joi 25 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7354 articole
Ramona Emilian

Internațional

Dronele ucrainene lovesc din nou infrastructura energetică rusă: conductă petrolieră avariată în apropiere de Primorsk

O conductă petrolieră situată în apropierea portului Primorsk, aflat în vecinătatea graniței cu Finlanda, a fost avariată în urma unui atac cu drone ucrainene. Anunțul a fost făcut duminică dimineață de autoritățile ruse. Declarația oficială: pagube confirmate, dar fără detalii Guvernatorul Aleksandr Drozdenko a anunțat atacul pe Telegram, fără a da detalii despre amploarea sau natura pagubelor. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan „Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk.” Sistemele anti-aeriene ruse, în alertă Potrivit autorităților ruse, apărarea anti-aeriană a reușit să distrugă 19 drone implicate în atac. Oficialii au precizat că nu au fost înregistrate victime în urma incidentului. O zonă strategică: între Finlanda și Sankt Petersburg Portul Primorsk este situat într-o zonă strategică, între granița cu Finlanda și importantul centru urban Sankt Petersburg. Nu este primul incident de acest tip. În luna martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil din zonă, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a fost vizată în repetate rânduri de atacuri ucrainene, aceasta nu reprezintă un front major în conflictul dintre Rusia și Ucraina, început în februarie 2022.

Drone ucrainene avariază conductă petrolieră rusă (sursa: radiomolodva.md)
1,7 milioane de români sărbătoriți de Florii (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Peste 1,7 milioane de români își serbează onomastica de Florii. Cele mai populare prenume și semnificația sărbătorii

Peste 1,7 milioane de români își celebrează onomastica de Florii, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin. Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, numărul total al celor sărbătoriți este de 1.774.826. Dintre aceștia, majoritatea sunt femei, 1.169.568, în timp ce 605.258 sunt bărbați care poartă nume inspirate din flori. Cele mai frecvente nume de flori în România În rândul femeilor, cel mai întâlnit prenume este Florentina, purtat de 134.696 de persoane. Urmează Viorica, cu 125.495, și Liliana, cu 99.514. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Lista este completată de nume precum Anemona, Angela, Angelica, Brândușa, Crina, Dalia, Gențiana, Gherghina, Hortensia, Narcisa sau Steluța, fiecare evocând delicatețea și simbolistica lumii florale. La bărbați, clasamentul este dominat de Florin, purtat de 343.630 de români. Pe următoarele poziții se află Viorel, cu 131.260 de sărbătoriți, și Florian, cu 50.947. Alte nume întâlnite sunt Bujor, Crin, Mugurel, Mărgărit, Narcis sau Trandafir. Semnificația religioasă a Floriilor Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc în această zi Intrarea Domnului în Ierusalim, un moment cu o profundă încărcătură spirituală. Potrivit tradiției Bisericii, acesta este singurul moment din viața pământească în care Iisus Hristos acceptă să fie aclamat ca Împărat. Intrarea Sa în Ierusalim are loc în împlinirea profețiilor din Vechiul Testament, pentru a fi recunoscut drept Mesia, Mântuitorul lumii. Mulțimea îl întâmpină cu ramuri de finic și măslin, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”, expresie a credinței că Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea. Prin această intrare solemnă, este anticipată biruința asupra morții și speranța Învierii, care va urma. Originea și evoluția sărbătorii Primele mențiuni despre sărbătoarea Floriilor datează din secolul al IV-lea. Sărbătoarea este evocată de personalități precum Sfântul Epifanie și de pelerina apuseană Egeria, care descrie modul în care era celebrată la Ierusalim. De asemenea, mari părinți ai Bisericii – Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie și Sfântul Chiril al Alexandriei – au lăsat predici memorabile dedicate acestei zile. În trecut, această duminică mai era cunoscută și sub denumirea de „Duminica aspiranților”, când catehumenii cereau să fie primiți la botez, dar și „Duminica grațierilor”, deoarece împărații acordau iertări în cinstea ei. Tradiții și obiceiuri de Florii Una dintre cele mai răspândite tradiții este sfințirea ramurilor de salcie. Credincioșii le duc la biserică, iar apoi le așază la icoane, ferestre sau uși, considerând că acestea protejează locuința de rele. Salcia simbolizează fertilitatea și renașterea naturii și amintește de ramurile cu care a fost întâmpinat Mântuitorul la intrarea în Ierusalim. În unele zone ale țării, oamenii se încing cu ramuri de salcie, în credința că vor fi feriți de boli și vor avea parte de sănătate tot anul. Apicultorii folosesc aceste ramuri pentru a înconjura stupii, iar gospodarii le îngroapă în pământ, convinși de puterea lor protectoare. O legendă populară spune că salcia a fost binecuvântată de Maica Domnului, după ce s-a transformat într-o punte pentru a o ajuta să traverseze un râu. De unde vine denumirea de „Florii” Denumirea populară a sărbătorii provine de la Flora, zeița romană a florilor și a primăverii. În timp, această tradiție s-a suprapus peste semnificația creștină a Intrării Domnului în Ierusalim. În folclor există și obiceiuri mai puțin cunoscute, precum arderea mugurilor de salcie în timpul furtunilor, pentru a alunga norii și grindina. Dezlegarea la pește și începutul Săptămânii Patimilor Floriile marchează un moment important în Postul Paștelui: este ziua în care credincioșii au dezlegare la pește. Totodată, această sărbătoare deschide Săptămâna Patimilor. Începând din seara de duminică, în biserici sunt oficiate deniile – slujbe speciale care rememorează ultimele zile din viața lui Iisus Hristos, până la momentul Învierii.

Pilot american, salvare spectaculoasă din Iran (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

Operațiune spectaculoasă a SUA în Iran: salvarea pilotului rănit într-o misiune descrisă drept „istorică” de Donald Trump

Cel de-al doilea pilot american al cărui avion s-a prăbușit în Iran a fost salvat de armata SUA și se află acum în siguranță. Anunțul a fost făcut duminică de președintele Donald Trump, care a descris intervenția drept una dintre cele mai spectaculoase operațiuni de salvare din istoria militară americană. Operațiune de salvare fără precedent Într-un amplu mesaj pe rețeaua Truth Social, președintele Donald Trump a detaliat salvarea pilotului american: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan „L-AM SALVAT! Dragi americani, în ultimele ore, armata Statelor Unite a realizat una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni de CĂUTARE ȘI SALVARE din istoria SUA, pentru unul dintre incredibilii noștri ofițeri membri ai echipajului, care este, de asemenea, un colonel foarte respectat, și despre care sunt încântat să vă anunț că acum este ÎN SIGURANȚĂ ȘI NEVĂTĂMAT! Acest războinic curajos se afla în spatele liniilor inamice, în munții periculoși ai Iranului, fiind vânat de inamicii noștri, care se apropiau din ce în ce mai mult cu fiecare oră, dar nu a fost niciodată cu adevărat singur, deoarece Comandantul său Suprem, Secretarul Apărării, Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major și camarazii săi de luptă i-au monitorizat locația 24 de ore din 24 și au planificat cu atenție salvarea lui. La ordinul meu, armata SUA a trimis zeci de aeronave, echipate cu cele mai letale arme din lume, pentru a-l recupera. A suferit răni, dar va fi bine. Această operațiune miraculoasă de CĂUTARE ȘI SALVARE se adaugă unei salvări reușite a unui alt pilot curajos, ieri, pe care nu am confirmat-o, deoarece nu am vrut să punem în pericol cea de-a doua operațiune de salvare. Este pentru prima dată în memoria militară când doi piloți americani au fost salvați, separat, în adâncul teritoriului inamic. NU VOM LĂSA NICIODATĂ ÎN URMĂ NICIUN LUPTĂTOR AMERICAN! Faptul că am reușit să ducem la bun sfârșit ambele operațiuni fără ca NICIUN american să fie ucis sau nici măcar rănit demonstrează încă o dată că am obținut o dominație aeriană totală și superioritate asupra cerului Iranului. Acesta este un moment de care TOȚI americanii, republicani, democrați și toți ceilalți, ar trebui să fie mândri și în jurul căruia ar trebui să se unească. Avem cu adevărat cea mai bună, cea mai profesionistă și cea mai letală armată din istoria lumii. DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE AMERICA, DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE TRUPELE NOASTRE ȘI PAȘTE FERICIT TUTUROR!" Contextul prăbușirii și primele informații Forțele iraniene și americane căutau încă de vineri echipajul primului avion de vânătoare american prăbușit în Iran de la începutul conflictului. Armata iraniană a susținut că a doborât un avion de tip F-15E Strike Eagle, însă informațiile nu au fost confirmate oficial de partea americană. Presa din SUA a relatat că unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost salvat, lucru confirmat ulterior de președintele american. Reacția Iranului și tensiunile persistente De partea cealaltă, agenția de știri iraniană Tasnim News Agency, citând Gardienii Revoluției, a susținut că o aeronavă americană implicată în operațiunile de căutare a fost „distrusă”, fără a oferi detalii suplimentare. Washingtonul nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind aceste afirmații. Bilanțul conflictului: pierderi în regiune De la începutul războiului, niciun soldat american nu a fost ucis sau capturat pe teritoriul iranian. Cu toate acestea, 13 militari americani și-au pierdut viața în Kuweit, Arabia Saudită și Irak, pe fondul escaladării conflictului regional.

Italia, zboruri afectate de lipsa combustibilului (sursa: Facebook/Milan Airports)
Internațional

Criză de combustibil din ce în ce mai acută: restricții de zbor pe aeroporturile din nordul Italiei

Patru aeroporturi importante din nordul Italiei – Milano Linate, Veneția Marco Polo, Bologna și Treviso – vor introduce restricții privind aprovizionarea cu combustibil pentru zborurile comerciale. Măsura este valabilă până pe 9 aprilie și vine în contextul unei „disponibilități limitate” de combustibil furnizat de Air BP Italia. Jet A1, combustibilul afectat de limitări Problemele vizează în mod direct aprovizionarea cu Jet A1, un tip de kerosen utilizat pe scară largă în aviația civilă. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Acesta este esențial atât pentru aeronavele comerciale, cât și pentru cele care operează pe baze aeriene sau aeroporturi internaționale. Restricțiile ridică îngrijorări în industrie, având în vedere rolul crucial al acestui combustibil în operarea zborurilor regulate. Companiile aeriene, puse în gardă Situația a fost comunicată printr-o serie de notificări oficiale către navigatori (NOTAM). Acestea avertizează operatorii aerieni că realimentarea aeronavelor aflate în contract cu Air BP Italia va fi limitată în perioada menționată. Aceste notificări sunt esențiale pentru planificarea zborurilor și pot influența rutele, timpii de escală și strategiile de alimentare ale companiilor aeriene. Priorități la alimentare: cine are întâietate Pentru a menține funcționarea serviciilor critice, autoritățile au stabilit o ordine de prioritate în alimentarea cu combustibil. Astfel, vor avea prioritate: zborurile de ambulanță aeriană cursele oficiale zborurile pe distanțe lungi (peste 3 ore) În schimb, pentru restul operatorilor comerciali, aeroporturile din Veneția, Treviso și Bologna au impus o limită de maximum 2.000 de litri de combustibil per aeronavă. Recomandări pentru piloți: alimentare anticipată În cazul Aeroportul Marco Polo, autoritățile au emis o recomandare clară: piloții sunt sfătuiți să își calculeze și să își asigure suficient combustibil încă de la aeroportul de plecare pentru segmentele următoare de zbor. Această măsură vine în contextul în care un avion comercial mediu, precum Airbus A320 sau Boeing 737, consumă între 2.000 și 3.000 de litri de combustibil pe oră, ceea ce face ca limita impusă să fie una semnificativă pentru operațiunile standard. Cauze neclare, dar suspiciuni logistice Deși Air BP Italia nu a oferit explicații oficiale privind motivele acestor restricții, surse din industrie citate de presa locală indică posibile probleme logistice în lanțul de aprovizionare din nordul Italiei. În lipsa unor clarificări, companiile aeriene sunt nevoite să se adapteze rapid, ceea ce ar putea duce la întârzieri, modificări de rute sau costuri suplimentare.

Redeschiderea Ormuz, ultimatumul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump le amintește iranienilor că le-a dat un ultimatum care expiră luni. Tăcere la Teheran

Președintele american Donald Trump a transmis un avertisment dur Iranului, acordând un termen de 48 de ore pentru reluarea negocierilor cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru comerțul global. Ultimatumul lui Trump Liderul american a reamintit Iranului că mai sunt 48 de ore până la expirarea ultimatumulu. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "Vă amintiţi când i-am dat Iranului 10 zile fie pentru a ÎNCHEIA O ÎNŢELEGERE, fie pentru a REDESCHIDE STÂMTOAREA ORMUZ? Timpul se scurge - 48 de ore înainte să dezlănţui iadul asupra lor. Slavă Domnului!", a scris Donald Trump pe platforma Truth Social. Strâmtoarea Ormuz, blocaj cu impact global Criza a început după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol la nivel mondial, în contextul conflictului din regiune. Această arteră strategică este vitală pentru economia globală, iar blocarea ei a generat îngrijorări majore pe piețele internaționale. 10 zile pentru conformare La data de 26 martie, Donald Trump a transmis un prim ultimatum către Teheran, oferind un termen de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii. Acesta a stabilit și un termen-limită clar: Ultimatumul a fost stabilit pentru "luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului". Amenințări directe: infrastructura Iranului, posibilă țintă În cazul în care Iranul nu respectă cerințele, liderul de la Casa Albă a avertizat asupra unor consecințe severe. Potrivit declarațiilor sale, Statele Unite ar putea viza infrastructura energetică a Iranului, inclusiv centralele electrice, în cazul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.

Scumpirea carburanților afectează bugetul (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce nici un beneficiu Guvernului, spune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu și blocajele în transportul de țiței din zona Golfului Persic vor avea efecte economice globale severe, inclusiv inflație în creștere și încetinirea economiei. De asemenea, Bolojan a susținut că nu există nici un beneficiu pentru Guvern în creșterea prețurilor la carburanți. Războiul din Iran afectează creșterea economică Premierul a afirmat, într-un mesaj public: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de ţiţei şi produse derivate către ţările lumii se simt atât pentru cetăţeni, cât şi pentru guverne. Aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari. Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem", Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce beneficii bugetului Șeful Executivului a subliniat că statul român nu câștigă din scumpirea carburanților, în ciuda creșterii veniturilor din TVA. "Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi", a precizat acesta, explicând că veniturile suplimentare sunt mult mai mici decât impactul negativ asupra economiei. "Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (...) Criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari. Creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar", a evidenţiat premierul. Măsuri pentru transportatori și agricultori Guvernul a intervenit pentru a limita efectele scumpirilor, în special în sectoarele-cheie ale economiei. "În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului", a punctat premierul. Pentru agricultură, sprijinul a fost extins: "Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivităţii sectorului, cât şi asupra preţului alimentelor. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării", a explicat Ilie Bolojan. Reducerea accizei la motorină: impact limitat, dar necesar Executivul a adoptat o reducere de 11% a accizei la motorină, echivalentul a 30 de bani pe litru. "Ieri, în şedinţa de Guvern, am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar. De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii", a argumentat premierul. Taxă de solidaritate pentru companiile din energie Guvernul a decis și supraimpozitarea profiturilor excepționale din sectorul petrolier. "Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului", a declarat Ilie Bolojan. Premierul a concluzionat: "Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm". Guvernul nu pregătește alte măsuri pentru benzină Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că, în acest moment, nu există alte măsuri în lucru pentru reducerea impactului scumpirilor. "Piaţa este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că am văzut că este impredictibilă. În acest moment nu e în lucru nicio altă măsură, dar sigur că efectul măsurilor deja luate sunt într-o permanentă evaluare. (...) Toate măsurile luate până acum - şi cea de astăzi, şi cele din ordonanţa de săptămâna trecută - sigur că sunt în permanenţă evaluate. A fost stabilită o reducere de acciză pentru motorina Standard pentru că, pe de-o parte, acolo a fost creşterea cea mai mare de preţ, fără îndoială, 75% din consumul de pe piaţa românească este consum de motorină şi trebuie să ne gândim la faptul că motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflaţie la o adică. Intervenind asupra motorinei, practic creezi şi un efect anti-inflaţionist", a explicat aceasta.

Rudele generalului Soleimani, arestate în SUA (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

„Victoriile” SUA împotriva Iranului: nepoata și strănepoata generalului ucis Soleimani, deportate

Agenți federali americani le-au arestat pe nepoata și pe strănepoata generalului iranian Qassem Soleimani, ucis în 2020 la Bagdad, în urma unui atac cu dronă ordonat de președintele Donald Trump. Măsura vine după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent legal, a anunțat Departamentul de Stat al SUA. Departamentul de Stat: „au fost arestate de agenți federali” Autoritățile americane au confirmat intervenția printr-un comunicat oficial: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "Noaptea trecută, nepoata şi strănepoata generalului Gărzilor Revoluţionare, Qassem Soleimani, au fost arestate de agenţi federali în urma revocării statutului lor de rezident permanent de către secretarul de stat Marco Rubio", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Instituția a precizat identitatea celor două persoane: „Hamideh Soleimani Afshar şi fiica ei se află acum în custodia Serviciului de Imigrări şi Control Vamal al SUA”. Acuzații grave: propagandă pro-iraniană Potrivit autorităților de la Washington, nepoata lui Qassem Soleimani este acuzată de susținere publică a regimului iranian. „În timp ce locuia în Statele Unite, ea a răspândit propaganda regimului iranian, a sărbătorit atacurile împotriva soldaţilor americani şi a siturilor militare americane din Orientul Mijlociu, l-a lăudat pe noul Lider Suprem al Iranului, a denunţat America drept «Marele Satan» şi şi-a exprimat sprijinul neclintit pentru Garda Revoluţionară Iraniană, un grup desemnat drept terorist”, se arată în declaraţie. Interdicții pentru familia Larijani Departamentul de Stat a anunțat și o altă decizie similară. La începutul lunii aprilie, Marco Rubio a revocat statutul legal al lui Fatemeh Ardeshir-Larijani, fiica lui Ali Larijani. Aceasta și soțul ei nu se mai află pe teritoriul SUA: „Fatemeh Ardeshir-Larijani şi soţul ei «nu mai sunt prezenţi în Statele Unite şi li se interzice orice intrare viitoare» pe teritoriul american”, a transmis Departamentul de Stat. Mesaj ferm al administrației americane Secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj dur privind politica administrației americane: „Administraţia Trump nu va permite ţării noastre să adăpostească cetăţeni străini care susţin regimurile teroriste antiamericane”, a scris acesta pe platforma X.

Centrala nucleară Bushehr atacată, ruși evacuați (sursa: iaea.org)
Internațional

Atac lângă centrala nucleară Bushehr din Iran: Rusia își evacuează personalul

Un atac aerian comun americano-israelian a lovit sâmbătă o zonă din apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran, provocând moartea unui agent de securitate. Deși nu au fost raportate creșteri ale nivelului de radiații, autoritățile iraniene avertizează că loviturile repetate asupra sitului ar putea declanșa un dezastru nuclear în regiunea Golfului. Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară. Atac în apropierea centralei nucleare Bushehr Potrivit agenției iraniene IRNA, un proiectil a lovit o zonă situată în apropierea centralei nucleare Bushehr, în sudul țării. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Este al patrulea atac asupra regiunii de coastă de la începutul conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, declanșat pe 28 februarie. Un agent de securitate aflat la fața locului a fost ucis, însă autoritățile iraniene susțin că instalațiile nucleare nu au suferit avarii directe. Iranul avertizează asupra unui risc nuclear major Ministrul de externe iranian a atras atenția că noi atacuri asupra centralei nucleare Bushehr ar putea provoca scurgeri radioactive cu efecte devastatoare. Oficialul a avertizat că un astfel de scenariu ar putea afecta nu doar Iranul, ci întreaga regiune a Golfului, sugerând consecințe grave pentru populația civilă. AIEA: nu au fost detectate radiații Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că a fost informată despre incident de către autoritățile iraniene. Potrivit instituției: - o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unda de șoc și de fragmente - un membru al personalului de securitate a fost ucis - nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelului de radiații Directorul agenției a cerut „reținere militară maximă”, avertizând asupra riscurilor asociate atacurilor asupra infrastructurii nucleare. Centrala nucleară Bushehr, obiectiv strategic în Iran Centrala nucleară Bushehr este singura centrală nucleară din Iran și se află la aproximativ 760 de kilometri sud de Teheran. Instalația este operațională din 2011 și are o importanță strategică majoră pentru sectorul energetic iranian. În prezent, compania rusă Rosatom construiește un al doilea reactor în cadrul aceluiași complex. Rusia evacuează personalul de la Bushehr Pe fondul escaladării conflictului, Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară Bushehr. Potrivit directorului general al Rosatom, Aleksei Lihacev aproape 200 de oameni au fost evacuați. "Conform planului, am început astăzi faza principală a evacuării. La aproximativ 20 de minute după nefericitul atac, autobuzele au plecat din gara din Bushehr spre graniţa dintre Iran şi Armenia. Mai exact este vorba despre 198 de persoane, aceasta este cea mai mare evacuare de până acum", a declarat Lihacev pentru presa rusă Potrivit oficialului rus, peste 400 de persoane au fost deja retrase de la începutul conflictului Centrala funcționează, în mod normal, cu aproximativ 600 de angajați. Fără victime ruse, dar tensiunile cresc Autoritățile ruse au precizat că persoana ucisă în urma atacului era cetățean iranian, nu rus. Ambasada Rusiei a confirmat că nu există victime în rândul propriilor cetățeni. Cu toate acestea, evacuările continuă, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea centralei nucleare Bushehr.

Vaccinurile Pfizer, România și Polonia (sursa: Pexels/Nataliya Vaitkevich)
Eveniment

De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer

Decizia unui tribunal belgian, chiar dacă nu este definitivă, a reaprins o dezbatere complexă: cine poartă responsabilitatea pentru contractele masive de vaccinuri anti-COVID și pentru costurile uriașe generate de acestea? Polonia este obligată să plătească aproximativ 5,6 miliarde de zloți (aproximativ 1,3 miliarde de euro) companiei Pfizer. România are de plătit 600 de milioane de euro. România s-a aflat în același mecanism, dar a ales un alt drum atunci când consecințele au devenit evidente. Un contract semnat în incertitudine pandemică Autoritățile de la Varșovia au anunțat că vor contesta decizia, subliniind că „Polonia intenționează să utilizeze toate mijloacele legale disponibile pentru a modifica această hotărâre și pentru a-și apăra interesele”, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Acordul care stă la baza litigiului a fost încheiat în mai 2021, într-un moment în care pandemia domina încă toate deciziile politice și economice. Konrad Korbiński, director general în cadrul Ministerului Sănătății, explică contextul: „Contractul a fost semnat într-un moment în care aveam deja aproape 109 milioane de doze contractate și 30 de milioane în depozite. Cu toate acestea, guvernul de atunci a decis să participe la o nouă comandă, de aproape 89 de milioane de doze pentru anii 2022–2024.” Contractul a fost negociat de Comisia Europeană în numele statelor membre, ceea ce limitează responsabilitatea directă a fiecărei țări în parte. „Totul sau nimic”: condițiile impuse de Pfizer Fostul viceministru al sănătății, Janusz Cieszyński, susține că marja de negociere a statelor a fost practic inexistentă: „Nu am avut nicio posibilitate să negociem condițiile, pentru că timpul era extrem de limitat, iar miza era sănătatea polonezilor.” El descrie contractele drept un mecanism rigid: „Acordurile cu Pfizer au fost încheiate pe principiul «totul sau nimic». Polonia ar fi putut ieși din mecanismul comun în mai 2021, dar asta ar fi însemnat să pierdem accesul rapid la vaccinuri și să riscăm să rămânem fără ele.” O cursă globală care a împins Europa spre decizii radicale Jurnalista Klara Klinger, redactor-șef al Rynek Zdrowia, care a urmărit îndeaproape negocierile, descrie acea perioadă ca pe o cursă contracronometru: „A fost o competiție globală între state și companii farmaceutice. Toată lumea încerca să își asigure cât mai rapid vaccinuri pentru populație.” În acest context, Uniunea Europeană a ales o strategie de volum: „Comisia Europeană a considerat că Europa trebuie să fie prima. Problema era că vorbim despre un vaccin care încă nu exista pe scară largă, iar cererea era uriașă.” Dar această strategie a venit cu un preț: „Pfizer a impus condiții foarte dure: comenzi mari, asumarea riscurilor financiare și lipsa unei clauze de retragere din contract”, explică Klinger. Decizia critică: de ce nu s-a retras Polonia Momentul decisiv a fost mai 2021, când statele aveau doar câteva zile pentru a decide dacă rămân în contract. Klara Klinger își amintește presiunea din acea perioadă: „Am avut doar cinci zile pentru a decide. A existat o presiune puternică din partea Comisiei Europene pentru a nu exista retrageri. Ni s-a spus că, dacă rămânem, vom fi într-o poziție privilegiată și vom primi vaccinurile la timp.” Singura țară care a ales să iasă din acord a fost Ungaria. Pentru restul statelor, inclusiv Polonia, riscul de a rămâne fără vaccinuri a fost considerat prea mare. Războiul din Ucraina și refuzul Pfizer În 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, contextul s-a schimbat radical. Guvernul polonez a cerut renegocierea contractului, invocând presiunea economică și umanitară. Însă, potrivit Klarei Klinger, răspunsul Pfizer a fost previzibil: „Pentru companie, contractul este contract. Vorbim despre costuri, venituri și obligații față de acționari. Este de înțeles că nu au acceptat această solicitare.” O problemă generalizată în Uniunea Europeană Un aspect esențial este că Polonia nu a fost singura țară cu surplus de vaccinuri. „În toată Uniunea Europeană, statele au aruncat milioane de doze expirate. Dacă ar fi să vorbim despre responsabilitate, ar trebui să fie un proces colectiv”, afirmă Klinger. Diferența majoră a fost însă de strategie: majoritatea statelor au acceptat pierderile. Polonia a ales să conteste contractul. Renegocierea refuzată și consecințele Comisia Europeană a reușit ulterior să renegocieze contractul, reducând comenzile cu aproximativ 35%. „Toate statele au acceptat această soluție, cu excepția Poloniei și României”, subliniază Klinger. Privind retrospectiv, decizia Poloniei pare costisitoare: „Am vrut să evităm risipa. Dar acum suntem în situația de a plăti mai mult”, explică jurnalista. Un verdict controversat: interesul public ignorat? Decizia tribunalului belgian a stârnit critici. Klara Klinger spune deschis: „Sunt surprinsă de verdict. Instanța nu a ținut cont deloc de interesul public, ci doar de cel al companiei. Vorbim despre costuri inutile și impact asupra mediului.” Responsabilitate împărțită și o lecție dureroasă Analiza cazului arată că nu există un singur vinovat. Michał Dworczyk, fost oficial guvernamental, sintetizează situația: „Comenzile de vaccinuri s-au dovedit, în aproape toate țările, a fi excesive.” În același timp, criticii subliniază că Polonia ar fi putut reduce pierderile dacă accepta compromisul propus de Comisia Europeană. Asemănările între România și Polonia Atât România, cât și Polonia au intrat în schema de achiziții coordonată de Comisia Europeană, fără control real asupra negocierilor cu Pfizer. Ambele state au comandat volume mari de vaccinuri într-un climat de panică și incertitudine, în care riscul de a avea prea puțin era perceput ca fiind mai periculos decât riscul de a avea prea mult. Rezultatul a fost identic: stocuri excedentare, milioane de doze neutilizate și presiune financiară generată de contracte rigide, greu de ajustat ulterior. Supra-comandarea vaccinurilor Și România a comandat mult mai multe doze decât a utilizat. Motivele sunt aproape identice: - incertitudine totală în 2020–2021 - frica de variante noi - presiune politică și mediatică pentru „asigurarea stocurilor” Rata scăzută de vaccinare În privința ratei de vaccinare, România și Polonia sunt aproape „surori de situație”. În ambele țări rata de vaccinare a fost sub media UE, au existat mesaje publice ambigue, iar curentele anti-vaccin au avut multă vizibilitate. Asta a dus direct la problema centrală: stocuri mari + cerere mică = risipă inevitabilă Unde diferă România de Polonia Diferența majoră dintre abordarea României și cea a Poloniei constă atât în volumul contractat cât și în privința strategiei de apărare inițială. Polonia este obligată să plătească aproximativ 1,3 miliarde de euro (pentru 60 de milioane de doze), în timp ce România are de plată circa 600 de milioane de euro (pentru aproximativ 28 de milioane de doze). Polonia a fost prima țară care a anunțat oficial Pfizer și Comisia Europeană (încă din 2022) că invocă „forța majoră” și criza refugiaților din Ucraina pentru a opri plățile. România a urmat acest trend mai târziu, refuzând recepția dozelor în 2023, dar fără a avea aceeași argumentație legată de presiunea bugetară cauzată de război. În timp ce Polonia a încercat să creeze o coaliție de state (alături de Ungaria) care să negocieze dur cu Pfizer, România a avut o poziție mai rezervată la nivel diplomatic, așteptând mai întâi clarificări de la nivelul Comisiei Europene înainte de a intra în conflictul juridic direct. După sentință, Polonia a fost extrem de vocală imediat după decizia din 1 aprilie, afirmând clar că va ataca sentința la Curtea de Apel din Bruxelles. În România, reacția oficială a fost mai precaută, autoritățile concentrându-se pe dificultatea tehnică de a găsi fondurile necesare în bugetul Sănătății.

Scenariul raționalizării combustibilului în Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Europenii vor trăi ca românii înainte de '89: benzină pe cartelă și restricții de circulație din cauza crizei petrolului

Un scenariu de raționalizare a combustibilului, declanșat de blocarea Strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20–25% din petrolul transportat pe mare la nivel global și circa 20% din gazul natural lichefiat, ar putea genera cea mai severă criză de aprovizionare energetică din ultimele decenii. Într-un astfel de context, guvernele ar fi nevoite să introducă rapid măsuri restrictive asupra consumului, de la limitarea accesului la combustibil până la restricții de mobilitate, cu impact direct asupra vieții cotidiene și a economiei. Turbulențe pe piețele globale Închiderea Strâmtorii Ormuz a generat turbulențe majore pe piețele globale, alimentând creșteri accelerate ale prețurilor la energie și amplificând temerile privind eventuale disfuncționalități în aprovizionare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Escaladarea tensiunilor a fost declanșată de loviturile militare lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, urmate de atacuri de represalii ale Teheranului asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului, care au dus la blocarea aproape totală a acestei rute strategice. Considerată unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, Strâmtoarea Ormuz asigură circulația a aproximativ un sfert până la o treime din transporturile globale de petrol și circa 20% din gazul natural lichefiat. În acest context, impactul asupra piețelor a fost imediat: potrivit estimărilor Uniunii Europene, prețurile gazelor au crescut cu aproximativ 70%, iar cele ale petrolului cu 50%, ceea ce a generat costuri suplimentare de circa 13 miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili. Ce va declanșa închiderea Strâmtorii Ormuz Închiderea Strâmtorii Ormuz nu este doar un titlu alarmist din presa internațională, ci un scenariu cu potențialul de a rescrie radical viața de zi cu zi. Prin acest punct strategic trece aproximativ un sfert din petrolul transportat la nivel global și o cincime din gazul natural lichefiat. Blocarea lui nu înseamnă doar scumpiri, ci începutul unei crize energetice de proporții istorice. Primele efecte sunt deja vizibile: prețurile la energie cresc accelerat, iar piețele reacționează cu nervozitate. Însă adevărata schimbare nu se vede în grafice, ci în modul în care ar putea fi reorganizată viața cotidiană. Pentru că, în lipsa unei aprovizionări stabile, guvernele nu ar avea altă opțiune decât să introducă raționalizarea combustibilului. Benzina nu mai este un drept, ci o cotă Într-un astfel de scenariu, accesul la combustibil nu ar mai fi liber. Fiecare șofer ar primi o cantitate limitată de carburant, stabilită săptămânal — de exemplu, 10–15 litri. Distribuția ar putea fi digitalizată, prin coduri QR sau aplicații, sau clasică, prin cupoane. Această schimbare aparent tehnică ar avea un impact profund: deplasările nu ar mai fi spontane, ci calculate. Drumul până la muncă, vizitele sau chiar cumpărăturile ar deveni decizii strategice. Mașina personală ar înceta să mai fie un simbol al libertății și ar deveni un bun gestionat strict. Orașe reorganizate de criză Pe lângă limitarea cantității de combustibil, autoritățile ar introduce restricții de circulație. Sistemul numerelor pare-impare ar redeveni normă: într-o zi circulă mașinile cu număr par, în alta cele cu număr impar. Autostrăzile ar avea limite de viteză reduse, nu din grijă pentru siguranță, ci pentru economie. Fiecare kilometru parcurs ar conta. În paralel, transportul public ar deveni supraaglomerat. Trenurile și autobuzele ar transporta mai mulți oameni ca niciodată, iar bicicletele și carpooling-ul ar fi încurajate agresiv prin politici publice. Panica, primul efect al crizei Înainte de stabilizarea sistemului, primul reflex ar fi panica. Benzinăriile ar deveni puncte de tensiune: cozi lungi, rezervoare golite rapid, oameni care încearcă să își facă stocuri. Această reacție, deși previzibilă, ar agrava criza. De aceea, guvernele ar încerca să controleze nu doar distribuția combustibilului, ci și comportamentul populației. Transportul global încetinește Efectele nu s-ar opri la nivel individual. Transportul aerian ar fi printre primele afectate. Biletele s-ar scumpi dramatic, multe rute ar dispărea, iar unele companii aeriene nu ar supraviețui. Pe mare, navele de containere ar întârzia sau ar fi redirecționate, iar costurile transportului ar exploda. Modelul economic „just-in-time”, care ține magazinele aprovizionate constant, s-ar prăbuși. Asta ar însemna rafturi mai goale, livrări întârziate și o economie care începe să funcționeze cu sincope. Cine primește combustibilul? Într-un context de criză, prioritățile devin clare. Combustibilul ar fi direcționat în primul rând către serviciile esențiale: ambulanțe, pompieri, poliție. În schimb, deplasările neesențiale ar fi descurajate sau chiar limitate. Ideea de mobilitate liberă ar fi înlocuită de una de mobilitate justificată. Agricultura și industria, sub presiune Criza combustibilului nu afectează doar mobilitatea, ci și producția. Fermierii, dependenți de motorină și îngrășăminte, ar resimți imediat șocul. Costurile ar crește, producția ar scădea, iar prețurile alimentelor ar urma inevitabil același traseu. În industrie, sectoarele energofage, chimia, siderurgia, producția de aluminiu, ar reduce activitatea sau chiar ar închide temporar. Nu din lipsă de cerere, ci din imposibilitatea de a susține costurile energetice. O criză care schimbă mentalități Pentru Europa, acest scenariu ar veni într-un moment deja fragil, marcat de costuri ridicate și competitivitate în scădere. În ciuda rezervelor strategice și a măsurilor de urgență, realitatea ar fi greu de evitat: energia ar deveni un bun rar. Raționalizarea combustibilului nu ar fi doar o măsură economică, ci un experiment social. Ar forța o redefinire a priorităților, a mobilității și, poate, a ideii de confort. Într-o lume obișnuită cu abundența, criza ar readuce o lecție simplă: resursele nu sunt infinite, iar libertatea de a le consuma vine întotdeauna cu un preț.

Războiul din Iran, negocieri în impas (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)

Eforturile internaționale de mediere pentru obținerea unei încetări a focului între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, se află în impas, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal. Mai multe state, în special Pakistan, încearcă să faciliteze dialogul, însă fără rezultate concrete până în acest moment. Iranul refuză discuțiile directe cu SUA Potrivit publicației americane, Teheranul a transmis mediatorilor că nu este dispus să participe la întâlniri cu oficiali americani la Islamabad în perioada următoare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În plus, autoritățile iraniene consideră că solicitările formulate de Washington sunt inacceptabile, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere. Schimb de acuzații între Washington și Teheran Ministerul de Externe iranian a respins declarațiile președintelui american Donald Trump, pe care le-a calificat drept „false și nefondate”. Liderul american susținuse anterior că „noul preşedinte al regimului iranian, mult mai puţin radicalizat şi mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut SUA o încetare a focului” în urma unor negocieri. Condițiile impuse de SUA pentru un armistițiu Donald Trump a precizat că ar lua în considerare o încetare a focului doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții stricte. Acesta a declarat că o eventuală acceptare a armistițiului ar putea avea loc doar după ce „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă şi fără obstacole”. „Până atunci, aruncăm Iranul în nefiinţă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră”, a ameninţat liderul american. Ultimatum amânat pentru reluarea negocierilor Președintele SUA a anunțat că a amânat până pe 6 aprilie termenul limită acordat Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Decizia a fost justificată prin dorința de a permite continuarea negocierilor, despre care Trump a afirmat că ar fi deja în desfășurare. Totuși, Iranul a negat existența unor negocieri directe, precizând că schimburile cu Washingtonul au loc doar prin intermediari. Declarații privind evoluția conflictului Anterior, liderul american a sugerat că SUA s-ar putea „retrage” din Iran în „două sau trei săptămâni”, susținând că obiectivele militare stabilite au fost atinse. Printre acestea se numără împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare. Planul de pace propus de Washington Pakistanul a confirmat implicarea în eforturile de mediere, alături de alte state precum Turcia și Egipt. Totodată, oficialii au confirmat existența unei propuneri de plan de pace venite din partea SUA. Potrivit informațiilor publicate de The New York Times, planul prevede mai multe condiții pentru Iran. Printre acestea, predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunțarea la sprijinirea grupărilor armate din regiune și limitarea programului de rachete. În schimb, Iranul ar putea beneficia de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Teheranul respinge propunerile SUA Ministerul iranian de Externe a catalogat propunerile Washingtonului drept „excesive și iraționale”. Oficialii iranieni au amintit, de asemenea, că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în perioade în care erau în curs negocieri, atât în iunie anul trecut, cât și în acest an.  

Încă un avion SUA doborât, revendică Iranul (sursa: Facebook/United States Air Force)
Internațional

Iran anunță doborârea încă unui avion al SUA, experții contestă autenticitatea imaginilor publicate

Iranul a anunțat vineri noaptea că a doborât un al doilea avion militar american în apropierea strâmtorii Ormuz, într-un nou episod al escaladării tensiunilor din regiune. Potrivit agenției de presă iraniene Fars, sistemele de apărare antiaeriană ale Iranului ar fi țintit și lovit un avion A-10, cunoscut sub denumirea de „Warthog”. Informația nu a putut fi confirmată din surse independente. CBS: pilotul s-a catapultat și a fost recuperat Postul de televiziune american CBS a relatat că pilotul aeronavei s-a catapultat deasupra Golfului Persic și a fost recuperat în siguranță. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Aceste informații nu au fost confirmate oficial de autoritățile americane în momentul transmiterii știrii. Un alt avion american, anunțat doborât în aceeași zi Anterior, în cursul aceleiași zile, Iranul a anunțat doborârea unui avion de vânătoare american F-35. Potrivit unei declarații a Gardienilor Revoluției, forța militară de elită a Teheranului, aeronava ar fi fost doborâtă în spațiul aerian iranian de un sistem avansat de apărare antiaeriană. Experți: imaginile ar indica un alt tip de avion Cu toate acestea, experți militari au semnalat pe rețelele sociale că imaginile publicate de partea iraniană ar sugera, de fapt, epava unui avion de tip F-15, nu F-35. Aceste neconcordanțe ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea informațiilor furnizate. Operațiuni de salvare în desfășurare În urma incidentului, unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost recuperat de forțele speciale americane. Căutările pentru cel de-al doilea membru al echipajului sunt în continuare în desfășurare.

Franța cere verificarea profitului rafinăriilor (sursa: Facebook/Roland Lescure)
Internațional

Scumpirile la carburanți, sub lupa UE: Franța cere verificarea profiturilor rafinăriilor, pentru a preveni abuzurile

Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a anunțat că a solicitat Comisiei Europene să analizeze marjele de profit ale rafinăriilor din Europa, în contextul volatilității prețurilor la energie generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Demersul vine pe fondul temerilor privind eventuale abuzuri de preț în lanțul de aprovizionare cu carburanți. Scrisoare oficială către Comisia Europeană Într-un interviu acordat postului de televiziune France 5, oficialul francez a precizat că a transmis o solicitare formală către instituțiile europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Potrivit acestuia, scopul este de a verifica dacă există practici nejustificate în stabilirea prețurilor. Ministrul a amintit că autoritățile franceze au efectuat deja controale extinse asupra distribuitorilor de carburanți pentru a preveni creșterile nejustificate de prețuri. "Ceea ce mă interesează este ca astăzi să nu existe abuzuri, şi ne-am asigurat de acest lucru: numai 5% din staţii nu respectau normele, şi am desfăşurat sute de investigaţii". Aceste acțiuni au vizat menținerea unui echilibru între piață și protecția consumatorilor, într-un context de volatilitate accentuată. „Problema rafinăriilor este una europeană” Roland Lescure a subliniat că situația nu poate fi tratată exclusiv la nivel național, ci necesită o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene. "Subiectul rafinăriilor nu este o problemă naţională, ci una europeană". Rezervele strategice de petrol, utilizate „chirurgical” Ministrul a abordat și tema rezervelor strategice de petrol, eliberate în urma deciziei statelor membre ale International Energy Agency. Potrivit acestuia, utilizarea acestor rezerve este atent calibrată, "chirurgicală" și "metodică" având în vedere incertitudinile privind evoluția situației în lunile următoare. "Le vom elibera atunci când vor fi necesităţi punctuale", a afirmat oficialul, adăugând că Franța dispune de suficiente stocuri pentru a face față pe termen scurt. Potrivit acestuia, Franţa "este liniştită", având rezerve pentru trei luni.

Armă și muniție, pe Aeroportul din Cluj (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Armă cu aer comprimat și muniție, descoperite într-un colet pe Aeroportul din Cluj: pachetul nu avea documente legale

Inspectorii vamali și polițiștii de frontieră au descoperit o armă cu aer comprimat și 200 de proiectile într-un colet verificat la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, potrivit unui comunicat transmis de Autoritatea Vamală Română. Controlul a avut loc în cadrul unor acțiuni de verificare desfășurate asupra bunurilor expediate prin servicii de curierat. Rolul echipelor canine în identificarea coletului Potrivit autorităților, descoperirea a fost posibilă cu sprijinul echipelor canine din cadrul Direcției Regionale Vamale Cluj, care au contribuit decisiv la identificarea coletului suspect. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Prezența acestora a facilitat selecția pentru control a expedierii în care au fost găsite bunurile interzise sau nedeclarate. Colet fără documente legale Autoritatea Vamală Română a precizat că pachetul provenea din spațiul intracomunitar, însă nu era însoțit de documentele necesare care să ateste legalitatea transportului și deținerii. "Coletul, provenit din spaţiul intracomunitar, nu era însoţit de documente din care să reiasă respectarea condiţiilor legale privind introducerea în ţară, procurarea şi deţinerea acestui tip de bunuri. Bunurile au fost indisponibilizate, în vederea continuării verificărilor de către instituţiile competente", se menţionează în comunicat. În urma controlului, arma și muniția aferentă au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor. Controale permanente pentru prevenirea transporturilor ilegale Reprezentanții instituției subliniază că astfel de acțiuni fac parte dintr-un efort constant de combatere a introducerii ilegale de bunuri în România. "Autoritatea Vamală Română, în cooperare cu celelalte instituţii abilitate, desfăşoară permanent acţiuni de control pentru prevenirea şi combaterea introducerii ilegale de bunuri în ţară, în vederea asigurării respectării legislaţiei în vigoare." Autoritățile continuă verificările pentru a stabili toate circumstanțele cazului.

Germania vrea decizii în UE fără unanimitate (sursa: Facebook/Johann Wadephul)
Internațional

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto

Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează în prezent majoritatea deciziilor importante, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul. Declarația vine în contextul unor blocaje repetate în procesul decizional, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei. Disputa cu Ungaria, exemplu al limitelor actualului sistem Oficialul german a făcut referire directă la tensiunile cu Ungaria, care se opune unui credit major destinat Kievului, susținut de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Situația evidențiază dificultățile generate de regula unanimității, care permite unui singur stat să blocheze decizii importante la nivel european. Wadephul: „Ar trebui să abolim principiul unanimității” Ministrul german a pledat pentru o schimbare structurală a mecanismului decizional, astfel încât Uniunea Europeană să poată acționa mai eficient pe scena internațională. ''Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional'', a afirmat demnitarul german. Actuala legislatură europeană se încheie odată cu alegerile pentru Parlamentul European din vara anului 2029. Susținerea votului cu majoritate calificată Johann Wadephul a subliniat că sprijină introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE. ''Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru'', a adăugat el. Acest tip de vot presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre (minimum 15 din cele 27) votează în favoarea unei decizii statele respective reprezintă cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene Ce înseamnă, în prezent, votul în unanimitate În prezent, Consiliul Uniunii Europene trebuie să adopte în unanimitate deciziile în domenii considerate sensibile de către statele membre. În aceste cazuri, fiecare stat are drept de veto, ceea ce înseamnă că poate bloca adoptarea unei decizii. Totuși, abținerea nu împiedică aprobarea acesteia. Domeniile în care se aplică regula unanimității Principiul unanimității este utilizat în mai multe domenii-cheie, printre care: politica externă și de securitate comună extinderea Uniunii Europene acordarea de noi drepturi cetățenilor UE bugetul și resursele financiare ale Uniunii armonizarea impozitării indirecte anumite măsuri din justiție, afaceri interne și protecție socială Propunerea Germaniei deschide o dezbatere majoră privind viitorul mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană și capacitatea acesteia de a reacționa rapid în context geopolitic tensionat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră