marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7532 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

7,1 milioane tone cereale Ucraina, exportate România

Aproximativ 7,1 milioane tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin România, anunță ministrul de Externe Bogdan Aurescu într-un interviu pentru Adevărul. La acestea se mai adaugă și alte produse agricole din Ucraina, circa 1,3 milioane tone, tranzitul total de produse agricole ajungând la 8,4 milioane de tone. Pentru comparație, Bogdan Aurescu a arătat că tot ceea ce s-a transportat prin “Coridoarele de solidaritate” create de Uniunea Europeană a fost de aproximativ 16 milioane de tone. În consecință, jumătate din produsele agricole exportate prin aceste coridoare au trecut prin România. 7,1 milioane tone cereale din Ucraina, exportate prin România „Noi am reușit prin România, de la începutul războiului și până în prezent, să facilităm tranzitarea a 7.1 milioane de tone de cereale, la care se mai adaugă și alte produse agricole din Ucraina, în total 8.4 milioane de tone de produse agricole, în principal cereale, din Ucraina. Pentru asta, noi ne-am îmbunătățit infrastructura, și feroviară și în porturi, atât prin eforturile noastre, cât și prin cooperarea altor state, cum ar fi Franța, Statele Unite. Această dezvoltare logistică, dacă vreți, poate să fie utilă și pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei, pentru că această rețea de transport poate să funcționeze și în sens invers, nu doar dinspre Ucraina spre România și apoi spre alte zone ale lumii, unde este nevoie de aceste produse, dar și în sensul transferării de materiale sau de alte produse necesare pentru reconstrucția Ucrainei. Continuăm aceste eforturi pe care România le face pentru a sprijini tranzitul cerealelor ucrainene. Dacă facem o comparație între efortul României, 8.4 milioane de tone, și tot ceea ce s-a transportat în ceea ce se numesc “Coridoarele de solidaritate” create de Uniunea Europeană, aproximativ 16 milioane de tone, vă dați seama că efortul României depășește jumătate din acest volum”, a explicat șeful diplomației române. Foto: Twitter Dmytro Kuleba Ruta prin Marea Neagră, puțin mai eficientă Aurescu a comparat efortul României cu volumul de cereale exportate din Ucraina pe Marea Neagră, prin coridoarele agreate cu Rusia. „Iarăși, putem compara acest efort cu ceea ce s-a reușit a se transporta prin Inițiativa Mării Negre privind Cerealele – Black Sea Grain Initiative, care a fost recent prelungită cu încă 120 de zile. Pe acea rută s-au tranzitat până în prezent peste 11,1 milioane de tone de cereale și alte produse agricole ucrainene. O simplă comparație a acestor cifre arată clar care este volumul contribuției României, iar această contribuție vreau să spun că este extrem de apreciată la nivel internațional”, a mai arătat demnitarul. #Romania launched a broad-gauge railway to the Danube port of Galati, which will help to deliver #Ukrainian goods faster. They were completed ahead of schedule & trains coming from #Ukraine through #Moldova can unload grain directly in the port of Galati. pic.twitter.com/2MH8yvfYom— News from Ukraine (@uasupport999) July 7, 2022

7,1 milioane tone cereale din Ucraina, exportate prin România Foto: Inquam/ Daniel Stoenciu
Oradea atrage încă o investiție străină majoră Foto: Facebook Florin Birta
Politică

Oradea atrage încă o investiție străină majoră

Oradea atrage încă o investiție străină majoră: o fabrică de sticlă termoizolantă, în valoare de 50 de milioane de euro, ridicată de polonezii de la Press Glass. Este a treia investiție importantă din acest an, după cele ale Stihl (125 milioane de euro) și Nokian Tyres (650 milioane euro). Cifra de afaceri totală a celor 29.000 de firme înregistrate în judeţul Bihor a ajuns în 2021 la 46,1 mld. lei (9,4 mld. euro), cu 21% mai mare faţă de 2019. Oradea atrage încă o investiție străină majoră „Firma poloneză Press Glass intenționează să investească în Oradea aproximativ 50 milioane euro pe o suprafață de 8 hectare de teren”, a anunțat primarul Florin Birta, în cadrul unei conferințe de presă, citat de ebihoreanul. Potrivit edilului, compania poloneză va investi 20 de milioane euro în amenajarea spațiului de producție și 30 milioane euro în echipamente. „Compania preconizează începerea producției în Oradea în trei ani urmând a genera peste 200 locuri de muncă”, a spus Birta. Viitoarea facilitate de producție va fi amenajată în Parcul Industrial Eurobusiness IV din strada Corneliu Baba, pe un amplasament achiziționat în luna august de municipalitatea orădeană de la Parohia ortodoxă Nufărul. Municipalitatea orădeană a cumpărat atunci 27 de hectare de teren în vecinătatea Parcului Industrial IV, cu 5 milioane euro, pentru a putea oferi noi amplasamente potențialilor investitori. Contractul privind investiţia a fost aprobat în 24 noiembrie de către Consiliul Local Oradea. Press Glass activează în domeniul fabricării de produse finite precum prelucrarea şi fasonarea sticlei plate. Compania a devenit cel mai mare producător european de sticlă plată prelucrată pentru industria construcţiilor. Citește și: VIDEO China construiește rapid un lagăr pentru 80.000 de persoane cu covid. Plus: televiziunile ar blura fețele telespectatorilor la World Cup, ca să nu se vadă că nu poartă mască Politica de investiţii a municipiului Oradea a început în 2008, odată cu deschiderea primului parc industrial pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar acum cele patru parcuri industriale au ajuns la 250 ha.

SUA au blocat transferul avioanelor din Polonia spre Ucraina Foto: Facebook The White House
Eveniment

SUA au blocat transferul avioanelor Polonia Ucraina

În martie 2022, la începutul invaziei din Ucraina, SUA au blocat transferul avioanelor Mig-29 din Polonia spre Ucraina la presiunea Chinei, scrie The Spectator, citând surse chinezești. Publicația britanică arată că Beijingul ar fi convins Washingtonul că un astfel de gest ar crește riscul războiului nuclear declanșat de Rusia lui Putin. SUA au blocat transferul avioanelor din Polonia spre Ucraina The Spectator relatează cum a evoluat atitudinea Washingtonului față de transferul avioanelor Mig-29, un model sovietic cu totul depășit, către Ucraina. „Inițial, Washingtonul a fost pozitiv. Dar o zi mai târziu, pe 8 martie, Pentagonul și-a schimbat brusc poziția, apreciind că propunerea Poloniei este «nesustenabilă». Ce a schimbat părerea Washingtonului? Parțial, a fost o inițiativă urgentă și confidențială a unui canal subteran de comunicare, care a implicat foști lideri europeni și care, în cele din urmă, a fost susținută de chinezi. Încă de la declarația lui Putin din 27 februarie, care arăta că este pregătit de un atac nuclear, armata populară chineză a contactat, prin canale militare (spre deosebire de cele diplomatice sau politice), generali ruși cu care a avut contact personal de-a lungul anilor de exerciții militare comune, precum și discuții privind achizițiile militare. Scopul Beijingului a fost să se asigure că, chiar dacă ar exista o decizie politică de a folosi arme nucleare, armata rusă va insista să se mențină la doctrina militară nucleară de lungă durată pentru a le folosi numai dacă ar fi provocată de atacuri pe teritoriul rusesc. Prin aceste contacte neoficiale, Washington și armata chineză au convenit – în mod neobișnuit, având în vedere o deteriorare a relațiilor în timpul președinției lui Donald Trump – că, dacă SUA ar opri acordul MiG, generalii de la Beijing ar face tot posibilul pentru a dezamorsa amenințarea nucleară a lui Putin. «A funcționat», a spus sursa chineză. «[SUA] au decis că furnizarea de avioane era un pas prea departe» Deși această inițiativă de la începutul lunii martie nu a fost raportată anterior, faptul că SUA și-au păstrat o atitudine fundamental prudentă față de furnizarea de arme strategice Ucrainei pe tot parcursul războiului confirmă efectiv că Washingtonul a rămas profund conștient de preocupările chineze, care au fost împărtășite cu multe dintre cele mai mari națiuni din Uniunea Europeană”, relatează The Spectator. Istoria schimbării de poziție a Washingtonului La 6 martie, presa a relatat că SUA lucrează cu Polonia la posibilitatea ca Polonia să furnizeze Ucrainei avioane de luptă, potrivit unui purtător de cuvânt al Casei Albe citat CNN. La 8 martie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone confirmă declarația Secretarului de Stat al SUA privind furnizarea de avioane Ucrainei. BREAKING: Pentagon shoots down the idea of providing Polish MiG-29 fighter jets to Ukraine from a U.S. military base in GermanyThe move comes after Poland’s top diplo said it would fly MiGs to Germany for Ukraine to pick up. DoD said Poland’s solution is “not a tenable one” pic.twitter.com/fvIcOGyxTj— Jack Detsch (@JackDetsch) March 8, 2022 La 8 martie, Pentagonul a respins propunerea Poloniei de a-și transfera avioanele de luptă MiG-29 în Statele Unite pentru a fi livrate apoi în Ucraina, numind-o „nesustenabilă”, a declarat marți secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, citat de CNN. Citește și: VIDEO China construiește rapid un lagăr pentru 80.000 de persoane cu covid. Plus: televiziunile ar blura fețele telespectatorilor la World Cup, ca să nu se vadă că nu poartă mască

China construiește rapid un lagăr pentru 80.000 de persoane cu covid Foto: Twitter
Eveniment

China construiește lagăr 80.000 de persoane cu covid

China construiește în ritm rapid un lagăr, denumit oficial „centru de carantină”, pentru 80.000 de persoane infectate cu covid în regiunea Guangzhou, arată filmările care au devenit virale pe rețelele sociale. Aceste centre de carantină au devenit celebre pentru condițiile brutale în care trăiesc cei infectați. China construiește un lagăr pentru 80.000 de persoane cu covid Guangzhou, un oraș cu 18 milioane de locuitori din sudul Chinei, a înregistrat o explozie a cazurilor de covid, în condițiile în care Beijingul are o politică de „toleranță zero” față de aceste infectări. În oraș au fost impuse restricții și au izbucnit revolte, fapt extrem de rar în China comunistă. For the second day in a row, China has recorded an explosive increase in coronavirus infections.In the city of Guangzhou, the capital of Guangdong province, which has the largest number of cases, the construction of a quarantine center for 80,000 people has begun. pic.twitter.com/LnOZdVdVjO— NEXTA (@nexta_tv) November 25, 2022 China a înregistrat, ieri, 31.454 de cazuri, dintre care 27.517 sunt asimptomatice, a precizat joi Biroul Naţional de Sănătate. Noul bilanţ este mai mare decât cele 29.390 de infecţii înregistrate la mijlocul lunii aprilie, când Shanghai - al treilea cel mai populat oraş din lume - a fost închis, iar locuitorii au rămas fără alimente şi fără acces la asistenţă medicală. La Zhengzhou, unde zilele trecute au avut loc proteste violente la fabrica locală Foxconn, mai multe cartiere au fost închise din cauza unui focar de Covid-19. Locuitorii din centrul oraşului nu mai au voie să părăsească zona fără un test Covid negativ şi fără permisiunea autorităţilor locale şi sunt sfătuiţi să nu-şi părăsească locuinţele „decât dacă este necesar”. Restricţiile, care vor dura cinci zile începând de vineri de la miezul nopţii, afectează peste 6 milioane de persoane, aproximativ jumătate din populaţia oraşului. De asemenea, toţi locuitorii din opt cartiere vor fi supuşi zilnic la teste PCR în perioada celor cinci zile. BREAKING : Chinese media blur the spectators at Qatar World Cup. ???They don't want Chinese people to know that people in other countries don't wear masks anymore ... ?sound ...???#Qatar2022 #QatarWorldCup2022 #chinalockdown pic.twitter.com/XK0G3HgeSI— Wall Street Silver (@WallStreetSilv) November 23, 2022 Șocul spectatorilor fără mască, la meciurile de fotbal Pe de altă parte, după ce cetățenii chinezi au început să murmure după ce au văzut că, la campionatul mondial de fotbal, spectatorii nu poartă mască, televiziunile din această țară ar fi început să blureze imaginile din tribune. Însă nu este clar când s-ar fi luat această măsură, iar unii comentatori de pe rețelele sociale susțin că informația n-ar fi adevărată. A worker who resisted is said to be surrounded by security guards at the Foxconn plant in Zhengzhou (China's iPhone factory).#TheGreatTranslationMovement pic.twitter.com/lBbRuJQEoS— The Great Translation Movement 大翻译运动官方推号 (@TGTM_Official) November 23, 2022 O scrisoare deschisă care pune la îndoială politicile „zero-Covid” ale țării și întreabă dacă China se află „pe aceeași planetă” cu Qatar s-a răspândit rapid marți pe aplicația de mesagerie WeChat, înainte de a fi cenzurată. Pe rețeaua de socializare Weibo, varianta chineză a Twitter, au apărut numeroase comentarii din partea telespectatorilor care vorbesc despre modul în care vizionarea meciurilor din acest an îi face să se simtă separați de restul lumii.

Supraimpozitarea va duce la falimente și blocarea investițiilor Foto: Facebook RWEA
Politică

Supraimpozitarea duce falimente și blocarea investițiilor

Companiile care produc energie regenerabilă susțin că supraimpozitarea votată recent de Camera Deputaților va duce la falimente și blocarea investițiilor. Acelea;i probleme au fost semnalate de companiile din energie în 2018, când guvernarea a emis OUG 114/2018. „Dacă nu era acea ordonanţă 114, nu se blocau investiţiile atât în energie electrică şi gaze naturale. Asta a fost efectul pervers al Ordonanţei 114”, a spus, acum șase zile ministrul Energiei, Virgil Popescu. Supraimpozitarea va duce la falimente și blocarea investițiilor Un comunicat al RWEA - Asociaţia Română pentru Energie Eoliană - și PATRES - Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania, reprezentând producători de energie regenerabilă din toate sursele (apă, vânt, soare, biomasă) - arată cum s-a modificat radical modul de calcul al supraimpozitării pentru producătorii de energie regenerabilă. „Dacă până acum în formula de calcul erau recunoscute şi cheltuielile cu achiziţia de energie necesară pentru onorarea contractelor atunci când sursă de energie nu este disponibilă (când nu bate vântul, când gradul de însorire este redus), în formulă nouă adoptată de Parlament, aceste cheltuieli nu mai sunt recunoscute. Mai mult decât atât, cheltuielile cu dezechilibrele vor fi recunoscute doar în procent de maximum 5% din valoarea energiei electrice vândute, în condiţiile în care standardul în industrie arată dezechilibre înregistrate de centralele eoliene de circa 40%, respectiv 25% în cazul centralelor solare”, explică cele două organizații patronale. Citește și: FOTO NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin. Pe hartă, Moscova și Sankt Petersburg strălucesc în noapte Care vor fi consecințele, potrivit celor două organizații: „Dacă se supraimpozitează veniturile fără a se ţine cont de cheltuieli, aceştia vor intra automat pe pierderi” „Cum să atragi noi investitori, cu astfel de măsuri distructive?!” „Discutăm despre supraimpozitarea pierderii” „Criză energetică este dată de lipsa de capacităţi de producţie care să acopere întreg consumul, România fiind stat net importator de energie de câţiva ani în lipsa unor investiţii noi. NU energia regenerabilă este responsabilă pentru creşterile de preţuri pe pieţele spot, dar şi angro din România. De-facto, energia regenerabilă, atunci când este disponibilă, ajută la calmarea şi reducerea preţului, iar România, dacă ar fi avut la acest moment o capacitate mult mai mare instalată în regenerabile, ar fi avut un preţ mai mic şi un nivel mai ridicat de securitate energetică”, mai arată cele două asociații patronale.

NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin Foto: Twitter
Eveniment

NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin

NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin: imaginile arată o uriașă bucată din Europa - Ucraina este a doua țară, ca suprafață - în beznă. Nu departe, la nord-est, se pot observa orașele rusești Moscova și Sankt Petersburg strălucind. Pentru a-și arăta indignarea și protestul față de acțiunile Rusiei în țara vecină, mii de moldoveni s-au mobilizat pe rețelele sociale și, folosind hashtagul #безвас, în traducere #fărăvoi, au publicat poze cu sobe și lumânări, menționând că moldovenii rezistă în întuneric, dar #fărăvoi. Pe TikTok însă au apărut filmulețe unde simpatizanți ai partidelor pro-ruse dau vina pe autorități pentru întreruperile masive de energie.”Vremuri bune ați vrut, asta aveți acum”, făcând aluzie la sloganul campaniei Partidului Acțiune și Solidaritate, din 2021, ”Pornim vremuri bune”. Foto: Twitter/ NASA Worldview NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin „Pe 23 noiembrie, trupele ruse au lansat un atac masiv cu rachete asupra instalațiilor energetice ucrainene, care a provocat întreruperi în toată țara. Regiunile Kiev, Odesa și Cernigău au fost complet în întuneric. Într-o fotografie din satelit a Europei, făcută pe 23 noiembrie, se vede clar că toată Ucraina (în partea dreaptă a imaginii) s-a scufundat în întuneric. Pentru comparație: uitați-vă la Moscova și Sankt Petersburg în colțul din dreapta sus”, arată site-ul Meduza. Imaginea a fost distribuită pe Twitter și de Stratcom Ucraina, centru pentru comunicări strategice a acestei țări, din cadrul ministerului Culturii. Ucraina înainte și după atacul terorist asupra rețelei electrice În această dimineață, ceea mai mare parte a Kievului era încă fără curent și fără apă. Citește și: Inițiativă PNL: universitățile care cooperează cu institutul Confucius, susținut de China comunistă, pierd finanțarea de la stat. Numeroase țări democratice închid institutele Confucius Și o parte din Moldova a rămas, miercuri, fără curent, iar joi dimineața erau încă 10.000 de consumatori fără alimentare de la rețeaua de energie.

Universitățile care cooperează cu institutul Confucius pierd finanțarea de stat Foto: http://gjhzjlc.cupl.edu.cn/
Eveniment

Universitățile cooperează Confucius pierd finanțarea

Universitățile românești care cooperează cu institutul Confucius, susținut de China comunistă, pierd finanțarea de la stat, se propune într-o inițiativă PNL semnată, printre alții, de deputații Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului Ciucă, Robert Sighartău sau Pavel Popescu. Propunerea este semnată și de două deputate PSD: Ana Cătăuță, fosta șefă de cabinet al lui Mircea Geoană, când acesta era președinte al Senatului, și controversata Laura Vicol. Institutul Confucius este găzduit în România de către Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Totodată, institutul a deschis o clasă ”Confucius” la Universitatea Ovidius din Constanța. Universitățile care cooperează cu institutul Confucius pierd finanțarea de stat „Cele patru Institute Confucius aflate pe teritoriul României, găzduite de patru universităţi de stat, reprezintă adevărate ameninţări la adresa securităţii naţionale a României (...) Există suficiente dovezi care demonstrează faptul că aceste Institute sunt spaţii în care, având drept paravan o misiune aparent nobilă - de a îi educa pe studenţi şi elevi cu privire la limba şi civilizaţia chineză, pot fi organizate operaţiuni de spionaj în beneficiul guvernului comunist de la Beijing (…) Având în vedere că există suspiciuni reale, probate de serviciile de intelligence ale ţărilor partenere, care împărtăşesc valorile democratice şi de care ne leagă o concepţie comună asupra ordinii internaţionale (SUA, Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Norvegia), privind utilizarea acestor Institute Confucius pentru diseminarea propagandei chineze şi pentru amplificarea fenomenelor de spionaj ştiinţific (în unele cazuri, chiar şi cu caracter militar), iniţiatorii propun, prin prezenta iniţiativă legislativă, considerarea universităţilor care au parteneriate/găzduiesc astfel de entităţi drept neeligibile pentru a primi finanţare de la bugetul naţional sau din fonduri externe ne/rambursabile în vederea derulării de proiecte de cercetare ştiinţifică universitară”, se arată în expunerea de motive a proiectului. Marea Britanie se pregătește să le închidă „Prin excepţie de la prevederile art. 223, alin. (8) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de învăţământ superior autorizate/acreditare care au parteneriate în derulare cu Institute Confucius sau alte entităţi finanţate de Partidul Comunist Chinez, prin Ministerul educaţiei din Republica Populară Chineză, nu beneficiază de finanţarea cercetării ştiinţifice universitare de bugetul de stat sau de fonduri externe ne/rambursabile”, se arată în proiect. Institutele Confucius sunt sprijinite de Ministerul Educaţiei din China, fiind finanţate de către Departamentul de Propagandă al Partidului Comunist Chinez, o extensie a United Front Work Department (UFWD), o agenţie guvernamentală dedicată operaţiunilor de influenţă şi campanii de propagandă la. nivel intern şi internaţional. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent În noiembrie, ministrul britanic pentru Securitate, Tom Tugendhat, a anunțat că se pregătește închiderea institutelor Confucius din Marea Britanie. El a spus, în fața parlamentului de la Londra că noul premier, Rishi Sunak, „urmărește să le închidă”.

Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova. Va fi prezent și șeful diplomației ucrainene Foto: Facebook Nicu Popescu
Eveniment

Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova

În perioada 29-30 noiembrie, la București va avea loc reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO, prima la care participă și Republica Moldova. La reuniune au fost invitate şi Ucraina, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, amintește că în urmă cu 20 de ani Alianța Nord-Atlantică a invitat țara noastră să facă parte din NATO. În urmă cu 2️⃣0️⃣️ de ani, #România a fost invitată să adere la @NATO. De atunci, împreună cu ????????????,contribuim activ la consolidarea securității euroatlantice.Vom marca acest moment la #ForMin_Bucharest 29-30 nov. Declarația mea ??? https://t.co/pJGTpmEwF8 #WeAreNATO— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 21, 2022 Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova „Această reuniune arată încă o dată importanța și rolul cheie ale României la intersecția a două zone de importanță strategică europeană, euroatlantică și globală, Marea Neagră și Balcanii de Vest”, a spus ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, într-un mesaj video postat pe site-ul MAE. „În perioada 29-30 noiembrie voi avea onoarea să găzduiesc la București reuniunea miniștrilor afacerilor Externe ai Alianței Nord-Atlantice. Este o reuniune extrem de importantă care va demonstra încă o dată unitatea și solidaritatea aliate și care va căuta soluții care vor contracara efectele războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Este în același timp prima reuniune aliată de nivel înalt pe care România o găzduiește după Summitul de la București din 2008. Totodată este primul eveniment care are loc într-un stat de pe flancul estic după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Prin urmare, o reuniune foarte relevantă care confirmă rolul și profilul României în Alianța Nord-Atlantică și în același timp indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică deci și pentru România”, a afirmat Aurescu. În perioada 28-29 noiembrie, tot la București, are reuniunea liderilor de la Munchen, „Munich Leaders Meeting”, pe care România o co-organizează împreună cu prestigioasa conferință de securitate de la Munchen. https://www.youtube.com/watch?v=iSG4DT5TCZk NATO, susținere pentru reformele Chișinăului Este pentru prima dată în istorie când Republica Moldova este invitată în acest format. „Sprijinul pentru Republica Moldova este în mare legat de partea de instituţiile de Apărare şi forţe armate. De asemenea, vorbim de un sprijin pe termen lung pentru reforme, despre alinierea forţelor armate moldovene la standardele occidentale NATO. Acest tip de ajutor a fost intensificat după Summitul de la Madrid şi va continua. Este un parteneriat care depinde de cererile partenerului, aici, Republica Moldova. Nu este ceva ce noi, NATO, impunem. Tot ce facem este adaptat la partenerii noştri, la cerinţele lor", a explicat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent „Am acceptat invitația Alianței pentru participare la reuniunea miniștrilor afacerilor externe, care va fi găzduită la București în perioada 29 - 30 noiembrie. Am punctat că în actualul context de securitate foarte fragil, țara noastră își dorește fortificarea și modernizarea capacităților de apărare”, a spus ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

Copil operat pe inimă după ce rușii au tăiat curentul Foto: Twitter
Eveniment

Copil operat pe inimă după ce rușii au tăiat curentul

Copil operat pe inimă după ce rușii au tăiat curentul, la Kiev: sala de operații a rămas fără lumină, până când generatoarele spitalului au repornit. Situația dramatică a fost relatată și filmată de directorul Institutului Cardiologic din Kiev, Boris Todurov. Todurov este unul dintre cei mai cunoscuți medici din Ucraina, atât pentru performanța sa medicală, cât și datorită pozițiilor sale civice. Copil operat pe inimă după ce rușii au tăiat curentul „Atacul cu rachetă de astăzi asupra Kievului a luat mai multe vieți, a scufundat orașul în întuneric și frig. Institutul Inimii are 190 de pacienți și 300 de angajați. Nu a mai fost apă de câteva ore. Până acum ne descurcăm singuri, dar fiecare oră devine din ce în ce mai grea. Continuăm să facem doar operații de urgență. Vom petrece noaptea în clinică, trebuie să controlăm situația. Mulțumesc întregului personal pentru munca bine coordonată și dezinteresată. În această situație neobișnuită, nu am pierdut niciun pacient. Mulțumim utilităților publice din Kiev pentru sprijinul acordat. Ne vom menține frontul medical până la finalul amar”, a scris Todurov. În timpul operației pentru protezarea a două valve cardiace la un copil, chirurgii instituției medicale din Kiev au utilizat un bec cu acumulator pentru a lumina masa de intervenții. În dimineața zilei de 24 noiembrie, primarul Kievului, Vitalii Kliciko, a anunțat că, după bombardamentul lansat de armata rusă asupra obiectivelor de infrastructură energetică din Ucraina, 70% din cartierele Kievului sunt în continuare fără energie electrică. Pe malul drept al Niprului lipsește și apa, atât cea potabilă, cât și cea de la toalete. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent

Relatarea dramatică a unui locuitor al Kievului Foto: Twitter
Eveniment

Relatarea dramatică a unui locuitor

Peste două treimi din Kiev se află încă în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de miercuri, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitalii Kliciko. O parte din Kiev este fără apă. Relatarea dramatică a unui locuitor explică modul în care se trăiește acest oraș: haine groase și apă din zăpada topită, pentru toalete. La Kiev, temperaturile coborâseră, noaptea trecută, sub zero grade. Și-n Republica Moldova se resimt încă efectele atacului rusesc: circa 10.000 de consumatori erau în această dimineață fără curent. Până la opt dimineața fuseseră reconectați 860.000 de consumatori din Republica Moldova. Citește și: Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice din Ucraina: Kievul a rămas fără apă, toate centralele nucleare, dezafectate. În Moldova, întuneric, haos și oameni blocați Foto: Twitter Relatarea dramatică a unui locuitor al Kievului Un profesor de la Universitatea din Kiev, fost ministru, Timofi Milovanov, a relatat, pe Twitter, cum trăiește: „Nu există energie electrică, încălzire, apă. Temperatura exterioară este în jurul înghețului. Apartamentul este cald încă, din zilele precedente. Vom vedea cât durează. Avem pături, saci de dormit, haine călduroase. Nu sunt prea îngrijorat de încălzire până când temperatura scade sub -10 C / 14 F. Dar apa este o altă problemă. Problema sunt toaletele. Am stocat aproximativ 100 de litri de apă. De asemenea, este zăpadă pe balconul nostru. Este o rezervă surprinzător de mare de apă. Dar de fiecare dată când merg acolo să iau zăpadă, trebuie să las aerul rece să intre; nu e bine. Deocamdată, rețeaua de telefonie este funcțională, deși calitatea variază. Astfel, am internet. Internetul este esențial pentru mâncare. Ieri ne-am dus la un magazin alimentar să cumpărăm mai multe, în caz că vor fi fi lipsuri. Mâncarea este acolo, fără cozi. Provocarea este să plătești. Majoritatea caselor funcționează numai cu numerar. Doar câteva sunt conectate pentru a accepta carduri de credit prin rețeaua de telefonie. Sistemul bancar este stabil, dar mă voi duce să iau niște numerar în cazul în care Telekom sau băncile se prăbușesc. Aragazul nostru este electric. Asta înseamnă că nu există mâncare caldă până când electricitatea nu revine. Nu este distractiv. Trebuie să o rezolvăm. Există două părți în planul nostru. În primul rând, vom cumpăra o baterie Tesla. Deci poate fi încărcată atunci când există electricitate. Asta va rezolva, oarecum, problema incalzirii, pentru ca am cumparat deja niste radiatoare electrice. Dar electricitatea s-ar putea să fie oprită pentru o lungă perioadă de timp, așa că avem nevoie de echipamente de gătit pe gaz sau lemne. Cred că trebuie să mergem la cumpărături. Magazinele funcționează. Ei funcționează cu generatoare diesel uriașe. Universitatea are două, adăpostul subteran și primul etaj sunt alimentate de un generator, există încălzire independentă, alimentație și internet prin satelit. Apa este o problemă și acolo, totuși. Dacă nu mă gândesc prea mult la asta, ziua se simte normală; doar fara mic dejun”. Good morning. Day 2 of the most recent Kyiv blackout. Day 274 of the war. There is no electricity, no heating, no water. Outside temperature is around freezing. The apartment is still warm from the previous days. We will see how long it lasts. We have blankets, sleeping bags, 1/ pic.twitter.com/wRmud44Nry— Tymofiy Mylovanov (@Mylovanov) November 24, 2022

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Foto: Twitter
Eveniment

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice din Ucraina: Kievul a rămas fără apă și toate centralele nucleare au fost dezafectate. Și o mare parte din Republica Moldova a fost din nou afectată, la fel ca acum circa o săptămână, la 15 noiembrie. Chișinăul a rămas în întuneric și zeci de oameni au fost blocați în lifturi, arată presa locală. Rusia a lansat circa 70 de rachete de croazieră asupra Ucrainei în raidul de miercuri, dar 51 au fost doborâte, potrivit Kievului. To western countries: when is it enough? What is the 'red line' for you? How much longer does Ukraine have to be the victim of needless terrorism? In the #Kyiv region, one of the rockets hit a residential building, one person is known to have died. pic.twitter.com/owNGasbO3X— NOËL ?? ?? (@NOELreports) November 23, 2022 Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Iată efectele bombardamentelor de azi ale Rusiei: Întreruperea de energie din trei regiuni din Ucraina - Kiev, Odesa și Cernigău - ar putea dura chiar și o zi, a anunțat Ukrenergo. Trei centrale nucleare ucrainene au fost ”deconectate” miercuri de la reţeaua electrică Lyovul a rămas complet fără electricitate, încălzire și apă. În regiunea Lyov, potrivit administrației locale, două rachete au lovit o substație electrică și, urmare a căderii curentului, s-a oprit și alimentarea cu apă și energie termică. La 18.20, se refăcuse 50% din aprovizionarea cu curent și 70% din cea cu apă. Kievul a rămas fără curent și fără apă, temporar. Rachetele rusești au lovit clădiri rezidențiale, un civil a fost ucis și 20 răniți. Capitala Ucrainei reușise, după câteva ore, să restabilească rețeaua electrică, dar zonele limitrofe erau încă în întuneric, la ora redactării acestei știri. Din cauza gerului şi ploii îngheţate din unele regiuni, lucrări de reparaţii de urgenţă la instalaţiile avariate ar putea dura mai mult decât de obicei. Parlamentul European (PE) şi o coaliţie a unor mari oraşe ale ţărilor europene îşi vor uni forţele pentru a dona generatoare electrice şi transformatoare Ucrainei. Generatoarele vor fi destinate menţinerii în stare de funcţionare a facilităţilor esenţiale, respectiv spitale, şcoli, instalaţii de furnizare a apei, centre de îngrijire, adăposturi sau telefonia mobilă. Linia care aducea curent din România spre Moldova, afectată Republica Moldova a fost și ea grav afectată, deși primește curent din România. „Bombardamentele rusești în Ucraina au dus la întreruperi în țara noastră pentru că sistemele energetice ale Moldovei și Ucrainei sunt conectate între ele. Situația critică din Ucraina a dus la întreruperea automată a unei linii de tranzit care aducea electricitate din România”, a explicat un deputat PAS, Radu Marian. Guvernul Republicii Moldova a început construcția unei linii electrice de mare tensiune dintre Republica Moldova și România (Vulcănești-Chișinău), cu o lungime de 158 km, dar aceasta urmează a fi dată în exploatare în doi ani. În consecință, în Republica Moldova: Serviciile operatorilor de telefonie Moldcell, Orange și Moldtelecom au fost parțial sau total indisponibile. Pene de curent masive în toată țara, inclusiv Chișinău și în clădiri ale ministerelor. Doisprezece oameni, dintre care doi minori, au fost scoşi de salvatori din ascensoarele blocate după ce Moldova a fost deconectată de la energie electrică. Totodată, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că pentru a nu-și întrerupe activitatea a trecut la surse alternative de curent. „Nu vă grăbiți să conectați consumatori puternici de energie. Astfel, nu utilizați reșouri electrice, plite electrice cu inducție, mașini de spălat, cuptoare electrice, etc. Acest lucru ne va permite reconectarea unui număr mai mare de consumatori”, a cerut Moldelectrica. Chiar și după restabilirea curentului, în capitala Moldovei era haos, datorită căderii semafoarelor și a blocării troleibuzelor. ‼️?? Chisinau, Moldova. After the blackout, a transport collapse began in the city: traffic lights do not work, cars crowd at gas stations #Moldova pic.twitter.com/Ts9FCjOlXM— Maimunka News (@MaimunkaNews) November 23, 2022 Ambasadorul Rusiei, convocat la Externe Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova pentru a i se cere explicații cu privire la atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au lăsat Republica Moldova fără curent electric. „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi (...) Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”, a scris Maia Sandu. Foto: Twitter

Adrian Chesnoiu, inculpat de DNA, reales în funcţia de vicepreşedinte al PSD Olt
Politică

Chesnoiu, inculpat DNA, reales vicepreşedinte PSD Olt

Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, inculpat de DNA pentru că a intervenit pentru ca anumite persoane să fie angajate în direcţii judeţene, a fost reales în funcţia de vicepreşedinte al PSD Olt. El s-a lăudat pe Facebook cu acest succes și a publicat o fotografie în care se află în spatele Gabrielei Firea și nu departe de Marcel Ciolacu. Citește și: Două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși. Acum o lună, Kovesi arăta că nu sunt anchete în vămi. Vămile, controlate de PSD Foto: Facebook Chesnoiu, inculpat de DNA, reales vicepreşedinte al PSD Olt „Realegerea mea în funcția de vicepreședinte al PSD Olt mă onorează și mă bucură deopotrivă, oferindu-mi șansa să fiu parte în proiectul de dezvoltare a comunității noastre. Continuăm să ducem mai departe inițiativele bune începute în Olt și ne păstrăm unitatea prin dragostea pentru județul nostru și locuitorii săi. Alegerile conducerii PSD Olt au confirmat încrederea în liderii care au condus în ultimii ani destinele județului nostru”, a scris Chesnoiu, pe Facebook. În 26 octombrie, DNA a anunţat că fostul ministru PSD al Agriculturii Adrian Chesnoiu - actual deputat - a fost inculpat de DNA în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu și instigare la permiterea accesului unei persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în dosarul în care este acuzat că a trucat un concurs de angajare în minister. Plenul Camerei Deputaţilor a avizat, în 28 iunie, cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Adrian Chesnoiu. Reuniunea PSD Olt Foto: Facebook Adrian Chesnoiu Filiala PSD din Olt, unde Chesnoiu a fost ales vicepreședinte, este considerată fieful lui Paul Stănescu, secretar general al PSD și aliat cu Gabriela Firea, în interiorul formațiunii conduse de Ciolacu.

Boris Johnson spune că, la începutul rivaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși Foto: Facebook Boris Johnson
Internațional

Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși

Fostul premier britanic Boris Johnson spune, într-un interviu pentru o stație afiliată CNN din Portugalia, că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede. El critică și atitudinea inițială a Franței și Italiei, dar arată că, până la urmă, UE a acționat în mod unit și a trecut la sancțiuni dure împotriva Rusiei. În ceea ce-l privește pe Zelenski, Boris Johnson apreciază că, fără el, istoria acestui conflict ar fi fost cu totul alta. Citește și: Două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși. Acum o lună, Kovesi arăta că nu sunt anchete în vămi. Vămile, controlate de PSD Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși „«Opinia germană a fost la un moment dat că, dacă se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine ca totul să se termine rapid și ca Ucraina să se retragă», a susținut Johnson, citând «tot felul de motive economice temeinice» pentru această abordare”, relatează CNN declarațiile fostului premier britanic, care relata perspectiva Berlinului în primele zile ale invaziei rusești. Boris Johnson a spus că i-a înțeles, dar nu le-a susținut poziția. „Fără îndoială că francezii au fost în negare până în ultimul moment”, a spus el despre atitudinea Parisului înainte de 24 februarie 2022. Boris Johnson a criticat și guvernul Italiei, condus la acel moment de Mario Draghi, care a anunțat că nu va sprijini poziția Marii Britanii întrucât depinde masiv de hidrocarburile din Rusia. „Ceea ce sa întâmplat a fost că toată lumea – germani, francezi, italieni, toată lumea, Joe Biden – a văzut că pur și simplu nu există nicio opțiune. Pentru că nu ai putut negocia cu acest tip (Putin). Acesta este punctul cheie”, a concluzionat fostul premier, apreciind că poziția UE a fost, până la urmă, strălucită. În ceea ce-l privește pe președintele Zelenski, Boris Johnson a spus: „Este un tip foarte curajos. Cred că istoria acestui conflict ar fi fost total, total diferită dacă el nu ar fi fost acolo”.

DNA s-a năpustit peste vameși Foto: captură Digi 24
Eveniment

DNA s-a năpustit peste vameși

Cu două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși: un comunicat al parchetului anticorupție anunță peste 160 de percheziţii, în Bucureşti şi şapte judeţe, într-un dosar de corupţie şi infracţiuni la regimul vamal, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 58 de milioane de lei. Președintele autorității vamale este Bogdan Mihei, susținut de PSD, care a reușit să scoată vămile din subordinea ANAF. Bogdan Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze DNA s-a năpustit peste vameși Potrivit unui comunicat transmis de DNA, percheziţiile au loc în 162 de locaţii. Dintre acestea - o instituţie publică, iar restul, domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale situate în judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Ilfov, Ialomiţa, Arad, Sibiu şi municipiul Bucureşti. "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni la regimul vamal (cu un prejudiciu estimat la acest moment de aproximativ 58 de milioane de lei) şi evaziune fiscală, comise în perioada ianuarie - prezent", arată anchetatorii. Kovesi: „Nu este credibil să spui zero infracțiuni vamale” Acum o lună, într-un interviu pentru G4Media, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, sesiza faptul că instituția pe care o conduce n-a fost sesizată cu vreo anchetă privind contrabanda, deși România „este graniță externă”. „În primele 8 luni de activitate am primit 0 cazuri pe ceea ce înseamnă fraudă cu TVA și contrabandă. Și România este frontieră externă. Nu spun că numai în România s-a întâmplat asta. Sunt și alte state membre ale Uniunii Europene care sunt frontieră externă și care nu ne-au sesizat pentru astfel de infracțiuni. Da, asta nu este o scuză. Adică avem în Estonia a fost zero, în Cipru au fost zero sesizări, dar nu este normal”, a spus Kovesi. Într-un alt interviu, pentru spotmedia, ea spunea: „România este frontieră externă, nu este credibil să spui zero fraudă cu TVA, zero infracțiuni vamale, zero infracțiuni de contrabandă. Nu este doar cazul României. În Grecia, Cipru, Estonia n-am avut astfel de infracțiuni. Nivelul de detecție este cumva scăzut în toate statele membre și trebuie găsite soluții”

Putin trăiește cu frică pentru viața sa Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin trăiește cu frică pentru viața sa

Putin trăiește cu frică pentru viața sa, pe măsură ce armata sa pierde teren, spune, în The Times, un consilier al președintelui Zelenski, Alexei Arestovici. Acesta este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. În declarațiile pentru The Times, el spune, printre altele, că Rusia ar trebui să rămână fără arme nucleare, după acest război. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Putin trăiește cu frică pentru viața sa „«Lui Putin îi este foarte frică pentru că în Rusia nu există iertare pentru țarii care pierd războaiele. Acum luptă pentru viața lui. Dacă pierde războiul, cel puțin în mintea rușilor, înseamnă sfârșit. Sfârșitul lui ca personaj politic. Și, eventual, în sens fizic», a declarat Arestovici, care acum ocupă funcția de consilier al șefului de cabinet al președintelui ucrainean”, arată The Times. Potrivit lui Arestovici, chiar și cei mai apropiați oameni din cercul lui Putin au început să aibă îndoieli după pierderea localității Herson. Arestovici a spus că Ucraina va încerca să folosească sistemele HIMARS pentru a lovi podul de 12 mile care leagă Crimeea de Rusia, pentru a izola trupele ruse staționate acolo. „Putem izola Crimeea și va rămâne o insulă. În acest caz, ei vor fi incapabili fizic să țină Crimeea. Le este teribil de frică de asta”, a spus Arestovici. Orice nave rusești care încearcă să aducă provizii forțelor lor peste Marea Neagră sau Marea Azov ar fi o țintă ușoară Foto: Facebook Alexei Arestovici El a avertizat, însă, în legătură cu așteptările că Ucraina va recuceri Crimeea în viitorul apropiat, indicând pozițiile puternic fortificate ale Rusiei în Melitopol, un oraș cunoscut drept „poarta Crimeei”. Arestovici a mai spus că concentrarea de trupe a Rusiei în regiunea Donbas avea ca scop împiedicarea Kievului să organizeze o ofensivă de succes asupra Crimeei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră