marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7532 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD 2024

Președintele Senatului, Alina Gorghiu (PNL), anunță: „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024”. Declarația a fost făcută la emisiunea Talk News de la Profit News Tv, fiind citată de news.ro. Pe de altă parte, Gorghiu a spus că l-ar susține pe Ciucă „cu tot dragul” să fie președinte al Senatului, dacă PSD preia postul de premier în primăvara anului viitor. Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD până în 2024 „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024, până când se va termina cu guvernarea, nu din alte motive ci pentru că a venit rezultatul la alegerile generale şi se va face desemnarea de premier. Vor fi toate cam în acelaşi timp, parlamentarele cu prezidenţialele se cam suprapun. Vom avea un ciclu de patru ani fără alegeri, vă daţi seama cât se poate construi”, a spus Alina Gorghiu. ”Mesajul premierului a fost clar, vom merge în alegeri pe barba noastră şi cred că va fi un test”, a mai arătat ea. Ea a mai spus că dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor anul viitor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl va susţine „cu tot dragul”, dar că nu s-a luat o decizie în partid. Ciucă nu va avea soarta lui Cîțu și Orban Întrebată dacă va lăsa locul lui Nicolae Ciucă la Senat, la schimbarea premierilor, anul viitor, Alina Gorghiu a spus: ”Nu am nicio ezitare dacă aceasta va fi decizia PNL, însă la noi momentan nu s-a discutat dar nimeni nu se cramponează de nimic”. Preşedintele interimar al Senatului a mai arătat: ”Dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl voi susţine cu tot dragul”. Întrebată dacă Nicolae Ciucă ar putea avea soarta lui Florin Cîţu, Gorghiu a spus: ”De câte ori credeţi că poate greşi PNL făcând mişcări din aceastea bruşte? Când face mişcări bruşte poţi să consideri asta o greşeală. Ce pot să vă spun cu certitudine este că nu vom schimba preşedintele PNL, mai aud povestea asta ascuns, pe la colţuri. (..) Sunt sigură că nu vom avea congres, lumea se aşteaptă sau poate colegii din opoziţie mai speră la trepidaţii la rotativă”. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD până în 2024 Foto: Facebook Alina Gorghiu
Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO Foto: kremlin.ru
Eveniment

Guvernul Orban face jocurile Putin la reuniunea NATO

Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea ministrului ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, în cadrul Comitetului NATO-Ucraina. În consecință, participarea ministrului de externe Dmitro Kuleba la reuniunea oficială a șefilor afacerilor externe din țările NATO are loc în formatul unei reuniuni separate, și nu în cadrul acestui comitet. Din partea Ungariei, participă la reuniunea de la București ministrul de Externe, Péter Szijjártó, care a avut, în capitala României, și întrevederi cu demnitarii UDMR din cabinetul Ciucă. Guvernul Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO Ministerul ucrainean de Externe a explicat situația prin „necesitatea găsirii unui format special, pentru a depăși obstacolul provocat de veto-ul maghiar”, scrie European Pravda. Kuleba va avea la București discuții cu miniștrii NATO în cadrul unei întâlniri separate, special organizate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ungaria a blocat din 2017 orice reuniune a Comisiei Ucraina-NATO la care participă oficiali cu rang mai înalt decât cel al ambasadorilor. Acesta este motivul pentru care Stoltenberg organizează o întâlnire separată a miniștrilor de externe ai țărilor Alianței cu ministrul ucrainean de externe. Informația a apărut inițial în Financial Times, dar ea a fost confirmată de ministrul de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, pe Facebook. „Mai mulți oameni au încercat să mă întrebe despre articolul senzațional al Financial Times. Ei scriu că am împiedicat convocarea reuniunii oficiale a Comitetului NATO Ucraina. Nu este nimic nou sau surprinzător. Am spus clar cu ani în urmă că până când Ucraina nu redă drepturile maghiarilor din Transcarpatia, nu vom contribui la convocarea acestui organism”, a scris Szijjártó. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Un magistrat are pensie de 29.250 de lei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Un magistrat are pensie de 29.250 de lei

În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei, arată datele statistice publicate de casa județeană de pensii pentru decembrie 2022. În acest județ, sunt în plată 75 de pensii speciale pentru magistrați. cea mai mică este 4.100 de lei, iar media a ajuns la 20.864 de lei. În județ, pensia medie pentru limită de vârstă este de 1.720 de lei. Există însă o pensie maximă bazată pe contributivitate, de 13.954 de lei. Un magistrat are pensie de 29.250 de lei Tot în Teleorman, mai sunt 29 de grefieri cu pensie specială, cu o pensie medie puțin peste 4.000 de lei, și un fost parlamentar, care primește 4.476 lei pe lună. Circa 81% dintre cetățenii români se pronunță în favoarea eliminării pensiilor speciale, arată ultimul sondaj de tip omnibus dat publicității de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS. Doar 12% susțin că acesta ar trebui menținute. Conform cercetării, doar piloții și personalul aeronautic ar trebui să primească pensii speciale. Un procent de 75% dintre români susțin acest lucru, conform sondajului. Cercetarea arată că 51% dintre cei chestionați nu sunt de acord ca foștii militari să beneficieze de pensii speciale. Conform sondajului, 44% ar fi de acord cu acest fel de pensii acordate pentru cadrele militare. Conform sondajului, 58% dintre cei chestionați susțin că procurorii și judecătorii nu ar trebui să beneficieze decât de pensii bazate pe contributivitate. Un procent de 34% dintre respondenți se declară de acord cu pensiile de serviciu ale magistraților. Un procent de 82% dintre români nu sunt de acord ca primarii să beneficieze de pensii speciale, iar 92% se opun acordarea unor privilegii de acest fel parlamentarilor. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Nota de plată pentru criza energetică din Europa Foto: Facebook Electrica
Politică

Nota de plată pentru criza energetică din Europa

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg. Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută. Nota de plată pentru criza energetică din Europa Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina. Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar. O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale. "În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra. România a alocat 3,54% din PIB Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB. Foto: Bruegel/ twitter Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Rusia începe să știe de frica Ucrainei Foto. Twitter
Eveniment

Rusia începe să știe de frica Ucrainei

Rusia începe să știe de frica Ucrainei: Moscova pregătește sute de adăposturi, de la granița cu Ucraina în Siberia. Potrivit Moscow Times, ar fi început identificarea adăposturilor, evaluarea stării lor și marcarea cu semne publice. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74% Rusia începe să știe de frica Ucrainei Măsura pare să vină în contextul în care SUA sunt pe cale să ofere Kievului așa numite „bombe cu diametru mic lansate de la sol” (GLSDB). Ele sunt produse Boeing, sunt relativ ieftine la un preț de circa 40.000 dolari și bat circa 150 kilometri, dublu față de rachetele HIMARS folosite în prezent. „Panouri care direcționează oamenii către buncăre au fost instalate în Belgorod, la doar 25 de mile de Ucraina, și Rostov-Pe Don, la aproximativ 40 de mile distanță, precum și Novokuznetsk, un oraș industrial din Siberia ale cărui fabrici se crede că furnizează oțel pentru tancurile rusești. Unele semne au fost observate și la Moscova. Consiliul de Securitate al Rusiei a ordonat recent un inventar complet al adăposturilor anti-bombe ale țării, care sunt situate în principal în subsolurile blocurilor”, scrie The Times. Se estimează că aproximativ 16.500 de adăposturi antiaeriene sunt împrăștiate prin Rusia. Presa independentă a raportat anterior că locațiile lor sunt clasificate și ascunse publicului, mai arată Moscow Times. Autoritățile din Moscova au comandat luna trecută un șablon de design pentru semnele pentru adăposturile anti-bombe, deoarece rezidenții au început să găsească semne improvizate pe clădirile rezidențiale. Măsura apare exact când Ucraina ar urma să primească sistemele GLSDB. GLSDB-urile sunt ghidate de GPS, pot depăși unele interferențe electronice și pot fi utilizate în toate condițiile meteorologice și împotriva vehiculelor blindate. Foto: Twitter Motorul rachetei M26 este relativ accesibil, iar GBU-39 costă aproximativ 40.000 de dolari bucata, ceea ce face ca obuzele GLSDB să fie ieftine. Foto: Twitter Sistemele GLSDB sunt produse de Boeing în parteneriat cu compania suedeză de armament SAAB, dezvoltarea acestora începând încă din 2019.

Moldova se pregătește de un nou blackout Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Moldova se pregătește de un nou blackout

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout: vicepremierul Andrei Spînu a cerut populației să se pregătească pentru un astfel de eveniment. Spînu a spus că acest blackout ar putea fi cauzat de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Moldova se pregătește de un nou blackout Însă Moldelectrica a transmis că pentru ziua de marţi nu a fost contractată întreaga cantitate prognozată a consumului de energie electrică în republică, anticipând un deficit de circa 74%. „Stimați cetățeni, azi și mâine (29-30 noiembrie), din cauza posibililor atacuri masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei există riscul de deconectări de la energia electrică în toată țara. În caz de o astfel de situație, toate serviciile statului sunt pregătite să intervină și să restabilească livrarea de energie electrică în termeni restrânși. Rog să fim precauți și pregătiți. Vă mulțumesc”, a scris Andrei Spînu pe Facebook. Presa din Moldova recomandă populației să țină telefoanele încărcate, să pregătească lumânări și să evite lifturile. Într-o intervenţie televizată luni seara, ministrul Andrei Spînu a explicat că "s-a produs o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România". Prețul la energie a explodat din nou "Vom vedea care este preţul. Permanent am spus că în cazul energiei de avarie, din păcate, nu putem şti din timp care este preţul. Energocom cumpără pe bursa română a electricităţii în fiecare zi. Astăzi (luni), am avut un fenomen care încă nu este clar, am avut o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România. Practic am avut creşteri de 30-40%", a afirmat ministrul moldovean, citat de Deschide.md. Furnizorul "Energocom a licitat pe această bursă un preţ mai mic, dar, din păcate, nu a putut să cumpere energia electrică pentru toată ziua şi pentru toate orele pentru care a licitat. În acest sens, Moldelectrica a solicitat energie de avarie de la Transelectrica", operatorul de transport şi de sistem din România, a arătat vicepremierul moldovean. Întrebat referitor la preţul pentru energia electrică de avarie, Andrei Spînu a spus că acesta variază între 200-300 de euro MW, în funcţie de zi şi oră. Totodată, vicepremierul a spus că autorităţile moldovene continuă discuţiile cu Tiraspolul pentru reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan. El a indicat că marţi va mai avea loc o întâlnire la care se va discuta despre planurile pentru luna decembrie.

Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest Foto: Poliția de Frontieră
Politică

3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest. El a afirmat, la Antena 3, că este fals că cei peste 100.000 de migranți sosiți în Austria în acest an ar fi trecut prin România. „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus cancelarul Austriei, Karl Nehammer, înaintea unei vizite în Croația. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Autoritățile austriece au explicat că dețin aceste date din verificarea telefoanelor migranților ilegali. Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România „Datele statistice pe care eu le-am prezentat au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agențiile europene Frontex sau Agenția Europeană pentru Azil şi conform acestor date, pe primele 8 luni spre exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia, 3.574 de migranți au fost înregistrați în România venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7 % din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România. Așadar, teoria că migranții, cei peste 100.000 de solicitanți de azil astăzi se află în Austria, pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o măsură foarte mare din România, ca fiind intrat prin România, este o teză falsă. În consecință, i-am prezentat și datele FRONTEX care arătau rutele pe unde care sunt accesate de către migranți pe ruta Balcanilor de Vest și care ajung în final în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România”, a spus Bode la Antena 3, conform transcrierii de pe site-ul acestui post. „Numai că, încă o dată spun, o eventuală opoziție din partea Austriei, nu în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen nu va face sistemul mai funcțional, dimpotrivă”, a mai arătat ministrul de Interne.

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Curtea de Conturi, cuibușorul PSD Foto: Facebook Nicolae Badalau
Eveniment

Curtea de Conturi, cuibușorul PSD

Curtea de Conturi este, de foarte mulți ani, cuibușorul PSD: din ea fac parte penali și suspecți în dosare de mare corupție, ei fiind conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea, Mihai Busuioc. În 2017, PSD a schimbat legea pentru ca Nicolae Bădălău să poată fi plasat în această instituție. Mai mult, la momentul numirii sale la Curtea de Conturi, se știa că Bădălău este penal. În 2017, PSD a modificat legea de funcționare a Curții de Conturi astfel încât să poată ocupa o funcție și inginerii, senatorul Bădălău fiind de profesie inginer. Angajații Curții de Conturi au pensie specială, anul trecut media acesteia fiind de 8.472 lei net. Curtea de Conturi, cuibușorul PSD Iată ce scrie în dosarul din 1988 de la Judecătoria Bolintin Vale: „În ziua de 13.01.1988, inculpatul Bădălău Niculae, subinginer la ICAPA Giurgiu, profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de recepţie Malu Spart, care serveau masa de prânz, a sustras patru saci de grâu în greutate de 12 duble dintr-un pătul pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru cu autoturismul Dacia 1300 nr. 3-B-6440 proprietatea sorei sale, vânzându-l acestuia cu suma de 1.200 lei”. Inculpatul și-a recunoscut fapta și a regretat-o, fiind condamnat la un an de închisoare. O amnistie a regimului Ceaușescu i-a șters însă cazierul judiciar. Suspectul Sârbu, salvat de DNA Un alt suspect într-un dosar de mare corupție aflat în conducerea Curții de Conturi este Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta. În 2014, el era cercetat de DNA într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor suprafețe uriașe de pădure. „Potrivit procurorilor, Ilie Sârbu, în mod indirect ar fi pus umărul la retrocedarea ilegală a unei părţi importante din terenurile forestiere administrate de Romsilva. El ar fi intervenit astfel încât Romsilva să nu îşi facă apărarea în procese în care se cerea retrocedarea celor 90.000 de ha de pădure. Retrocedarea a fost admisă printr-o cale extraordinară de atac”, relata Digi 24, în 2014. Însă, în 2018, dosarul său a fost clasat. Alți inculpați din acest caz de corupție, printre care Viorel Hrebenciuc, au fost condamnați. Stan și Tunaru, agenții lui Dragnea Tot la Curtea de Conturi se află și Florin Tunaru, ex-consilier al lui Liviu Dragnea la CJ Teleorman. „El îndemna oamenii de afaceri, prin metode specifice (să nu le spunem presiuni) să cotizeze la PSD. Unul dintre cei care l-au acuzat atunci pe Tunaru de presiuni a fost chiar Dan Pena de la Modul Proiect, care a menționat clar în fața investigatorilor că a sponsorizat PSD la solicitarea lui Florin Tunaru. Dincolo de asta, Tunaru era omul care ducea cu valiza banii la partid, în biroul lui Dragnea!”, scria în 2015 Liber în Teleorman. Consilierul Curții de Conturi Bogdan Stan i-ar fi cerut, în luna martie 2021, șefului Curții de Conturi din Constanța, Ioan Bobe, să tempereze un control la firma de la care Agenția Română pentru Salvarea Vieților Omenești pe Mare (ARSVOM) ar fi cumpărat două nave la suprapreț, rezultă din stenogramele unor interceptări consultate de G4Media.ro. Stan a condus ANAF pentru o vreme, fiind impus în funcție de Liviu Dragnea. Tot PSD a plasat-o aici pe Ileana Pieleanu, deși aceasta fusese anterior comisar la administrația penitenciarelor. Ea este soția sociologului Marius Pieleanu, considerat un apropiat al PSD. Un tablagiu în fruntea Curții pesedizate Curtea de Conturi este condusă, din 2017, de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Mandatul său la Curtea de Conturi este de nouă ani. Citește și: „Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA”: decăderea lui Bădălău – de la parlamentar, ministru și vice la Curtea de Conturi, la subiect de glume pe internet În instituție au fost angajați, o vreme, Eugen Teodorovici, fost ministru PSD al Finanțelor, și băiatul Vioricăi Dăncilă.

Imagini terifiente de pe frontul din Bakhmut Foto: Twitter
Eveniment

Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut

Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut - unde se duc în prezent cele mai grele lupte din Ucraina - se răspândesc pe rețelele sociale: soldații ucraineni rezistă îngropați în noroi, iar pădurile au fost rase de bombardamentele rusești, amintind de peisajele de pe frontul de vest din primul război mondial. Temperaturile vor coborî la minus șase grade în această regiune, în nopțile următoare. Bakhmut is literally the Passchendaele of the XXI Century.photos source: https://t.co/yyEL3MWB71 pic.twitter.com/1OBzwjygkG— Status-6 (@Archer83Able) November 26, 2022 Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut „În timp ce civilii ucraineni se confruntă cu probleme cu electricitatea, căldura și rețeaua în majoritatea regiunilor, apărătorii noștri din Bahmut luptă pentru libertatea Ucrainei în astfel de condiții”, a scris, pe Twitter, Anton Gherașenko, consilier în cadrul Ministerului ucrainean de Interne. While Ukrainian civilians experience problems with electricity, heat and network in most regions, our Defenders in Bakhmut are fighting for Ukrainian freedom in such conditions. Unbreakable! Glory to Heroes! pic.twitter.com/ZguBBRYawW— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 26, 2022 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat pe 15 octombrie, că din punct de vedere militar, în prezent situaţia „cea mai dificilă” este în apropiere de Bakhmut, în estul Ucrainei, la câteva zile după ce forţele pro-ruse au anunţat că se apropie de acest oraş. La aproximativ cincisprezece kilometri de Bahmut, în Ceasiv Iar, jurnalişti ai agenţiei France-Presse au discutat cu un soldat care tocmai se întorsese din prima linie a frontului în această regiune. „Zile întregi, n-am dormit, n-am mâncat, n-am băut nimic, în afară de cafea”, a povestit acest soldat în vârstă de 50 de ani din brigada 93, zis şi Poliak. Foto: Twitter Bakhmut și Avdiivka sunt disputate cu înverșunare de mai multe luni, dar ele rămân în mâinile ucrainenilor. ?Ukrainian soldiers, after a day of heavy fighting near the city of Bakhmut, #Donetsk Oblast.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/MRSWXnAQek— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) November 26, 2022 „Este probabil ca Rusia să încerce în cele din urmă să redistribuie o parte din forțele recuperate de la Herson pentru a-și consolida și extinde operațiunile ofensive în apropierea orașului Bakhmut din regiunea Donețk”, aprecia, acum o săptămână, ministerul britanic al Apărării. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise

China: Proteste fără precedent
Eveniment

China: Proteste fără precedent

Proteste fără precedent în ultimii ani, în China, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-covid. Inițial, aceste mișcări s-au opus doar măsurilor dure de carantină, dar, în ultimele zile, ele au luat o turnură politică și au fost îndreptate împotrica dictaturii Partidului Comunist și a liderului Xi Jinping. The fire in Urumqi, Xinjiang, the last screams of the residents who were burned to death, other residents could only stand by the window to watch, because everyone was locked at home.#TheGreatTranslationMovement pic.twitter.com/Fr1gyrpPsa— The Great Translation Movement 大翻译运动官方推号 (@TGTM_Official) November 25, 2022 China: Proteste fără precedent Protestele par să fi fost declanșate de un incendiu dramatic dintr-un bloc din Urmuqi, unde circa zece persoane au ars de vii, fiind carantinate și închise în locuințe. There were also angry protests in Guangzhou again last night.#Guangzhou #ChinaUprisingThread #China pic.twitter.com/mAPiIT6xMM— 247ChinaNews (@247ChinaNews) November 25, 2022 „Protestele au izbucnit în toată China sâmbătă, inclusiv la universități și în Shanghai, unde sute de protestatari au scandat „Demisia, Xi Jinping! Demisia, Partidul Comunist!”, într-o demonstrație fără precedent de sfidare a politicii stricte și din ce în ce mai costisitoare „zero-Covid”. Shanghai, proteste Foto: Twitter Un incendiu la un bloc de apartamente din Urumqi, capitala regiunii vestice Xinjiang, care a ucis 10 persoane și a rănit nouă, a acționat ca un catalizator pentru furia publicului. Au apărut videoclipuri care păreau să sugereze că măsurile de izolare care au întârziat pompierii. (...) Unele protetse s-au extins până duminică, potrivit videoclipurilor din rețelele de socializare și relatărilor martorilor”, relatează CNN. Breaking News：Chinese Protestors in Shanghai chanting “Xi Jinping, step down！Communist Party, step down！”This is huge! pic.twitter.com/mn1AeaN2EV— Inty (@__Inty__) November 26, 2022 Furia a dus la acte de sfidare remarcabile sâmbătă seara în Shanghai, unde sute de locuitori s-au adunat într-o intersecție pentru a deplânge victimele incendiului din Xinjiang, potrivit videoclipurilor difuzate pe scară largă – și cenzurate prompt – de pe rețelele sociale chineze. „Avem nevoie de libertate” În jurul unui memorial improvizat de lumânări, flori și pancarte, mulțimea a ridicat coli albe de hârtie albă – în ceea ce este în mod tradițional un protest simbolic împotriva cenzurii – și a scandat: „Avem nevoie de drepturile omului, avem nevoie de libertate”. În mai multe videoclipuri văzute de CNN, oamenii au putut fi auziți strigând cereri ca liderul Chinei Xi Jinping și Partidul Comunist să „demisioneze”. Mulțimea a scandat, de asemenea, „Nu vreau testul Covid, vreau libertate!” și „Nu vreau dictatură, vrei democrație!” Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise Deși situația din zonă s-a calmat duminică dimineața, BBC a observat o prezență sporită a poliției în zona protestului, cu câțiva zeci de ofițeri de poliție, agenți de securitate privați și ofițeri de poliție în civil. Totodată, în mediul online au apărut fotografii și secvențe video cu studenți care au protestat sâmbătă seara. Cea mai mare manifestație părea să fie avut loc la Universitatea Nanjing.

Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev Foto: Twitter
Eveniment

Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev

Președinta Ungariei, Katalin Novak, se află la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Este prima vizită a unui înalt oficial maghiar de la începerea invaziei rusești. Ungaria a anunțat acum câteva zile că va furniza un ajutor financiar de 187 de milioane de euro pentru Ucraina, drept contribuţie a sa la viitorul pachet de sprijin al Uniunii Europene. Arrived upon the invitation of ?? President @ZelenskyyUa to #Kyiv. Where it’s needed, we help! pic.twitter.com/I17yIXuaT3— Katalin Novák (@KatalinNovakMP) November 26, 2022 Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev „Ungaria a sprijinit Ucraina la nivel bilateral. Astăzi, am anunțat la Kiev că susținem financiar inițiativa #GrainfromUkraine, pentru că noi, maghiarii, avem o afiliere puternică la viață și supraviețuire, știm perfect importanța de a fi solidari”, a scris Novak, pe Twitter. Ungaria s-a oferit să livreze 10.000 de tone de cereale în valoare de 3,5 milioane de dolari către Africa în actualul program de sprijin şi contribuie de asemenea sub aspect logistic, cu un terminal intermodal la graniţa ungaro-ucraineană care ajută la transportul şi, dacă este necesar, depozitarea bunurilor, a precizat Katalin Novak. Duminică, preşedinta ungară avea programată o vizită în Transcarpatia. Însă fotografiile arată o primire rece din partea lui Zelenski, care a dat mâna cu Novak, în timp ce președintele Ucrainei l-a îmbrățișat pe premierul belgian Alexander de Croo. Foto: Twitter Alexander de Croo Esența programului, intitulat Cereale din Ucraina, GrainFromUkraine, este că țările participante la proiect cumpără produse agricole de la producătorii ucraineni – prioritatea sunt întreprinderile mici și mijlocii – și le transferă în țările aflate în pragul înfometării. Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a fost deja de acord să ofere până la 20 de milioane de dolari prin Programul Alimentar Mondial al ONU. James Cleverly, secretarul de externe britanic, a anunțat și el fonduri suplimentare pentru vizita sa în Ucraina de joi. Și alte țări, printre care Germania sau Suedia și-au anunțat contribuția la acest program. 90 years after the Holodomor, the Kremlin is again using food as a weapon. We stand with Ukraine to guarantee global food security.Under President @ZelenskyyUa's Grain from Ukraine initiative, the @EU_Commission will pay to ship 40,000 tons of Ukrainian grain via two boats. pic.twitter.com/YGMxiIVRND— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 26, 2022 Egiptul și Madagascarul depind fie de Rusia, fie de Ucraina pentru mai mult de 70-80% din grâu, în timp ce Somalia importă mai mult de 90% din necesarul său de grâu. Eritreea importă 100% din cereale din Ucraina și Rusia.

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 Foto: Poliția română
Politică

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017

Punctul de amendă rămâne înghețat la nivelul din 2017, deși România este pe primul loc în UE la decese în accidente rutiere, arată Asociația Pro Infrastructură. Punctul de amendă ar trebui să fie 10% din salariul minim brut pe economie, iar acesta a crescut constant, urmând să ajungă la 3.000 de lei pe lună în 2023. Menținerea valorii de 145 de lei pentru punctul de amendă, la nivelul din 2017, a fost anunțată de ministerul de Finanțe. Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 „Bizoneală ieftină în continuare în Țara lui Papură Vodă! Miercuri, Finanțele au anunțat că punctul de amendă rămâne înghețat și în 2023 la 145 de lei, încremenit în timp de la începutul lui 2017 chiar dacă, teoretic, el este 10% din salariul minim brut pe economie. La salariul minim brut actual, ar trebui să fie 255 lei, iar dacă acesta ar sări la 3000 lei de la 1 ianuarie 2023, punctul de amendă ar trebui să fie 300 lei. Să ne mai mirăm că vreo 2000 de oameni mor anual pe drumurile noastre? Că suntem primii în Europa la acest capitol? Infrastructura rutieră proastă și șoferii inconștienți ne vor ține în top și în 2023. Politicienii fără scrupule și conștiință, dar cu girofar albastru și mari iubitori de voturi, cu larga participare a Poliției Române care ridică din umeri, ascund în continuare coasa după fiecare curbă mai periculoasă. În van URLĂM de ani de zile să se ia măsuri nepopulare, dar necesare: creșterea amenzilor, pușcărie pentru faptele grave (precum intrarea intenționată pe contrasens pe drumurile cu parapet median), radare fixe și, bineînțeles, creșterea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere (de la 2+1 alternativ pe DN2 și până la separarea sensurilor pe bretelele bidirecționale în nodurile de autostradă). Degeaba. Soluțiile de bun simț, logice, simple și eficiente pe care le cerem obsesiv de ani de zile stau la sertar și sunt tergiversate din motive stupide. Iar pe drum tronează nesimțirea, ilogica, bizoneala și moartea. Somn ușor, România!”, a scris, pe Facebook, această asociație. „Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022, 1.45 de lei”, a precizat Adrian Câciu, la Digi24. În plus, amenzile de circulație luate în România pot fi reduse cu 50% dacă sunt plătite într-un interval de 15 zile. România, pe primul loc în UE Cu 92 de decese la un milion de locuitori, în 2021, România este pe primul loc în UE la capitolul morți în accidente rutiere, arată datele publicate recent de Comisia Europeană. În România, numărul deceselor din accidente rutiere a crescut cu 7% în 2021 față de 2020. În perioada 1 ianuarie – 30 august 2022, în toată țara, au fost înregistrate 2.878 de accidente, soldate cu decesul a 1.029 de persoane și rănirea gravă a altor 2.258. Citește și: Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO – nepopulară Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, au fost înregistrate cu 253 mai puține accidente (-8%), cu 88 mai puține persoane decedate (-7,9%) și cu 185 mai puține persoane rănite grav (-7,6%) .

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Foto: InfoPrut
Eveniment

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim

Sondaj comandat de Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în Republica Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim, potrivit datelor colectate din 2010 până acum. Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Astfel, procentul cetățenilor moldoveni care vor unirea cu România a ajuns la 42,5%, față de 39,7% în octombrie 2022 și 34,7%, în mai 2022. În noiembrie 2010 era de doar 3%, iar în decembrie 2019 ajunsese la 30%. Totuși, 57,5% dintre respondenți sunt împotriva unirii. Pe de altă parte, doar 22,4% din cei chestionați ar dori aderarea la NATO, respectiv 29,1% dintre cei cu opțiune de vot. Puțin peste 70% sunt contra aderării la această structură militară. În ceea ce privește încrederea în liderii politici străni, Klaus Iohannis este pe primul loc. Însă, cu o cotă de încredere de 35,2%, Vladimir Putin este la doar 0,2% în urma președintelui României - practic, diferența este în marja de eroare. În Volodimir Zelenski au încredere 30,9% din cei chestionați. Potrivit sondajului, cetățenii din R.Moldova au cea mai mare încredere în Igor Dodon și Ion Ceban, actuala președintă Maia Sandu situându-se pe locul trei. Totuși, PAS, partidul Maiei Sandu, ar ieși pe primul loc la parlamentare, cu 23%, urmat de PSRM și Partidul Șor. Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%. Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Citește și: VIDEO Preotul Calistrat ar fi agresat și un călugăr, acesta a depus deja plângere la Mitropolie

Primăria Ciugud, prima din ţară care va încasa taxele doar electronic Foto: Facebook Primăria Ciugud
Eveniment

Primăria Ciugud, prima care va încasa taxele electronic

Primăria Ciugud este prima din ţară care va încasa taxele şi impozitele locale doar electronic, arată un comunicat al administrației locale. Și tot Ciugud este prima administraţie din mediul rural din România care desfiinţează casieria. Primăria Ciugud, prima din ţară care va încasa taxele doar electronic "Comuna Ciugud renunţă la casierie şi va încasa toate taxele şi impozite locale doar electronic, măsura fiind o premieră pentru mediul rural din România. Denumită 'O primărie fără casierie', iniţiativa are ca scop eficientizarea actului administrativ şi îmbunătăţirea serviciilor publice oferite de administraţia locală ciugudenilor", se menţionează în comunicat. Ghişeul de casierie al primăriei a fost dezactivat vineri, urmând ca spaţiul să fie reamenajat astfel încât să permită interacţiunea directă cu cetăţenii, fără bariere fizice. De câţiva ani, Primăria Ciugud oferea deja cetăţenilor, în locul clasicei casierii, patru soluţii smart pentru plata taxelor şi impozitelor locale, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze la sediul administraţiei locale. Localnicii pot astfel folosi staţiile electronice de plată, care sunt amplasate în satele comunei, o aplicaţie de plată dedicată pentru telefonul mobil, o soluţie de plată prin platforma de servicii digitalizate a primăriei (Global Pay) sau pot plăti prin platforma naţională ghişeul.ro. "Ne-am dorit mereu să fim o primărie cât mai prietenoasă cu cetăţeanul, iar acest lucru înseamnă să nu îl ţii pe contribuabil, în picioare, în faţa unui ghişeu, pentru a plăti taxele şi impozitele locale. Normalitatea înseamnă să desfiinţăm barierele dintre funcţionari şi cetăţeni, iar serviciile publice să fie cât mai moderne şi cât mai accesibile. Am desfiinţat casieria instituţiei pentru a eficientiza actul administrativ şi acest lucru înseamnă reduceri importante de costuri. Este încă un pas din proiectul nostru mai amplu 'O primărie fără hârtii', prin care am debirocratizat activitatea administraţiei publice, am renunţat la multe dintre documentele pe hârtie şi, acum, am desfiinţat casieria fizică devenim oficial o primărie fără casierie", a spus, potrivit sursei citate, primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian. Promotorul conceptului „smart village” Comuna Ciugud este promotorul conceptului "smart village" în România şi, din anul 2020, este oficial studiul de caz folosit de Guvernul României pentru a dezvolta acest concept la nivel naţional. În urmă cu trei ani, în Ciugud a fost deschisă prima şcoală smart din mediul rural din România. În timp, Ciugudul a implementat şi numeroase proiecte de digitalizare a administraţiei publice şi de îmbunătăţire a interacţiunii cu cetăţenii. De asemenea, Primăria Ciugud susţine şi protejarea inteligentă a mediului înconjurător prin folosirea unui autoturism electric sau prin producerea energiei electrice cu ajutorul unei microcentrale eoliene şi a panourilor fotovoltaice. Citește și: 7,1 milioane tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin România, anunță Aurescu. Pentru comparație: prin Marea Neagră au tranzitat 11,1 milioane tone Comuna este şi o campioană la atragere fondurilor europene, având proiecte în valoare de aproape 40 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie de circa 12.000 de euro/cap de locuitor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră