duminică 03 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7169 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Umbrărescu a contestat atribuirea tronsonului 1 de pe Autostrada A8

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat că a primit o contestație privind atribuirea contractului pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos al Autostrăzii A8. Contestația oficială Potrivit comunicatului transmis marți, 11 noiembrie 2025, CNIR a precizat că Asocierea SA&PE Construct SRL (Leader), Tehnostrade SRL, Spedition UMB și Euro-Asfalt a depus o contestație oficială la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Aceasta vizează procedura de atribuire a contractului pentru tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos, parte a Autostrăzii A8, cunoscută și ca Autostrada Unirii. Contractul fusese atribuit la sfârșitul lunii octombrie Contractul pentru construcția primului tronson al Autostrăzii A8, care va lega Târgu Neamț de Iași și Ungheni, a fost atribuit la data de 30 octombrie 2025. Potrivit procedurii, semnarea contractului era planificată după expirarea perioadei de zece zile destinate eventualelor contestații. Detalii tehnice ale tronsonului Târgu Neamț – Târgu Frumos Tronsonul 1 al Autostrăzii A8, situat pe teritoriul județului Iași, are o lungime totală de 27 de kilometri și include: 36 de poduri și pasaje, însumând 8,5 kilometri, dintre care pasajul principal de la km 27 va avea 1.100 de metri; 4 tuneluri, cu o lungime totală de 1,7 kilometri; 3 noduri rutiere majore: Moțca (DN 24), Pașcani (DJ 208) și Târgu Frumos (DN 28B). Asocierea declarată câștigătoare și valoarea contractului La finalul lunii octombrie, asocierea formată din Danlin XXL (lider), Groma Hold Ltd, Intertranscom Impex și Evropeiski Patishta a fost declarată câștigătoare a licitației pentru acest tronson. Oferta câștigătoare a fost de 4,76 miliarde de lei, iar contractul viza atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor. Urmează analiza contestației Depunerea contestației suspendă temporar procesul de semnare a contractului până la soluționarea cazului de către CNSC. Decizia instituției va stabili dacă atribuirea va fi menținută sau dacă procedura va fi reluată.

Licitația pentru primul tronson al Autostrăzii A8, contestată (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
România, în prag de criză economică (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Un euro la 8 lei și inflație de 20% - un scenariu posibil în 2026, avertizează un analist financiar

România se apropie de o perioadă economică extrem de volatilă, avertizează analistul financiar Radu Georgescu, într-o postare amplă pe Facebook. România, în prag de criză economică Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul financiar, acesta susține că țara se confruntă cu o combinație de factori care ar putea duce, până în 2026, la o inflație de peste 20%, un curs valutar de 8 lei pentru un euro și o dobândă de referință de 20%. Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Pentru mine, profesional, acum e Revelionul – perioada perfectă pentru a testa principiile economice. Dar social, este Halloween. Oamenii rămân fără bani și locuri de muncă”, a scris Georgescu. Inflația „nu este film SF” Primul risc major semnalat de analist este inflația accelerată. Potrivit acestuia, România se află „în scenariul perfect” pentru o explozie a prețurilor: masa monetară crește rapid, în timp ce consumul scade. Statul tipărește bani pentru a acoperi deficitul bugetar, ceea ce alimentează inflația. „O inflație de peste 20% anul viitor nu este film SF”, avertizează Radu Georgescu, subliniind că pierderea puterii de cumpărare va afecta masiv populația. Euro la 8 lei – o consecință a dezechilibrelor comerciale Un alt semnal de alarmă vizează posibila depreciere a leului. România are „cel mai mare deficit de cont curent din Europa”, susține Georgescu – peste 30 de miliarde de euro ies anual din economie pe relația comercială externă.  Până acum, acest deficit a fost acoperit prin împrumuturi externe, dar Uniunea Europeană cere României să reducă datoria publică. „Un curs euro de 8 lei nu este film SF”, avertizează analistul, explicând că, odată ce împrumuturile nu vor mai fi o opțiune, presiunea pe monedă va deveni insuportabilă. Dobânzile pot ajunge la 20% În prezent, România are o inflație de aproximativ 10% și o dobândă de referință de 6,5%, ceea ce, în opinia analistului, reprezintă „o anomalie economică”. În mod normal, dobânzile ar trebui să fie mai mari decât inflația, pentru a tempera creșterea prețurilor. „O dobândă de 20% la lei nu este film SF”, avertizează Georgescu, sugerând că BNR va fi forțată să intervină drastic pentru a menține stabilitatea monetară. Riscul bugetar și pericolul recesiunii Radu Georgescu atrage atenția și asupra riscului bugetar, mai ales în contextul presiunilor de reducere a deficitului. Dacă guvernul va reuși să reducă deficitul la 6% din PIB, economia românească va pierde aproximativ 60 de miliarde de lei – bani care nu vor mai circula în economie. „Nici nu contează dacă vin din taxe mai mari sau tăieri bugetare – efectul este același. Un șomaj ridicat în 2026 nu este film SF”, avertizează analistul. Antreprenorii dau semnale contradictorii Analistul observă că mediul de afaceri transmite semnale amestecate: în timp ce grupul Cris-Tim se pregătește să intre pe bursă, compania One United Properties anunță intenția de retragere. „De ce să vii pe bursă într-o perioadă cu consum scăzut, inflație mare și lanțuri care se orientează spre mărci proprii? Pe de altă parte, de ce să renunți la 800 de milioane de lei de pe bursă, cum vrea One, și să te expui riscului valutar?”, se întreabă Georgescu. „Vine o perioadă complicată. Trebuie să fim pregătiți” În concluzie, Radu Georgescu consideră că România intră într-o fază economică periculoasă, marcată de dezechilibre majore și riscuri sistemice. El le recomandă românilor să se pregătească atât financiar, cât și mental, pentru turbulențele ce ar putea urma: „Vine o perioadă complicată din punct de vedere economic. De aceea trebuie să fim pregătiți financiar și mental.”

Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Până și Grindeanu critică CSM în cazul Oana Gheorghiu: Orice om politic are dreptul la opinie

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat marți scandalul legat de declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților, afirmând că acestea fac parte din categoria „declarațiilor politice populiste și iresponsabile”. Totuși, liderul social-democrat a subliniat că populismul „nu se sancționează penal” și a calificat reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) drept „exagerată”. Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului Într-un mesaj publicat pe Facebook, Sorin Grindeanu a salutat inițiativa președintelui Nicușor Dan de a convoca o consultare între partidele din coaliție pe tema pensiilor magistraților, considerând-o un pas necesar pentru restabilirea dialogului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu se înscriu în registrul declarațiilor politice populiste și iresponsabile, însă populismul nu se sancționează penal în România. De aceea, consider drept o reacție exagerată demersul CSM. Orice om politic are dreptul la opinie, indiferent că este la putere sau în opoziție”, a scris liderul PSD. „Avem nevoie de o lege constituțională” Sorin Grindeanu a precizat că își dorește ca discuțiile din coaliție să ducă rapid la o formă constituțională a legii pensiilor magistraților, pentru a evita blocaje instituționale. „Dincolo de retorica politică, obiectivul PSD a fost mereu acela de a îndeplini jalonul și de a atrage banii din PNRR, în loc să creștem taxe”, a transmis fostul premier. Apel la maturitate politică și responsabilitate Liderul social-democrat a îndemnat partidele din coaliție să depășească disputele publice și să demonstreze maturitate politică. „Trebuie să depășim tensiunile și nivelul declarațiilor populiste. Răspunderea este mare: nu ne putem juca cu astfel de subiecte, chiar dacă unii cred că acest lucru este aplaudat pe rețelele de socializare. PSD este pregătit să deblocheze situația pentru a identifica o soluție instituțională care să ne permită să luăm cele 231 de milioane de euro din PNRR”, a conchis Sorin Grindeanu.

Marius Budăi cere creșterea salariului minim (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

Pesedistul Budăi insistă că trebuie crescut salariul minim pe economie

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a lansat un apel public către liberali pentru a sprijini creșterea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2026. Deputatul social-democrat consideră că o astfel de măsură este esențială pentru angajații cu venituri mici, mai ales în contextul scumpirilor generate de majorarea TVA. Apel către liderul PNL Botoșani, Valeriu Iftime Într-o postare pe Facebook, Marius Budăi i-a cerut președintelui filialei PNL Botoșani, Valeriu Iftime, care este și președinte al Consiliului Județean, să intervină pe lângă premierul Ilie Bolojan pentru susținerea majorării salariului minim. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Voi insista pentru creșterea salariului minim din ianuarie 2026, până în ultimul moment, când se va lua decizia finală. (...) Poate contează dacă îl sună pe prietenul său, premierul Bolojan, să-i prezinte situația reală de la noi din Botoșani, unde avem mulți oameni care muncesc pe salariul minim. Pentru aceștia chiar contează un plus la venit, mai ales după creșterile de prețuri”, a scris Budăi. „Haideți să fim de aceeași baricadă!” Fostul ministru a subliniat că, în această chestiune, social-democrații și liberalii ar trebui să colaboreze, dincolo de diferențele politice. „Domnule președinte Iftime, știu că ați fost om de afaceri și că, de regulă, patronatele se opun majorării salariului minim. Dar acum sunteți alesul oamenilor din Botoșani, iar pe primul loc ar trebui să fie cei care v-au votat. Haideți să fim de aceeași baricadă în această chestiune”, a transmis Budăi. Argumentul social: protejarea angajaților cu venituri mici Marius Budăi a reiterat că majorarea salariului minim este o măsură de echitate socială, menită să protejeze lucrătorii afectați de inflație și de costurile crescute ale vieții. Potrivit acestuia, sprijinul tuturor partidelor pentru această decizie ar fi „un semn de respect față de oamenii care muncesc cinstit pentru fiecare leu”.

Startup-ul românesc Digitail cucerește investitorii americani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Startup-ul românesc Digitail, finanțare de zeci de milioane de dolari de la investitori americani

Startup-ul Digitail, fondat de ieșenii Sebastian Gabor și Ruxandra Pui, a obținut o nouă finanțare de 23 de milioane de dolari, într-o rundă condusă de fondul american Five Elms Capital. Startup-ul românesc Digitail cucerește investitorii americani Astfel, investițiile totale atrase de companie depășesc 37 de milioane de dolari. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Cu sediul central la Toronto, Digitail dezvoltă o platformă digitală completă pentru cabinetele veterinare, care integrează programările, fișele medicale, facturarea și comunicarea cu clienții. Potrivit fondatorilor, soluția le permite medicilor veterinari să își optimizeze activitatea, dublând numărul de pacienți consultați și reducând semnificativ timpul alocat sarcinilor administrative. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cetatea de la Cotnari, în pericol major (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Petreceri sătești în situl arheologic al cetății getice de pe dealul Cătălina (Cotnari)

Primarul comunei Cotnari, Vasile Crețu, a reacționat la acuzațiile privind distrugerile de la cetatea getică de pe Dealul Cătălina, afirmând că autoritățile locale caută surse de finanțare pentru conservarea sitului. Cetatea de la Cotnari, în pericol major Declarația vine după ce arheologul Vasile Cotiugă a criticat administrația locală pentru lipsa de intervenție și pentru degradarea continuă a zonei istorice. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Edilul susține că are în vedere un proiect amplu de protejare și valorificare turistică a monumentului. Reprezentanții comunității speră ca, prin atragerea fondurilor necesare, cetatea să fie readusă în atenția publicului și a specialiștilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătorii tolerează violența contra femeilor (sursa: Pexels/Keira Burton)
Eveniment

Judecătorii, miloși cu bărbații care-și agresează soțiile: pedepsele, fără privare de libertate

Judecătorii ieșeni continuă să evite pedepsele cu executare în cazurile de violență domestică, chiar și atunci când agresorii sunt recidiviști. Judecătorii tolerează violența contra femeilor Un caz recent arată cum un bărbat care și-a agresat repetat soția a ajuns după gratii abia după trei ani și două procese, doar pentru încălcarea ordinului de protecție. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Specialiștii avertizează că astfel de decizii lasă impresia unei toleranțe periculoase față de abuz. Județul Iași se află pe primul loc în țară la crime și tentative de omor asupra femeilor, depășind chiar și Bucureștiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Președintele critică politizarea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, despre magistrați: Au devenit vinovați de serviciu. Va fi un compromis pe pensii

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că pensiile magistraților au fost transformate într-un subiect de „campanie politică”, iar procurorii și judecătorii au ajuns să fie tratați ca „vinovați de serviciu”. Președintele critică politizarea pensiilor magistraților „Din cauza acestei campanii politice, ei (magistrații – n.r.) au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Declarația vine în contextul tensiunilor tot mai mari legate de reforma pensiilor speciale, una dintre condițiile impuse României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnire la Cotroceni pe tema pensiilor speciale Marți, președintele s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, pentru a discuta despre pensiile magistraților. Potrivit agendei prezidențiale, reuniunea a avut loc la ora 10:00 și a vizat identificarea unui compromis care să respecte atât independența justiției, cât și angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. „Compromisul este destul de aproape” Vinerea trecută, șeful statului declara că negocierile privind pensiile speciale ale magistraților se apropie de un rezultat. „Din informațiile pe care le am, compromisul e destul de aproape. (...) Sunt mai multe aspecte în discuție și, evident, n-o să vă spun eu acum care este poziția fiecărui partid.  (...) O să avem, foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare pe mai multe chestiuni care țin de activitatea curentă, inclusiv o discuție pe bugetul 2026”, a precizat Nicușor Dan. Președintele, optimist privind fondurile din PNRR Întrebat despre riscul de a pierde bani europeni din cauza întârzierii reformei, Nicușor Dan a afirmat că este nevoie de o atitudine pozitivă: „Trebuie să fim optimiști”, a transmis acesta, sugerând că soluția negociată nu va periclita fondurile alocate prin PNRR. Omagiu adus lui Corneliu Coposu Tot marți, președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul lui Corneliu Coposu din București, cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea liderului țărănist. Șeful statului a fost însoțit de consilierul prezidențial Ludovic Orban.

Nicușor Dan nu permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Nicușor Dan nu permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu: O declarație nefericită, nu faptă penală

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că nu va semna o eventuală cerere de urmărire penală pentru vicepremierul Oana Gheorghiu, aflată în centrul unui scandal public după afirmațiile despre pensiile speciale ale magistraților. „O opinie nu poate constitui faptă penală” Șeful statului a calificat declarația vicepremierului drept „nefericită”, dar a considerat că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este „exagerată”. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Nu poate o opinie să constituie faptă penală și, în momentul în care va veni, dacă va veni, cererea de avizare a urmăririi penale, eu n-o voi semna. Nu este nicidecum o faptă penală”, a afirmat Nicușor Dan. Acesta a adăugat că Oana Gheorghiu ar trebui să rămână în funcție: „Desigur, toată lumea greșește și nu e o greșeală așa de mare.” CSM cere anchetarea Oanei Gheorghiu Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, în legătură cu declarațiile vicepremierului despre pensiile magistraților. Într-un comunicat oficial, CSM a acuzat-o pe Gheorghiu că a „încălcat independența justiției și statutul magistraților într-un mod iresponsabil și populist.” Declarațiile controversate despre pensiile magistraților Sâmbătă, într-o emisiune la Digi24, Oana Gheorghiu a fost întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților. „Eu le-aș transmite magistraților un mesaj – îi înțeleg. Este foarte greu să renunți la un lucru care ți s-a dat. (...) Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârșit. România nu își permite să mai plătească acești bani, nu își permite să mai aibă pensionari speciali. (...) Dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentințe, îi iau de undeva – poate de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la un spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul. Declarațiile au fost imediat criticate de reprezentanți ai sistemului judiciar, care le-au considerat jignitoare și incitatoare la ură.

Conflict între PNL și Robert Negoiță (sursa: Facebook/Robert Negoita)
Eveniment

Primăria Sectorului 3 a construit drumuri peste magistrale de gaz fără avizul Transgaz, acuză PNL

Deputatul PNL Andrei Baciu acuză Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, că a construit drumuri și infrastructură rutieră peste conducte de gaz, fără autorizație de construire și fără avizul obligatoriu al Transgaz. Liberalul avertizează că această situație creează un risc major de explozie sau incendiu și cere măsuri urgente pentru punerea în siguranță a zonei. Primăria Sectorului 3, acuzată de lucrări ilegale „După tragedia din Rahova, am descoperit o situație extrem de gravă în Sectorul 3, unde primarul Negoiță a construit drumuri și infrastructură peste magistrale de gaz, fără să aibă avizul necesar, obligatoriu, de la Transgaz”, a declarat Andrei Baciu, luni, în Parlament. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Deputatul PNL afirmă că a trimis interpelări și solicitări oficiale către mai multe instituții, inclusiv către Transgaz, iar răspunsul primit confirmă că lucrările au fost realizate „în mod nelegal, fără autorizație de construire și fără avizul obligatoriu”. Transgaz avertizează: risc de explozie și incendiu Potrivit documentului transmis de Transgaz, circulația rutieră și construcțiile deasupra conductelor pot genera un risc real de explozie sau incendiu, ceea ce transformă situația într-un pericol iminent pentru locuitorii din zonă. „Eu n-am văzut avertisment mai serios, transmis oficial de o autoritate, în România ultimilor ani”, a subliniat Baciu, atrăgând atenția asupra gravității cazului. Soluțiile propuse: desființarea drumurilor și reconfigurarea rețelei În același răspuns, Transgaz propune ca administrația locală să desființeze drumurile amenajate peste magistralele de gaz de pe străzile Brățăriei și Drumul Gura Făgetului, să obțină avizele de amplasament necesare și să realizeze lucrări de punere în siguranță a conductelor. Baciu a transmis această informare către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Poliția Română, Primăria Municipiului București și alte instituții cu rol în gestionarea riscurilor. Proiect PNL în Consiliul Local Sector 3 Deputatul liberal a anunțat că a depus, împreună cu consilierii PNL din Sectorul 3, un proiect de hotărâre de Consiliu Local care solicită inițierea de urgență a măsurilor necesare pentru punerea în siguranță a zonei și alocarea fondurilor necesare. „Miercuri este ședință de Consiliu Local. Voi merge acolo pentru a mă asigura că subiectul se discută. Sunt câteva zeci de mii de oameni care locuiesc acolo, într-un haos urbanistic total – străzi înguste, blocuri înalte lângă case, lipsă de trotuare și spații verzi. Dar, dincolo de urbanism, acum vorbim despre siguranța vieților omenești”, a declarat Baciu. Apel către Robert Negoiță: „E ceasul al doisprezecelea” Andrei Baciu face un apel direct către primarul Robert Negoiță, cerându-i să pună urgent proiectul pe ordinea de zi a Consiliului Local și să trateze situația cu responsabilitate. „Fac apel la primarul Negoiță să trateze, în ceasul al doisprezecelea, cu responsabilitate situația față de viețile oamenilor – câteva zeci de mii de familii, cu copii și seniori, care trăiesc în zona Brățăriei. Nu ne putem juca cu viețile oamenilor. Nu este un apel politic, ci unul la responsabilitate și umanitate”, a conchis deputatul PNL.

Bolojan, criticat de Grindeanu pentru absența din Parlament (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, apărătorul transparenței, îl critică pe Bolojan pentru absența din Parlament

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat luni absența premierului Ilie Bolojan de la „Ora prim-ministrului”, sesiunea de la Camera Deputaților în care ar fi trebuit să ofere o informare privind retragerea parțială a trupelor americane. Liderul social-democrat a cerut ca șeful Guvernului să se prezinte în Parlament „pentru o discuție instituțională, nu politică”. Grindeanu: „Am cerut doar o informare, nimic altceva” Sorin Grindeanu a precizat că PSD a solicitat oficial prezența premierului la Parlament încă de săptămâna trecută, dar nu a primit niciun răspuns până acum. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Ca să fim clari, noi am cerut la Camera Deputaților să se vină lunea trecută în Parlament pentru informare, nimic altceva. După care ni s-a transmis că programul nu permite. Am transmis apoi că suntem la dispoziție, să ne comunice când găsește o oră în săptămânile următoare. Până acum, n-am primit niciun răspuns”, a declarat liderul PSD. „Nu merge să nu vină. Nu se poate” Grindeanu a subliniat că participarea premierului la astfel de sesiuni este o obligație instituțională, nu o opțiune. „Vreau să fac o subliniere. Nu merge să nu vină. Nu se prea poate. Nu se poate să nu vii. Am cerut public să vină să facă o informare”, a afirmat acesta, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Liderul social-democrat a precizat că va ridica subiectul în cadrul ședinței de coaliție pentru a clarifica refuzul premierului. „Vorbim despre securitatea României, nu despre politică” Grindeanu a insistat că subiectul retragerii parțiale a trupelor americane nu trebuie tratat politic, ci cu transparență și responsabilitate. „Vorbim de securitatea României. Astea sunt lucruri pe care le faci în mod transparent, informezi. Asta am și cerut. Nicio discuție politică. Să-i informăm pe români în ce situație suntem și care sunt planurile de viitor. Atât. Nimic altceva”, a explicat liderul PSD. Solicitarea privind prezența premierului la Parlament Reprezentanții PSD au cerut premierului Ilie Bolojan să participe la „Ora prim-ministrului” pentru a prezenta detalii privind relațiile strategice ale României cu Statele Unite și implicațiile retragerii parțiale a trupelor americane. Potrivit lui Grindeanu, refuzul repetat de a participa la această informare „subminează transparența actului guvernamental” și creează neîncredere în gestionarea temelor de securitate națională.

Dani Mocanu, localizat în Italia de poliție (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Dani Mocanu și fratele său, localizați în Italia după condamnarea pentru tentativă de omor

Manelistul Dani Mocanu și fratele său, Ionuț Nando Mocanu, condamnați definitiv într-un dosar de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, au fost localizați luni în Italia, potrivit unor surse judiciare. Condamnați la 4 și 7 ani de închisoare Cei doi bărbați, originari din Ștefănești, județul Argeș, au fost condamnați la 4 ani (Dani Mocanu) și 7 ani (Ionuț Nando Mocanu) de închisoare, pentru implicarea într-un conflict violent. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Mandatele de executare a pedepsei au fost emise la data de 6 noiembrie 2025, însă cei doi nu au fost găsiți la domiciliu, motiv pentru care au fost dați în urmărire națională și internațională. Operațiune comună între polițiile din România și Italia Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), localizarea celor doi a fost posibilă în urma unei cooperări polițienești internaționale între Poliția Română – prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) – și autoritățile din Italia. „În cursul zilei de 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli. Aceștia au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din Chestura de Poliție Napoli”, se arată în comunicatul IGPR. Proceduri legale pentru extrădarea în România În prezent, în Italia se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia autorităților judiciare italiene, cei doi să fie predați autorităților române. „Pe teritoriul Italiei, se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia instanței italiene, persoanele să fie predate autorităților române”, a transmis IGPR. Faptele pentru care au fost condamnați Cei doi frați au fost condamnați pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, fapte comise în urma unui conflict izbucnit într-un local public. Decizia instanței este definitivă, iar sentințele au fost pronunțate după un proces îndelungat, în care ambii au contestat acuzațiile. Urmărire internațională încheiată cu succes După emiterea mandatelor, Dani Mocanu și fratele său au fost dați în urmărire internațională, întrucât nu au fost găsiți la adresele de domiciliu. Localizarea lor în Italia marchează încheierea unei operațiuni complexe de cooperare polițienească, iar extrădarea lor în România urmează să fie decisă de autoritățile italiene.

Guvernul pregătește o nouă cerere PNRR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Guvernul pregătește o nouă cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde de euro

Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat că a avut luni o ședință de lucru cu reprezentanți ai mai multor ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Cererea urmează să fie depusă până la finalul lunii noiembrie. Ilie Bolojan: „Avem 60 de jaloane de îndeplinit” Premierul a precizat că pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane din cadrul PNRR, dintre care majoritatea au fost deja finalizate. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Am avut azi o ședință cu colegii din mai multe ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR. Ne propunem să o depunem până la finalul lunii, obiectiv pentru care trebuie să avem îndeplinite 60 de condiții (jaloane). Cele mai multe sunt deja îndeplinite”, a declarat Ilie Bolojan. Domeniile vizate: Sănătate, Mediu, Energie și Transporturi Premierul a subliniat că ultimele jaloane aflate în curs de finalizare privesc sectoare-cheie precum Sănătatea, Mediul, Energia, Transporturile și guvernanța companiilor de stat. „În următoarele două săptămâni și aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de guvern”, a precizat Bolojan. Fondurile vor finanța proiecte majore de infrastructură Potrivit șefului Guvernului, fondurile obținute din această cerere vor fi destinate lucrărilor de infrastructură mare, spitalelor și școlilor aflate în proces de reabilitare. Prin accesarea acestei tranșe, România continuă implementarea proiectelor asumate prin PNRR, un program esențial pentru modernizarea serviciilor publice și a infrastructurii strategice.

Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump amenință BBC cu un proces de un miliard de dolari pentru defăimare

Donald Trump a lansat un nou atac împotriva presei internaționale, amenințând postul public britanic BBC cu o plângere pentru defăimare, însoțită de o cerere de daune-interese în valoare de un miliard de dolari. Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș Conflictul a izbucnit după difuzarea unui documentar considerat „înșelător”, care ar fi manipulat fragmente dintr-unul dintre discursurile sale. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Donald Trump a trimis o scrisoare oficială BBC, cerând retragerea documentarului și scuze publice până vineri. „BBC-ul l-a defăimat pe președintele Trump montând deliberat și de manieră înșelătoare acest documentar, într-un mod menit să influențeze alegerile prezidențiale”, a declarat un purtător de cuvânt al echipei juridice a lui Trump. Acesta a adăugat că liderul american „va continua să ceară socoteală celor care propagă minciuni și informații false”. Termen-limită pentru BBC: vineri, ora 17:00 la Washington Potrivit scrisorii trimise de avocații lui Trump, BBC are termen până vineri, ora locală 17:00 (22:00 GMT), pentru a-și recunoaște greșeala și a corecta public materialul. În caz contrar, avertizează echipa juridică, Donald Trump „nu va avea altă alegere decât să-și pună drepturile în valoare, inclusiv depunând o plângere asociată cu o cerere de daune-interese de nu mai puțin de un miliard de dolari”. Apărătorii lui Trump acuză BBC că a difuzat „declarații false, defăimătoare, răuvoitoare și incendiare” care ar fi afectat imaginea publică a fostului președinte și ar fi interferat în procesul electoral american. Documentarul „Panorama”, în centrul scandalului Scandalul are în centru un episod al emisiunii „Panorama”, difuzat în octombrie 2024, cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Documentarul ar fi conținut un montaj al discursului rostit de Donald Trump pe 6 ianuarie 2021 – ziua asaltului asupra Capitoliului – într-o manieră care ar sugera că el și-ar fi îndemnat susținătorii „să se bată ca niște diavoli”. Echipa lui Trump susține că fragmentele au fost editate din contexte diferite, pentru a-i distorsiona intențiile și pentru a-l prezenta drept instigator la violență. Criză internă la BBC: demisii la vârf și scuze publice Controversa a provocat o undă de șoc la vârful BBC. După câteva zile de presiune și critici publice, directorul general Tim Davie și directoarea canalului de știri Deborah Turness și-au anunțat demisia duminică. Luni, președintele BBC, Samir Shah, și-a cerut scuze publice pentru ceea ce a numit „o eroare de judecată”, adăugând că instituția „va examina procedurile editoriale pentru a preveni situații similare”. Războiul lui Trump cu presa Amenințarea la adresa BBC se înscrie într-un lung șir de conflicte între Donald Trump și instituțiile media internaționale. Președintele SUA a acuzat în repetate rânduri presa de „fake news” și de campanii coordonate menite să-i submineze imaginea și șansele politice. De această dată, însă, cererea de daune de un miliard de dolari ar putea deveni unul dintre cele mai mari procese de defăimare intentate vreodată împotriva unei organizații media internaționale.

CSM, acuzat de intimidare politică gravă (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Politică

PNL și USR critică plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: O acțiune de intimidare

Tensiunile dintre puterea politică și sistemul judiciar s-au amplificat după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că sesizează organele abilitate în urma declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților. Decizia a stârnit un val de critici din partea clasei politice, fiind considerată de unii lideri o tentativă de intimidare și o abatere de la rolul constituțional al CSM. Raluca Turcan acuză CSM de intimidare politică Deputatul PNL Raluca Turcan a reacționat dur după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să sesizeze organele abilitate pentru cercetarea vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de incitare la ură în legătură cu declarațiile despre pensiile speciale ale magistraților. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Într-o postare pe Facebook, Raluca Turcan a calificat acțiunea CSM drept „un fapt grav” și „o tentativă de intimidare” care depășește rolul constituțional al instituției. „CSM a tergiversat să dea un aviz pe pensiile speciale, dar s-a autosesizat imediat pentru o declarație politică. Practică un dublu standard îngrijorător, care subminează încrederea publică într-o instituție-cheie pentru democrația românească”, a scris deputata liberală. Turcan a subliniat că justiția are prin Constituție rolul de a apăra libertatea de exprimare, nu de a o limita: „Este grav și faptul că CSM a ajuns să vorbească la unison cu PSD. Reacția instituției pare să urmeze linia de comunicare a PSD și a lui Sorin Grindeanu – o confuzie periculoasă între actul de justiție și interesul politic.” Precedent periculos Turcan a avertizat că demersul CSM poate crea un precedent periculos: „România are nevoie de instituții ferme, dar și de discernământ – nu de reacții comandate și reflexe politice. Gestul CSM reprezintă un precedent periculos, iar ministrul Justiției, membru al Consiliului, este dator să clarifice cum a fost posibil ca acest organism să intimideze prin plângeri penale un membru al Guvernului.” Turcan a concluzionat că atunci „când justiția devine instrument de intimidare pentru opinii, pierdem tocmai esența libertății pe care Constituția o garantează”. USR reacționează: „Pensiile speciale nu sunt stat de drept” Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a criticat la rândul său decizia CSM, considerând-o o exagerare periculoasă. „Când cineva spune că nu e de acord cu pensiile speciale, nu atacă statul de drept, nici independența justiției, nici magistrații, ci un privilegiu. Pensiile luate la 48 de ani, egale cu salariul magistratului care muncește, sunt un privilegiu. Arestați-mă că am scris asta”, a scris Seidler pe Facebook. „Statul de drept nu e pensie specială” Reprezentantul USR a adăugat că în țări precum Suedia, statul de drept funcționează fără pensii speciale: „Are Suedia probleme cu independența justiției? Nu! Nu se duce de râpă statul de drept dacă magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Justiția nu va fi mai puțin independentă dacă pensia va fi 70% din ultimul salariu.” El a atras atenția că plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu transmite un mesaj periculos către cetățeni: „Când un reprezentant al magistraților depune plângere penală pentru o declarație politică despre pensii speciale, e ca și cum ar spune: ‘dai în pensia specială, dai în mine’. Țara în care un om ar face închisoare pentru că se exprimă împotriva pensiilor speciale s-ar numi dictatură.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră