiunea Donețk. În schimb, potrivit informațiilor furnizate de armata ucraineană, Rusia ar fi pierdut teritorii în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie în ultimele zile. În același timp, Ucraina a lovit cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică din regiunea rusă Briansk care producea componente electronice pentru rachete. Atacul a provocat și victime civile. Moscova a reacționat acuzând Regatul Unit de implicare directă în conflict, susținând că astfel de rachete nu pot fi lansate de armata ucraineană fără sprijinul tehnic al aliaților occidentali. Pierderea aliaților: Venezuela și Iranul, lovituri pentru Kremlin Situația internațională devine tot mai complicată pentru Rusia și din cauza slăbirii alianțelor sale. După capturarea lui Nicolas Maduro, Moscova se confruntă și cu perspectiva pierderii influenței în Iran. Regimul de la Teheran a fost afectat puternic de bombardamentele americano-israeliene, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei. Deși autoritățile iraniene susțin că mențin controlul politic asupra țării, moartea lui Khamenei este interpretată de analiști apropiați Kremlinului drept un avertisment pentru regimurile autoritare care cooperează strategic cu Rusia. Temeri privind următoarea țintă a SUA În rândul opiniei publice ruse se conturează și temerea că următoarea țintă a Washingtonului ar putea fi Cuba, un alt aliat tradițional al Moscovei. Mulți ruși cred că, în eventualitatea unei intervenții americane, Kremlinul ar avea o reacție similară cu cele din cazul Venezuelei sau Iranului: proteste diplomatice, dar fără acțiuni concrete. Flota din umbră a Rusiei, vizată de Occident Lista dificultăților cu care se confruntă Rusia este completată de acțiunile Occidentului împotriva așa-numitei „flote din umbră”, folosită de Moscova pentru exporturile de petrol. State precum SUA, Franța și Belgia au sechestrat mai multe petroliere suspectate că fac parte din această rețea. Reacția Kremlinului s-a limitat, însă, la proteste diplomatice. Imaginea unui lider slăbit în fața presiunilor externe Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți ruși – inclusiv susținători ai unei politici externe dure – îl percep pe Vladimir Putin drept un lider incapabil să apere eficient interesele Rusiei și ale aliaților săi. În percepția publică, această slăbiciune este amplificată de atitudinea agresivă atribuită administrației conduse de Donald Trump. Apariție publică rară și un moment stânjenitor Una dintre puținele apariții publice ale lui Vladimir Putin din acest an a avut loc pe 8 martie, când liderul rus a transmis un mesaj video cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Discursul a fost însă reluat după ce președintele rus a început să tușească în timpul înregistrării. Prima versiune a mesajului, în care incidentul era vizibil, a fost difuzată din greșeală înainte de a fi înlocuită cu varianta finală.

Doctor al Universității din Iași, legături cu Epstein (sursa: martinnowak.com)
Eveniment

Un doctor al Universității din Iași, foarte apropiat de Epstein, contestat în România

Organizații civice cer retragerea titlului Doctor Honoris Causa acordat de UAIC profesorului Martin Andreas Nowak, invocând legături cu dosarele Epstein. Șapte organizații civice au solicitat Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași retragerea titlului de Doctor Honoris Causa acordat profesorului Martin Andreas Nowak, matematician și biolog la Universitatea Harvard. Solicitarea vine după ce numele cercetătorului ar fi fost menționat de peste 4.000 de ori în documentele legate de dosarele Jeffrey Epstein publicate de Departamentul de Justiție al Statelor Unite. Organizațiile cer universității ieșene să inițieze o procedură oficială de analiză și să adopte o poziție publică clară în acest caz. Scrisoare oficială către conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” Potrivit unui comunicat transmis presei, Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”, alături de Corupția Ucide, Inițiativa România, Reset, Activism Civic Craiova, Rezistența Civică Galați și Asociația Civică Tineri Liberi din Timișoara au adresat o solicitare oficială conducerii UAIC. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace Documentul a fost transmis rectorului universității, Liviu-George Maha, precum și Biroului Executiv al Consiliului de Administrație și Senatului universitar. Organizațiile cer inițierea procedurii de retragere a titlului de Doctor Honoris Causa acordat profesorului Martin Andreas Nowak pe 9 iunie 2010. Referiri la numele UAIC în documentele Epstein În comunicatul organizațiilor civice se arată că documentele publicate de Departamentul de Justiție al SUA ar include o conversație din noiembrie 2009 între asistenta lui Jeffrey Epstein, Lesley Groff, și Martin Andreas Nowak. Potrivit acestora, Groff i-ar fi cerut lui Nowak „numele universității din România de unde ați luat oamenii”. Răspunsul ar fi fost transmis de doctoranda sa de la acea vreme, Corina Tarniță, în prezent profesoară la Universitatea Princeton, care ar fi precizat că cele două tinere menționate proveneau de la Universitatea din Iași. Legătura dintre Nowak și Jeffrey Epstein Conform informațiilor citate de organizațiile civice, relația dintre Martin Andreas Nowak și Jeffrey Epstein ar fi început în 2003, când Epstein a donat 6,5 milioane de dolari Universității Harvard pentru crearea laboratorului Program for Evolutionary Dynamics (PED). Laboratorul a fost fondat și condus de Nowak, iar donația ar fi reprezentat cea mai mare parte din totalul de 9,1 milioane de dolari oferite Harvard în acea perioadă. Potrivit unui raport intern al Universității Harvard din 2020, Epstein ar fi avut un birou personal în cadrul laboratorului și ar fi folosit spațiul de cel puțin 40 de ori după condamnarea sa din 2008, fiind însoțit de tinere femei care lucrau ca asistente. Anchete disciplinare la Harvard Organizațiile civice mai susțin că, după publicarea unor noi documente în cadrul Epstein Files Transparency Act, Universitatea Harvard l-a plasat din nou pe Martin Andreas Nowak în concediu administrativ plătit. În plus, un panel al Comitetului de Conduită al Facultății ar fi recomandat deschiderea unei anchete disciplinare formale. Potrivit informațiilor citate, profesorul Nowak se află în prezent sub a doua investigație disciplinară la Harvard. Poziția Universității „Alexandru Ioan Cuza” Într-un răspuns transmis la o solicitare de informații publice depusă de Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a precizat că nu a existat o colaborare instituțională cu Program for Evolutionary Dynamics de la Harvard în perioada 2008–2012. Totuși, organizațiile civice afirmă că profesoara Corina Tarniță a declarat anterior, pentru publicația The Daily Princetonian, că în acea perioadă programul de cercetare de la Harvard ar fi început să dezvolte o colaborare științifică cu Universitatea din Iași, inclusiv prin vizita unui grup de cercetători. UAIC a mai transmis că nu ar fi putut primi sponsorizări de la un „donator anonim”, fie persoană fizică, fie juridică. Apel pentru retragerea titlului onorific Organizațiile civice invocă articolul 4 din Regulamentul privind acordarea titlurilor onorifice al UAIC, care permite retragerea unui titlu în situații excepționale de încălcare a eticii sau a valorilor instituției. Acestea solicită inițierea procedurii oficiale de retragere a titlului, adoptarea unei hotărâri în Senatul universitar și comunicarea publică a deciziei, însoțită de o motivare clară. De asemenea, organizațiile cer universității să își exprime oficial poziția în cazul în care Senatul decide menținerea titlului acordat profesorului Nowak. „Profesorul Nowak, având titlul de Doctor Honoris Causa al UAIC Iași, are posibilitatea de a desfășura activități didactice și de cercetare în cadrul universității. Distincția i-a fost acordată la doar șapte luni după ce numele universității și două tinere din cadrul UAIC au fost menționate în dosarele Epstein”, a declarat Petre-Daniel Tîrziu, cofondator al Grupului de Inițiativă Civică „În Stradă”.

Avocatul Cuculis, plângere penală împotriva Oanei Țoiu (sursa: Facebook/Avocat Cuculis - C.A Cuculis Si Asociatii)
Eveniment

Avocatul Cuculis, cultivat de Antena 3, i-a făcut denunț penal Oanei Țoiu în cazul Irina Ponta

Avocatul Adrian Cuculis a anunțat miercuri că a depus un denunț penal la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Acesta o acuză de abuz în serviciu, susținând că ar fi intervenit pentru ca Irina Ponta, fiica fostului premier Victor Ponta, să nu fie inclusă într-un zbor de repatriere din Dubai. Plângerea vine în contextul scandalului apărut după ce părinții adolescentei, Victor Ponta și Daciana Sârbu, au afirmat că fiica lor a fost scoasă de pe lista pasagerilor unui avion care urma să aducă în România un grup de copii aflați într-o excursie în Emiratele Arabe Unite. Denunț la DNA după controversa repatrierii copiilor din Dubai Potrivit avocatului Adrian Cuculis, statul român ar fi trebuit să activeze toate mecanismele de protecție pentru cetățenii români aflați în Emiratele Arabe Unite, în contextul tensiunilor din regiune. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace Avocatul susține că, după atacurile cu rachete balistice atribuite Iranului asupra unor zone din Dubai și Abu Dhabi, autoritățile române aveau obligația de a organiza repatrierea urgentă a cetățenilor români aflați în zonă. În denunțul depus la DNA, Cuculis afirmă că Ministerul Afacerilor Externe, prin celula de criză și rețeaua consulară, ar fi trebuit să stabilească modul de evacuare a românilor în funcție de criterii clare de vulnerabilitate. Avocatul invocă protecția minorilor în operațiunile de evacuare Adrian Cuculis susține că prioritizarea persoanelor evacuate ar fi trebuit să țină cont de legislația privind protecția minorilor și a persoanelor vulnerabile. În denunț sunt invocate prevederi din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, precum și din Legea 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap. Avocatul afirmă că procedurile aplicate de celula de criză a Ministerului Afacerilor Externe ar fi fost „netransparente”, iar criteriile de selecție pentru evacuarea din zona de risc nu ar fi fost comunicate clar. Acuzații privind refuzul îmbarcării Irinei Ponta Potrivit avocatului, Irina Ponta, în vârstă de 17 ani, s-ar fi aflat în consulatul României din Dubai în momentul organizării zborului de repatriere. El susține că, odată ajunsă în sediul consulatului, adolescenta ar fi trebuit să intre automat sub protecția statului român. Cuculis afirmă că explicația oferită public de Ministerul Afacerilor Externe – potrivit căreia Irina Ponta nu figura înregistrată în sistemul e-Consulat – nu ar justifica neîmbărcarea acesteia în avionul de repatriere. „Autoritățile române din Dubai au abandonat practic un copil de 17 ani”, susține avocatul în denunțul depus la DNA. Acuzații de intervenție directă a ministrului de Externe În plângerea penală, Adrian Cuculis susține că ministrul Oana Țoiu ar fi cerut explicit ca Irina Ponta să nu fie inclusă în zborul de repatriere. Potrivit avocatului, atunci când i-a fost prezentată lista persoanelor care urmau să fie îmbarcate pe ruta Dubai – București, ministrul i-ar fi solicitat consulului Viorel Richard Badea să nu o includă pe adolescentă, pe motiv că aceasta nu figura în sistemul e-Consulat. Avocatul susține însă că, în ciuda acestei situații administrative, Irina Ponta ar fi trebuit tratată drept persoană vulnerabilă și inclusă în operațiunea de evacuare. Cazul urmează să fie analizat de procurorii DNA, care vor decide dacă există temei pentru deschiderea unei anchete.

Oana Țoiu explică scandalul fiicei lui Ponta (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Politică

Țoiu confirmă că Ponta și/sau Daciana au vrut să-și bage fiica „pe pile” în avionul spre România

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a oferit explicații privind cazul intens mediatizat al Irinei Ponta, care nu a fost inclusă într-un zbor de evacuare către România. Oficialul a declarat, înaintea audierilor din Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților, că situația a fost generată de o „comunicare paralelă” față de canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Potrivit ministrului, în bazele de date ale instituției nu exista înregistrată nicio solicitare oficială pentru un minor neînsoțit, adică pentru Irina Ponta. MAE gestionează „cea mai importantă criză din ultimele decenii” Oana Țoiu a subliniat că Ministerul Afacerilor Externe se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații consulare din ultimele decenii, în contextul crizei internaționale care implică mai multe state și un număr mare de cetățeni aflați în zone cu risc. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace „În acest moment MAE, ca și ministerele de externe ale altor țări, gestionează cea mai importantă criză din ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de țări implicate, gradul de risc și numărul redus de personal din acele zone”, a declarat ministrul. Ea a precizat că presiunea asupra serviciilor consulare este foarte mare, având în vedere solicitările numeroase de sprijin venite din partea cetățenilor români. Niciun minor neînsoțit nu figura în evidențele oficiale Referindu-se la cazul minorei intens discutat în spațiul public, Oana Țoiu a afirmat că, potrivit datelor din sistemele oficiale ale MAE, nu exista nicio solicitare înregistrată pentru un minor neînsoțit. „În bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale anunțate de MAE, nu aveam și nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoțit”, a explicat ministrul. Potrivit acesteia, fiecare consulat a raportat către celula centrală de criză categoriile de persoane vulnerabile incluse în planurile de evacuare. În aceste liste nu apărea categoria minorilor neînsoțiți. Propunere de întoarcere în țară prin zboruri directe În cazul minorei despre care s-a discutat public, autoritățile consulare ar fi propus o alternativă de repatriere. Ministrul a precizat că, din informațiile primite de la consulat, a fost sugerată varianta revenirii în România prin zboruri directe, în afara planului inițial de evacuare. Ea a subliniat că orice minor care solicită sprijin are dreptul la ajutor consular din partea statului român. „Eroare regretabilă” cauzată de o comunicare paralelă Potrivit ministrului de Externe, situația ar fi apărut din cauza unei comunicări informale între personal consular și persoanele implicate, care nu a fost înregistrată în sistemele oficiale. „A existat o comunicare paralelă față de canalele oficiale, în care un membru al personalului consular a purtat o conversație separată de înregistrările formale”, a declarat Oana Țoiu. Această situație a dus la prezența minorei la consulat în afara programărilor și a listelor oficiale raportate către celula centrală de criză. Ministrul a admis că procedurile pot fi îmbunătățite și a anunțat că, după încheierea crizei, va avea loc o evaluare detaliată a modului în care au funcționat mecanismele consulare. Prioritate pentru respectarea regulilor oficiale Șefa diplomației române a insistat asupra faptului că, într-o situație de criză, este esențial ca statul să respecte regulile și procedurile stabilite. Potrivit acesteia, accesul la informații și sprijin trebuie să fie acordat în funcție de înscrierile oficiale și de gradul de vulnerabilitate al persoanelor aflate în dificultate. „Este extrem de important ca statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public și să nu existe un ‘fir scurt’ prin care cineva să aibă acces privilegiat la informații”, a subliniat ministrul. Evaluare internă la consulat Oana Țoiu a precizat că va exista o analiză pentru a stabili cine a purtat discuțiile informale care au generat confuzia. Totuși, ea a subliniat că într-o situație de criză responsabilitatea este atât individuală, cât și colectivă, deoarece mai multe structuri funcționează simultan. Ministrul a explicat că, în momentul în care consulul a solicitat instrucțiuni privind acest caz, i s-a reamintit că lista persoanelor vulnerabile fusese deja finalizată și că locurile disponibile în zborul respectiv erau ocupate. Ministrul respinge acuzațiile de intervenție politică În final, Oana Țoiu a respins ferm speculațiile potrivit cărora ar fi intervenit personal pentru anumite persoane. Ea a declarat că nu a contactat niciun consul pentru a cere informații despre persoane cu nume și prenume și nici despre familiile acestora. „Niciodată nu am sunat niciun consul al României pentru a întreba de o persoană anume. A presupune că un ministru de externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor într-o situație de urgență este la fel ca și cum ați presupune că un ministru al educației ar suna directorii de școli pentru a verifica situația copiilor parlamentarilor”, a afirmat ministrul de Externe.

Laszlo Tokes îl susține pe Viktor Orban (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Politică

Laszlo Tokes îl susține pe Viktor Orban și crede că 80% din maghiarii din România, la fel

Președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania, Laszlo Tokes, a comentat situația politică din Ungaria înaintea alegerilor parlamentare programate pentru 12 aprilie, pe care o consideră îngrijorătoare. Acesta a criticat ascensiunea unor noi forțe politice și și-a exprimat public sprijinul pentru premierul Viktor Orbán și partidul său, FIDESZ. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat agenției AGERPRES. Laszlo Tokes: apariția lui Peter Magyar „duce în eroare” alegătorii Laszlo Tokes a afirmat că este îngrijorat de evoluțiile politice din Ungaria, referindu-se în special la ascensiunea lui Peter Magyar, care câștigă tot mai multă vizibilitate în politica maghiară. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace Potrivit acestuia, noua mișcare politică ar putea crea confuzie în rândul electoratului. „Suntem foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ungaria. Aripa nou crescută, întrupată prin Peter Magyar, duce în eroare tot publicul și pe votanții maghiari din Ungaria”, a declarat Laszlo Tokes „Interesul național”, criteriul principal în alegeri Liderul Consiliului Național Maghiar din Transilvania a subliniat că principalul criteriu după care evaluează competiția electorală este apărarea interesului național. El a făcut referire și la dezbaterea privind suveranitatea statelor membre ale Uniunii Europene și la tensiunile dintre guvernele naționale și instituțiile europene. „Pentru mine, prioritatea și criteriul principal este interesul național, care dintre pretendenții la alegeri reprezintă mai mult interesul național. Astfel de tendințe se află și în România de azi: interesul național și suveranitatea statelor membre ale UE, în raport cu tendințele imperiale ale Uniunii Europene”, a afirmat Laszlo Tokes. Sprijin declarat pentru Viktor Orbán și partidul FIDESZ Laszlo Tokes și-a exprimat deschis susținerea pentru actualul premier al Ungariei, Viktor Orbán, pe care îl consideră un actor central al schimbărilor politice de după căderea comunismului. Potrivit acestuia, Orbán și partidul FIDESZ au demonstrat că pot conduce Ungaria și că au avut un rol important în consolidarea sistemului politic după perioada de tranziție. „Noi ținem cu Viktor Orbán. El este eroul schimbărilor de regim de după 1989. După 2010, a reușit să redreseze schimbările de regim, după perioada de tranziție din comunism în democrație”, a declarat liderul maghiar. Maghiarii din România ar putea vota masiv pentru Orbán Tokes Laszlo consideră că o mare parte dintre cetățenii maghiari care trăiesc în afara Ungariei, inclusiv în România, îl vor sprijini pe Viktor Orbán la alegerile parlamentare. În opinia sa, realizările guvernului FIDESZ sunt apreciate de comunitățile maghiare din țările vecine. „Maghiarii din țările vecine apreciază aceste merite și cred că aproximativ 80% dintre alegătorii maghiari din România îl vor susține pe Viktor Orbán și partidul condus de el”, a mai spus Tokes Laszlo.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră