marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6529 articole
Ramona Emilian

Internațional

Încă două țări europene refuză Consiliul de Pace al lui Trump: Germania și Slovenia

Slovenia nu va accepta invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă internațională condusă de Statele Unite. Berlinul spune, de asemenea „Nu”. Inițiativa SUA amenință ordinea internațională Anunțul premierului sloven Robert Golob a fost făcut miercuri seară. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Golob a invocat riscuri serioase pentru ordinea internațională bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite. „Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg și ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta ONU”, a declarat Golob, citat de portalul sloven N1. De la Gaza la conflictele globale: un mandat considerat excesiv Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să participe la noua inițiativă, care ar urma să fie prezidată chiar de liderul de la Casa Albă. Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost prezentat ca un instrument pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însă ulterior mandatul său a fost extins, vizând soluționarea conflictelor la nivel global. Premierul sloven a subliniat că, deși orice demers care ar putea contribui la calmarea situației din Orientul Mijlociu este de salutat, această inițiativă depășește cadrul legitim al dreptului internațional. „Invitația încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu se limitează la pacificarea în Gaza”, a avertizat Golob. Puteri extinse pentru Donald Trump în cadrul Consiliului Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul pentru Pace” este definit ca o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare legitimă și să garanteze o pace durabilă în regiunile afectate de conflicte. Textul insistă asupra „necesității unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficiente”, însă prevede atribuții extrem de largi pentru președintele SUA. Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, având dreptul exclusiv de a invita sau de a exclude state membre, inclusiv prin revocarea participării acestora în urma unui vot cu majoritate de două treimi. Mandate limitate și contribuții financiare controversate Documentul mai prevede că fiecare stat membru ar urma să aibă un mandat de maximum trei ani. Excepție ar face țările care virează cel puțin un miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru Pace” în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea putând beneficia de un statut privilegiat sau permanent. La finalul săptămânii trecute, mai multe state, printre care Canada, Franța și Germania, au confirmat că au primit invitații oficiale pentru a se alătura inițiativei americane. Germania: „Consiliul pentru Pace” riscă să submineze ONU Și guvernul german privește cu scepticism proiectul propus de Donald Trump. Potrivit revistei Spiegel, Berlinul se opune aderării la „Consiliul pentru Pace”, pe motiv că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite. Un document intern al Ministerului de Externe german, pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, exprimă îngrijorări legate de puterile „predeterminate” care i-ar reveni liderului de la Casa Albă în cadrul noii structuri. Prudență și reacții divergente din partea aliaților SUA Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul va analiza în continuare ce contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a-și asuma însă un angajament ferm. Propunerea „Consiliului pentru Pace” a fost lansată inițial de Donald Trump în septembrie anul trecut, odată cu anunțul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Reacțiile internaționale au fost prudente. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au refuzat invitația, în timp ce alte state, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat să se alăture inițiativei americane.

Germania și Slovenia refuză Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Șoșoacă îl critică pe Simion pentru tortul Groenlanda (sursa: Facebook/Marco Badea)
Politică

A ajuns Șoșoacă vocea rațiunii: îl critică pe George Simion pentru tăierea tortului Groenlanda

Partidul S.O.S. România a condamnat public gestul președintelui AUR, George Simion, care, aflat în Statele Unite ale Americii, a tăiat un tort reprezentând Groenlanda, decorat cu drapelul american. Formațiunea consideră că acțiunea depășește orice limită a decenței politice și transmite mesaje periculoase într-un context internațional extrem de sensibil. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, S.O.S. România califică episodul drept un „gest rușinos și iresponsabil”, care demonstrează că liderul AUR „nu înțelege ce înseamnă responsabilitatea unei funcții publice și nici gravitatea mesajelor transmise prin astfel de acțiuni”. „Nu este glumă, ci inconștiență geopolitică” Reprezentanții S.O.S. România subliniază că gestul nu poate fi tratat ca o simplă glumă sau ca folclor politic. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Dimpotrivă, formațiunea vorbește despre o „manifestare gravă de inconștiență geopolitică” și despre un profund dispreț față de principiile dreptului internațional, dar și față de suveranitatea și independența statelor. În comunicat se arată că, într-un context global marcat de tensiuni și conflicte, în care suveranitatea statelor este pusă sub semnul întrebării, un parlamentar român și lider de partid nu are dreptul „să se transforme în figurant într-un spectacol de propagandă străină”. Acuzații de abandonare a suveranismului S.O.S. România merge mai departe și afirmă că gestul liderului AUR arată o ruptură totală de valorile suveranismului, pe care George Simion pretinde că le apără. Potrivit partidului, a te juca simbolic cu teritoriile altor state, sub un drapel străin, într-un moment în care acel stat este amenințat, echivalează cu sfidarea ordinii internaționale și cu compromiterea imaginii României pe plan extern. „România nu este colonie, iar politicienii români nu sunt chemați să legitimeze simbolic ambiții teritoriale ale altora”, se precizează în comunicat. „Servilism politic și lipsă de demnitate națională” Formațiunea consideră că astfel de episoade nu sunt simple exerciții de imagine, ci pot fi interpretate ca acte de servilism politic și ca o dovadă de lipsă totală de demnitate națională. S.O.S. România atrage atenția că asemenea comportamente pot fi percepute inclusiv ca atacuri simbolice asupra suveranității altor state. Partidul cere o delimitare publică fermă de astfel de gesturi și reafirmă că România are nevoie de lideri care să apere interesele naționale, nu de „aventurieri politici dispuși să facă orice pentru câteva fotografii și aplauze”. „România nu este de tăiat pe torturi” În final, S.O.S. România subliniază că rămâne consecventă apărării suveranității, independenței și demnității naționale, precum și respectului față de dreptul internațional. Formațiunea avertizează că aceste valori sunt tratate de alți politicieni cu o „iresponsabilitate periculoasă”. „România nu este de vânzare, nu este de tăiat pe torturi și nu va accepta niciodată să fie reprezentată de politicieni care confundă politica externă cu circul mediatic”, se mai arată în comunicatul S.O.S. România.

Trump insistă asupra cumpărării Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump promite că nu va folosi forța pentru a anexa Groenlanda, vrea să cumpere insula

Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, în discursul susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că Statele Unite nu vor recurge la forţă pentru a anexa Groenlanda. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a subliniat că îşi menţine obiectivul strategic de a cumpăra teritoriul autonom danez şi a cerut „negocieri imediate” în acest sens. „Fără forţa pentru Groenlanda”, spune Trump Donald Trump a respins public ideea unei anexări prin constrângere, afirmând că speculaţiile privind utilizarea forţei sunt nefondate. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Lumea a crezut că voi folosi forţa. Nu am nevoie să folosesc forţa. Nu vreau să folosesc forţa. Nu voi folosi forţa”, a declarat preşedintele american, referindu-se la Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. SUA, „singura mare putere capabilă să apere Groenlanda” În acelaşi discurs, Trump a insistat că Statele Unite sunt singura putere globală capabilă să asigure securitatea Groenlandei. El a criticat Danemarca, acuzând-o de „ingratitudine” şi de incapacitatea de a apăra eficient regiunea. „Orice aliat din NATO are obligaţia să-şi poată apăra propriul teritoriu. Adevărul este că nicio naţiune sau niciun grup de naţiuni nu poate apăra Groenlanda, cu excepţia Statelor Unite”, a spus Trump, subliniind rolul dominant al SUA pe scena geopolitică. Trump cere reluarea negocierilor pentru cumpărarea Groenlandei Preşedintele american a reafirmat dorinţa Washingtonului de a cumpăra Groenlanda, în pofida opoziţiei exprimate de Danemarca şi de alţi aliaţi europeni. „Numai Statele Unite pot proteja acest teritoriu gigantic, această bucată colosală de gheaţă, să o dezvolte, să o modernizeze şi să o facă utilă şi sigură pentru Europa şi pentru noi”, a declarat Trump, solicitând deschiderea imediată a negocierilor. Declaraţii cu tentă ameninţătoare la adresa Danemarcei Într-un ton dur, liderul american a sugerat că refuzul Danemarcei ar putea avea consecinţe politice. „Noi vrem o bucată de gheaţă pentru a proteja lumea, iar ei refuză să ne-o dea. Ei pot spune ‘da’, şi le vom fi recunoscători, sau pot spune ‘nu’, şi vom ţine minte asta”, a spus Trump, într-o formulare percepută drept presiune diplomatică. Groenlanda, miza strategică dintre SUA, Rusia şi China Donald Trump a mai acuzat anterior Danemarca că neglijează securitatea regiunii arctice în faţa a ceea ce el consideră ameninţări crescânde din partea Rusiei şi Chinei. În acest context, preşedintele american a susţinut că prezenţa militară a SUA în Groenlanda, stabilită încă din perioada Războiului Rece, nu mai este suficientă pentru noile realităţi geopolitice. Resursele minerale, adevărata miză a interesului american? Sinceritatea argumentelor de securitate invocate de Trump este însă pusă sub semnul întrebării de numeroşi observatori. Groenlanda este extrem de bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare esenţiale pentru tehnologiile avansate şi industria militară. Interesul preşedintelui american pentru aceste resurse strategice a devenit tot mai vizibil de la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, alimentând suspiciunile că motivaţiile economice cântăresc cel puţin la fel de mult ca cele de securitate.

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump: Regatul Unit va sprijini Groenlanda

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că Regatul Unit „nu va ceda” presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și va continua să susțină Groenlanda în fața ambițiilor liderului de la Casa Albă legate de acest teritoriu autonom danez. Starmer: „Regatul Unit nu va ceda sub amenințarea tarifelor” Într-o intervenție în fața Camerei Comunelor, Keir Starmer a subliniat că Londra nu își va abandona principiile și valorile, chiar și în contextul unor presiuni economice venite din partea Statelor Unite. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Nu voi ceda. Regatul Unit nu va ceda în ce privește principiile și valorile și viitorul Groenlandei, sub amenințarea tarifelor vamale”, a declarat premierul britanic. Întâlnire Londra–Copenhaga pe tema Groenlandei Keir Starmer a anunțat că o va primi joi la Londra pe prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru discuții bilaterale, într-un moment de tensiune diplomatică generată de pozițiile exprimate de Donald Trump. Premierul britanic a afirmat că Donald Trump a folosit intenționat un discurs dur pentru a exercita presiune asupra Regatului Unit. „Președintele Trump a utilizat ieri cuvinte diferite față de cele de sprijin pe care le-a avut atunci când l-am întâlnit la Casa Albă. A făcut acest lucru pentru a pune presiune pe mine și pe Regatul Unit. Vrea să mă facă să mă pliez și nu mă voi plia”, a spus Starmer. Atacul lui Trump pe tema insulelor Chagos Marți, Donald Trump a lansat critici dure pe rețeaua Truth Social la adresa deciziei Marii Britanii de a restitui insulele Chagos statului Mauritius. Președintele american a calificat gestul drept „o mare stupiditate” și l-a invocat ca argument suplimentar pentru ideea că Groenlanda ar trebui „achiziționată”. Trump a susținut că Londra renunță la un teritoriu „extrem de important” din punct de vedere strategic și a criticat intenția de a transfera insula Diego Garcia, unde se află o bază militară americană vitală. Acordul privind Chagos și baza Diego Garcia Conform unui acord semnat în mai 2025, Marea Britanie restituie arhipelagul Chagos statului Mauritius, dar păstrează închirierea pe 99 de ani a insulei Diego Garcia. Această prevedere permite menținerea bazei militare americano-britanice într-o zonă strategică din Oceanul Indian. Guvernul britanic exclude retragerea din acord Secretarul de stat pentru relații interguvernamentale, Darren Jones, a subliniat marți că acordul nu mai poate fi anulat. „Nu putem să dăm înapoi”, a declarat oficialul, adăugând că Parlamentul britanic, unde documentul este în curs de examinare, nu poate anula semnarea acestuia.

Rusia confiscă active, dar nu le vinde (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia confiscă active la nivel record, dar nu are cui să le vândă: investitorii se tem

Rusia a confiscat active în valoare record anul trecut, însă se confruntă cu dificultăți majore în transformarea acestora în venituri bugetare. Eșecul licitației pentru vânzarea aeroportului Domodedovo din Moscova scoate la iveală limitele strategiei Kremlinului de a-și alimenta vistieria, relatează Bloomberg. Licitație ratată pentru aeroportul Domodedovo Eforturile statului rus de a obține venituri din vânzarea Aeroportului Domodedovo, unul dintre cele mai aglomerate din Rusia, au eșuat marți. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Autoritățile au cerut un preț de 132 de miliarde de ruble (aproximativ 1,7 miliarde de dolari), sumă care ar fi depășit totalul veniturilor obținute din privatizări pe parcursul întregului an trecut. Cu toate acestea, licitația nu a atras nicio ofertă eligibilă, semnalând lipsa de apetit a investitorilor pentru activele scoase la vânzare de statul rus. Investitori descurajați de datorii și performanțe slabe Potrivit presei ruse, mai multe companii cu legături cu miliardari ruși și-ar fi exprimat interesul pentru Domodedovo. Totuși, potențialii cumpărători s-au retras, descurajați de rezultatele financiare slabe ale aeroportului și de nivelul ridicat al datoriilor. Miliardarul Oleg Deripaska a comentat public eșecul tranzacției, întrebând retoric pe Telegram: „Cum poți încerca să vinzi ceva evaluat la 40 de miliarde de ruble pentru 130 de miliarde?”. El a indicat costurile ridicate de finanțare și rubla puternică – rezultate ale politicilor economice rusești – drept factori care reduc atractivitatea unei astfel de achiziții. Confiscări de active fără precedent în Rusia Conform unui raport al firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners din Moscova, Rusia a confiscat anul trecut active în valoare de 3.120 de miliarde de ruble, de peste patru ori mai mult decât în 2024. Intensificarea confiscărilor vine pe fondul presiunilor bugetare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Economia rusă, sub presiunea războiului și a scăderii veniturilor Economia Rusiei se apropie de recesiune, pe fondul prăbușirii veniturilor din energie și al creșterii cheltuielilor militare. Deficitul bugetar s-a adâncit, iar autoritățile mizează pe privatizări pentru a acoperi golurile financiare.  Totuși, costurile mari de împrumut și slăbiciunile din industriile civile limitează numărul tranzacțiilor și reduc prețurile obținute. Alte privatizări eșuate sau amânate În decembrie, guvernul rus nu a reușit să vândă Raven Russia Group, companie care deține aproximativ două milioane de metri pătrați de spații de depozitare în Moscova și Sankt Petersburg. Licitația nu a atras nicio ofertă, un preț de pornire de 90 de miliarde de ruble fiind considerat prohibitiv. De asemenea, vânzarea Yuzhuralzoloto PJSC, unul dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, a fost amânată. Potrivit cotidianului RBC, citându-l pe ministrul adjunct al Finanțelor Aleksey Moiseev, structura complexă a companiei și deținerea unor active non-esențiale, inclusiv în agricultură, au complicat procesul. Dilema Kremlinului: loialitate versus competență Pe fondul numărului mare de confiscări, autoritățile ruse se confruntă cu o problemă suplimentară. „Nu le poți vinde oricui; cumpărătorii trebuie să fie loiali și competenți pentru a conduce companiile”, a explicat Alyona Vandysheva, șefa Transparency International Rusia. În același timp, potențialii investitori competenți se tem că drepturile lor de proprietate ar putea fi contestate pe viitor, într-un climat juridic imprevizibil, ceea ce reduce și mai mult interesul pentru activele scoase la vânzare de statul rus.

Acordul UE–Mercosur, blocat temporar (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

Acordul UE–Mercosur, blocat: Parlamentul cere aviz CJUE, Germania susține aplicarea provizorie

Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) un aviz juridic privind compatibilitatea acordului UE–Mercosur cu tratatele europene, după un vot extrem de strâns la Strasbourg. Decizia a generat reacții rapide la nivel politic, cancelarul german Friedrich Merz calificând votul drept „regretabil” și susținând că acordul ar trebui aplicat provizoriu, invocând realitățile geopolitice și importanța strategică a parteneriatului comercial. Vot strâns în Parlamentul European Cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care cer un aviz juridic din partea CJUE privind temeiul legal al acordului UE–Mercosur. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme O a doua rezoluție, care solicita o evaluare juridică pe alte baze, a fost respinsă, obținând 225 de voturi pentru, 402 împotrivă și 13 abțineri. Rezultatul votului a fost considerat incert până în ultimul moment, mai multe state membre, în special Franța, încercând să-și convingă colegii să susțină trimiterea acordului în fața CJUE. Ce urmează pentru acordul UE–Mercosur Temeiul juridic al Acordului de parteneriat UE–Mercosur și al Acordului comercial interimar va fi analizat acum de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Până la emiterea avizului CJUE, Parlamentul European va continua examinarea documentelor, însă nu va putea vota aprobarea sau respingerea finală a acordului. Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, decizia finală privind acordul va fi luată doar după prezentarea avizului juridic al Curții. Reacția fermierilor: aplauze și petarde la Strasbourg Decizia Parlamentului European a fost întâmpinată cu entuziasm de fermierii care se aflau încă în fața sediului legislativului european de la Strasbourg. Aceștia au salutat votul cu urale, aplauze și petarde, exprimându-și opoziția față de acordul comercial UE–Mercosur, pe care îl consideră o amenințare pentru agricultura europeană. Friedrich Merz cere aplicarea provizorie a acordului Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat critic la decizia Parlamentului European. Într-o postare pe platforma X, acesta a calificat votul drept „regretabil” și a susținut că ignoră realitățile geopolitice actuale. Merz s-a declarat „convins de legalitatea acordului” UE–Mercosur și a afirmat că documentul ar trebui aplicat cu titlu provizoriu, în pofida solicitării Parlamentului European de a obține un aviz al CJUE.

Suedia respinge „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Refuz european în lanț: Suedia se alătură Franței și Norvegiei în respingerea Consiliului lui Trump

Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Premierul suedez: „Răspunsul va fi nu” Ulf Kristersson a declarat că, în forma actuală, textul „Cartei” propuse de Statele Unite nu este relevant pentru Suedia. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Așa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a precizat premierul. Deși Stockholm nu a transmis încă un răspuns oficial către Washington, șeful guvernului suedez a subliniat clar că poziția Suediei este una de respingere. Totodată, el a refuzat să speculeze asupra unei eventuale reacții a lui Donald Trump. Taxa de un miliard de dolari, un punct sensibil Potrivit informațiilor făcute publice, președintele american solicită statelor care doresc să devină membre permanente ale „Consiliului pentru Pace” plata unei taxe de un miliard de dolari. Kristersson a reiterat că Suedia își rezervă dreptul de a decide în mod suveran asupra acordurilor și structurilor internaționale din care face parte. Franța și Norvegia resping, la rândul lor, inițiativa Suedia nu este singura țară care a respins invitația. Franța și Norvegia au anunțat anterior că nu vor adera la acest organism, invocând temeri că noul „Consiliu pentru Pace” ar putea încerca să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU). Invitații adresate aliaților și liderilor autoritari Donald Trump a trimis invitații de aderare atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko – care ar fi răspuns favorabil – sau președintele chinez Xi Jinping. Potrivit emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, între 20 și 25 de lideri mondiali au acceptat deja invitația de a se alătura noului organism. De la reconstrucția Fâșiei Gaza la conflictele globale Inițial, „Consiliul pentru Pace” ar urma să supervizeze reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, proiectul de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuind organismului un rol mult mai amplu, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate la nivel global. Critici directe la adresa ONU Documentul de opt pagini critică deschis „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire implicită la ONU. Carta subliniază „necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”, capabile să acționeze rapid în fața crizelor internaționale. Puteri extinse pentru Donald Trump Conform proiectului, Donald Trump ar urma să devină primul președinte al „Consiliului pentru Pace”, beneficiind de puteri extinse. El ar avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea altor șefi de stat și de guvern, cu excepția situației în care două treimi dintre statele membre s-ar opune. În plus, președintele SUA ar avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu. Mandate prelungite pentru statele care plătesc peste un miliard de dolari Carta prevede că fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil de către președinte. Această limitare nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare al Consiliului, acestea beneficiind de un statut special.

Finanțarea pro-rușilor din Ucraina, arestări în Germania (sursa: Polizei Berlin)
Internațional

Germania destructurează rețele pro-ruse din estul Ucrainei: arestări lângă Berlin

Un cetățean rus și unul german au fost arestați miercuri în apropiere de Berlin, fiind suspectați că au organizat transferuri de fonduri și bunuri către zonele separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, a anunțat Parchetul Federal german. Suspecți acuzați de sprijinirea „organizațiilor teroriste străine” Potrivit autorităților germane, cetățeanul rus Suren A. și cetățeanul german Falko H. sunt acuzați de sprijinirea unor „organizații teroriste străine”, respectiv așa-numitele „republici populare Donețk și Lugansk”. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Aceste teritorii ucrainene au fost anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei și în urma a opt ani de conflict separatist susținut de Moscova. Arestări în regiunea Brandenburg, lângă Berlin Cei doi suspecți au fost reținuți în districte din Brandenburg, regiunea care înconjoară capitala Germaniei. Arestările fac parte dintr-o anchetă mai amplă privind sprijinirea rețelelor pro-ruse active în estul Ucrainei. Transporturi de provizii, echipamente medicale și drone către Donbas Parchetul federal precizează că, încă din 2016, Suren A. și Falko H. au deținut funcții de responsabilitate în cadrul unei asociații care organiza transporturi de provizii de bază, produse medicale și drone către regiunea Donbas, în beneficiul separatiștilor pro-ruși. Conform anchetatorilor, Suren A. ar fi finanțat transportul bunurilor și ar fi contribuit cu peste 14.000 de euro pentru susținerea acestor activități. La rândul său, Falko H. ar fi călătorit de mai multe ori în Donbas, participând în mod regulat la distribuirea mărfurilor în zonele controlate de separatiști. Germania, țintă a „războiului hibrid” atribuit Kremlinului De la invazia rusă la scară largă din februarie 2022, Germania a devenit principalul susținător european al Ucrainei, dar și una dintre țintele majore ale campaniilor de dezinformare, sabotaj, intimidare și spionaj, un așa-numit „război hibrid” atribuit Kremlinului. Germania a primit un număr semnificativ de refugiați ucraineni, precum și disidenți ruși fugiți din calea represiunii. Totodată, autoritățile se confruntă cu existența unui segment al populației mai favorabil Moscovei, în special în estul țării, precum și cu o comunitate germano-rusă numeroasă, context care complică eforturile de securitate internă.

Putin și emisarul Casei Albe, întâlnire la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se întâlnește cu emisarul Casei Albe pentru planul de pace privind Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească joi cu emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, pentru discuții legate de planul de pace propus de Statele Unite în vederea soluționării conflictului din Ucraina, a anunțat miercuri Kremlinul. Kremlinul confirmă întâlnirea Putin–Witkoff „Așteptăm aceste contacte mâine (joi). Ele figurează în agenda președintelui”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, confirmând oficial întâlnirea. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Steve Witkoff a confirmat, la rândul său, într-o declarație pentru CNBC, că va pleca joi la Moscova, însoțit de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Potrivit emisarului SUA, inițiativa întâlnirii a venit din partea Rusiei. Problema teritorială, principalul blocaj în negocieri Witkoff a subliniat că disputa privind teritoriile rămâne cel mai important obstacol în calea unui acord de pace. Cu toate acestea, el a precizat că Ucraina și Statele Unite au ajuns la un acord în proporție de aproximativ 90% asupra planului de pace american. Progrese în discuțiile SUA–Ucraina Emisarul Casei Albe a confirmat declarații anterioare ale Kievului, potrivit cărora, în weekend, au fost înregistrate noi progrese în urma consultărilor cu delegația ucraineană, desfășurate în Florida. Ultima întrevedere dintre Steve Witkoff și Vladimir Putin a avut loc pe 2 decembrie 2025, la Kremlin. Atunci, cele două părți nu au reușit să ajungă la un consens, fapt recunoscut ulterior și de oficialii ruși. Traseul diplomatic: Moscova, Davos și Oman Delegația americană urma să aibă miercuri consultări cu reprezentanții Ucrainei în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. După oprirea de la Moscova, emisarul SUA este așteptat să se deplaseze și în Oman. Discuții la Davos și „progrese majore” în ultimele săptămâni Marți după-amiază, la Davos, Witkoff s-a întâlnit cu Kirill Dmitriev, emisarul Kremlinului. Cei doi conveniseră încă din noiembrie 2025 asupra planului de pace american, document care a fost ulterior modificat de Ucraina și aliații săi europeni. În declarații pentru Bloomberg TV, Witkoff a afirmat că, în ultimele trei-patru săptămâni, s-au înregistrat „progrese majore” în negocieri. Declarațiile controversate ale președintelui SUA Recent, președintele Statelor Unite a susținut că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar reprezenta principalul obstacol în calea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Declarația a stârnit reacții și controverse pe scena internațională.

Premierul Canadei cere alianța țărilor „mijlocii” (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

VIDEO Într-un discurs catalogat ca „istoric”, premierul Canadei cere țărilor „mijlocii” să se alieze

Premierul canadian Mark Carney a declarat, într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că ordinea globală construită în ultimele decenii este „ruptă”, nu într-o fază de tranziție, și că lumea a intrat într-o realitate geopolitică dură, dominată de rivalitatea marilor puteri. Apel la unitatea „puterilor medii” Fără a-l menționa direct pe președintele american Donald Trump, Carney a făcut multiple aluzii la instabilitatea globală apărută după revenirea acestuia la putere, îndemnând statele considerate „puteri medii” să acționeze împreună. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Dacă nu suntem la masa discuțiilor, suntem în meniu”, a avertizat premierul canadian, subliniind riscurile marginalizării într-o lume dominată de forțe hegemonice. Sfârșitul vechii ordini și refuzul supunerii Mark Carney a susținut că vechea ordine internațională nu va reveni și a cerut statelor amenințate să nu „se aplece” în speranța că supunerea le va aduce securitate. El a argumentat că tocmai puterile medii au cel mai mult de pierdut într-o lume fragmentată, dar și cel mai mult de câștigat dintr-o cooperare autentică. Sprijin ferm pentru Groenlanda și Danemarca În același discurs, fostul guvernator al Băncii Angliei și al Băncii Canadei și-a exprimat sprijinul „ferm” pentru Groenlanda și Danemarca, subliniind dreptul lor exclusiv de a decide viitorul insulei arctice, dorită de Donald Trump. Declarațiile sale au venit la scurt timp după ce președintele american a publicat imagini generate de inteligență artificială sugerând extinderea influenței SUA asupra Canadei, Groenlandei și Venezuelei, în contextul în care urmează să susțină, la rândul său, un discurs la Davos.

Trump blochează planul economic pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a scos Ucraina de pe agendă cu șantajul său pe Groenlanda și cu Consiliul pentru Pace

Opoziția Europei față de intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda și față de inițiativa sa privind un „Consiliu pentru Pace” a blocat aprobarea unui amplu pachet de sprijin economic destinat Ucrainei după război, potrivit Financial Times. Plan de prosperitate de 800 de miliarde, amânat Anunțul unui plan de prosperitate în valoare de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat, conform publicației FT, care citează șase oficiali sub protecția anonimatului. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Surse diplomatice au declarat că tensiunile legate de Groenlanda au deviat atenția de la sprijinul pentru Ucraina și au afectat negocierile asupra textului final al acordului, SUA lipsind inclusiv de la o reuniune-cheie organizată luni seara. „Nimeni nu vrea, în acest moment, să construiască un mare spectacol politic în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un oficial pentru Financial Times. Acordul nu este abandonat definitiv Planul de prosperitate pentru Ucraina nu a fost abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că va participa la Forumul de la Davos doar dacă documentele privind garanțiile de securitate oferite de SUA și planul economic vor fi pregătite pentru semnare.

Sistemul pubelelor digitale, un eșec (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pubelele digitale cu acces cu cardul, un eșec. Unele primării mai fac o încercare, pe bani PNRR

Pubelele digitale cu acces pe bază de card revin în atenția autorităților locale, după ce sistemul a fost considerat un eșec în unele orașe, fiind relansat acum cu finanțare prin PNRR. Sistemul pubelelor digitale, un eșec În municipiul Iași, colectarea deșeurilor va fi realizată exclusiv prin module digitale, accesibile doar cu card sau aplicație mobilă, distribuite prin asociațiile de proprietari. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Autoritățile anunță instalarea a aproximativ 150 de „insule” de colectare modernizate, dedicate sortării pe categorii, care nu vor putea fi folosite în afara zonelor arondate. Proiectul nu mai include pubelele subterane, abandonate din cauza riscurilor de inundații și a costurilor ridicate de exploatare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Agricultura românească între recolte și pierderi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Agricultura românească produce din ce în ce mai mult, dar prețurile sunt din ce în ce mai mici

Agricultura din România înregistrează producții tot mai mari, însă fermierii se confruntă cu prețuri în scădere și o piață cerealieră instabilă. Agricultura românească între recolte și pierderi În județul Iași, culturile de toamnă au beneficiat de suficientă umiditate, iar câmpurile arată bine la început de 2026, în ciuda unui strat de zăpadă sub așteptări. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Presiunea prețurilor mici îi determină pe agricultori să își schimbe strategiile și structura culturilor pentru anul agricol viitor. Tot mai mulți fermieri renunță la culturile de primăvară, în special la porumb, considerat prea riscant în lipsa sistemelor de irigații. Continuarea, în Ziarul de Iași

Vechimea în muncă se poate cumpăra (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Cum cumperi vechime în muncă pentru pensionare și cât costă o lună

Cumpărarea vechimii în muncă reprezintă o soluție legală pentru persoanele care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, acestea putând plăti contribuții la sistemul public de pensii inclusiv pentru perioade neasigurate din trecut. Vechimea în muncă se poate cumpăra În prezent, costul unei luni de vechime este de aproximativ 1.013 lei, sumă calculată ca 25% din salariul minim brut garantat, stabilit la 4.050 lei. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Din iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim, prețul unei luni de vechime va crește la 1.081 lei. Astfel, pentru un an complet de vechime, suma ajunge la circa 12.200 lei, iar costul rămâne neschimbat doar dacă plata este făcută înainte de creșterea salariului minim. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consiliul pentru Pace, structură și riscuri globale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De ce „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump ar putea amenința ONU

Inițiativa lui Donald Trump de a crea un așa-numit „Consiliu pentru Pace” este prezentată oficial ca un mecanism inovator de soluționare a conflictelor globale, pornind de la reconstrucția Fâșiei Gaza. În realitate, avertizează analiștii, structura propusă este profund diferită de ceea ce statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU au crezut că validează și riscă să submineze ordinea internațională construită după Al Doilea Război Mondial. Pentru ONU, proiectul pare un caz clasic de „bait-and-switch”: un angajament aparent limitat la Gaza, transformat ulterior într-un organism global dominat de Donald Trump. De la un mecanism pentru Gaza la un club global „pay-to-play” În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2803, cu 13 voturi pentru și abțineri din partea Rusiei și Chinei, în speranța că îl va ancora pe Donald Trump într-un proces de pace durabil în Gaza. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Textul rezoluției și negocierile premergătoare votului vizau exclusiv conflictul israeliano-palestinian. La doar două luni distanță, carta „Consiliului pentru Pace”, transmisă capitalelor, nu mai menționează deloc Gaza. Documentul descrie în schimb o structură permanentă, cu ambiția de a promova pacea și „buna guvernare” la nivel global, ca alternativă mai „eficientă” și „mai flexibilă” decât instituțiile existente. Criticii spun că aceste formulări vagi sunt un atac direct la adresa ONU. O structură care contrazice principiile fondatoare ale ONU Ideea ca Gaza să fie administrată timp de doi ani de un consiliu condus de Donald Trump a ridicat încă de la început probleme serioase de principiu. Autodeterminarea, suveranitatea națională și respingerea oricărei forme de administrare colonială sunt piloni centrali ai ONU. Chiar și așa, Europa și statele arabe au acceptat compromisul, după ce în rezoluție au fost introduse referiri simbolice la un viitor stat palestinian. Calculul diplomatic a fost pragmatic: menținerea lui Trump implicat era considerată preferabilă izolării sale totale. O „cartă” care imită ONU, dar fără valorile sale Utilizarea termenului „cartă” nu este întâmplătoare. Documentul face trimitere directă la Carta ONU din 1945, însă fără a-i prelua spiritul. Lipsesc complet referințele la neagresiune, drepturi fundamentale, egalitatea statelor sau dreptul internațional. În schimb, textul este dominat de reguli interne care concentrează puterea aproape exclusiv în mâinile președintelui Consiliului – Donald J. Trump, singura persoană menționată nominal. Donald Trump, președinte absolut cu drept de veto personal În arhitectura propusă, Trump este mai mult decât un coordonator: el numește și revocă membrii, stabilește agenda, decide când se întrunește Consiliul și poate emite rezoluții din proprie inițiativă. Deși deciziile sunt teoretic luate prin vot majoritar, președintele Consiliului are drept de veto absolut. Membrii pot rămâne în structură doar temporar, cu excepția celor care plătesc un „abonament pe viață” de un miliard de dolari – sumă care nici măcar nu garantează protecția împotriva excluderii. De la veto-ul geopolitic la veto-ul financiar Consiliul de Securitate al ONU este criticat de decenii pentru inechitatea generată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți. „ Consiliul pentru Pace” nu corectează acest dezechilibru, ci îl înlocuiește cu unul și mai problematic. Permanența nu mai este rezultatul unui echilibru geopolitic, ci al capacității financiare, iar veto-ul nu mai aparține unui grup de state, ci unei singure persoane. Gaza, pretextul pentru marginalizarea agențiilor ONU Deși absentă din cartă, Gaza rămâne prezentă în structura birocratică a noului organism. Sub Consiliul pentru Pace ar urma să funcționeze un consiliu executiv general, unul dedicat Gazei și un „comitet național pentru administrarea Gazei”, singurul nivel la care palestinienii ar avea un rol direct. Este prevăzută și o Forță Internațională de Stabilizare, condusă de un general american. Criticii avertizează însă că aceste mecanisme par concepute pentru a înlocui agențiile ONU cu structuri dominate de interese economice și investiții private. ONU, prinsă între diplomație și bani Numirea lui Nickolay Mladenov, fost diplomat ONU respectat, în rolul de „înalt reprezentant” pentru Gaza este văzută ca o încercare de a păstra o aparență de continuitate instituțională. În practică însă, acesta riscă să fie marginalizat într-un sistem dominat de figuri apropiate lui Trump, precum Jared Kushner, Steve Witkoff și alți miliardari implicați în proiect. Israelul blochează faza a doua a armistițiului În realitate, structurile dedicate Gazei ar putea rămâne inactive. Guvernul israelian se opune revenirii unei guvernări palestiniene în Gaza și implicării altor state sau actori regionali. Participarea Turciei sau Qatarului în forța de stabilizare a fost deja respinsă. Blocajul avantajează Israelul: ostaticii au fost recuperați, agențiile ONU sunt împinse afară, iar loviturile militare pot continua fără costurile unui război total. Un proiect de vanitate cu efecte globale Un „Consiliu pentru Pace” care îl include pe Vladimir Putin ca potențial membru este puțin probabil să aducă pacea în Ucraina. Mai degrabă, spun criticii, proiectul riscă să rămână un exercițiu de vanitate geopolitică. Statele care refuză să participe, precum Franța, sunt sancționate prin amenințări comerciale. Cele care acceptă riscă să legitimeze o viziune asupra guvernării globale în care accesul se cumpără, iar loialitatea se negociază.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră