vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

2037 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada)

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada). Comisia Europeană a promis un miliard de euro pentru a sprijini Ucraina şi ţările ce primesc refugiaţi care fug de războiul cauzat de invazia rusă, a anunţat sâmbătă preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează Reuters. Cum se împart banii "Şase sute de milioane (de euro) din această sumă vor merge către Ucraina, autorităţile ucrainene şi parţial către Naţiunile Unite", a spus Von der Leyen la evenimentul online de strângere de fonduri pentru refugiaţii ucraineni "Stand up for Ukraine", găzduit de Varşovia. "Şi 400 de milioane (de euro) vor merge către statele din prima linie care fac o muncă extraordinară şi ajută refugiaţii care vin", a adăugat şefa executivului UE. Ea a anunţat că evenimentul de la Varşovia, organizat de Uniunea Europeană şi Canada, a permis strângerea a 10,1 miliarde de euro pentru a susţine Ucraina, ţară invadată de armata rusă. Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) "Lumea a promis în final 9,1 miliarde de euro în cadrul campaniei (Stand up for Ukraine - n.red.). Între altele, Comisia, în colaborare cu BERD, adaugă un miliard suplimentar pentru persoanele deplasate în Ucraina. Este fantastic. Aşadar, 10,1 miliarde de euro", a declarat Ursula von der Leyen. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Din suma colectată, 4,1 miliarde de euro sunt donaţii de la guverne, companii şi persoane fizice. Suma va fi distribuită în mare parte prin intermediul autorităţilor ucrainene sau al Naţiunilor Unite. Alte 5 miliarde de euro sunt credite şi granturi de la instituţiile financiare ale Uniunii Europene, inclusiv un program un valoare de 4 miliarde de euro pentru locuinţe, educaţie şi asistenţă medicală pentru refugiaţii care sosesc în ţările membre UE. Peste zece milioane de ucraineni și-au părăsit casele "Suntem alături de voi, fie că este vorba de acum în timp de război, fie că ne referim la refugiaţi, dar cel mai important după ce acest război este câştigat de Ucraina, în perioada de reconstruire a ţării", a accentuat Ursula von der Leyen. Aceasta, vineri, a vizitat Kievul, iar sâmbătă a co-organizat evenimentul de la Varşovia alături de premierul canadian Justin Trudeau. Începând din 24 februarie, peste patru milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a se adăposti în Uniunea Europeană, în timp ce alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării, potrivit Comisiei Europene.

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) (sursa: Facebook/CE)
Rușii ucid metodic civili în Ucraina (sursa: Facebook/EC)
Internațional

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial. Rusia este ameninţată cu "descompunerea" din cauza sancţiunilor tot mai dure, în timp ce Ucraina are un "viitor european", a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în timpul vizitei la Kiev, transmite AFP. UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial "Rusia se va scufunda în decădere economică, financiară şi tehnologică, în timp ce Ucraina se îndreaptă spre un viitor european", a declarat von der Leyen în timpul unei conferinţe de presă comune cu şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski. "Lupta voastră este şi lupta noastră. Sunt aici la Kiev cu dumneavoastră astăzi pentru a transmite un mesaj foarte puternic: UE este de partea dumneavoastră. Suntem de partea voastră", a adăugat ea. Citește și: Un nou masacru al civililor: peste 130 de ucraineni împușcați și aruncați în gropi comune, la Makarov "Ne mobilizăm puterea economică pentru a-l face pe Putin să plătească un preţ foarte, foarte mare", a subliniat preşedinta Comisiei Europene. La rândul său, preşedintele Zelenski a declarat că, deşi "personal este recunoscător" doamnei von der Leyen pentru cele cinci serii de sancţiuni ale UE, acestea "nu sunt suficiente". Ursula von der Leyen, la Bucea Însoţită de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de premierul slovac, Eduard Heger, Ursula von der Leyen s-a deplasat vineri la Bucea, care a devenit un simbol al atrocităţilor războiului din Ucraina. Cei trei lideri au mers să vadă gropile comune săpate în această localitate pentru a îngropa zecile de civili ucişi în lupte. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis vineri preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că instituţia sa va pregăti raportul privind candidatura Ucrainei la UE "în câteva săptămâni", după ce acesta va răspunde la întrebările din raportul pe care i l-a înmânat, transmit Reuters şi EFE. "Acesta este un pas important către UE", i-a spus von der Leyen lui Zelenski în timp ce îi înmâna plicul cu documentul, în cadrul unei conferinţe de presă la palatul prezidenţial din Kiev. "De aici începe drumul vostru spre UE", a subliniat lidera europeană, asigurându-l pe Zelenski că examinarea de către Comisie va fi "nu, ca întotdeauna, o chestiune de ani, ci de săptămâni". Cererea Ucrainei, tratată prioritar de CE Preşedintele ucrainean a dat asigurări că guvernul său va răspunde "cât mai curând posibil" la întrebările puse de Bruxelles. Comisia a fost mandatată de Consiliu să pregătească un raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina, precum şi de către Georgia şi Republica Moldova, cu ocazia summitului liderilor europeni de la Versailles, Franţa, din 10-11 martie. Printre criteriile care trebuie confirmate în raport înainte de acordarea statutului de ţară candidată se numără respectarea valorilor fundamentale ale UE, existenţa unor instituţii care să garanteze democraţia şi o economie de piaţă. De la semnarea scrisorii prin care Zelenski a depus cererea de aderare la UE la Bruxelles, la 28 februarie, până la punerea în mişcare a mecanismelor au trecut doar şapte zile - un record, dacă ne gândim la experienţa ţărilor din Balcanii de Vest, care au trebuit să aştepte în cel mai bun caz luni de zile pentru ca mecanismul să fie pus în mişcare după ce au depus cererea de aderare, remarcă EFE. UE trebuie să trimită funcționari pe teren în Ucraina Întrebată dacă este posibil ca Ucraina să fie încă în război după ce Comisia îşi va încheia procesul, fostul ministru german al apărării a declarat că este "profund convinsă că Ucraina va câştiga acest război, că va câştiga democraţia şi libertatea". Iar UE va "lucra cu Ucraina pentru a reconstrui ţara după război", a adăugat ea. Referitor la decizia Consiliului privind candidatura Ucrainei, von der Leyen a declarat: "Indiferent de decizie, vom sprijini întotdeauna Ucraina". Nu există termene limită pentru pregătirea analizei de către Comisie, care necesită desfăşurarea de funcţionari pe teren. "Vom continua să ne consolidăm relaţiile şi să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina pe calea sa europeană. Ucraina face parte din familia noastră europeană", se arată în declaraţia liderilor UE după summitul de la Versailles, din Franţa. "A fost important să încep vizita mea la Bucea. Pentru că la Bucea umanitatea noastră a fost spulberată", a scris von der Leyen pe Twitter. Mesajul meu pentru poporul ucrainean: Cei responsabili de atrocităţi vor fi aduşi în faţa justiţiei. Lupta voastră este lupta noastră".

Borșul ucrainean, beție la MAE rus (sursa: Twitter/Kirill Martynov)
Internațional

Borșul ucrainean, beție la MAE rus

Borșul ucrainean, beție la MAE rus. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Borșul ucrainean, beție la MAE rus Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune. Înregistrarea declarației a fost postată pe Twitter de jurnalistul Kirill Martynov, redactorul șef al publicației ruse Novaia Gazeta Europe, lansată după ce publicația și-a suspendat activitatea în Rusia, din cauza presiunilor Moscovei. "Maria Zaharova a declarat că motivul războiului a fost că ucrainenii nu au vrut să împartă borșul cu ea. De asemenea, se pare că era foarte beată", a scris jurnalistul. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 Extremismul borșului În declarația sa, Zaharova îi acuză pe ucraineni de nazism și extremism, susținând că aceștia au interzis "până și cărțile de bucate". "Pentru că nu au vrut să împartă borșul. Trebuia să aparțină unui singur grup, unui singur popor. Citește și: Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații” (Associated Press) Dar să-l împartă, pentru ca în fiecare oraș, în fiecare țară, fiecare gospodină să-l facă așa cum știe... nu au vrut să facă un compromis. Exact despre asta vorbim, xenofobie, nazism. Extremism în toate formele sale", a spus Zaharova.

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a subliniat joi seară, la TVR, că România nu deține echipamentele pe care Ucraina le-a cerut statelor NATO. Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată "Ei încă sunt pe o dotare sovietică mai veche, noi am început deja schimbarea în cea mai mare parte a armamentului nostru - avem puțin armament care să fie, sigur, valid, care să fie funcțional în acest moment", a declarat Vasile Dîncu. Doar Polonia și Cehia au tipurile de armament solicitate de Kiev. În contextul datelor oferite de SUA privind ajutorul dat Ucrainei cu informații din zona Donbas, ministrul Apărării a subliniat că este vorba în principal despre informații prin satelit. Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești "Noi nu avem încă o dotare satelitară destul de bună (...), nu avem alte mijloace prin care se sprijină Ucraina în acest sens, dar participăm și noi cu informații din zone în care sigur că putem să adunăm informații. Toată lumea participă", a declarat Vasile Dîncu. România nu prea mai are armament sovietic Secretarul general Jens Stoltenberg a subliniat că statele membre vor trimite armament de nouă generație, dar și armament de tip sovietic. Întrebat dacă România poate face acest lucru, ministrul Apărării a subliniat că România nu deține astfel de echipamente. "Și noi am discutat cu partea ucraineană - nu avem în acest moment în dotarea noastră materiale care au fost cerute (...) de partea ucraineană. Ei încă sunt pe o dotare sovietică mai veche, noi am început deja schimbarea în cea mai mare parte a armamentului nostru - avem puțin armament care să fie, sigur, valid, care să fie funcțional în acest moment și care să poată fi sprijinit (...) în Ucraina", a arătat Dîncu. Polonia, hub-ul pentru armament Polonia și Cehia au încă asemenea tipuri de armament. "Blindate, mai ales, pentru că era vorba cred că mai degrabă de blindate în ultima vreme, am văzut ultimele știri de astăzi, și vor sprijini. Noi, în acest moment, sprijinim cu toate forțele, cu tot ceea ce avem, dar nu cu armament, nu cu armament letal, cu blindate sau cu altceva", a declarat ministrul Apărării Naționale. România ajută cu căști, veste antiglonț, cu echipamente antichimice, cu mașini de pompieri, medicamente, salvări și cu tranzitul ajutoarelor umanitare prin HUB-ul de la Suceava. De asemenea, pentru armament, zona de tranzit este Polonia - acolo a fost plasat HUB-ul pentru armament. "Polonia este centrul în această direcție. Noi suntem HUB umanitar mai degrabă", a subliniat Vasile Dîncu. O îngrijorare fundamentală: Rusia a ocupat Insula Șerpilor "Există o îngrijorare fundamentală, care este una de bază, pe care o luăm în calcul din punct de vedere al apărării și militar - aceea că Rusia (...) faptul că a ocupat Insula Șerpilor, la 22 de mile de granița României. Asta înseamnă că, în acest moment, interesele noastre de securitate sunt afectate, strategic vorbind, sunt afectate de această prezență (...) a Rusiei aproape de granița noastră", a declarat Vasile Dîncu. Potrivit ministrului Apărării, Federația Rusă și Putin încearcă prin aducerea trupelor din nordul Ucrainei în est, în Donbas, să obțină o victorie mică, dar o victorie care să permită începerea negocierilor. Miza, țărmul Mării Negre "Încearcă Federația Rusă în acest moment să blocheze litoralul nordic al Mării Negre, partea ucraineană și, bineînțeles, încearcă prin aducerea trupelor din vest sau din nord, să zicem, din zona Kievului, să se aducă spre zona Donbas, unde Putin ar vrea să aibă o mică victorie măcar pentru ca de aici să înceapă negocierile", a prezentat Dîncu un scenariu. Nu există informații că Putin ar vrea să se îndrepte spre Transnistria. "Planul pe care rușii îl au, se vede și din negocierile pe care le-au avut în Istanbul, ar fi acela de a câștiga o victorie undeva și a recâștiga malul Mării Negre", a subliniat Dîncu. Potrivit ministrului Apărării, Moscova își dorește în continuare un guvern la Kiev care să fie binevoitor cu Rusia. "Dar în acest moment noi nu avem de ce să ne îngrijorăm din perspectiva unor posibile evenimente care să ducă la atac asupra teritoriului nostru", a conchis Vasile Dîncu.

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane. Se extinde harta masacrelor comise de ruși în Ucraina. Localitățile din apropierea capitalei Kiev au fost distruse în totalitate, iar imaginilor care vorbesc de la sine li se adaugă și mărturii cutremurătoare ale celor care au supraviețuit. Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane În localitatea Obukhovici, situată la 80 de kilometri nord-vest de Kiev, rușii i-au scos cu arma la tâmplă pe săteni din subsolurile în care se ascundeau. 24 de ore de teroare au trăit pentru că soldații lui Putin i-au folosit drept scuturi umane. Încercau să oprească forțele ucrainene să le dea de urmă. Ivan, locuitor din Obukhovici: "Vandali! Fascişti! Nu vreau să mai aud de ruşi. Nu sunt oameni!". "Am supravieţuit celui de-al doilea război mondial. Sunt la fel ca nemţii, doar că vorbesc ruseşte şi eu am înţeles ce vorbeau", spune și Maria Dilohvost, localnică. Ceva mai aproape de Kiev, la doar 50 de kilometri, în orașul Borodyanka, se caută printre ruine victimele rușilor. După cum spun localnicii, sunt multe. Căutările abia au început. Mulți oameni, încă sub dărâmături "Mulţi oameni sunt sub darâmăturile propriilor apartamente. Lunetiştii au tras în oameni ziua în amiaza mare". "Aici dormea nepoata mea. Uite ce a rămas. Aşa au adus animalele ". Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești "Au bombardat cu rachete Grad şi din aer. Au murit atâţia oameni, atâţia copii. Când te uiţi la televizor, nu vezi asta. Atâţia morţi". Toate aceste mărturii strânse de ziariști vor ajuta, probabil, în cele peste 4.000 de dosare deschise de procuratura ucraineană pentru crime de război. Irina Venediktova, procuror general al Ucrainei: "Am început procedurile de urmărire penală pe 24 februarie. Până acum, am deschis peste 4.000 de dosare. Sunt cele care au fost de la început clasificate drept crime de război. Se adaugă şi încă 2.000 de crime care au legătură cu acestea care ar putea fi reclasificate". Va fi un proces internațional al lui Putin? În paralel cu investigațiile procuraturii, și Curtea Penală Internațională strânge probe pentru crima de agresiune. Mykola Gnatovski, Asociația de Drept Internațional Ucraina, EXCLUSIV la Tema zilei a TVR: "Deci, pentru a stabili responsabilităţi individuale pentru agresiunea Rusiei, trebuie creat un mecanism special. De exemplu, un Tribunal special ar fi o idee foarte bună, pentru că ar fi capabil să îi pună sub acuzare pe oficialii înalţi ai Federaţiei Ruse, agresiunea fiind o crimă a liderilor ţării. În acest fel, nu s-ar pune problema imunităţii acestora, neexistând imunitate la nivel internaţional. Ar fi şi un semnal foarte puternic dat lumii întregi că asemenea agresiuni împotriva unui stat suveran - lucru care nu s-a mai petrecut după Al Doilea Război Mondial - nu sunt tolerate". Pentagonul spune că rușii s-au retras din nordul Ucrainei doar pentru a se regrupa. În schimb, continuă atacurile în regiunea Donbas, de unde oamenii pleacă masiv. De altfel, autoritățile ucrainene le-au cerut locuitorilor din Donețk și Luhansk să părăsească zona pentru că în zilele următoare este posibilă o ofensivă puternică a rușilor.

Elena Udrea a fugit din România (sursa: Facebook/Elena Udrea)
Eveniment

Elena Udrea a fugit din România

Elena Udrea a fugit din România. Fosta ministră, condamnată joi la șase ani de închisoare în dosarul "Gala Bute", a plecat din România în cursul dimineţii. Poliţia Capitalei a informat, printr-un comunicat de presă, că a primit de la instanţă, joi, documentele privind executarea pedepsei cu închisoarea pentru trei persoane - o femeie şi doi bărbaţi. Elena Udrea a fugit din România Faţă de cei doi bărbaţi a fost pusă în aplicare măsura, urmând a fi încarceraţi, iar femeia nu a fost găsită la domiciliu sau la adresele cunoscute, fiind declanşată procedura pentru punerea în urmărire, se precizează în comunicat. "Imediat după primirea documentelor la nivelul Poliţiei Capitalei, în jurul orei 15,30, s-au efectuat verificări, în urma cărora a reieşit că aceasta a părăsit teritoriul României, în cursul acestei dimineţi, anterior momentului pronunţării de către instanţă a sentinţei definitive. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Reiterăm faptul că, până astăzi, la momentul pronunţării instanţei, nu erau dispuse măsuri preventive sau interdicţii", a transmis Poliţia Capitalei. Potrivit comunicatului, se continuă activităţile specifice pentru depistarea şi încarcerarea persoanei. Decizia: patru judecători la unul Fostul ministru Elena Udrea a fost dată în urmărire, anunţul fiind postat pe site-ul Poliţiei Române, după ce nu a fost găsită la domiciliu. "Împotriva numitei Udrea Elena-Gabriela a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 44 din 05.06.2018 de către Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, fiind condamnată la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu", se arată pe site-ul Poliţiei. Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul "Gala Bute". Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi. A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA. În acest dosar, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani.

Invazia lui Putin poate dura ani (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Invazia lui Putin poate dura ani

Invazia lui Putin poate dura ani. Preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la dorinţa sa de a pune stăpânire pe toată Ucraina şi războiul riscă să dureze "luni, chiar ani", a avertizat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP şi EFE. Invazia lui Putin poate dura ani "Nu avem indicii că Putin a renunţat la ambiţia sa de a controla toată Ucraina şi de a rescrie ordinea internaţională. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult timp, câteva luni, chiar ani. Şi acesta este motivul pentru care trebuie de asemenea să fim pregătiţi pentru un parcurs lung, simultan în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, menţinerea sancţiunilor şi consolidarea apărărilor noastre", a declarat Stoltenberg înaintea începerii unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor din Alianţa Nord-Atlantică. El a reafirmat că Moscova pregăteşte o ofensivă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas şi a realiza "o punte terestră" cu Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014. NATO, să accepte să sprijine Ucraina O reuniune ministerială a G7 este prevăzută la sediul Alianţei în marja ministerialei NATO, în prezenţa şefului diplomaţiei japoneze, Yoshimasa Hayashi. Principalul subiect al reuniunii va fi înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: Efectele bătăii luate de ruși în Ucraina: Beijingul cere SUA să înceteze „imediat” vânzarea de arme către Taiwan "Ucraina are nevoie urgentă de sprijin militar şi acesta este motivul pentru care este la fel de important ca aliaţii din NATO să accepte să continue să sprijine Ucraina cu numeroase tipuri de echipamente militare, atât echipamente grele, cât şi sisteme de arme uşoare", a explicat Jens Stoltenberg, estimând că ajutorul deja furnizat a avut "un efect real". "Implicaţii pe termen lung pentru securitatea noastră" "Indiferent de data încheierii războiului, ea va avea implicaţii pe termen lung pentru securitatea noastră. Pentru că am văzut brutalitate. Am văzut dorinţa preşedintelui Putin de a utiliza forţa militară pentru a-şi atinge obiectivele. Şi acest lucru a schimbat realitatea securităţii în Europa pentru foarte mulţi ani", a adăugat el. "Noi le-am cerut comandanţilor militari să propună opţiuni liderilor politici pentru ca aceştia să poată lua decizii în scopul reiniţializării capacităţii Alianţei de apărare şi de descurajare", a precizat secretarul general al NATO. Aceste opţiuni vor fi discutate la Summit-ul NATO de la Madrid din 29 şi 30 iunie.

Elevii, tot mai epuizaţi, trişti, singuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Elevii, tot mai epuizaţi, trişti, singuri

Elevii, tot mai epuizaţi, trişti, singuri. Ultimii doi ani de pandemie, şcoala online, apoi revenirea la orele faţă în faţă, dar şi apropierea examenelor naţionale pune tot mai multă presiune pe umerii elevilor. Elevii, tot mai epuizaţi, trişti, singuri Conform unui sondaj realizat de către Organizaţia Salvaţi Copiii, doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a se consideră pregătit pentru Evaluarea Naţională. Citește și: VIDEO Mircea Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale: Sunt reloaded În plus, conform acestui raport, elevii din mediul urban se declară în permanenţă trişti, obosiţi şi se simt singuri. Apropierea Evaluării Naţionale nu face decât să amplifice aceste sentimente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii ascund crimele sub operațiuni psihologice (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rușii ascund crimele sub "operațiuni psihologice"

Rușii ascund crimele sub "operațiuni psihologice" ale ucrainenilor. Rusia a acuzat marţi autorităţile ucrainene că pregătesc "înscenări" cu civili ucişi de trupele ruse în mai multe oraşe, după ce descoperirea unor cadavre în oraşul Bucea a provocat indignare pe plan internaţional, relatează AFP. Acuzată de occidentali şi de autorităţile ucrainene că a masacrat civili în apropiere de Kiev, armata rusă a dezminţit orice responsabilitate şi consideră că este vorba despre o înscenare care s-ar putea repeta. Rușii ascund crimele sub "operațiuni psihologice" "Membri ai centrului 72 ucrainean de operaţiuni psihologice au aranjat, în seara de 4 aprilie, o nouă înscenare filmată cu civili pretins ucişi prin acţiuni violente de către armata rusă în satul Mocciun, la 23 de kilometri nord-vest de Kiev", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov. "Evenimente similare sunt în curs de organizare de către serviciile speciale ucrainene la Sumî, Konotop şi în alte oraşe", a adăugat acesta. Aceste acuzaţii survin în urma descoperirii a sute de cadavre la Bucea după retragerea forţelor ruse, iar preşedintele american Joe Biden a cerut ca Vladimir Putin să fie judecat pentru crime de război. Localitatea Mocciun se află aproape de Bucea. Peskov, aroganțe către comunitatea internațională Kremlinul a calificat marţi încă o dată drept "nefondate" acuzaţiile contra Rusiei privind masacrele asupra civililor şi a exprimat îndoieli că Ucraina şi statele occidentale vor face o anchetă "imparţială". Imaginile de la Bucea sunt "o înscenare bine orchestrată", "un fals monstruos", a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov. "Îndemnăm încă o dată comunitatea internaţională: detaşaţi-vă de astfel de percepţii emoţionale şi gândiţi cu capul vostru", a adăugat Peskov, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV Schweighofer (HS Timber Group) își continuă practicile toxice pentru pădurile României: cumpără lemn fără documente de proveniență Conform versiunii Rusiei, trupele sale au părăsit complet oraşul Bucea pe 30 martie, în ziua următoare primarul acestuia a confirmat că în oraş nu mai erau soldaţi ruşi, fără ca el să spună ceva despre civili ucişi, iar "dovezile crimelor" - imagini cu civili morţi pe străzi, unii dintre ei cu mâinile legate sau îngropaţi în gropi comune - au apărut abia în a patra zi după retragerea trupelor ruse, când membri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au ajuns în oraş. Ziarul american New York Times a contrazis marţi versiunea Moscovei publicând ceea ce prezintă a fi imagini din satelit datate cu 11 martie şi în care aparent se văd cadavre ale unor civili pe străzi din oraşul Bucea.

Responsabilul sonorizării Zelenski nu știe: Ucrainenii! (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Responsabilul sonorizării Zelenski nu știe: Ucrainenii!

Responsabilul sonorizării Zelenski nu știe: Ucrainenii! Directorul Centrului de Dezvoltare Tehnologică de la Camera Deputaţilor, Alexandru Tănase, a declarat marţi că nu este mulţumit de felul în care au decurs lucrurile din punct de vedere tehnic când preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat Parlamentului României. Responsabilul sonorizării Zelenski nu știe: Ucrainenii! Întrebat, la Palatul Parlamentului, din ce cauză au fost unele probleme cu sunetul în timpul discursului lui Zelenski, Tănase a spus că a existat o modificare de parametru făcută de partea ucraineană. "Începând cu ora 14.00 s-au făcut teste continuu până la ora 18.50. La ora 18.50 a existat o solicitare din partea partenerilor ucraineni de a efectua o modificare în arhitectura sistemului, în sensul că s-a dorit inserarea unui material media. Citește și: Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură Ulterior, în timpul şedinţei, la momentul în care a fost necesară reluarea discursului preşedintelui Zelenski, s-a descoperit faptul că exista o modificare de parametru făcută cu foarte scurt timp înainte, (...) cred că din partea ucraineană. În 20 de secunde s-au efectuat toate modificările pentru ca discursul să fie transmis în plen şi traducerea să fie conformă", a explicat Alexandru Tănase. El a adăugat că traducătorul a fost cel folosit şi de Ambasada Ucrainei şi a avut discursul lui Volodimir Zelenski cu două ore înainte de a-l rosti în Parlament. Două canale de traducere "Problema tehnică (faptul că traducerea a fost difuzată pe acelaşi canal cu discursului lui Zelenski - n.r.) nu a fost din partea traducătorului, asta a fost configuraţia sistemului în momentul în care a început şedinţa. Nu s-a intervenit la niciun canal din momentul pornirii emisiei. Începând de azi-noapte, împreună cu colegii mei analizăm produsul acesta, nefiind, evident, multumiţi de el", a afirmat Tănase. Alexandru Tănase a amintit că Volodimir Zelenski a vorbit în limba engleză în discursurile din parlamentele altor ţări. "La această sesiune din Parlamentul nostru s-a folosit un sistem cu două canale de traducere, preşedintele Zelenski a vorbit în limba ucraineană, traducerea a fost făcută în România şi transmisă în Ucraina. Din partea română s-a vorbit în română, iar traducerea către sală şi către partea română a fost făcută de acelaşi traducător, din Parlament, dintr-o cabină de traducere şi transmisă către partea ucraineană pe canalul special", a afirmat el.

Putin, investigat pentru crime de război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, investigat pentru crime de război

Putin, investigat pentru crime de război. Uniunea Europeană (UE) este gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina pentru a ajuta la colectarea de dovezi despre crimele de război de care sunt acuzate forţele ruse în regiunea Kiev, a anunţat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP. Putin, investigat pentru crime de război "Autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţi. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii", a declarat Ursula von der Leyen după o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? "UE este gata să întărească acest efort, trimiţând echipe de anchete pe teren pentru a susţine serviciile ucrainene însărcinate cu urmărirea în justiţie. Eurojust (agenţia de cooperare judiciară a UE) şi Europol (agenţia europeană pentru combaterea crimei organizate) sunt gata să-şi ofere ajutorul", a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat. Curtea Penală Internațională anchetează de peste o lună "Negocieri sunt în curs între Eurojust şi Curtea Penală Internaţională pentru a-şi uni forţele şi pentru ca CPI să se ralieze echipei de anchetă comune", a adăugat ea. "O astfel de abordare coordonată a autorităţilor ucrainene, UE, agenţiilor şi statelor sale membre şi CPI va permite colectarea, analizarea şi tratarea dovezilor în modul cel mai complet şi mai eficace posibil", a accentuat şefa executivului comunitar. CPI anchetează din 3 martie acuzaţiile de crime de război în Ucraina. CPI, care are sediul la Haga, a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca indivizi pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid. Biden invocă un proces pentru "crime de război" Preşedintele american Joe Biden l-a numit luni "criminal de război" pe omologul său rus Vladimir Putin şi a declarat că doreşte un "proces pentru crime de război", după descoperirea a numeroase cadavre de civili în regiunea Kievului în urma retragerii forţelor militare ruse, transmit Reuters şi AFP. De asemenea, liderul american s-a pronunţat pentru adoptarea unor "sancţiuni suplimentare" contra Rusiei. Biden a făcut aceste declaraţii la Washington, după un weekend petrecut la reşedinţa sa familială din statul Delaware. Imaginile cu zeci de cadavre în gropi comune sau pe străzile din jurul capitalei ucrainene apărute în weekend, după retragerea rusă, au revoltat ţările occidentale.

Rușii distrug masiv infrastructura: rafinării, porturi (sursa: Agerpres)
Internațional

Rușii distrug masiv infrastructura: rafinării, porturi în Ucraina

Rușii distrug masiv infrastructura: rafinării, porturi. Mai multe rachete ruse au lovit portul ucrainean Nikolaev (Mikolaiv) de la Marea Neagră, a declarat duminică un consilier al Ministerului de Interne de la Kiev, Anton Gheraşcenko, transmite Reuters. Rușii distrug masiv infrastructura: rafinării, porturi Oficialul ucrainean a postat pe social media că autorităţile locale au fost cele care au anunţat atacul. Forţele ruse au atacat porturi sudice ale Ucrainei, precum Odesa, Nikolaev şi Mariupol, pe măsură ce încearcă să taie accesul Ucrainei la Marea Neagră şi să stabilească un coridor terestru din Rusia şi până în Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014. Citește și: Rușinea creștinismului: patriarhul Kiril le cere soldaților ruși să-și apere țara, care „iubește pacea” Rafinăria din Kremenciug, din regiunea Odesa, a fost complet distrusă după atacul rus, a anunţat Dmitro Lunin, guvernatorul regiunii Poltava, la televiziunea publică. "Incendiul de la rafinărie a fost lichidat, dar instalaţia a fost complet distrusă şi nu mai poate funcţiona", a anunţat Lunin, care a informat că mai multe persoane au fost rănite în atac şi au suferit arsuri grave, cu toate că vieţile lor nu sunt în pericol, potrivit EFE. Rafinăria din Harkov, încă neatacată Duminică, Ministerul Apărării rus a anunţat că "rachete navale şi aeriene de mare precizie" au distrus o rafinărie de petrol şi trei depozite de combustibil în regiunea Odesa, potrivit Intefax, citată de Reuters. Potrivit ziarului ucrainean Ukrainskaia Pravda, rafinăria din Kremenciug era cea mai mare din ţară cu o capacitate de 18,6 milioane de tone de ţiţei. A doua rafinărie a Ucrainei, situată în regiunea Harkov (est), şi-a suspendat operaţiunile şi este în mare parte inactivă din 26 februarie, la două zile după începerea invaziei ruse, de teama pericolului de a nu deveni ţinta artileriei ruse, scrie EFE. În cazul rafinăriei de la Kremenciug, autorităţile ucrainene considerau că fabrica este bine protejată şi că nu exista riscul unui atac iminent, mai adaugă sursa citată.

Rușii au lăsat sute de cadavre (sursa: Agerpres)
Eveniment

Rușii au lăsat sute de cadavre

Rușii au lăsat sute de cadavre în urmă în regiunea Kiev. Cadavrele a 410 civili au fost găsite în teritoriile din regiunea Kiev recent preluate de forţele ucrainene de sub controlul trupelor ruse, a anunţat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, potrivit AFP şi Reuters. Rușii au lăsat sute de cadavre în urmă "Experţii medico-legali au examinat deja 140", a adăugat ea în cadrul unei emisiuni transmise de mai multe posturi de televiziune ucrainene. Rusia a respins duminică acuzaţiile Ucrainei că a ucis civili în oraşul ucrainean Bucea din apropiere de Kiev şi susţine că imaginile cu cadavre sunt fabricate de Kiev. Aurescu condamnă "cu tărie atrocităţile oribile comise" în Ucraina Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cere ca autorii atrocităţilor comise în Ucraina în urma agresiunii ruse să fie traşi la răspundere de Curtea Internaţională de Justiţie. "Condamn cu tărie atrocităţile oribile comise în Bucea şi în alte oraşe din Ucraina ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Toţi autorii unor astfel de crime internaţionale trebuie să fie traşi la răspundere de Curtea Internaţională de Justiţie. România sprijină pe deplin o anchetă amănunţită făcută de Curtea Internaţională de Justiţie", a scris Aurescu, duminică, pe Twitter. Citește și: Șoc în cancelariile occidentale după difuzarea imaginilor de la Bucha. Zelenski acuză un „genocid”. Rusia, cinism extrem: Imaginile sunt fabricate de Kiev Cadavrele a cel puţin 20 de bărbaţi îmbrăcaţi în haine civile zăceau sâmbătă pe o stradă din Bucea, oraş situat la nord-vest de Kiev pe care militarii ucraineni tocmai l-au recucerit de la forţele ruse, a constatat un jurnalist AFP. Ucraina a anunţat că Bucea a fost eliberată, dar oraşul este distrus de lupte. În ultimele zile, forţele ruse s-au retras din mai multe localităţi situate în apropierea capitalei ucrainene, după eşecul tentativelor lor de încercuire.

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot (sursa: Facebook/Florin Cîțu)
Politică

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot. Consiliul Naţional al PNL se reuneşte, duminică, după demisia lui Florin Cîţu de la conducerea partidului. Prim-vicepreşedintele liberal Lucian Bode a anunţat că pe ordinea de zi se va afla un singur punct, convocarea Congresului extraordinar pe 10 aprilie. Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot Consiliul Naţional, care are loc începând cu ora 12.00, este precedat de şedinţa Biroului Politic Naţional, la ora 10.00, unde, potrivit lui Bode, va fi numit un preşedinte interimar al partidului, până la Congres. Decizia convocării Consiliului Naţional al PNL a fost luată, vineri, într-o şedinţă a Biroului Executiv care s-a desfăşurat în sistem de videoconferinţă, au declarat, pentru Agerpres, surse liberale. Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom Conform surselor citate, decizia în BEx a fost luată cu 45 de voturi din 45 de membri prezenţi. Florin Cîţu şi-a anunţat, sâmbătă, demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal. "Aş fi vrut să îmi prezint demisia în faţa colegilor mei. Nu s-a putut, nu au fost acolo, aşa că doar am înregistrat-o la partid. Din acest moment am demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal", a declarat Cîţu. Pleacă și Vîlceanu Şi secretarul general al PNL, Dan Vîlceanu, şi-a anunţat demisia, precizând că intenţionează să renunţe şi la funcţia de ministru al Investiţiilor. "În zilele următoare, când voi avea posibilitatea să am o discuţie cu domnul Nicolae Ciucă, aş vrea, în urma acestei discuţii, să-mi înaintez demisia şi din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene având în vedere faptul că am plecat într-o echipă care, (...) ca orice echipă, se baza şi pe încredere (...). Sunt convins că, la momentul ăsta, nu mai putem vorbi de acest gen de încredere şi de coeziune de care e nevoie într-o echipă guvernamentală, aşa că voi avea o discuţie cu domnul prim-ministru şi voi face acest gest", a afirmat Vîlceanu, la sediul PNL. Urmează ca și șefia Senatului să fie schimbată în zilele viitoare.

Rusia a acceptat "verbal" propunerile Ucrainei, spune David Arahamia (stânga) (sursa: Facebook/David Braun)
Internațional

Rusia a acceptat "verbal" propunerile Ucrainei

Rusia a acceptat "verbal" propunerile Ucrainei. Negociatorul-şef ucrainean în discuţiile de pace cu Rusia, David Arahamia, a afirmat sâmbătă că Moscova a acceptat "verbal" principalele propuneri ucrainene, adăugând că Kievul aşteaptă în prezent o confirmare scrisă, notează AFP. Rusia a acceptat "verbal" propunerile Ucrainei Vorbind în cursul unei emisiuni la televiziune, David Arahamia a dat de înţeles că discuţiile menite să pună capăt ostilităţilor au făcut progrese semnificative. "Federaţia Rusă a dat un răspuns oficial tuturor poziţiilor (ucrainene), şi anume că le acceptă, cu excepţia chestiunii Peninsulei Crimeea", anexată de Moscova în 2014, a afirmat el. Negociatorul ucrainean a adăugat că nu a există "o confirmare oficială în scris", partea rusă dându-şi acceptul "verbal". Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom David Arahamia a mai spus că, dacă în cele din urmă, va avea loc o întâlnire între preşedinţii ucrainean, Volodimir Zelenski, şi rus, Vladimir Putin, "cel mai probabil" s-ar desfăşura în Turcia. Şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, care săptămâna aceasta a găzduit delegaţiile rusă şi ucraineană în ţara sa, "ne-a sunat pe noi şi pe Vladimir Putin" vineri, spunând că va găzdui o astfel de întâlnire, a dezvăluit el. Miza: neutralitatea Ucrainei "Nici data, nici locul nu sunt cunoscute, dar credem că cel mai probabil ar putea fi Istanbul sau Ankara", a adăugat negociatorul ucrainean. De la începutul invaziei Ucrainei la 24 ianuarie, Volodimir Zelenski a cerut în mod repetat convorbiri între patru ochi cu Vladimir Putin. Negociatorul ucrainean a subliniat că Moscova a convenit în timpul discuţiilor că un referendum privind neutralitatea Ucrainei va fi "singura cale de ieşire din această situaţie". Dacă ucrainenii nu sunt de acord cu un astfel de statut, "fie vom reveni la starea de război, poate, fie la noi negocieri". Kremlinul a insistat ca Ucraina să renunţe la aderarea la NATO şi să opteze pentru neutralitate, reaminteşte AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră