Eveniment
Coșmarul de pe plajele românești: construcții clandestine, deversări de apă netratată în mare, fose și rezervoare ilegale de gaz îngropate în plaje
În doar câteva luni, controalele declanșate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, au scos la iveală probleme grave pe litoral și în Delta Dunării: construcții ilegale pe plaje, fose septice îngropate în nisip, deversări de apă netratată în mare, șezlonguri amplasate ilegal, terenuri reclasificate suspect și disfuncționalități profunde în administrare.
Mii de construcții ilegale în zona costieră
La finalul anului 2025, în luna noiembrie, ministra Diana Buzoianu anunța, într-un comunicat de presă, că „peste 4000 de construcții au fost identificate pe terenuri aparținând zonei costiere”.
Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună”
Diana Buzoianu făcea atunci declarații privind situația întabulărilor frauduloase și a construcțiilor ilegale de pe plajele litoralului românesc.
„Timp de 25 de ani, prin complicitatea instituțiilor de la toate nivelurile, am ajuns în situația în care astăzi nu avem PUZ-uri pentru plaje, se construiește pe plajă, se vând bucăți de faleză.
Situația nu mai poate continua așa.
Am aprobat săptămâna trecută raportul oficial privind limitele zonei costiere și imobilele care se regăsesc în zona costieră, care arată un derapaj generalizat în acest domeniu.
Sfera penală va fi de competența altor autorități, iar concluziile vor trebui luate în instanță”, a precizat ministra mediului, apelor și pădurilor.
Întabulări frauduloase, construcții ilegale
Raportul arăta că, din totalul de 2.131 de imobile, respectiv terenuri identificate la nivelul UAT-urilor din zona costieră, 1.033 de imobile sunt în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
Pe 900 dintre cele 2.131 de imobile identificate ca aparținând zonei costiere, conform extraselor de carte funciară, există peste 4.000 de construcții, unele dintre ele blocuri.
„Toate aceste transferuri s-au făcut pur și simplu în baza unor hotărâri ale consiliilor locale.
Au stabilit de pe o zi pe alta că acele terenuri nu erau proprietate publică a statului, ci ale primăriilor respective.
Asta s-a întâmplat și pentru că Apele Române nu au întabulat acele zone, de-a lungul anilor, așa cum aveau atribuții și obligația să facă”, a declata Buzoianu.
Controale pe plaja din Năvodari
În martie 2026, ministra Diana Buzoianu a făcut verificări la Năvodari, unde au fost descoperite deversări de apă netratată, rezervoare de gaz îngropate ilegal, fose septice ascunse în nisip și șezlonguri amplasate ilegal.
Ministra a anunțat și deschiderea licitațiilor pentru operatorii care nu se putuseră înscrie până atunci la procedurile de închiriere a plajelor.
Pe 15 martie, ministra Mediului a descoperit, la un control pe plaja de la Năvodari, că de la unul dintre blocurile construite lângă plajă se deversa apă netratată direct în mare, în timp ce autoritățile locale păreau să nu aibă un răspuns clar.
„Am descoperit, într-o vizită pe teren pe plaja de la Năvodari, cum se deversează apă netratată direct în mare!
Vor continua controalele pe plajele din România pentru ca astfel de cazuri să fie istorie”, a declarat aceasta.
Sezlonguri amplasate ilegal
Pe 15 aprilie, ministra Diana Buzoianu a declarat că în acest an vor fi ridicate toate șezlongurile puse ilegal pe litoralul românesc.
„Ştiţi că şi anul trecut a fost o întreagă discuţie despre cum, pur şi simplu, s-au trezit firme că îşi pun şezlonguri pe plaje pe care nu le închiriaseră şi nu s-a acţionat în momentul respectiv pentru a fi ridicate acele şezlonguri, pentru a fi date amenzi.
Anul acesta deja am început şi au fost deja eliberate zonele unde nu exista niciun fel de autorizaţie.
Avem oameni care au investit bani în chestia asta, operatori care au fost cinstiţi, au respectat regulile şi au investit bani în a închiria o plajă.
Ei nu vor avea o competiţie ilegală, care nu a plătit, cu zero costuri, care se aşează fix lângă ei, cu şezlonguri puse ilegal.
Deci, anul acesta, toate şezlongurile puse ilegal vor fi ridicate”, a spus Diana Buzoianu.
Rezervor ilegal de gaz
Tot în aprilie 2026, Diana Buzoianu a continuat controalele pe litoral, după descoperirea unui rezervorul ilegal de gaz.
Verificările au scos la iveală fose septice îngropate în nisip, țevi care deversau ape netratate în mare și sectoare de plajă transformate, "din pix", în teren argilos, pentru a se putea construi pe ele.
De asemenea, ministra a constatat că de la unul dintre blocurile construite lângă plajă se deversa apă netratată direct în mare.
Cum autoritățile locale nu au putut furniza explicații, Diana Buzoianu a cerut ca întreaga plajă să fie inspectată, pentru a fi identificate și alte posibile țevi prin care se deversează ape netratate în mare.
Totodată, ministra Mediului a cerut autorităților locale să ia măsuri împotriva funcționarilor care au semnat, în fals, acte prin care „nisipul” a fost transformat în „argilă”, astfel încât să se poată construi în acele zone.
Ministrul Mediului a dispus controale pe toate plajele eliberate de construcții în 2025, după ce ABA Dobrogea-Litoral a descoperit, în zona fostei terase Lujo din Năvodari, un rezervor de gaz îngropat ilegal de operatorul economic care administrase terasa.
„Anul 2026 poate să fie anul în care turismul să fie mână în mână cu respectarea legislației.
Da, putem să avem plaje civilizate și este treaba noastră să ne asigurăm că toate autoritățile din subordinea Ministerului Mediului își fac treaba, astfel încât turiștii să se bucure de plajele din România”, a precizat Diana Buzoianu.
Primele rezultate pe litoral
Pe 25 aprilie, Diana Buzoianu a susținut că intervențiile sale în teritoriu au început să producă efecte vizibile, oferind exemplul situației de pe litoral.
„Un exemplu foarte bun este la ABA Dobrogea Litoral.
După ce am văzut ilegalitățile și am dat un semnal foarte clar că nu vom mai întoarce privirea, reprezentanții de la nivel local chiar au schimbat cu totul politica”, a declarat aceasta.
Potrivit ministrului, schimbările au fost concrete:
„Au dărâmat construcțiile ilegale, au dat amenzi, au scos țevile”, a susținut aceasta.
Nereguli grave în Delta Dunării
În aprilie 2026, după un control amplu care a scos la iveală nereguli grave, premierul Ilie Bolojan a semnat revocarea lui Bogdan-Ioachim Bulete din fruntea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Decizia a venit la propunerea ministrei Mediului, Diana Buzoianu, și a deschis calea unor anchete care ar putea avea consecințe penale.
Rezervația, „la marginea dezastrului”
Potrivit datelor prezentate de ministrul Mediului pe 18 aprilie situația instituției se afla „la marginea dezastrului”.
Raportul urma să fie transmis către Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate, pe fondul suspiciunilor de abuzuri administrative și conflicte de interese.
Printre cele mai grave acuzații se numără modul în care controlul operatorilor economici din Delta Dunării ar fi fost utilizat ca instrument de presiune.
Conform raportului, unele firme erau verificate excesiv, în timp ce altele nu au fost controlate niciodată, ceea ce ridică semne de întrebare privind imparțialitatea și legalitatea acțiunilor instituției.
Suspiciunile de conflict de interese
În centrul scandalului se află o reorganizare realizată în 2024, prin care fostul guvernator ar fi concentrat puterea decizională într-o singură structură internă.
Această „direcție mamut”, cum a numit-o Diana Buzoianu într-o conferință de presă, ar fi ajuns să includă activități-cheie, de la control și avizare până la reglementare, și să reunească peste jumătate din personalul instituției.
Mai mult, potrivit declarațiilor oficiale, Bogdan-Ioachim Bulete, din poziția de guvernator al Deltei Dunării, s-ar fi numit singur la conducerea acestei direcții, un posibil conflict de interese. Cazul urmează să fie analizat de ANI.
Proiect european de 28 de milioane de lei, blocat
Pe 18 aprilie 2026, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va sesiza Direcția Națională Anticorupție cu privire la proiectul de 28 de milioane de lei din fonduri europene, destinat digitalizării gestionării permiselor și proceselor-verbale din ARBDD, proiect care ar fi fost blocat după parcurgerea tuturor etapelor administrative.
Aceasta a prezentat raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind activitatea ARBDD, concluziile raportului, precum și sancțiunile și măsurile dispuse.
„Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului menţionează şi lucruri legate de bani, de fondurile europene care au fost pierdute.
(...) Vorbim despre proiectul care ar fi trebuit să digitalizeze gestionarea permiselor şi a proceselor-verbale din administraţia Deltei Dunării, adică un proiect care avea ca scop, pe hârtie, să elimine corupţia din sistem.
Existau banii necesari, 28 de milioane de lei plus TVA, care ar fi trebuit să fie obţinuţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională", a declarat Buzoianu.
Potrivit ministrei, proiectul de digitalizare a fost blocat în etapa finală de depunere, deși toate avizele și documentațiile necesare fuseseră deja obținute.
Buzoianu a precizat că, în urma unei analize, s-a invocat faptul că menținerea unei platforme de digitalizare a avizelor ar implica costuri prea mari pentru a putea fi susținute în anii următori.
„După ce a dat nişte bani pentru realizarea unui SF (studiu de fezabilitate, n.r.), după ce a dat nişte bani pentru toate etapele necesare astfel încât să poată fi depus acest proiect, a decis unilateral să nu mai fie depus acest proiect.
Şi asta va fi trimis la DNA şi, cu siguranţă, va fi trimisă mai departe spre anchetare toată această situaţie", a adăugat ministra Mediului.
Problemele identificate de Corpul de Control în Delta Dunării
Raportul Corpului de Control a scos la iveală inclusiv faptul că au fost create, prin regulamente locale, cerințe de permise care nu există în legislație, a mai spus ministra Mediului.
De asemenea, au fost identificate probleme privind termenele în care au fost publicate permisele respective și procedurile care au fost urmate.
Buzoianu a spus că au existat și operatori la care s-au găsit „anumite nereguli şi au fost sancţionaţi, dar şi operatori care nu au fost niciodată verificaţi în toţi aceşti ani".
Ministra Mediului susține că sunt operatori care „au fost verificaţi o singură dată, li s-au găsit lucruri destul de grave, au primit un avertisment sau li s-a consemnat o contravenţie, însă Corpului de Control nu i-au mai fost prezentate ulterior şi deciziile prin care au fost aplicate amenzile".
Totodată, ministra Mediului a făcut referire și la modul în care a fost realizată reorganizarea din Delta Dunării, susținând că toate aceste aspecte vor fi sesizate autorităților competente.
Conducerea ARBDD, schimbată
Pe 19 aprilie, ministra Diana Buzoianu a schimbat conducerea ARBDD și a anunțat sesizarea DNA și ANI.
Corpul de Control a descoperit că, în anul 2024, guvernatorul Deltei, Bogdan-Ioachim Bulete, a propus o reorganizare a ARBDD prin care a creat o direcție mamut, unde s-a pus pe sine însuși director.
Practic, a fost creată o direcție internă care a comasat servicii și compartimente cu rol de control și avizare, iar decizia a fost ca această direcție să fie condusă chiar de Bulete.
Raportul a mai indicat că au fost pierdute fonduri europene pentru proiecte de digitalizare care ar fi permis scoaterea corupției din procesul de emitere de avize și permise.
Suma de 28 de milioane de lei nu a fost accesată, deși dosarul proiectului era pregătit.
De asemenea, controlul pe teren ar fi fost folosit ca instrument de presiune.
An după an, au fost realizate controale repetate la unii operatori economici, în timp ce alții nu au fost verificați niciodată.
Au fost găsite cazuri cu operatori verificați de cinci ori la câteva zile distanță.
În alte situații, deși au fost constatate probleme, nu au fost prezentate documente care să arate că au fost aplicate amenzi sau că s-a urmărit aplicarea măsurilor impuse în urma controlului.
Au fost descoperite și cazuri în care funcționari publici au fost trimiși în comisii disciplinare, iar după ce comisiile au propus clasarea cauzei, pentru că nu existau fapte sancționabile, guvernatorul Deltei a propus sancționarea pentru „divergențe de opinie” sau a propus direct aplicarea unor sancțiuni fără nicio justificare.
Noul guvernator, la propunerea PSD
La propunerea PSD, noul guvernator a fost numit Florin Stăneață.
„Este un mandat în care toate aceste concluzii ale raportului Corpului de control trebuie să fie rectificate, măsuri care trebuie să fie aplicate instant, în perioada imediat următoare” a precizat Diana Buzoianu.
Noul plan pentru Delta Dunării
Ministra Mediului a mai anunțat că noul plan de management al Deltei Dunării, pus în dezbatere publică, a fost revizuit semnificativ, cu corectarea erorilor și introducerea unor măsuri suplimentare de conservare și monitorizare.
Pe 24 aprilie, Diana Buzoianu a cerut de urgență reorganizarea Rezervației Deltei Dunării, după problemele descoperite de Corpul de Control al Ministerului Mediului.
Ministra Diana Buzoianu a subliniat că reforma trebuie să elimine practicile discreționare și să restabilească un sistem transparent și funcțional.
În emisiunea „Inspiră România”, de la TVR Info, Diana Buzoianu a vorbit și despre problemele grave descoperite în Delta Dunării, unde au fost luate măsuri dure.
„A venit Corpul de Control, am demis conducerea”, a spus ea, adăugând că urmează o reorganizare profundă: „
Vă garantez că va fi o reorganizare făcută în perioada imediat următoare”.
O plajă din Deltă, închisă cu gard
Pe 4 mai 2026, ministrul Mediului a cerut un control după ce un proprietar privat a închis cu gard o plajă din Deltă.
„Ziua şi situaţiile halucinante.
Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România”, a scris pe Facebook ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Aceasta a precizat că a cerut de urgență un control realizat de Administrația Deltei Dunării.
