sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5604 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Petreceri sătești în situl arheologic al cetății getice de pe dealul Cătălina (Cotnari)

Primarul comunei Cotnari, Vasile Crețu, a reacționat la acuzațiile privind distrugerile de la cetatea getică de pe Dealul Cătălina, afirmând că autoritățile locale caută surse de finanțare pentru conservarea sitului. Cetatea de la Cotnari, în pericol major Declarația vine după ce arheologul Vasile Cotiugă a criticat administrația locală pentru lipsa de intervenție și pentru degradarea continuă a zonei istorice. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Edilul susține că are în vedere un proiect amplu de protejare și valorificare turistică a monumentului. Reprezentanții comunității speră ca, prin atragerea fondurilor necesare, cetatea să fie readusă în atenția publicului și a specialiștilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cetatea de la Cotnari, în pericol major (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Judecătorii tolerează violența contra femeilor (sursa: Pexels/Keira Burton)
Eveniment

Judecătorii, miloși cu bărbații care-și agresează soțiile: pedepsele, fără privare de libertate

Judecătorii ieșeni continuă să evite pedepsele cu executare în cazurile de violență domestică, chiar și atunci când agresorii sunt recidiviști. Judecătorii tolerează violența contra femeilor Un caz recent arată cum un bărbat care și-a agresat repetat soția a ajuns după gratii abia după trei ani și două procese, doar pentru încălcarea ordinului de protecție. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Specialiștii avertizează că astfel de decizii lasă impresia unei toleranțe periculoase față de abuz. Județul Iași se află pe primul loc în țară la crime și tentative de omor asupra femeilor, depășind chiar și Bucureștiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Președintele critică politizarea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, despre magistrați: Au devenit vinovați de serviciu. Va fi un compromis pe pensii

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că pensiile magistraților au fost transformate într-un subiect de „campanie politică”, iar procurorii și judecătorii au ajuns să fie tratați ca „vinovați de serviciu”. Președintele critică politizarea pensiilor magistraților „Din cauza acestei campanii politice, ei (magistrații – n.r.) au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Declarația vine în contextul tensiunilor tot mai mari legate de reforma pensiilor speciale, una dintre condițiile impuse României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnire la Cotroceni pe tema pensiilor speciale Marți, președintele s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, pentru a discuta despre pensiile magistraților. Potrivit agendei prezidențiale, reuniunea a avut loc la ora 10:00 și a vizat identificarea unui compromis care să respecte atât independența justiției, cât și angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. „Compromisul este destul de aproape” Vinerea trecută, șeful statului declara că negocierile privind pensiile speciale ale magistraților se apropie de un rezultat. „Din informațiile pe care le am, compromisul e destul de aproape. (...) Sunt mai multe aspecte în discuție și, evident, n-o să vă spun eu acum care este poziția fiecărui partid.  (...) O să avem, foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare pe mai multe chestiuni care țin de activitatea curentă, inclusiv o discuție pe bugetul 2026”, a precizat Nicușor Dan. Președintele, optimist privind fondurile din PNRR Întrebat despre riscul de a pierde bani europeni din cauza întârzierii reformei, Nicușor Dan a afirmat că este nevoie de o atitudine pozitivă: „Trebuie să fim optimiști”, a transmis acesta, sugerând că soluția negociată nu va periclita fondurile alocate prin PNRR. Omagiu adus lui Corneliu Coposu Tot marți, președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul lui Corneliu Coposu din București, cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea liderului țărănist. Șeful statului a fost însoțit de consilierul prezidențial Ludovic Orban.

Nicușor Dan nu permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Nicușor Dan nu permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu: O declarație nefericită, nu faptă penală

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că nu va semna o eventuală cerere de urmărire penală pentru vicepremierul Oana Gheorghiu, aflată în centrul unui scandal public după afirmațiile despre pensiile speciale ale magistraților. „O opinie nu poate constitui faptă penală” Șeful statului a calificat declarația vicepremierului drept „nefericită”, dar a considerat că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este „exagerată”. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Nu poate o opinie să constituie faptă penală și, în momentul în care va veni, dacă va veni, cererea de avizare a urmăririi penale, eu n-o voi semna. Nu este nicidecum o faptă penală”, a afirmat Nicușor Dan. Acesta a adăugat că Oana Gheorghiu ar trebui să rămână în funcție: „Desigur, toată lumea greșește și nu e o greșeală așa de mare.” CSM cere anchetarea Oanei Gheorghiu Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, în legătură cu declarațiile vicepremierului despre pensiile magistraților. Într-un comunicat oficial, CSM a acuzat-o pe Gheorghiu că a „încălcat independența justiției și statutul magistraților într-un mod iresponsabil și populist.” Declarațiile controversate despre pensiile magistraților Sâmbătă, într-o emisiune la Digi24, Oana Gheorghiu a fost întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților. „Eu le-aș transmite magistraților un mesaj – îi înțeleg. Este foarte greu să renunți la un lucru care ți s-a dat. (...) Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârșit. România nu își permite să mai plătească acești bani, nu își permite să mai aibă pensionari speciali. (...) Dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentințe, îi iau de undeva – poate de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la un spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul. Declarațiile au fost imediat criticate de reprezentanți ai sistemului judiciar, care le-au considerat jignitoare și incitatoare la ură.

Conflict între PNL și Robert Negoiță (sursa: Facebook/Robert Negoita)
Eveniment

Primăria Sectorului 3 a construit drumuri peste magistrale de gaz fără avizul Transgaz, acuză PNL

Deputatul PNL Andrei Baciu acuză Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, că a construit drumuri și infrastructură rutieră peste conducte de gaz, fără autorizație de construire și fără avizul obligatoriu al Transgaz. Liberalul avertizează că această situație creează un risc major de explozie sau incendiu și cere măsuri urgente pentru punerea în siguranță a zonei. Primăria Sectorului 3, acuzată de lucrări ilegale „După tragedia din Rahova, am descoperit o situație extrem de gravă în Sectorul 3, unde primarul Negoiță a construit drumuri și infrastructură peste magistrale de gaz, fără să aibă avizul necesar, obligatoriu, de la Transgaz”, a declarat Andrei Baciu, luni, în Parlament. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Deputatul PNL afirmă că a trimis interpelări și solicitări oficiale către mai multe instituții, inclusiv către Transgaz, iar răspunsul primit confirmă că lucrările au fost realizate „în mod nelegal, fără autorizație de construire și fără avizul obligatoriu”. Transgaz avertizează: risc de explozie și incendiu Potrivit documentului transmis de Transgaz, circulația rutieră și construcțiile deasupra conductelor pot genera un risc real de explozie sau incendiu, ceea ce transformă situația într-un pericol iminent pentru locuitorii din zonă. „Eu n-am văzut avertisment mai serios, transmis oficial de o autoritate, în România ultimilor ani”, a subliniat Baciu, atrăgând atenția asupra gravității cazului. Soluțiile propuse: desființarea drumurilor și reconfigurarea rețelei În același răspuns, Transgaz propune ca administrația locală să desființeze drumurile amenajate peste magistralele de gaz de pe străzile Brățăriei și Drumul Gura Făgetului, să obțină avizele de amplasament necesare și să realizeze lucrări de punere în siguranță a conductelor. Baciu a transmis această informare către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Poliția Română, Primăria Municipiului București și alte instituții cu rol în gestionarea riscurilor. Proiect PNL în Consiliul Local Sector 3 Deputatul liberal a anunțat că a depus, împreună cu consilierii PNL din Sectorul 3, un proiect de hotărâre de Consiliu Local care solicită inițierea de urgență a măsurilor necesare pentru punerea în siguranță a zonei și alocarea fondurilor necesare. „Miercuri este ședință de Consiliu Local. Voi merge acolo pentru a mă asigura că subiectul se discută. Sunt câteva zeci de mii de oameni care locuiesc acolo, într-un haos urbanistic total – străzi înguste, blocuri înalte lângă case, lipsă de trotuare și spații verzi. Dar, dincolo de urbanism, acum vorbim despre siguranța vieților omenești”, a declarat Baciu. Apel către Robert Negoiță: „E ceasul al doisprezecelea” Andrei Baciu face un apel direct către primarul Robert Negoiță, cerându-i să pună urgent proiectul pe ordinea de zi a Consiliului Local și să trateze situația cu responsabilitate. „Fac apel la primarul Negoiță să trateze, în ceasul al doisprezecelea, cu responsabilitate situația față de viețile oamenilor – câteva zeci de mii de familii, cu copii și seniori, care trăiesc în zona Brățăriei. Nu ne putem juca cu viețile oamenilor. Nu este un apel politic, ci unul la responsabilitate și umanitate”, a conchis deputatul PNL.

Bolojan, criticat de Grindeanu pentru absența din Parlament (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, apărătorul transparenței, îl critică pe Bolojan pentru absența din Parlament

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat luni absența premierului Ilie Bolojan de la „Ora prim-ministrului”, sesiunea de la Camera Deputaților în care ar fi trebuit să ofere o informare privind retragerea parțială a trupelor americane. Liderul social-democrat a cerut ca șeful Guvernului să se prezinte în Parlament „pentru o discuție instituțională, nu politică”. Grindeanu: „Am cerut doar o informare, nimic altceva” Sorin Grindeanu a precizat că PSD a solicitat oficial prezența premierului la Parlament încă de săptămâna trecută, dar nu a primit niciun răspuns până acum. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Ca să fim clari, noi am cerut la Camera Deputaților să se vină lunea trecută în Parlament pentru informare, nimic altceva. După care ni s-a transmis că programul nu permite. Am transmis apoi că suntem la dispoziție, să ne comunice când găsește o oră în săptămânile următoare. Până acum, n-am primit niciun răspuns”, a declarat liderul PSD. „Nu merge să nu vină. Nu se poate” Grindeanu a subliniat că participarea premierului la astfel de sesiuni este o obligație instituțională, nu o opțiune. „Vreau să fac o subliniere. Nu merge să nu vină. Nu se prea poate. Nu se poate să nu vii. Am cerut public să vină să facă o informare”, a afirmat acesta, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Liderul social-democrat a precizat că va ridica subiectul în cadrul ședinței de coaliție pentru a clarifica refuzul premierului. „Vorbim despre securitatea României, nu despre politică” Grindeanu a insistat că subiectul retragerii parțiale a trupelor americane nu trebuie tratat politic, ci cu transparență și responsabilitate. „Vorbim de securitatea României. Astea sunt lucruri pe care le faci în mod transparent, informezi. Asta am și cerut. Nicio discuție politică. Să-i informăm pe români în ce situație suntem și care sunt planurile de viitor. Atât. Nimic altceva”, a explicat liderul PSD. Solicitarea privind prezența premierului la Parlament Reprezentanții PSD au cerut premierului Ilie Bolojan să participe la „Ora prim-ministrului” pentru a prezenta detalii privind relațiile strategice ale României cu Statele Unite și implicațiile retragerii parțiale a trupelor americane. Potrivit lui Grindeanu, refuzul repetat de a participa la această informare „subminează transparența actului guvernamental” și creează neîncredere în gestionarea temelor de securitate națională.

Dani Mocanu, localizat în Italia de poliție (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Dani Mocanu și fratele său, localizați în Italia după condamnarea pentru tentativă de omor

Manelistul Dani Mocanu și fratele său, Ionuț Nando Mocanu, condamnați definitiv într-un dosar de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, au fost localizați luni în Italia, potrivit unor surse judiciare. Condamnați la 4 și 7 ani de închisoare Cei doi bărbați, originari din Ștefănești, județul Argeș, au fost condamnați la 4 ani (Dani Mocanu) și 7 ani (Ionuț Nando Mocanu) de închisoare, pentru implicarea într-un conflict violent. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Mandatele de executare a pedepsei au fost emise la data de 6 noiembrie 2025, însă cei doi nu au fost găsiți la domiciliu, motiv pentru care au fost dați în urmărire națională și internațională. Operațiune comună între polițiile din România și Italia Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), localizarea celor doi a fost posibilă în urma unei cooperări polițienești internaționale între Poliția Română – prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) – și autoritățile din Italia. „În cursul zilei de 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli. Aceștia au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din Chestura de Poliție Napoli”, se arată în comunicatul IGPR. Proceduri legale pentru extrădarea în România În prezent, în Italia se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia autorităților judiciare italiene, cei doi să fie predați autorităților române. „Pe teritoriul Italiei, se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia instanței italiene, persoanele să fie predate autorităților române”, a transmis IGPR. Faptele pentru care au fost condamnați Cei doi frați au fost condamnați pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, fapte comise în urma unui conflict izbucnit într-un local public. Decizia instanței este definitivă, iar sentințele au fost pronunțate după un proces îndelungat, în care ambii au contestat acuzațiile. Urmărire internațională încheiată cu succes După emiterea mandatelor, Dani Mocanu și fratele său au fost dați în urmărire internațională, întrucât nu au fost găsiți la adresele de domiciliu. Localizarea lor în Italia marchează încheierea unei operațiuni complexe de cooperare polițienească, iar extrădarea lor în România urmează să fie decisă de autoritățile italiene.

Guvernul pregătește o nouă cerere PNRR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Guvernul pregătește o nouă cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde de euro

Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat că a avut luni o ședință de lucru cu reprezentanți ai mai multor ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Cererea urmează să fie depusă până la finalul lunii noiembrie. Ilie Bolojan: „Avem 60 de jaloane de îndeplinit” Premierul a precizat că pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane din cadrul PNRR, dintre care majoritatea au fost deja finalizate. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Am avut azi o ședință cu colegii din mai multe ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR. Ne propunem să o depunem până la finalul lunii, obiectiv pentru care trebuie să avem îndeplinite 60 de condiții (jaloane). Cele mai multe sunt deja îndeplinite”, a declarat Ilie Bolojan. Domeniile vizate: Sănătate, Mediu, Energie și Transporturi Premierul a subliniat că ultimele jaloane aflate în curs de finalizare privesc sectoare-cheie precum Sănătatea, Mediul, Energia, Transporturile și guvernanța companiilor de stat. „În următoarele două săptămâni și aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de guvern”, a precizat Bolojan. Fondurile vor finanța proiecte majore de infrastructură Potrivit șefului Guvernului, fondurile obținute din această cerere vor fi destinate lucrărilor de infrastructură mare, spitalelor și școlilor aflate în proces de reabilitare. Prin accesarea acestei tranșe, România continuă implementarea proiectelor asumate prin PNRR, un program esențial pentru modernizarea serviciilor publice și a infrastructurii strategice.

Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump amenință BBC cu un proces de un miliard de dolari pentru defăimare

Donald Trump a lansat un nou atac împotriva presei internaționale, amenințând postul public britanic BBC cu o plângere pentru defăimare, însoțită de o cerere de daune-interese în valoare de un miliard de dolari. Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș Conflictul a izbucnit după difuzarea unui documentar considerat „înșelător”, care ar fi manipulat fragmente dintr-unul dintre discursurile sale. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Donald Trump a trimis o scrisoare oficială BBC, cerând retragerea documentarului și scuze publice până vineri. „BBC-ul l-a defăimat pe președintele Trump montând deliberat și de manieră înșelătoare acest documentar, într-un mod menit să influențeze alegerile prezidențiale”, a declarat un purtător de cuvânt al echipei juridice a lui Trump. Acesta a adăugat că liderul american „va continua să ceară socoteală celor care propagă minciuni și informații false”. Termen-limită pentru BBC: vineri, ora 17:00 la Washington Potrivit scrisorii trimise de avocații lui Trump, BBC are termen până vineri, ora locală 17:00 (22:00 GMT), pentru a-și recunoaște greșeala și a corecta public materialul. În caz contrar, avertizează echipa juridică, Donald Trump „nu va avea altă alegere decât să-și pună drepturile în valoare, inclusiv depunând o plângere asociată cu o cerere de daune-interese de nu mai puțin de un miliard de dolari”. Apărătorii lui Trump acuză BBC că a difuzat „declarații false, defăimătoare, răuvoitoare și incendiare” care ar fi afectat imaginea publică a fostului președinte și ar fi interferat în procesul electoral american. Documentarul „Panorama”, în centrul scandalului Scandalul are în centru un episod al emisiunii „Panorama”, difuzat în octombrie 2024, cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Documentarul ar fi conținut un montaj al discursului rostit de Donald Trump pe 6 ianuarie 2021 – ziua asaltului asupra Capitoliului – într-o manieră care ar sugera că el și-ar fi îndemnat susținătorii „să se bată ca niște diavoli”. Echipa lui Trump susține că fragmentele au fost editate din contexte diferite, pentru a-i distorsiona intențiile și pentru a-l prezenta drept instigator la violență. Criză internă la BBC: demisii la vârf și scuze publice Controversa a provocat o undă de șoc la vârful BBC. După câteva zile de presiune și critici publice, directorul general Tim Davie și directoarea canalului de știri Deborah Turness și-au anunțat demisia duminică. Luni, președintele BBC, Samir Shah, și-a cerut scuze publice pentru ceea ce a numit „o eroare de judecată”, adăugând că instituția „va examina procedurile editoriale pentru a preveni situații similare”. Războiul lui Trump cu presa Amenințarea la adresa BBC se înscrie într-un lung șir de conflicte între Donald Trump și instituțiile media internaționale. Președintele SUA a acuzat în repetate rânduri presa de „fake news” și de campanii coordonate menite să-i submineze imaginea și șansele politice. De această dată, însă, cererea de daune de un miliard de dolari ar putea deveni unul dintre cele mai mari procese de defăimare intentate vreodată împotriva unei organizații media internaționale.

CSM, acuzat de intimidare politică gravă (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Politică

PNL și USR critică plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: O acțiune de intimidare

Tensiunile dintre puterea politică și sistemul judiciar s-au amplificat după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că sesizează organele abilitate în urma declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților. Decizia a stârnit un val de critici din partea clasei politice, fiind considerată de unii lideri o tentativă de intimidare și o abatere de la rolul constituțional al CSM. Raluca Turcan acuză CSM de intimidare politică Deputatul PNL Raluca Turcan a reacționat dur după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să sesizeze organele abilitate pentru cercetarea vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de incitare la ură în legătură cu declarațiile despre pensiile speciale ale magistraților. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Într-o postare pe Facebook, Raluca Turcan a calificat acțiunea CSM drept „un fapt grav” și „o tentativă de intimidare” care depășește rolul constituțional al instituției. „CSM a tergiversat să dea un aviz pe pensiile speciale, dar s-a autosesizat imediat pentru o declarație politică. Practică un dublu standard îngrijorător, care subminează încrederea publică într-o instituție-cheie pentru democrația românească”, a scris deputata liberală. Turcan a subliniat că justiția are prin Constituție rolul de a apăra libertatea de exprimare, nu de a o limita: „Este grav și faptul că CSM a ajuns să vorbească la unison cu PSD. Reacția instituției pare să urmeze linia de comunicare a PSD și a lui Sorin Grindeanu – o confuzie periculoasă între actul de justiție și interesul politic.” Precedent periculos Turcan a avertizat că demersul CSM poate crea un precedent periculos: „România are nevoie de instituții ferme, dar și de discernământ – nu de reacții comandate și reflexe politice. Gestul CSM reprezintă un precedent periculos, iar ministrul Justiției, membru al Consiliului, este dator să clarifice cum a fost posibil ca acest organism să intimideze prin plângeri penale un membru al Guvernului.” Turcan a concluzionat că atunci „când justiția devine instrument de intimidare pentru opinii, pierdem tocmai esența libertății pe care Constituția o garantează”. USR reacționează: „Pensiile speciale nu sunt stat de drept” Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a criticat la rândul său decizia CSM, considerând-o o exagerare periculoasă. „Când cineva spune că nu e de acord cu pensiile speciale, nu atacă statul de drept, nici independența justiției, nici magistrații, ci un privilegiu. Pensiile luate la 48 de ani, egale cu salariul magistratului care muncește, sunt un privilegiu. Arestați-mă că am scris asta”, a scris Seidler pe Facebook. „Statul de drept nu e pensie specială” Reprezentantul USR a adăugat că în țări precum Suedia, statul de drept funcționează fără pensii speciale: „Are Suedia probleme cu independența justiției? Nu! Nu se duce de râpă statul de drept dacă magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Justiția nu va fi mai puțin independentă dacă pensia va fi 70% din ultimul salariu.” El a atras atenția că plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu transmite un mesaj periculos către cetățeni: „Când un reprezentant al magistraților depune plângere penală pentru o declarație politică despre pensii speciale, e ca și cum ar spune: ‘dai în pensia specială, dai în mine’. Țara în care un om ar face închisoare pentru că se exprimă împotriva pensiilor speciale s-ar numi dictatură.”

Tucker Carlson a fost atacat de demoni (sursa: Facebook/Tucker Carlson)
Internațional

Tucker Carlson, simbol al dreptei pro-Trump, despre „noaptea în care a fost atacat de demoni”

Fostul editorialist de la Fox News, Tucker Carlson, una dintre cele mai controversate figuri ale dreptei americane pro-Trump, a revenit cu o nouă declarație șocantă. Într-un interviu acordat jurnalistei Megyn Kelly, Carlson a relatat în detaliu episodul în care susține că a fost „atacat de demoni” în timpul somnului. O „experiență demonică” relatată în detaliu Într-un interviu care a stârnit reacții virale, Tucker Carlson a relatat din nou episodul petrecut în 2024, când ar fi fost atacat în timpul somnului de o entitate demonică. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Când m-am trezit dimineața și am văzut așternuturile pătate de sânge, am sunat o colegă evanghelică. Mi-a spus că se întâmplă des. Eu i-am răspuns: «Cum adică des? Nu la episcopalieni, cu siguranță!»” Fostul jurnalist a susținut că incidentul i-a provocat răni vizibile, dureri puternice sub brațe și urme de gheare pe piept, dar și un „impuls intens de a citi Biblia”. Megyn Kelly: „Demonii există, uitați-vă în jur” Gazda interviului, Megyn Kelly, a abordat tema atacurilor demonice într-un ton grav, evocând incidente violente recente din Statele Unite. „Unii s-au amuzat pe seama ta, Tucker, dar cum să negi existența demonilor după ce s-a întâmplat la școala din Minneapolis?”, a spus ea, referindu-se la un atac sângeros petrecut într-o instituție religioasă. Kelly, devenită între timp o influență majoră în mediile pro-Trump, a folosit exemplul lui Carlson pentru a ilustra ideea de „luptă spirituală”, tot mai prezentă în discursul dreptei religioase americane. Retorica religioasă a dreptei americane Deși relatarea sa pare fantastică, povestea lui Tucker Carlson a fost primită cu entuziasm de o parte a publicului neoevanghelic și conservator, pentru care noțiunea de „război spiritual” are o semnificație profund politică. Conceptul, popularizat de Paula White-Cain, fosta consilieră spirituală a lui Donald Trump, este folosit pentru a demoniza adversarii politici, prezentându-i drept „instrumente ale Răului”. De la Fox News la simbol al misticismului politic Fost prezentator la CNN și Fox News, Tucker Carlson a devenit în ultimii ani una dintre vocile centrale ale dreptei religioase americane. Discursurile sale amestecă frecvent teme spirituale, politice și apocaliptice, reflectând o Americă divizată, în care credința este tot mai des transformată în armă ideologică. Deși raționaliștii au oferit explicații simple pentru presupusele „urme de gheare”, inclusiv prezența celor patru câini de vânătoare care dormeau lângă el, Tucker Carlson insistă: „Nu inventez nimic. N-am nimic de câștigat. Nu o să mă prefac că n-a fost real.”

Nicolas Sarkozy, eliberat din închisoare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Eveniment

Sarkozy a stat doar trei săptămâni din cinci ani în închisoare, a fost eliberat condiționat

Curtea de Apel din Paris a decis luni eliberarea fostului președinte francez Nicolas Sarkozy și plasarea acestuia sub control judiciar, după douăzeci de zile petrecute în detenție. Sarkozy fusese încarcerat în legătură cu dosarul privind presupusa finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. Parchetul a susținut eliberarea sub control judiciar În timpul audierii de luni dimineață, parchetul a cerut eliberarea lui Sarkozy, sub rezerva aplicării unui control judiciar. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, a participat la ședință prin videoconferință, conectat din penitenciarul La Santé din Paris, unde era încarcerat din 21 octombrie. Condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul finanțării libiene Sarkozy a fost condamnat la cinci ani de închisoare, dintre care doi cu executare, în dosarul care vizează presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 de către regimul lui Muammar Gaddafi. Imediat după pronunțarea sentinței, echipa sa juridică a formulat apel, contestând verdictul. Solicitare de eliberare condiționată, admisă parțial Avocații fostului președinte au cerut eliberarea condiționată, invocând dispozițiile legale aplicabile deținuților în vârstă de peste 70 de ani, care pot ispăși pedeapsa în afara penitenciarului, în anumite condiții de supraveghere. Curtea de Apel a admis parțial cererea, dispunând eliberarea și plasarea sub control judiciar, până la soluționarea definitivă a apelului. Dosarul finanțării libiene, o controversă de durată Cazul, deschis în urmă cu mai bine de un deceniu, se bazează pe acuzațiile potrivit cărora campania prezidențială din 2007 a lui Nicolas Sarkozy ar fi primit fonduri ilegale din Libia, în perioada în care țara era condusă de Muammar al-Gaddafi. Deși instanța penală din Paris nu a identificat dovezi directe privind primirea fondurilor, judecătorii au concluzionat că Sarkozy a încercat cel puțin să obțină sprijin financiar de la liderul libian. Nicolas Sarkozy, subiectul mai multor anchete Fostul președinte francez, care a condus Franța între 2007 și 2012, rămâne implicat în mai multe dosare judiciare privind finanțarea campaniilor electorale și influența politică. Cazul finanțării libiene este considerat cel mai sensibil dosar din cariera sa politică, având implicații internaționale și politice majore.

Donald Trump grațiază 77 de persoane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump grațiază persoane cercetate pentru tentativa de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2020

Președintele american Donald Trump a acordat grațierea a 77 de persoane implicate în tentativa de anulare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020, printre care și fostul său avocat, Rudy Giuliani, potrivit unui anunț făcut de Ed Martin, oficial responsabil cu grațierile prezidențiale. „O gravă nedreptate națională, reparată” Într-un mesaj postat duminică seara pe platforma X, Ed Martin a descris decizia drept o măsură de „reconciliere națională”. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Această grațiere pune capăt unei grave nedreptăți naționale comise împotriva poporului american după alegerile din 2020 și continuă procesul de reconciliere națională”, se arată în textul oficial, datat vineri. Giuliani, Meadows și Powell, printre beneficiari Printre persoanele grațiate se numără Rudy Giuliani, fostul primar al New York-ului și avocat personal al lui Donald Trump, Mark Meadows, fost șef de cabinet la Casa Albă, și John Eastman, juristul care a elaborat strategii juridice pentru a împiedica certificarea rezultatului alegerilor pierdute în fața lui Joe Biden. De asemenea, lista include Boris Epshteyn, consilier apropiat al lui Trump, și Sidney Powell, avocată conservatoare care a inițiat procese în mai multe state americane contestând rezultatele electorale. Grațieri extinse și pentru activiști republicani Pe lângă foștii colaboratori direcți, Donald Trump a grațiat zeci de activiști republicani implicați în campaniile de contestare a rezultatelor din 2020. Documentul oficial precizează că grațierea este „completă, totală și necondiționată”, dar subliniază că nu se aplică președintelui Statelor Unite. Decizie simbolică, fără efect juridic federal Deși anunțul are un impact politic semnificativ, grațierile au un caracter în mare parte simbolic. Niciuna dintre persoanele vizate nu este acuzată de infracțiuni federale, singurele asupra cărora o grațiere prezidențială are efect juridic. Astfel, cei grațiați pot fi în continuare judecați de instanțe locale, în funcție de investigațiile aflate în derulare la nivelul fiecărui stat.

Kremlinul neagă zvonurile privind demiterea lui Lavrov (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă asigurări că Lavrov va fi văzut cât de curând și că nu e în dizgrația lui Putin

Kremlinul a reacţionat luni la speculaţiile apărute în presa internaţională, insistând că Serghei Lavrov rămâne la conducerea Ministerului rus de Externe, în ciuda informaţiilor care indicau o posibilă cădere în dizgraţie a acestuia după anularea summitului ruso-american de la Budapesta. „Lavrov continuă să lucreze activ” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în conferinţa sa de presă zilnică că ministrul de externe „continuă să lucreze activ”, respingând ferm zvonurile privind pierderea încrederii preşedintelui Vladimir Putin. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Când va avea loc următorul eveniment public, îl veţi vedea pe ministru”, a precizat Peskov, adăugând că informațiile privind o demitere iminentă sunt false. Este pentru a doua oară când Kremlinul este nevoit să reacţioneze public la speculaţiile privind viitorul politic al lui Lavrov, în vârstă de 75 de ani. Absența de la Consiliul de Securitate alimentează zvonurile Ipotezele privind tensiuni la vârful conducerii de la Moscova au apărut după absenţa lui Serghei Lavrov de la reuniunea extraordinară a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, desfăşurată miercuri. În cadrul acestei întâlniri, preşedintele Vladimir Putin a cerut Ministerului de Externe şi Ministerului Apărării să prezinte un raport privind oportunitatea reluării testelor nucleare, suspendate de Rusia încă din perioada Uniunii Sovietice, în 1990. Lavrov, exclus din delegația rusă la G20 Un alt semnal care a alimentat speculaţiile a fost înlocuirea lui Lavrov la conducerea delegaţiei ruse pentru summitul G20 din Africa de Sud, rol preluat de Maxim Oreşkin, adjunctul şefului Administraţiei Prezidenţiale. Această decizie a fost interpretată de analişti ca un semn al diminuării influenţei ministrului de externe în cercul apropiat al lui Putin. Summitul ruso-american de la Budapesta Potrivit presei internaţionale, Serghei Lavrov ar fi fost considerat responsabil pentru anularea summitului ruso-american care urma să aibă loc la Budapesta. Întâlnirea a fost anulată după convorbirea telefonică din 20 octombrie dintre Lavrov şi secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în care ministrul rus s-ar fi arătat „total intransigent”. Ulterior, Lavrov a confirmat această poziţie într-o conferinţă de presă, respingeând ideea încetării ostilităţilor în Ucraina şi criticându-l pe preşedintele Donald Trump pentru lipsa de consecvenţă în aplicarea acordurilor discutate în august, la summitul din Alaska. Lavrov, două decenii în fruntea diplomaţiei ruse Serghei Lavrov conduce Ministerul rus de Externe din 2004, după ce a ocupat funcţia de ambasador al Rusiei la ONU. Surse independente afirmă că diplomatul nu ar fi fost informat până în ultimul moment despre planurile lui Vladimir Putin de a lansa invazia în Ucraina, în februarie 2022, fapt ce ar fi generat tensiuni interne în aparatul de stat rus. Deşi Kremlinul dezminte orice intenţie de schimbare la vârful diplomaţiei, absențele și înlocuirile recente ale lui Lavrov alimentează în continuare incertitudinile privind poziţia sa în cercul de putere al lui Vladimir Putin.

Exercițiu național de mobilizare în Covasna (sursa: Facebook/We Radio Sfantu Gheorghe)
Eveniment

Evaluare pentru stare de asediu, mobilizare și război în Covasna. Rutină, asigură autoritățile

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale organizează, în perioada 10–14 noiembrie, în judeţul Covasna, exerciţiul de mobilizare „MOBEX CV-25”, care are ca scop evaluarea capacităţii autorităţilor locale, instituţiilor publice şi operatorilor economici de a mobiliza resurse materiale, financiare şi umane în cazul unei situaţii de urgenţă sau al unei crize majore. Simulare a aplicării planurilor de mobilizare națională Potrivit autorităţilor, exerciţiul face parte dintr-un program naţional periodic menit să testeze pregătirea judeţelor pentru situaţii de urgenţă şi mobilizare economică, conform legislaţiei privind apărarea naţională. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „MOBEX CV-25” simulează aplicarea la nivel judeţean a măsurilor prevăzute în Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare 2025–2028, precum şi în planurile de rechiziţii de bunuri şi prestări de servicii în interes public la nivelul judeţului Covasna. Participare interinstituțională la nivel național La exerciţiu participă echipe de observare şi evaluare din partea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), precum şi din alte ministere cu atribuţii în pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărare. Aceste echipe vor analiza eficienţa planurilor existente, resursele disponibile și eventualele dificultăți în procesul de mobilizare. Evaluarea capacității economice și umane a județului Conform Prefecturii Covasna, principalul obiectiv al exerciţiului este evaluarea potenţialului economic şi uman al autorităţilor locale, instituţiilor publice şi operatorilor economici, în vederea identificării resurselor necesare susţinerii efortului de apărare şi a continuităţii activităţilor economico-sociale în situaţii de criză. Exerciţiul are rolul de a testa capacitatea de reacţie a instituţiilor în condiţii simulate de stare de asediu, mobilizare sau război, urmând ca principalele concluzii şi propuneri rezultate să fie analizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Rezultatele exercițiului, analizate la nivelul CSAT Concluziile exerciţiului „MOBEX CV-25” – inclusiv eventualele dificultăţi, constrângeri şi limitări constatate – vor fi centralizate şi prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va dispune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii de mobilizare şi apărare naţională. Evenimentul face parte din seria de exerciţii strategice organizate anual în toate judeţele ţării, având scopul de a întări cooperarea între autorităţi şi de a consolida rezilienţa naţională în faţa potenţialelor ameninţări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră