luni 23 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6524 articole
Ramona Emilian

Justiție

Cel mai insistent hărțuitor: 775 de mesaje agresive în 7 zile. Închisoare cu aplicare amânată

Un proces rar are loc la Iași, unde un om de afaceri a fost dat în judecată de o avocată din București, care îl acuză de hărțuire și intimidare constantă. Avocată, hărțuită de fost client Femeia l-a reprezentat pe acesta în procesul de divorț al soției sale, iar bărbatul a ajuns să creadă că avocata ar fi fost responsabilă pentru destrămarea căsniciei sale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Magistrații de la Judecătoria Iași au decis amânarea aplicării pedepsei, invocând starea psihică fragilă a inculpatului. Cazul este considerat unic la nivel local și extrem de rar la nivel național, ultrajul judiciar împotriva avocaților fiind o infracțiune întâlnită în foarte puține hotărâri definitive pronunțate în România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Avocată, hărțuită de fost client (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în Moldova (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Autostrăzile A7 și A8 vor transforma regiunea Moldovei într-un magnet pentru afaceri (PwC)

Iașiul și Moldova se poziționează pentru un boom al investițiilor, chiar dacă autostrăzile A7 și A8 nu sunt încă finalizate, antreprenorii locali derulând deja afaceri de miliarde de lei. Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în Moldova Viitoarele rute rapide vor conecta regiunea de București și Europa de Vest, însă mediul de business din Nord-Est a accelerat independent, cu 318 firme românești în Top 5.000 național. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Aceste companii, concentrate mai ales în județele Iași și Bacău, cumulează afaceri de 75,9 miliarde de lei și aproape 69.400 de angajați, potrivit unei analize realizate de PwC România. În timp ce Moldova, Dobrogea și Oltenia sunt dominate de firme locale (peste 75%), București-Ilfov rămâne terenul companiilor străine, iar Transilvania păstrează un echilibru între capitalul românesc și cel extern. Continuarea, în Ziarul de Iași

Friedrich Merz susține aderarea Republicii Moldova la UE (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Eveniment

Cancelarul german Friedrich Merz susține ferm aderarea Republicii Moldova la UE

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat miercuri sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul României, Ilie Bolojan. Oficialul german a abordat, totodată, subiecte sensibile de politică internațională, de la sănătatea președintelui american Donald Trump, până la Iran, Siria și investițiile europene în apărare. Sprijin clar pentru parcursul european al Republicii Moldova Friedrich Merz a reamintit vizita sa la Chișinău, din august 2025, de Ziua Independenței Republicii Moldova, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Cancelarul german a subliniat importanța menținerii deschise a perspectivei europene pentru Republica Moldova, indiferent de rezultatele recente ale alegerilor. „Trebuie să fie clar că nu îi putem dezamăgi pe cetățenii moldoveni care doresc aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Friedrich Merz, amintind de discuțiile purtate cu președinta Maia Sandu și de mesajul transmis în fața a zeci de mii de cetățeni moldoveni. Merz respinge zvonurile despre sănătatea lui Trump În cadrul aceleiași conferințe de presă, cancelarul german a contrazis informațiile potrivit cărora președintele american Donald Trump ar avea probleme de sănătate. Merz a declarat că, din experiența întâlnirilor sale directe cu liderul de la Casa Albă, nu există motive de îndoială privind capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul. „Nu am avut niciun prilej să mă îndoiesc de sănătatea lui Donald Trump”, a spus Merz, adăugând că, deși Trump va împlini 80 de ani, acesta pare apt să își îndeplinească funcția. UE, capacitate limitată de intervenție în Iran și Siria Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, Friedrich Merz a declarat că Uniunea Europeană are posibilități limitate de intervenție directă în Iran și Siria. Totuși, cancelarul german a cerut măsuri mai ferme, inclusiv includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene. Merz a criticat lipsa unui consens la nivel european, menționând că Germania susține această măsură, dar că două state membre încă se opun deciziei. Critici dure la adresa regimului iranian Cancelarul german a afirmat că regimul de la Teheran se menține la putere prin „brutalitate” exercitată asupra populației, în special asupra femeilor și a opozanților politici. El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să continue sprijinirea populației iraniene prin sancțiuni și presiune diplomatică. „Vedem destinul femeilor și al celor care se opun acestui regim. Încercăm să îi sprijinim prin sancțiuni”, a declarat Merz. Siria și relațiile cu Europa Friedrich Merz a făcut referire și la situația din Siria, menționând că o vizită planificată a președintelui sirian Al-Sharaa în Germania nu a mai avut loc. Cancelarul și-a exprimat speranța că o astfel de vizită ar putea fi realizată într-un viitor apropiat, în funcție de evoluția contextului diplomatic. Europa trebuie să investească mai mult în apărare Cancelarul german s-a declarat de acord cu poziția exprimată de președintele american Donald Trump, potrivit căreia Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare. Merz a recunoscut că, timp de mulți ani, statele europene au investit insuficient în acest domeniu. El a amintit angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga, unde statele membre UE au convenit să atingă un nivel de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructură relevantă pentru securitate. În final, Friedrich Merz a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să continue acest efort de consolidare a apărării în strânsă cooperare cu Statele Unite, reafirmând importanța parteneriatului transatlantic într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Băsescu câștigă procesul pentru indemnizația prezidențială (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Justiție

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Curtea de Apel București a decis miercuri ca Administrația Prezidențială să îi plătească fostului președinte Traian Băsescu suma de peste 754.000 de lei, reprezentând indemnizația care i-a fost sistată pe o perioadă de trei ani, în urma deciziei instanței privind colaborarea sa cu fosta Securitate. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Indemnizația neplătită pe trei ani, recuperată prin instanță Traian Băsescu a acționat în judecată Administrația Prezidențială pentru a recupera indemnizația aferentă perioadei martie 2022 – iulie 2025, perioadă în care plata a fost suspendată ca urmare a verdictului de colaborare cu fosta Securitate. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit deciziei Curții de Apel București, Administrația Prezidențială este obligată să achite suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului român. Decizia Curții de Apel București În hotărârea pronunțată la data de 28 ianuarie 2026, instanța a decis anularea Ordinului nr. 55/2022 și a adresei administrative prin care plata indemnizației fusese sistată. De asemenea, Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 17.648 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Modificarea Legii foștilor președinți În octombrie 2021, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Prin introducerea unui nou articol, legea prevedea pierderea beneficiilor pentru foștii președinți în cazul în care o instanță constata definitiv colaborarea cu fosta Securitate. Verdictul privind colaborarea cu Securitatea În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă. Ca urmare, fostul președinte a pierdut drepturile acordate foștilor șefi de stat, inclusiv indemnizația, locuința de protocol și dispozitivul de pază asigurat de SPP. Decizia CCR a schimbat situația juridică În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale. În urma acestei hotărâri, Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță împotriva Administrației Prezidențiale, solicitând plata indemnizației suspendate în perioada martie 2022 – iulie 2025. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o soluție finală, Administrația Prezidențială are posibilitatea de a contesta obligația de plată stabilită de instanță.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Raport oficial asupra uciderii lui Alex Pretti (sursa: Facebook/M6Info)
Internațional

Raportul asupra uciderii lui Alex Pretti nu menționează că acesta ar fi scos o armă

Un prim raport oficial al autorităților americane privind împușcarea mortală a cetățeanului american Alex Pretti, la Minneapolis, arată că doi agenți ai forțelor federale de ordine au deschis focul asupra acestuia. Informațiile au fost relatate marți de presa americană, inclusiv de New York Times și CBS News. Doi agenți federali implicați în împușcarea lui Alex Pretti Potrivit relatărilor din presa americană, un agent al US Border Patrol ar fi tras primul foc asupra lui Alex Pretti, fiind urmat de un ofițer al Customs and Border Protection (CBP). Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Informațiile provin dintr-un e-mail transmis de CBP unor membri ai Congresului, care conține date din investigația preliminară. US Border Patrol este componenta mobilă, în uniformă, a CBP și operează sub autoritatea Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS). Cine era Alex Pretti și de ce cazul a provocat revoltă Alex Pretti, în vârstă de 37 de ani, era infirmier și lucra într-un spital pentru veterani. Uciderea sa a amplificat tensiunile deja existente legate de politicile administrației Donald Trump privind combaterea imigrației, în special în orașele conduse de administrații democrate. Incidentul a generat indignare publică după ce oficiali federali au susținut inițial că acțiunile lui Pretti ar fi dus la propria sa moarte, afirmații contestate de imaginile video apărute ulterior. Raportul preliminar contrazice versiunea oficială inițială Conform documentului citat de media americană, raportul preliminar nu menționează că Alex Pretti ar fi încercat să-și scoată arma în momentul intervenției. Această concluzie intră în contradicție cu declarațiile anterioare ale administrației americane, care sugerau că acesta reprezenta o amenințare imediată pentru agenți. Poziția Departamentului pentru Securitate Internă După incident, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a publicat fotografii cu o armă despre care susține că Pretti o avea asupra sa. DHS a afirmat că bărbatul i-ar fi abordat pe agenții CBP fiind înarmat și că ar fi opus rezistență încercărilor de a fi dezarmat. Instituția a mai precizat că unul dintre agenți ar fi tras în legitimă apărare. Totuși, înregistrările video disponibile par să arate că Alex Pretti fusese deja dezarmat în momentul în care s-au tras focurile de armă. Declarațiile controversate ale secretarului pentru securitate internă Secretarul american pentru securitate internă, Kristi Noem, a declarat la scurt timp după incident că Alex Pretti ar fi fost „hotărât să provoace cât mai mult rău posibil” și că ar fi intenționat să ucidă agenți federali. De asemenea, aceasta a susținut că bărbatul avea arma la vedere. Aceste afirmații nu sunt susținute de imaginile video analizate până în prezent, potrivit relatărilor din presa americană. Ancheta se bazează pe imaginile camerelor purtate de agenți Potrivit New York Times, anchetatorii au analizat imaginile surprinse de camerele video purtate de agenții implicați în intervenție pentru a întocmi raportul preliminar. Investigația este în desfășurare, iar concluziile finale urmează să stabilească circumstanțele exacte ale împușcării mortale.

Agenți ICE la Jocurile Olimpice, reacția SUA (sursa: Facebook, Department of Homeland Security)
Internațional

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a precizat că prezența agenților Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) la Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 face parte dintr-o operațiune comună de prevenire a riscurilor de securitate generate de organizații criminale transnaționale și nu implică desfășurarea de acțiuni operative pe teritoriul Italiei. Reacția SUA după criticile apărute în Italia În urma reacțiilor critice exprimate în spațiul public italian, purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a declarat că prezența ICE are exclusiv un rol de sprijin analitic și informativ. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acesteia, obiectivul este „reducerea riscurilor din partea organizațiilor criminale transnaționale”, subliniind că responsabilitatea operațiunilor de securitate revine în totalitate autorităților italiene. ICE nu va desfășura operațiuni de imigrație în Italia Tricia McLaughlin a insistat că ICE nu desfășoară operațiuni de imigrație în afara Statelor Unite și că agenții americani nu vor avea atribuții operative pe teritoriul italian. Forța ICE este cunoscută în SUA pentru raidurile dure împotriva imigrației ilegale, însă DHS a transmis că acest tip de activitate nu va exista în contextul Jocurilor Olimpice. Clarificările Guvernului italian după discuțiile cu SUA După o întâlnire între ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, și ambasadorul SUA în Italia, Tilman J. Fertitta, Guvernul de la Roma a precizat marți că participarea americană se va limita la Homeland Security Investigations (HSI), componenta de investigații a ICE. Autoritățile italiene au subliniat că nu este vorba despre agenți implicați în controale migratorii, ci despre specialiști în analiză și investigații. Rol strict consultativ pentru analiștii HSI Într-un comunicat oficial, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a explicat că analiștii HSI nu vor fi personal operațional, ci „referenți specializați exclusiv în anchete”. Aceștia vor lucra exclusiv din interiorul sediilor diplomatice americane, fără a desfășura activități pe teren. În acest scop, Statele Unite vor instala o sală operațională în cadrul consulatului american din Milano. Fără atribuții pe teritoriul italian Potrivit DHS, agenții HSI nu vor avea nicio atribuție pe teritoriul Italiei, rolul lor fiind limitat la consultarea bazelor de date americane și la cooperarea informativă cu autoritățile italiene, în cadrul măsurilor de securitate pentru Jocurile Olimpice. Prezența ICE a stârnit îngrijorare în Italia, pe fondul contextului tensionat creat de recentele raiduri împotriva imigranților ordonate de președintele american Donald Trump, dar și de moartea lui Alex Pretti în urma unei intervenții a agenților ICE. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, membru al Partidului Democrat, principala forță de opoziție, a criticat dur această prezență, calificând ICE drept „o miliție care ucide” și afirmând că implicarea agenților americani contrazice spiritul olimpic al incluziunii și solidarității.

Sorina Pintea, condamnată definitivă la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Sorina Pintea, condamnată definitivă pentru luare de mită: 3 ani și 6 luni de închisoare

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, rămâne cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins miercuri cererea de recurs în casație. Aceasta reprezintă o cale extraordinară de atac prin care fosta ministră a încercat anularea condamnării definitive. Recursul în casație, respins de Instanța supremă Instanța supremă a decis respingerea cererii formulate de Sorina Pintea, menținând astfel hotărârea definitivă pronunțată anterior. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Recursul în casație este o procedură juridică excepțională, care nu reanalizează probele, ci vizează strict eventuale erori de drept, iar judecătorii au stabilit că nu există motive pentru anularea condamnării. Încarcerarea Sorinei Pintea la Penitenciarul Gherla Sorina Pintea a fost încarcerată în luna iunie 2025, fiind transferată la Penitenciarul Gherla, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită. Sentința a devenit executorie, iar fosta ministră își execută în prezent pedeapsa privativă de libertate. Dosarul de corupție: fapte comise ca manager de spital Fosta ministră a fost trimisă în judecată în aprilie 2020 pentru fapte de corupție comise în perioada în care ocupa funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, județul Maramureș. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Sorina Pintea ar fi pretins și primit mită în legătură cu atribuirea unui contract de achiziție publică. Sumele primite și mecanismul mitei, potrivit DNA Anchetatorii susțin că, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins și primit, prin intermediul unei alte persoane, de la reprezentanții unei societăți comerciale, două tranșe de bani: 10.000 de euro și 120.000 de lei. Sumele ar fi reprezentat aproximativ 7% din valoarea unui contract public ce viza proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică – precum și a unor spații adiacente din cadrul spitalului. Prinsă în flagrant în biroul său Sorina Pintea a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA în februarie 2020, în timp ce primea suma de 120.000 de lei chiar în biroul său de manager al spitalului. Acest moment a stat la baza probatoriului care a dus ulterior la condamnarea definitivă.

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)
Justiție

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA: 60.000 de euro primiți pentru trafic de influență

Două persoane au fost prinse miercuri în flagrant de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce primeau suma de 60.000 de euro, parte dintr-un total de 500.000 de euro pretins. Cazul vizează infracțiunea de trafic de influență, potrivit unor surse judiciare. Cine sunt persoanele prinse în flagrant Conform informațiilor apărute în anchetă, una dintre persoanele prinse în flagrant este avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1. Alături de aceasta se afla un bărbat care se recomanda drept „general al SIE”. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Procurorii DNA au intervenit în momentul în care cei doi ar fi primit suma de 60.000 de euro, bani care ar fi reprezentat o tranșă dintr-o sumă mult mai mare, solicitată pentru presupuse intervenții la nivel înalt. Acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție Potrivit surselor judiciare, infracțiunea cercetată în dosar este trafic de influență. Avocata ar fi promis, în schimbul unor sume consistente de bani, că poate interveni în dosare penale aflate pe rolul DNA sau al Tribunalului București. De asemenea, aceasta ar fi susținut că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale aflate în subordinea Guvernului. Intervenții invocate la nivelul DNA, Guvernului și Administrației Prezidențiale Surse apropiate anchetei indică faptul că avocata ar fi lăsat să se înțeleagă că are influență inclusiv asupra procurorului-șef al DNA, precum și asupra unor persoane din Guvern. Totodată, ea ar fi invocat conexiuni în cadrul Administrației Prezidențiale, sugerând că ar putea „rezolva” anumite situații prin intermediul acestora. Promisiunile ar fi fost folosite pentru a justifica solicitarea unor sume de ordinul sutelor de mii de euro. „Lidera femeilor PNL”, vizată de ancheta DNA O parte a presei apropiate PNL a prezentat-o pe Adriana Georgescu drept „lidera femeilor liberale”. Aceasta este cunoscută ca membră a PNL Sector 1 și, potrivit surselor judiciare, ar fi apropiată de fostul premier și fost președinte al PNL, Ludovic Orban. Ludovic Orban a fost recent îndepărtat din Administrația Prezidențială de actualul președinte, Nicușor Dan. Procurorii DNA continuă cercetările pentru a stabili întreaga rețea de influență invocată, proveniența sumelor cerute și dacă promisiunile făcute aveau un suport real sau au fost utilizate exclusiv ca mijloc de inducere în eroare.

Cristian Andrei, dus în cătușe la Poliție (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Cristian Andrei, acuzat de viol și agresiuni sexuale. Falsul terapeut, dus în cătușe la Poliție

UPDATE Cristian Andrei a ieșit miercuri de la audierile desfășurate la sediul Serviciului de Investigații Criminale Sector 1, care au durat peste opt ore.  La finalul audierilor, Cristian Andrei a făcut o scurtă declarație, afirmând că există „foarte multe lucruri de discutat”, însă nu în acel moment, susținând că nu știe „cine și de ce” a generat situația în care se află. _____ Cristian Andrei, acuzat că a agresat sexual mai multe paciente în timpul ședințelor de terapie și că a practicat fără drept profesia de psiholog, a fost dus miercuri seară la audieri, sub escorta Poliției. Bărbatul a fost încătușat și condus la Serviciul de Investigații Criminale Sector 1, după o serie de percheziții desfășurate în București, Târgoviște și județul Ilfov. Percheziții în mai multe locații și audieri sub escortă Pe parcursul zilei de miercuri, polițiștii Capitalei au pus în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară, inclusiv la locuința lui Cristian Andrei. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Acțiunea a vizat un dosar penal în care se efectuează cercetări pentru infracțiuni grave: viol, agresiune sexuală, înșelăciune și exercitarea fără drept a unei profesii. După finalizarea perchezițiilor, suspectul a fost depistat și dus la audieri, în cătușe, flancat de polițiști. Dezvăluirile PressOne și lipsa atestatului de liberă practică În luna noiembrie, publicația PressOne a publicat o anchetă în care arăta că Cristian Andrei nu deține atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România. Mai multe femei au relatat atunci că ar fi fost supuse avansurilor sexuale, manipulării emoționale și abuzurilor în cabinetul acestuia. Potrivit mărturiilor, unele dintre faptele reclamate s-ar fi petrecut încă din anul 1998, la câțiva ani după ce Cristian Andrei devenise medic psihiatru. În urma acestor dezvăluiri, Poliția Capitalei s-a sesizat din oficiu. Declarațiile lui Cristian Andrei: „Acuzațiile sunt false” Confruntat cu primele acuzații de hărțuire sexuală, înainte de publicarea anchetei PressOne, Cristian Andrei a negat orice faptă ilegală. Acesta a susținut public că nu ar fi întreținut relații sexuale cu paciente și că acuzațiile sunt nefondate. Totodată, el a admis că nu deține atestat de liberă practică în psihoterapie din partea Colegiului Psihologilor și a declarat că nici nu intenționează să solicite unul. Ce infracțiuni sunt investigate în dosar Într-un comunicat oficial, Poliția Capitalei a precizat că cercetările vizează infracțiunile de înșelăciune, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, viol și agresiune sexuală. Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Practică ilegală a psihologiei, timp de peste 20 de ani Potrivit anchetatorilor, în perioada 2004–2025, Cristian Andrei ar fi desfășurat activități specifice profesiei de psiholog fără a fi absolvent al unei facultăți de psihologie acreditate și fără a deține atestat de liberă practică. În plus, între 2019 și 2024, acesta ar fi indus în eroare cel puțin trei persoane vătămate, toate de sex feminin, pretinzând că este psiholog și încasând bani pentru ședințe de psihoterapie pe care nu era autorizat legal să le desfășoare. Acuzații de agresiune sexuală și viol în cadrul ședințelor de terapie Ancheta relevă fapte extrem de grave. În perioada 21 octombrie 2019 – 15 martie 2020, în timpul unor ședințe de psihoterapie desfășurate la sediul unui institut de profil din Sectorul 1, al cărui președinte ar fi fost suspectul, Cristian Andrei ar fi agresat sexual o persoană vătămată, profitând de starea de vulnerabilitate și dependență emoțională creată de relația terapeutică. În același interval, acesta ar fi comis și infracțiunea de viol, întreținând raporturi sexuale cu victima, profitând de imposibilitatea acesteia de a-și exprima voința. Alte fapte reclamate: sărutări forțate și tentative de agresiune Potrivit comunicatului Poliției Capitalei, la data de 9 ianuarie 2024, în cadrul unei ședințe de psihoterapie desfășurate la un alt punct de lucru din Sectorul 2, sub pretextul unui „joc psihologic”, suspectul ar fi sărutat forțat o pacientă și ar fi cuprins-o cu brațele. La 24 ianuarie 2024, în același loc, bărbatul ar fi încercat să comită o nouă infracțiune de agresiune sexuală, prin constrângere, încercând să forțeze mâna victimei spre zona sa genitală și să o sărute. Agresiuni sexuale asupra unei studente Un alt episod grav ar fi avut loc la 18 noiembrie 2024, la sediul unui institut din Sectorul 1. Folosindu-se de autoritatea funcției și de relația de subordonare, Cristian Andrei ar fi agresat sexual o studentă care desfășura activități practice sub coordonarea sa, atingând-o pe sub haine și continuând actele de natură sexuală prin constrângere. Ancheta continuă sub coordonarea Parchetului Cristian Andrei a fost depistat și dus la audieri în urma perchezițiilor. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Sector 1, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

Ordin de protecție încălcat, bărbat reținut (sursa: Facebook/Primăria Merișani - Argeș)
Eveniment

S-a dus să-și bată soția, dar a anunțat Poliția înainte pentru că avea ordin de protecție

Un bărbat în vârstă de 34 de ani, din comuna Merișani, județul Argeș, a fost reținut de polițiști după ce a anunțat autoritățile că a încălcat ordinul de protecție emis împotriva sa și că intenționează să își agreseze soția, a informat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Argeș. Bărbatul s-a autodenunțat Potrivit IPJ Argeș, bărbatul a sunat la Poliție și a declarat că se află la domiciliul soției sale, din Merișani, cu intenția de a o agresa fizic. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Polițiștii s-au deplasat de urgență la adresa indicată și au constatat că acesta se afla în imobil, deși avea emis un ordin de protecție prin care îi era interzis să se apropie la mai puțin de 100 de metri de soție sau de locuința acesteia. Femeia nu se afla la domiciliu Conform informațiilor furnizate de IPJ Argeș, femeia, în vârstă de 36 de ani, nu se afla în locuință în momentul intervenției polițiștilor. Autoritățile au precizat că intervenția rapidă a prevenit producerea unui posibil act de violență. Bărbatul a fost încătușat și reținut Bărbatul a fost încătușat și condus la sediul Poliției pentru audieri. Ulterior, acesta a fost reținut pentru săvârșirea infracțiunii de încălcare a ordinului de protecție. Potrivit IPJ Argeș, bărbatul urmează să fie prezentat miercuri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, cu propunere de luare a unei măsuri preventive. Autoritățile reamintesc că încălcarea ordinului de protecție reprezintă infracțiune și este sancționată penal, iar sesizarea rapidă a Poliției poate preveni situații grave de violență domestică.

Antrenament militar al Forțelor Terestre în București (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Bucureștiul, asediat de armată: tehnică și echipamente militare pe străzi. MApN nu dă un orar

Statul Major al Forțelor Terestre (SMFT) desfășoară miercuri un antrenament care presupune deplasări de tehnică și echipamente militare în municipiul București, a anunțat Ministerul Apărării Naționale (MApN). Autoritățile dau asigurări că activitatea este una planificată și face parte din programul obișnuit de instruire al Armatei Române. Exercițiul face parte din planul anual de instruire Potrivit MApN, exercițiul este inclus în Planul activităților de instruire ale Forțelor Terestre și are ca scop testarea capacității de reacție a structurilor aflate în subordinea Statului Major al Forțelor Terestre. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Astfel de antrenamente sunt organizate periodic pentru menținerea nivelului de pregătire și pentru verificarea procedurilor operaționale în diferite scenarii. Deplasări de tehnică militară în Capitală În cadrul exercițiului, tehnica și echipamentele militare vor fi deplasate pe anumite trasee din București. Ministerul Apărării a precizat că aceste deplasări vor avea loc în intervale orare stabilite astfel încât să afecteze cât mai puțin traficul rutier din Capitală. Reprezentanții MApN au transmis că nu există motive de îngrijorare pentru populație, activitatea fiind una de rutină. MApN cere înțelegerea cetățenilor Anunțul a fost făcut miercuri pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Apărării Naționale. Instituția le solicită cetățenilor înțelegere pentru eventualele inconveniente temporare cauzate de deplasarea tehnicii militare și subliniază că exercițiul este necesar pentru buna funcționare a structurilor de apărare.

Vreme capricioasă în februarie, avertizează ANM (sursa: Pexels/Sandra Mariela Sierra)
Eveniment

Variații extreme de temperatură în februarie: între geruri aspre și zile de primăvară

Luna februarie poate aduce contraste termice accentuate, cu episoade de ger sever, dar și intervale cu temperaturi neobișnuit de ridicate, cu aspect de primăvară, avertizează Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Specialiștii atrag atenția că ultima lună calendaristică de iarnă păstrează multe dintre caracteristicile lunii ianuarie, însă poate fi influențată și de mase de aer mai cald din vest și sud. De ce februarie rămâne o lună imprevizibilă Potrivit meteorologilor ANM, deși durata zilei și media temperaturilor încep să crească ușor față de luna ianuarie, februarie este frecvent afectată de pătrunderi de aer rece din nordul, nord-estul sau nord-vestul Europei. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Staționarea acestor mase de aer determină, de multe ori, temperaturi foarte scăzute și episoade de ger accentuat, cu valori sub -10 grade Celsius. În același timp, există situații în care circulația atmosferică vest–est devine dominantă, permițând advecții de aer mai cald dinspre Oceanul Atlantic sau Marea Mediterană. Aceste episoade pot genera intervale cu temperaturi mult peste mediile climatologice, cu aspect de vreme primăvăratică. Debut de februarie cu ger în estul și centrul țării Prognoza ANM arată că luna februarie va începe cu o răcire accentuată a vremii, pe fondul extinderii unei mase de aer foarte rece dinspre Câmpia Rusă peste estul Europei. Acest val de aer rece va afecta în special estul, sudul și centrul României. Până în jurul datei de 4 februarie, vremea va fi deosebit de rece, cu temperaturi maxime negative și minime frecvent sub -10 grade Celsius, mai ales dimineața și noaptea. Cele mai scăzute valori sunt prognozate în Moldova și în depresiunile din estul Transilvaniei. Încălzire treptată după primele zile de februarie Ulterior, datele meteorologice indică o schimbare a circulației atmosferice spre sector vestic și sud-vestic. Această reorientare va favoriza pătrunderea maselor de aer mai cald, determinând o creștere a temperaturilor spre valori apropiate de normalul perioadei sau chiar peste medie. Regiunile vestice ale țării vor resimți cel mai rapid această încălzire, potrivit specialiștilor ANM. Ce arată estimările pentru restul lunii Estimările săptămânale ale modelului ECMWF, valabile pentru perioada 9–23 februarie 2026, indică temperaturi ușor mai ridicate decât valorile obișnuite pentru această perioadă, precum și cantități de precipitații ușor excedentare în mare parte din țară. Meteorologii subliniază însă că acest tip de prognoză nu surprinde episoadele de scurtă durată cu fenomene extreme, precum răciri bruște, ninsori abundente, viscole sau perioade cu vânt foarte puternic. Februarie 2024, cea mai caldă din istorie Conform datelor ANM, luna februarie 2024 ocupă primul loc în clasamentul celor mai calde luni februarie din șirul de observații meteorologice. Media națională a fost de +6 grade Celsius, cu o abatere pozitivă de 6,3 grade față de media perioadei 1991–2020. După anul 2000, se remarcă o tendință de creștere a temperaturilor medii în luna februarie, pusă pe seama încălzirii globale. Anii 2016, 2002, 2020, 2007 și 2014 se regăsesc, de asemenea, în topul celor mai calde luni februarie. Recorduri de temperatură: 26 de grade în februarie ANM amintește că în anul 2016 a fost egalat recordul absolut al temperaturii maxime în luna februarie. Pe 16 februarie, la stația meteorologică Pătârlagele, s-au înregistrat 26 de grade Celsius, valoare egală cu recordul stabilit anterior la Medgidia, pe 27 februarie 1995. Februarie extrem de rece: exemplul anului 2012 În contrast, au existat și luni februarie extrem de reci. Anul 2012 se situează pe locul al doilea în topul celor mai reci luni februarie, cu o medie națională de -6,7 grade Celsius și o abatere negativă de -5,5 grade față de media multianuală. Februarie 2012 a fost caracterizată de viscole, ninsori abundente și perioade îndelungate de ger sever. Pe 14 februarie, stratul de zăpadă a atins la nivel național o grosime maximă de 72 de centimetri. Mai puține viscole, dar episoadele extreme persistă Specialiștii ANM observă că, în ultimii ani, viscolele și episoadele de ninsoare abundentă sunt mai rare comparativ cu perioada de dinainte de anul 2000. Totuși, fenomenele extreme nu au dispărut complet. Un exemplu recent este intervalul 16–19 februarie anul trecut, când un front staționar rece a generat ninsori continue în sudul țării. În Muntenia, stratul de zăpadă a depășit local 30 de centimetri, ajungând până la 48 de centimetri la stația meteorologică București-Filaret.

Austria limitează accesul copiilor pe rețelele de socializare (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Internațional

Austria va interzice accesul minorilor sub 14 ani pe rețelele de socializare

Guvernul austriac a anunțat marți că lucrează la un proiect de lege care ar urma să interzică accesul minorilor sub 14 ani la rețelele de socializare, începând din luna septembrie. Măsura ar urma să intre în vigoare odată cu debutul anului școlar 2026–2027. Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de impactul platformelor digitale asupra sănătății mintale și dezvoltării copiilor și urmează exemplul deja aplicat în Australia, precum și demersurile legislative recente din Franța. Guvernul de la Viena convoacă experți pentru implementare Secretarul de stat austriac pentru digitalizare, Alexander Prull, a precizat că următorul pas constă în convocarea unor grupuri de experți care să analizeze modul concret de aplicare a interdicției. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Primul pas este integrarea grupurilor de experți împreună cu partidele politice. Ulterior, va fi analizată în detaliu implementarea tehnică”, a declarat Prull, subliniind că responsabilitatea verificării vârstei ar urma să revină în principal platformelor online. Divergențe în coaliția de guvernare privind soluțiile tehnice Deși guvernul austriac este format din conservatori, social-democrați și liberali, consensul nu este deplin în privința modului de aplicare a interdicției. Liberalii din coaliție au respins categoric ideea ca verificarea vârstei să fie lăsată exclusiv în sarcina platformelor de social media. Aceștia susțin utilizarea sistemului național de identitate digitală ID-Austria sau, preferabil, a viitorului sistem european de identitate digitală eID. Totuși, acesta din urmă nu este așteptat să devină operațional înainte de anul 2027. Franța avansează cu o lege similară pentru minorii sub 15 ani În Franța, Adunarea Națională a adoptat în primă lectură un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Inițiativa este susținută ferm de guvernul francez și de președintele Emmanuel Macron, fiind prezentată drept o măsură esențială pentru protejarea sănătății copiilor și adolescenților. Proiectul legislativ urmează să fie analizat de Senatul francez în săptămânile următoare. Franța ar putea deveni prima țară din UE cu restricții ferme Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, Franța va deveni prima țară din Uniunea Europeană și a doua din lume, după Australia, care va impune restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minori. Australia a introdus în decembrie anul trecut o interdicție similară pentru copiii sub 16 ani, stabilind un precedent la nivel global. Comisia Europeană permite inițiative naționale, dar va monitoriza aplicarea Comisia Europeană a confirmat marți că Franța are dreptul să adopte o astfel de măsură la nivel național, precizând totodată că monitorizarea aplicării legislației va reveni executivului comunitar, pentru a asigura compatibilitatea cu normele europene. Austria cere o soluție la nivel european Vicecancelarul federal al Austriei, Andreas Babler, social-democrat și ministru responsabil cu mass-media, a susținut necesitatea unei soluții coordonate la nivelul Uniunii Europene, dar a subliniat că, în lipsa unui cadru comun, statele membre trebuie să acționeze individual. „Aceasta este una dintre cele mai mari probleme din punct de vedere democratic. Nu dorim să pedepsim copiii, ci să-i protejăm”, a declarat Babler. Parlamentul European susține limitarea accesului copiilor la social media În noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care propune interzicerea utilizării rețelelor de socializare pentru copiii sub 16 ani și permiterea accesului de la vârsta de 13 ani doar cu acordul explicit al părinților. Deși rezoluția nu are caracter obligatoriu, ea reflectă o tendință tot mai clară la nivel european de reglementare a accesului minorilor la platformele digitale.

Germania, temeri pentru rezerva de aur din SUA (sursa: Facebook/Deutsche Bundesbank)
Internațional

O treime din rezerva de aur a Germaniei se află la New York. Temeri că Trump o poate bloca

Șeful băncii centrale a Germaniei, Bundesbank, afirmă că nu există niciun motiv pentru repatrierea rezervelor de aur ale țării depozitate la Rezerva Federală a Statelor Unite. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, susține că aurul german aflat în seifurile Fed din New York este în deplină siguranță, în pofida dezbaterilor politice recente. Temerile privind siguranța aurului Într-un interviu acordat miercuri publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Joachim Nagel a declarat ferm că Bundesbank are deplină încredere în securitatea rezervelor de aur păstrate în Statele Unite. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Nu am nicio îndoială că aurul nostru este depozitat în siguranță la sediul Fed din New York”, a subliniat președintele Bundesbank, respingând speculațiile privind necesitatea aducerii acestuia înapoi în Germania. Declarațiile lui Nagel vin pe fondul unei dezbateri reaprinse în Germania și în Uniunea Europeană, alimentată de pozițiile agresive ale președintelui american Donald Trump față de statele europene, în special în contextul disputei privind Groenlanda. Această retorică a ridicat semne de întrebare cu privire la siguranța rezervelor strategice ale unor state europene, inclusiv aurul Germaniei depozitat în afara granițelor naționale. Apel politic pentru repatrierea rezervelor de aur Președinta Comisiei de Apărare din Parlamentul European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut recent guvernului german să inițieze repatrierea aurului păstrat în SUA. „Într-o perioadă de incertitudine globală crescândă și sub o politică americană imprevizibilă a președintelui Trump, nu mai este acceptabil ca aproximativ 37% din rezervele de aur ale Germaniei să fie depozitate în seifurile Rezervei Federale din New York”, a declarat Strack-Zimmermann pentru revista Spiegel. Potrivit acesteia, peste 1.230 de tone de aur german se află în prezent în custodia Fed, o situație care, în opinia sa, ar trebui reevaluată în contextul geopolitic actual. Germania, a doua cea mai mare rezervă de aur din lume Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur la nivel global, după Statele Unite. La sfârșitul anului 2024, rezervele de aur ale Bundesbank însumau aproximativ 3.352 de tone, ceea ce conferă aurului un rol central în stabilitatea financiară și simbolică a statului german. Unde este stocat aurul Germaniei Conform datelor oficiale furnizate de Bundesbank, mai mult de jumătate din rezerva de aur a Germaniei este stocată în seifurile băncii centrale din Frankfurt. Restul este împărțit între Rezerva Federală din New York și Banca Angliei din Londra. Această distribuție este justificată istoric și strategic, având în vedere rolul centrelor financiare internaționale și lichiditatea piețelor de aur. Audituri regulate și repatrieri anterioare Joachim Nagel a amintit că Bundesbank efectuează periodic audituri riguroase ale stocurilor de aur, inclusiv ale celor depozitate în străinătate. El a subliniat că banca centrală germană monitorizează constant siguranța și integritatea rezervelor sale. De asemenea, Nagel a precizat că Germania a derulat deja un proces de repatriere în trecut. În urmă cu aproximativ 10 ani, Bundesbank a transferat 300 de tone de aur de la New York înapoi la Frankfurt, în cadrul unei strategii de consolidare a stocurilor interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră