sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Flavia Drăgan

32 articole
Flavia Drăgan

Eveniment

Firea s-a debarasat de Vișinel Bălan

Firea s-a debarasat de Vișinel Bălan. Dar nici o autoritate nu-și asumă demiterea lui Vișinel Bălan, cunoscut activist (inclusiv în presa internațională - aici, un articol din The Guardian) pentru drepturile copiilor instituționalizați, din funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții (ANPDCA). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Între timp, Vișinel Bălan a decis să-și caute dreptatea în instanță: cere Guvernului României și Ministerului Familiei să-i comunice motivul pentru care a fost demis. 12 copii s-au sinucis în ultimii cinci ani Vișinel Bălan a fost demis din funcția de vicepreședinte al ANPDCA pe 27 martie, la un an și trei săptămâni de la numirea în funcție. În ultimele luni înainte de demitere, Vișinel Bălan a atras atenția de mai multe ori asupra problemelor din sistemul de protecție, cu precădere asupra sinuciderilor. În ultimii cinci ani, 12 copii aflați în grija statului s-au sinucis, potrivit datelor oficiale transmise de ANPDCA, la solicitarea Defapt.ro. Totodată, Vișinel Bălan a acuzat și lipsa de acțiune și de interes a actualei șefe a Autorității, Elena Tudor, pentru a rezolva problemele copiilor din sistem. Defapt.ro a solicitat tuturor autorităților responsabile explicații în legătură cu motivele demiterii lui Bălan de la ANPDCA. No comment de la ANPDCA Astfel, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului ne-a trimis la Ministerul Familiei, spunându-ne că ministra Familiei este cea care a propus numirea lui Bălan ca vicepreședinte al Protecției Copilului, în urmă cu un an. Iar în urmă cu două săptămâni, a propus demiterea sa. Totodată, ANPDCA a reiterat că "numirea și eliberarea din funcție a subsecretarilor de stat reprezintă o prerogative absolută acordată de lege prim-ministrului, conform prevederilor art. 31 din OUG 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare". Rugată să comenteze dacă la baza demiterii sunt criticile aduse în spațiul public la adresa Elenei Tudor și a modului în care sunt gestionate problemele copiilor din sistem, Autoritatea a transmis Defapt.ro că nu comentează "opiniile personale și speculațiile lansate în spațiul public legate de eliberarea din funcție a domnului Vișinel-Costel Bălan". Firea s-a debarasat de Vișinel Bălan Un răspuns la indigo a venit și de la Ministerul Familiei: Gabriela Firea l-a propus pe Vișinel Bălan ca vicepreședinte la Autoritate, tot ea a propus demiterea sa, dar cuvântul final este al premierului. În schimb, Guvernul ne-a trimis înapoi la Ministerul Familiei: premierul demite subsecretarii, dar la propunerea membrilor Guvernului. Totodată, Executivul a menționat și un document care ar conține motivele pentru care Gabriela Firea a decis să ceară schimbarea lui Bălan, care, însă, este "corespondență administrativă nepublică". "Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții de secretari/subsecretari de stat, respectiv cele care ocupă funcții cu rang de secretari de stat/subsecretari de stat sunt numite, respectiv eliberate din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea membrilor Guvernului. Documentul solicitat de dumneavoastră, în copie scanată, reprezintă o corespondență administrativă nepublică între autorități și instituții publice", a fost răspunsul Guvernului pentru Defapt.ro. Vișinel Bălan dă în judecată Guvernul și Ministerul Familiei "Corespondența nepublică" la care se referă Guvernul în răspunsul său este Decizia 3.602 din 22 martie 2023, pe care ministra Gabriela Firea a transmis-o premierului Ciucă și care conține motivele pentru care cere demiterea lui Bălan, a explicat acesta, pentru Defapt.ro. Vișinel Bălan a dat în judecată Guvernul și Ministerul Familiei, solicitând să îi fie comunicate motivele pentru care a fost schimbat din funcție, după ce a făcut mai multe adrese oficiale în care a fost plimbat între minister și Guvern. "Eu am fost eliberat (din funcție - n.r.) în regim de urgență, după ce i-am acordat un interviu lui Cosmin Olteanu (activist pentru copiii instituționalizați și colaborator al ziare.com - n.r.), în care am prezentat o serie de situații cu care eu nu am fost de acord. Am cerut o întâlnire cu directorii DGASPC-urilor, pentru a discuta despre prevenirea cazurilor de suicid, am cerut să merg în centre (de plasament - n.r.), la invitația tinerilor. Răspundeam de licențiere, aveam informații că multe centre doar și-au schimbat plăcuța pentru a obține licență de funcționare (adică erau centre rezidențiale, dar modificate pe hârtie pentru a fi căsuțe de tip familial - n.r.). Este o înțelegere tacită între Autoritate și DGASPC-uri; un mecanism de a proteja politic niște oameni care nu oferă un model de leadership care să presupună flexibilizarea relației dintre angajați și copii. Fie închiriezi apartamente, fie căsuțe de tip familial, să nu mai stea câte 50 de copii la un loc. Autoritatea nu are interes să facă asta, genul acesta de abordare implică creșterea calității vieții copiilor, or dacă tu vezi doar din perspectivă politică – cum poți să îmbogățești niște oameni pe spatele unor copii lipsiți de orice formă de apărare", a acuzat Vișinel Bălan. Bălan: Firea nu a luptat pentru copii Fostul vicepreședinte al ANPDCA a mai spus că nu a mai discutat cu Gabriela Firea din noiembrie 2022, iar cel mai recent i-a scris duminică (9 aprilie a.c. - n.r.), să-i spună că un copil cu măsura protecției i-a scris că vrea să se sinucidă, pentru că managerul de caz face presiuni asupra lui să plece din plasamentul de tip familial. "Nu a reacționat. Gabriela Firea nu a fost preocupată să lupte pe bune pentru acești copii", a adăugat Vișinel Bălan. Întrebat când a discutat ultima dată cu șefa ANPDCA, Elena Tudor, Vișinel Bălan a spus că "pe 24 martie (a.c. - n.r.)", când i-a semnalat că se depășește pragul de 30 de zile pentru a răspunde unei petiții, iar "în 15 minute", petiția a primit răspuns. Petiția la care ar fi trebuit să răspundă Bălan, potrivit atribuțiilor primite, însă "acea petiție nu a ajuns niciodată la mine". "Aveam atribuții doar cu numele. Îmi repeta (Elena Tudor - n.r.): . Mi s-a cerut liniște, mi-a spus: ", a acuzat Vișinel Bălan, care ne-a prezentat și o înregistrare care o arată pe Elena Tudor amenințându-l că va rezista psihic mai mult decât el și acuzându-l că a manipulat-o pe Gabriela Firea pentru a-i spori atribuțiile. Noul vice al ANPDCA, fost șef în DGASPC Sector 6 În locul lui Vișinel Bălan, vicepreședinte al Autorității este acum Nicolae Gorunescu, fost director executiv la Direcția pentru Protecția Copilului din cadrul DGASPC Sector 6. Din informațiile Defapt.ro, Elena Tudor este cea care a propus numele lui Nicolae Gorunescu pentru a prelua funcția de vicepreședinte al ANPDCA. Autoritatea nu a comentat în legătură cu numirea, a recomandat Defapt.ro doar consultarea CV-ul actualului vice. Citește și: Firea l-a demis pe vicele de la Protecția Copilului, Vișinel Bălan, crescut în orfelinat și activist pentru drepturile copiilor din sistemul de protecție Potrivit CV-ului său, Gorunescu a fost șef în DGASPC Sector 6 din 2006 până în 2023, inițiator al programului SocialXchang și al mai multor programe de sport și artă pentru copii. Între timp, joi, 13 aprilie a.c., de la ora 18.00, mai mulți activiști pentru drepturile copiilor se vor aduna să protesteze în fața ANPDCA și a Guvernului României, pentru a denunța demiterea lui Bălan, dar și pentru a atrage atenția asupra abuzurilor din sistemul de protecție.

Firea s-a debarasat de Vișinel Bălan (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Rupi Gabor, alături de Azota Popescu, cea care îi este alături tânărului de când avea 14 ani. Foto: Flavia Drăgan
Investigații

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. Acum aproape șapte ani, Rupi Gabor (31 de ani) s-a întors în România. Avea două variante: să-și deschidă o cafenea cu tipic spaniol, țara în care și-a găsit liniștea, sau să lupte ca alți copii care au crescut în sistemul de protecție să nu treacă prin ce a trecut el: „Să dorm sub cerul liber, să fiu traficat de toți cretinii, să nu fiu ajutat, să mi se închidă uși. Să ajut și să militez pentru toți cei care vin în urma mea”. Citește și: 27 de copii din grija statului sunt traficați, anual, în România. Cum au ajuns două fete de 13 și 16 ani pe mâinile traficanților din Vaslui Sunt la sediul ONG-ului „Zâmbește pentru Viitor”, în Brașov. La birou, Bianca, asistentă socială, lucrează la dosarele copiilor pe care îi ajută asociația. Imediat ce mă așez pe canapea, Rupi, președintele organizației, începe să-mi povestească, cronologic, despre cei aproape șapte ani de existență ai organizației, în care a ajutat peste 800 de copii din sistemul de protecție. Când avea doar 18 ani, proaspăt ieșit din sistemul de protecție, Rupi a fost închis timp de o lună în subsolul unei case, drogat și obligat să întrețină relații sexuale cu clienții unei rețele de trafic de ființe umane. Din cei șapte traficanți ai rețelei brașovene, în urma sentinței definitive a instanței, în 2015, au făcut închisoare doar trei. Cea mai mare pedeapsă a fost de doar șapte ani de închisoare. Alți doi traficanți au primit câte cinci ani. Ceilalți patru au fost achitați în apel. În prezent, toți inculpații din dosar sunt liberi. Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. „Dacă lupți pentru ei, pentru drepturile lor, știi ce ți se zice? «Ai rămas cu traume din casa de copii»” Rupi îmi vorbește cu lux de amănunte despre fiecare proiect, fiecare copil ajutat, merge la bibliorafturi ca să confirme vreo informație. Și zâmbește. E motto-ul asociației sale: „Noi toți putem face ceva pentru a schimba o viață, pentru a aduce un zâmbet pe chipurile celor care n-au găsit un motiv să o facă până acum”. În primul an de activitate, a luat 13 copii proaspăt ieșiți din sistemul de protecție și i-a învățat cum să aibă grijă de ei. În asistența socială, acest lucru se numește „crearea de deprinderi de viață independentă”. Din cauză că mulți copii, atunci când li se ridică măsura de protecție, la 18 ani, nu știu ce vor face cu viața lor, sfârșesc pe stradă, se prostituează sau fură. Unii chiar i-au mărturisit lui Rupi că vor să stea în închisoare, pentru că acolo se simt „ca la casa de copii”. De cinci ani, organizează „Călătoria talentelor”, un fel de „Românii au talent”, doar că toată lumea câștigă un premiu, în cuvintele lui Rupi. „Este proiectul meu de suflet, va trăi cât voi trăi și eu”, continuă el. Peste o sută de copii din centre vin la Brașov câteva zile își arată talentul în fața celorlalți copii, primesc premii, participă la ateliere de creație și sunt încurajați să lupte pentru visul lor. „De acolo nu am mai văzut libertatea” Când avea 18 ani și a ieșit din sistemul de protecție, Rupi Gabor n-avea unde să doarmă. N-avea nici bani, nici telefon. A dormit o perioadă pe străzi, apoi la adăpostul de noapte din Brașov. Și-a găsit un prim loc de muncă cu ajutorul Azotei Popescu, președinta organizației Catharsis, care îi ajuta pe Rupi și pe prietenii lui de când aceștia aveau 14 ani. S-a angajat la un restaurant, de unde primea 600 de lei pe lună. „Nu mă descurcam cu banii și atunci am zis să îmi mai găsesc încă un loc de muncă. M-am angajat la o discotecă, era un job de noapte. Trebuia să mă duc să fac curățenie acolo. Nu vă zic că de acolo nu am mai văzut libertatea”, își începe Rupi „episodul cel mai trist din viața lui”, după cum spune Azota Popescu. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

27 de copii din grija statului sunt traficati anual. Sursa: unsplash.com
Eveniment

27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual

27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual în România, în medie, conform datelor oficiale. Rapoartele internaționale și activiștii atrag atenția că numărul victimelor din rândul minorilor este mult mai mare. În ultimele șapte luni, au fost sesizate la poliție, de către direcțiile județene de protecție a copilului, 122 de cazuri de suspiciune de trafic de persoane, adică de 4,5 ori mai multe cazuri decât media ultimilor cinci ani. 27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual, în medie. Identificarea victimelor, tot mai grea Autoritățile nu se înghesuie să explice numărul mic, dar constant, de copii instituționalizați care ajung în rețelele de trafic: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) ne explică doar că sunt copii vulnerabili și că există o cooperare mai strânsă între direcțiile de protecție a copilului și polițiști. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDCA) ne îndeamnă să privim situația prin prisma numărului de cazuri de trafic la numărul total de copii din centre: adică 0,05% în 2020, chiar în scădere față de 2019. În timp ce ANITP pune numărul mai mic de cazuri pe seama scăderii traficului, pe fondul pandemiei, Interpol atrage atenția că ultimii doi ani nu au dus decât la sporirea dificultății de a identifica victimele. Citește și: Refugiații ucraineni, „vânați” de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova Guvernul, prin Mădălina Turza, consiliera premierului, care coordonează activitatea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale Antitrafic, și Ministerul Familiei nu ne-au răspuns la întrebări până la publicarea acestui text. Iana Matei, care salvează din 1999 copii victime ale traficului și gestionează singurul centru licențiat din România care oferă servicii minorilor victime, atrage atenția că, pentru a opri rețelele de trafic, este urgent să investim în educația copiilor, mai ales a celor vulnerabili, iar autoritățile trebuie să învețe să coopereze cu ONG-urile care au expertiză în domeniu, în loc să continue să pretindă că România are sub control fenomenul. Copilărie mutilată: fete de 13 și 16 ani, din grija statului, traficate pe 2.500 de lei la Vaslui În timp ce citiți aceste rânduri, două fete de 13 și 16 ani din Sectorul 4 al Capitalei, aflate în grija statului, se confruntă cu trauma de a fi fost vândute pe 2.500 de lei unor bărbați din Vaslui. Cea mică, Maria*, care povestește doar despre traumele celei mari, *Ioana, a început să se automutileze pe brațe. Ioana a fost agresată fizic și sexual, iar Maria a fost bătută și a fost pe punctul de a fi violată. Poliția a început să se miște abia după ce Vișinel Bălan, pe atunci activist pentru drepturile copilului, acum vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a postat despre caz pe Facebook, ne-au declarat surse din cadrul sistemului de protecție a copilului. De altfel, postarea lui Vișinel Bălan (aici: https://bit.ly/3w2AIrf) , activist care a crescut, la rândul său, în sistemul de stat și care a scos la iveală numeroase abuzuri îndurate de copiii din grija publică, a fost scrisă în 21 februarie. În 22 februarie, a fost recuperată Ioana, conform răspunsului pe care l-am primit de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui. Poliția Vaslui explica Protecției Copilului că o copilă fugită vrea să rămână cu agresorul. Polițiștii o întrebaseră asta chiar în prezența bărbatului Din două documente consultate de PressHUB, Poliția din Vaslui a transmis Direcției pentru Protecția Copilului Sector 4 că Ioana, găsită într-un sat din județul Vaslui, a fost întrebată în prezența posibilului traficant dacă vrea să se întoarcă cu poliția în centru. Fata le-ar fi spus polițiștilor că „nu a fost victima vreunei infracțiuni și nu dorește să fie reintegrată în sistemul de asistență socială, motivând că de fiecare dată va urmări să fugă din orice centru unde va fi condusă de către organele abilitate”. În cele din urmă, copila a fost recuperată de poliție după un scandal între angajați ai DGASPC Sector 4 și Inspectoratul de Poliție Vaslui, conform relatărilor oferite de sursele noastre. Într-un răspuns la o solicitare a noastră, Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Vaslui ne-a transmis că fata a fost depistată în 22 februarie într-un oraș din Vaslui și a fost predată DGASPC Sector 4. Am revenit cu întrebări către IPJ Vaslui privind modul în care a fost găsită Ioana, am cerut date și despre recuperarea Mariei, dar și informații despre potențialii agresori. Nu am primit răspunsul IPJ Vaslui până la publicarea acestui text. Vândute pe 2.500 de lei. Copila de 16 ani a rămas însărcinată Maria, de 13 ani, și Ioana, de 16 ani, au fugit dintr-un centru din Sectorul 4 al Capitalei în luna ianuarie. Prima oară, la Ploiești, la un bărbat pe care Ioana îl cunoscuse cu câteva ore înainte pe Facebook. De acolo, bărbatul le-a plătit celor două fete un taxi până într-un sat din Vaslui. 1.200 de lei, ne-au povestit surse din sistemul de protecție a copilului. Ele au ajuns împreună în acel sat, iar acolo o perioadă au stat în case diferite. Direcția le-a anunțat dispariția la Poliție, care însă nu a făcut nimic câteva săptămâni, acuză sursele noastre. Părintele uneia dintre copile a găsit, pe conturile sociale ale fetei, imagini cu mașina unui bărbat și cu casa unde s-ar fi aflat fata, pe care le-a trimis la DGASPC, care le-a trimis la Poliție. L-am contactat pe părintele fetei, care însă nu a răspuns nici la apelurile, nici la mesajele reporterului. „Aveam nume, aveam contul de Facebook al celui unde ar putea fi, într-un final, au găsit-o pe cea mică după vreo lună, deși au primit datele din prima săptămână”, ne-au declarat sursele. Citește și: Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă – ucise, foamete și revolte După ce Maria a ajuns la București, nu a vorbit despre experiența ei, ci doar despre a Ioanei, despre care le-a povestit lucrătorilor sociali că „făcea sex cu ăia”. Aceste surse ne-au mai povestit că polițiștii din Capitală au refuzat să ducă fetița la Institutul de Medicină Legală pentru o examinare, în condițiile în care Direcția nu mai poate cere acest lucru. „Ea nu ne-a spus că a fost abuzată, povestea doar despre cealaltă, că a făcut sex toată noaptea și că țipa”, apoi Maria a fost mutată în altă casă, ne-au spus sursele. Odată întoarsă la București, copila a început să se automutileze. Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați. Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină. „Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele. Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit. În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată. Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați. Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină. „Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele. Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit. În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată. Citește și: Reportaj devastator în Sunday Times: „Cadavrele mutilate ale copiilor printre ororile lăsate de ruși în urma lor” Crimele care schilodesc sufletul Cele două fete au fugit la Vaslui de două ori. A treia oară, fetele ar putea ajunge în Germania sau în Marea Britanie. Chiar ele le-au povestit lucrătorilor sociali că acolo plănuiseră să plece cu bărbatul găsit de Ioana pe Facebook. De ce se întorc victimele la agresor? Ioana și Maria au copilării triste, cu părinți pe care nu s-au putut baza. Au probleme de atașament, au crescut în medii cu abuz fizic. Normalitatea lor a fost ce au trăit cu bărbații din Vaslui, au explicat sursele. „Ele așa sunt obișnuite, asta este una dintre luptele noastre cu copiii instituționalizați, ele au o normalitate mult diferită de a noastră”, au adăugat acestea. Ioana a crescut într-un mediu violent și are mari probleme emoționale, spun sursele noastre. Din ce le-a povestit lucrătorilor sociali, Ioana a fost părăsită de mamă când avea doi ani, din cauza violenței tatălui, și a fost crescută mai mult de rudele acestuia. Maria a fost părăsită de mama ei, într-o noapte de Revelion, acasă la o mătușă. Nu s-a mai întors niciodată. Mătușa a murit în urmă cu un an, iar fetița a ajuns în sistemul de protecție. La un moment dat, mama a căutat-o, dar ea și-a refăcut deja viața în Italia, iar loc pentru Maria nu mai este. „Ele au fost private atât de mult de afecțiune, de afecțiune maternă, încât, atunci când cineva le acordă atenție – nici nu trebuie să le ofere prea multă – mediul instituțional nu este un mediu care are foarte multe de oferit, sunt puțini oameni empatici și dedicați care își fac treaba cum trebuie, v-o spun eu, un om al sistemului. Când toată viața ai fost deprivat emoțional, nimeni nu s-a uitat la tine și primești atenție de la un bărbat, în special în perioada adolescenței … ”, au continuat cu explicațiile sursele noastre. Dincolo de faptul că fetele încă nu s-au maturizat, au un istoric de viață dificil, la care se adaugă „instituții care nu-și fac treaba și, în plus, nu avem servicii reale pentru acești copii. Ei (traficanții, n.r.) știu exact unde să creeze atașamente: Maria avea poze într-o casă extrem de luxoasă. Ea nu a văzut așa ceva în viața ei. Dacă i-a dat și mâncare, i-a cumpărat haine și un parfum și i-a dat și un pic de atenție, ea este impresionată. Ei (traficanții) asta urmăresc: întâi să le impresioneze, să creeze un atașament, apoi să le manipuleze și să le exploateze”, rezumă sursele noastre rețeta prin care copiii din sistem ajung în mâinile traficanților. „Acestea sunt crime. Schilodesc oameni. Schilodesc suflete. Nu poți să închizi ochii la așa ceva”, continuă sursele. Protecția Copilului Sector 4 confirmă doar că a sesizat DIICOT. Nu dă date despre caz, spunând că se încalcă GDPR-ul Am cerut informații despre acest caz, în baza Legii 544/2001, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. DGASPC a refuzat să ofere informații despre caz, spunând că oferirea acestora ar încălca GDPR-ul. DGASPC ne-a transmis doar că a sesizat DIICOT cu privire la un posibil caz de trafic de persoane și că le oferă copiilor instituționalizați informații despre trafic, dar și consiliere psihologică: „În cazul în care reprezentanții instituției noastre identifică un copil aflat într-o situație de risc, se iau toate măsurile legale care se impun, în colaborare cu instituțiile statului”. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) ne-a transmis că speră că „demersurile începute de organele de cercetare penală vor fi finalizate cu celeritate”. ANPDCA ne-a mai transmis și că a fost informată despre caz de către DGASPC Sector 4 și că „cercetările organelor de poliție se află în desfășurare”. DIICOT a deschis dosar penal pentru trafic de minori DIICOT ne-a comunicat, la o primă solicitare privind cazul, că a deschis un dosar penal având ca obiect comiterea infracțiunii de trafic de minori, iar „urmărirea penală (etapa in rem) nefiind finalizată până la acest moment” (21 martie a.c., n.r.). Din informațiile reporterului, la DIICOT a fost audiată doar Ioana. Am revenit cu o solicitare la DIICOT în 30 martie a.c., întrebând dacă a fost audiată și Maria, dacă s-a început urmărirea penală față de vreo persoană și, dacă da, câte persoane sunt vizate în dosar. Maria a fost audiată în 14 aprilie, ne-a transmis DIICOT, care a reiterat că etapa in rem nu a fost finalizată până la acest moment, iar martori încă nu au fost audiați în acest caz. „Cum să nu fie copiii tentați să facă lucruri? ” Deprivați de afecțiune, copiii instituționalizați se confruntă și cu o lipsă a banilor, care îi împinge, de multe ori, spre prostituție sau furt, ne explică sursele din sistem. Copiii instituționalizați primesc doar 28 de lei pe lună bani de buzunar. Prea puțini ca să-și permită să mănânce o merdenea și să bea un suc mai mult de două ori pe lună sau să iasă o dată la un fast-food, să mănânce un burger cu cartofi prăjiți, așa cum fac copiii din familiile tipice. „Cum să nu fie tentați să facă lucruri? Le sunt asigurate trei mese pe zi, dar și noi avem acasă mâncare și poate poftim la ceva. Și ei sunt la fel ca noi”. Sursele noastre ne relatează cazuri în care fete cu măsură de protecție au ajuns să se prostitueze pentru lucruri. Un alt băiat cu măsură de protecție fură din magazine. Și-a justificat gestul prin faptul că și-a făcut o prietenă și nu are bani să o scoată la un suc. „Dacă vrem să aruncăm piatra, o putem arunca. Dar, dacă ne punem în locul lor, când pleacă cu o pungă de un leu când se mută de colo-colo, acelea fiind toate amintirile tale, când nu-i pasă nimănui în mod real de tine, când nu ai un loc căruia să-i spui «acasă», n-ai mamă, n-ai tată, mă întreb: ce-ți mai rămâne?”. În 13 aprilie, Guvernul Ciucă a anunțat că suma lunară primită de copiii instituționalizați pentru nevoi personale va crește de la 28 de lei la 150 de lei, prin programul „Sprijin pentru România”. Nu există încă un termen clar când va intra în vigoare măsura. *Maria și *Ioana nu sunt numele reale ale celor două copile. Am decis să protejăm și identitatea surselor din cadrul sistemului de protecție a copilului, care și-ar putea pierde locul de muncă pentru că ne-au relatat despre acest caz. Cifre neverosimile pentru copiii traficați din centre: o medie de 27 pe an 27 de copii cu măsură de protecție sunt traficați, în medie, în fiecare an, arată datele furnizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), la solicitarea reporterului. Datele par neverosimile, în contextul în care ANITP-ului i se reproșează, în rapoarte internaționale, că sunt discrepanțe în raportări, din cauză că agenția nu include constant în statistici și victimele identificate peste granițe și care, ulterior, sunt repatriate în țară. Pe de altă parte, ANITP spune că nu le sunt aduse în atenție cazurile victimelor repatriate, se menționează în raportul GRETA (Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane al Consiliului Europei) din iunie 2021. Conform datelor ANITP, în România au fost traficați, în 2016, 26 de copii din sistem, din cele 756 de victime identificate, în 2017 – 27 de copii instituționalizați, din cele 662 de victime, în 2018 – 27 de copii instituționalizați din 497 de victime, în 2019 – 43 de copii cu măsură de protecție (dintre care zece cetățeni străini) din 698 de victime, în 2020 – 22 de copii instituționalizați, din 596 de victime. Raportul de evaluare, aici. În cel mai recent raport al ANITP, publicat în 2021 și care prezintă situația traficului din 2020, se menționează că aproape jumătate din victimele identificate în 2020 sunt minori: 255 de copii din 596 de victime, dar și că, pe fondul pandemiei, a scăzut traficul de ființe umane. Interpol este de altă părere: într-o informare din iunie 2020, a atras atenția că „pandemia de coronavirus a împins victimele traficului de ființe umane și mai departe de a fi identificate și ajutate”. Datele Interpol, aici. Mai mult, Organizația Națiunilor Unite precizează că numărul real al victimelor traficului de ființe umane dintr-o țară este cu cel puțin 50 la sută mai mare față de numărul raportat oficial, iar șansele ca o victimă minoră să fie identificate sunt semnificativ mai mici decât în cazul unui adult. Totodată, Comisia Europeană anunța, în 2020, că România ocupa primul loc în topul statelor UE ca sursă a victimelor traficului de persoane. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

Negaționistul Vasile Zărnescu scapă de închisoare. Sursă imagine: incorectpolitic.ro
Eveniment

Negaționistul Vasile Zărnescu scapă de închisoare

Negaționistul Vasile Zărnescu scapă de închisoare. Ex-ofițerul SRI, prima persoană condamnată în România pentru negarea Holocaustului, în primă instanță, a scăpat de pedeapsa cu închisoarea și s-a ales doar cu un avertisment. Curtea de Apel București a decis „renunțarea la aplicarea pedepsei” și să aplice inculpatului „un avertisment”, „ca pe viitor să nu mai săvârșească alte infracțiuni”. Zărnescu a salutat decizia, scriind pe unul dintre site-urile conspiraționiste care îi publică opiniile că „mai avem justiție în România”. Directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a explicat, într-un punct de vedere la solicitarea defapt.ro, că decizia instanței reprezintă un gest de clemență, însă, dacă în următorii doi ani, Vasile Zărnescu va săvârși vreo faptă penală și va fi găsit vinovat, va sta după gratii. „La 20 de ani de la OUG 31/2002, justiția în România a confirmat, de o manieră echilibrată, existența negăriii Holocaustului în public”, a spus Alexandru Florian. Negaționistul Vasile Zărnescu scapă de închisoare. El a susținut că Holocaustul reprezintă „o născocire diabolică a organizațiilor sioniste” Curtea de Apel București a decis, joi, să desființeze parțial decizia Judecătoriei Sectorului 3, prin care Vasile Zărnescu a fost condamnat la un an și o lună de închisoare cu amânarea pedepsei și termen de supraveghere doi ani. Zărnescu a susținut, în două articole și o carte, că Holocaustul este „o născocire diabolică a organizațiilor sioniste pentru a strânge bani pe care i-au folosit pentru susținerea activităților sioniste”. Zărnescu a mai scris și că Holocaustul reprezintă „cea mai mare escrocherie imaginată de mintea jidanilor”. Condamnarea în primă instanță, din 4 februarie 2021, a reprezentat o premieră în România de la adoptarea Ordonanței de Urgență 31/2002, care vizează interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Procurorii au cerut atunci pentru Zărnescu o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare și retragerea de pe piață a cărții negaționiste a acestuia. Curtea de Apel București a decis, însă, după șase amânări, să dispună renunțarea la aplicarea pedepsei și să aplice inculpatului un avertisment „în sensul de a-l atenționa ca pe viitor să nu mai săvârșească alte infracțiuni”. Institutul „Elie Wiesel”: Justiția a confirmat existența negării Holocaustului în public. Avertismentul primit de Zărnescu va fi consemnat în cazier Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a transmis, într-un punct de vedere pentru defapt.ro, că, prin decizia Curții de Apel București, justiția a arătat clemență față de Vasile Zărnescu, dar că, dacă în următorii doi ani va săvârși vreo infracțiune, va sta după gratii. Alexandru Florian este de părere că, „la 20 de ani de la OUG 31/2002, justiția în România a confirmat, de o manieră echilibrată, existența negării Holocaustului în public”. „Institutul „Elie Wiesel" nu comentează deciziile definitive ale justiției. În dosarul privind acuzația de negare a Holocaustului de către Vasile Zărnescu, dorim însă să aducem câteva precizări, datorită caracterului inedit al soluției, dar și a reacțiilor manipulatoare ale împricinatului penal. De aceea, vom încerca să reformulăm decizia definitivă în termeni mai accesibili și mai puțin de specialitate. Vasile Zărnescu a săvârșit în publicistică trei fapte penale de negare a Holocaustului. Judecătorul a decis renunțarea la executarea pedepsei prevăzute la fond și înlocuirea ei cu avertisment. A fost un gest de clemență, prin care îi atrage atenția că, timp de doi ani, dacă săvârșește vreo infracțiune, va sta după gratii. Acest avertisment cu caracter penal va fi consemnat în cazierul judiciar al persoanei fizice, conform legii 290/2004, care la art. 9 menționează: În ceea ce priveşte persoanele fizice, în cazierul judiciar se înscriu date privind: b) renunţarea sau amânarea aplicării pedepsei, începerea, întreruperea şi încetarea executării pedepselor şi a măsurilor educative, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, înlocuirea, eşalonarea şi achitarea amenzii penale". Prin urmare, la 20 de ani de la OUG 31/2002, justiția în România a confirmat, de o manieră echilibrată, existența negării Holocaustului în public”, a transmis Alexandru Florian. Curtea de Apel București consideră că pentru negarea repetată a Holocaustului e suficient un avertisment Decizia Curții de Apel București din 31 martie 2022: „ Decizia penală nr. 326/A din data de 31.03.2022 - În temeiul art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul ZĂRNESCU VASILE împotriva sentinţei penale nr.62 din data de 04.02.2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în dosarul nr.9749/301/2020. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată și în fond rejudecând: În temeiul art.396 alin.3 din Codul de procedură penală rap. la art.80 alin.1, 2 din Codul penal, dispune, faţă de inculpatul ZĂRNESCU VASILE, renunţarea la aplicarea pedepsei, sub aspectul săvâr?irii a trei infrac?iuni de negare a holocaustului, prev. de art.6 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002, cu aplic. art.5 din Codul penal (fapta din data de 28.04.2013, site www.altermedia.info, articol intitulat „Falsitatea noţiunii de holocaustolog”), art.6 alin.1, 3 din O.U.G. nr.31/2002, cu aplic. art.5 din Codul penal (fapta din data de 11.02.2014, site www.altermedia.info, articol intitulat „Înşelătoria secolului XX”), respectiv art.6 alin.1 din O.U.G. nr.31/2002, cu aplic. art.5 din Codul penal (fapta din data de 24.11.2017, cartea intitulată „Sabin Orcan Suporter”, publicată la editura Tempus Bucureşti, expusă spre vânzare la librăria Eminescu din mun. Bucureşti). În temeiul art.81 alin.1, 2 din Codul penal, aplică inculpatului un avertisment, în sensul de a-l atenţiona ca pe viitor să nu mai săvârşească alte infracţiuni. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2022.Document: Hotarâre 326/2022 31.03.2022”. Zărnescu salută decizia instanței, scriind că „mai avem justiție în România” Într-un articol publicat pe site-ul incorectpolitic.ro, Vasile Zărnescu a scris că „am fost iertat” și că „Mai avem Justiție în România, dar, evident, este sub presiune politică!”. Zărnescu nu a scăpat prilejul ca să le ia apărarea și celor care au distribuit revista antisemită „Certitudinea” la Teatrul Național din București, la spectacolul lui Dan Puric, un fan al lui Vladimir Putin. Citește și: FOTO Publicație antisemită, distribuită la TNB înainte de spectacolul lui Dan Puric, sub ochii directorului interimar, Mircea Rusu În proces, Zărnescu s-a apărat tot negând Holocaustul În timpul procesului, Vasile Zărnescu s-a apărat de acuzațiile privind negarea Holocaustului susținând că el doar a făcut o cercetare, relativizând din nou Holocaustul. „6.000.000 de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, uciși în lagărele de concentrare. Sunt de acord cu prezentările și afirmațiile procurorului de caz. Sunt evenimente pe care domnia sa le cunoaște dintr-un anumit punct de vedere și nimeni nu poate să reproșeze pe această temă domniei sale ori Parchetului ori publiocului larg. Totuși, ținând cont de un alt punct de vedere, susținut cu argumente concrete în ambele lucrări și care răstoarnă propaganda favorabilă Holocaustului, mai avem oare de-a face cu infracțiunile indicate de OUG 31/2002?”. Într-un text publicat în 2021, în ziua când ar fi trebuit să primească prima sentință, a susținut că „escrocheria Holocaustului a fost demonstrată de multe articole chiar de presa din SUA”. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 3 a reținut că Zărnescu neagă Holocaustul în mod clar, evident și repetat Judecătoria Sectorului 3 l-a condamnat însă pe Zărnescu la 13 luni de închisoare. Instanța a reținut că Vasile Zărnescu neagă Holocaustul „în mod clar și evident”. „Contrar susținerilor inculpatului, instanța, în acord cu organele de urmărire penală, observă că faptele sale sunt tipice, că în articolele ce fac obiectul acuzațiilor formulate, existența Holocaustului este negată în mod clar și evident, iar autorul nu doar că tratează așa-zisa afacere dezvoltată pe memoria victimelor Holocaustului, ci chiar pune semnul egalității între Holocaust și această așa-zisă afacere, susținând, așadar, că Holocaustul nu este altceva decât o născocire în scopul strângerii de fonduri, echivalând cu cea mai mare escrocherie a secolului al XX-lea. Nici apărările inculpatului potrivit cărora în anumite articole publicate ar face doar trimitere la opiniile altor autori, că în realitate nu a negat Holocaustul, ci este vorba doar de o documentare științifică a acestui eveniment istoric, iar O.U.G. 31/2002 ar fi neconstituțională, întrucât ar încălca dreptul la liberă exprimare, nu pot fi argumente de natură să conducă la exonerarea de răspundere penală a persoanei acestuia. (...) exercitarea unei propagande naționalist-șovine reprezintă, în esență, o manifestare abuzivă a drepturilor și libertăților de mai sus. Dimpotrivă, tolerarea unor asemenea fapte ar contraveni tuturor dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției referitoare la libertatea conștiinței, libertatea de exprimare și tratatelor internaționale privind drepturile omului, precum și prevederilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind libertatea de gândire, de conștiință și de religie", se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Sectorului 3, consultată de jurnalistul Defapt.ro. În curs de actualizare

Persoanele simptomatice COVID nu se testează, o consecință a relaxărilor, atrage atenția dr. Beatrice Mahler. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Persoanele simptomatice COVID nu se testează VIDEO Capcana relaxărilor. Dr. Beatrice Mahler: Sunt persoane simptomatice COVID care nu vin să se testeze, ca să-și continue munca  

Relaxările în vigoare în România de o săptămână au dat naștere unui alt fenomen: persoanele simptomatice COVID nu se testează, ca să nu fie nevoite să-și întrerupă munca. Avertismentul a fost lansat de dr. Beatrice Mahler, managerul Institului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, într-o declarație pentru defapt.ro. Riscul este că aceste persoane simptomatice pot îmbolnăvi și persoane cu comorbidități, care riscă să-și piardă viața din cauza coronavirusului. Citește și: Rafila se spală pe mâini de relaxarea măsurilor anti-COVID și pasează vina doar la Guvern: „Eu am propus eliminarea etapizată a restricțiilor”. Între timp, în România s-au dublat cazurile noi de ieri până azi Persoanele simptomatice COVID nu se testează și continuă să meargă la muncă - noua realitate a relaxărilor Defapt.ro: Suntem la o săptămână de la renunțarea la restricții și vedem o creștere ușoară a numărului de cazuri de COVID. Au început să se vadă efectele relaxării în spital sau credeți că se vor vedea? Dr. Beatrice Mahler: „În acest moment, nu pot să spun că vedem acest trend, sper să nu crească numărul de cazuri în spital și, sigur, lucrurile sunt discutabile, dar oamenii, în marea lor majoritate, au renunțat la măsurile de protecție, deși, din păcate, cel puțin pentru București, transmiterea comunitară este intensă și precauția ar trebui să fie cuvântul de ordine. Era de așteptat să avem o creștere ușoară a numărului de cazuri de COVID după excluderea restricțiilor. Mai există un fenomen de care cu siguranță trebuie să ținem cont, și anume persoanele care în acest moment sunt simptomatice, dar nu mai vin să se testeze, pentru că declararea contacților, deși este urmărită, nu mai este atât de riguros respectată de populație și cu siguranță la persoanele care au forme asimptomatice sau ușor simptomatice există, și știu acest lucru, dorința de a evita diagnosticul pentru a-și continua activitatea. E un lucru riscant, pentru că virusul este același, riscul de a îmbolnăvi persoane cu comorbidități există, persoane care pot avea evoluție severă și care încă își pierd viața din varii motive: fie că nu și-au făcut vaccinul, fie că n-au mai trecut prin boală, fie că bolile pe care le au sunt atât de severe, iar organismul nu a format anticorpi care să intervină în momentul în care organismul ia din nou contact cu boala fac ca evoluția acesteia să fie severă. Suntem într-un moment delicat, aș spune, din acest punct de vedere, depinde foarte mult de conștiința fiecărei persoane care ar trebui să fie maximală, mai mult decât atunci când autoritățile încercau să regleze aceasta prin măsuri și restricții”. Joi, au fost raportate 4.033 de cazuri noi, cu 120 mai multe decât miercuri. 3.287 de pacienți cu COVID sunt internați în spitale, iar 502 la terapie intensivă. Au fost raportate 63 de decese, dintre care 27 survenite anterior ultimelor 24 de ore.

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost
Internațional

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost, în timp ce rachetele rușilor lovesc orașul. Vera Lytovchenko spune, într-un interviu pentru defapt.ro, că ea a decis să reziste în oraș și încearcă să-i ajute pe ucrainenii care au rămas. Acum, organizează strângeri de fonduri pe rețelele de socializare pentru oamenii din Harkiv. A început să cânte în adăpostul aflat în subsolul blocului ei pentru ca sunetul viorii să acopere bombardamentele, dar și ca cei apropiați să știe că este încă în viață. Imaginile cu Vera (în ucraineană se citește „Vira”) au devenit virale pe rețelele de socializare. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Violonistă din Harkiv cântă în adăpost: Înainte de război, eram muziciană. Am început să cânt pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute Am vorbit cu Vera Lytovchenko săptămâna trecută, când Harkivul nu trecuse încă prin cel mai sever bombardament, care a dus la moartea a câteva sute de oameni și la distrugerea centrului istoric și la prăbușirea câtorva cartiere. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev Bombardamentele se opriseră la ora 05.00 dimineața, iar ea urcase să-și ude florile și să se spele pe cap. Lucruri dintr-o altă viață, viața de dinainte de război. „Înainte de război”, îmi spune Vera, „eram muziciană, Cânt la vioară de șapte ani, în orchestra Harkiv Opera Theatre, și eram profesoară de muzică la Universitatea Națională de Arte din Harkiv”. A început să cânte în adăpost inspirată de o elevă a ei de 18 ani, care a cântat la metrou, în timp ce oamenii fugeau de bombe. A impresionat-o așa de mult încât a plâns. „Mașa, dacă mă vezi, să știi că te iubesc”, se oprește Vera un moment. „Am început să cânt la vioară pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute. Și pentru prietenii mei, care sunt în alte locuri, în alte orașe, ca să-i sprijin și să le dau de veste că sunt în viață și că sunt puternică”, spune Vera. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) „M-am temut că voi muri. Acum, mă îngrijorez pentru prietenii mei” Vera își petrece nopțile în adăpostul din subsolul blocului ei din prima seară de război. În dimineața zilei de 24 februarie, a fost trezită din somn de bubuituri și ea a crezut, ca toți cunoscuții ei, că sunt petarde sau artificii. Nimeni n-a crezut că rușii îi vor invada. „Nu ne-am așteptat deloc, nu ne vine să credem că se întâmplă. Pe 24 februarie, în noaptea aceea, m-am trezit și m-am gândit că e vreun foc de artificii sau dă cineva cu petarde. Mă gândeam ... ce tâmpit se apucă să dea noaptea cu petarde?! Și toți prietenii mei și cunoscuții mei – cu toții suntem surprinși că se întâmplă”, spune Vera. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși Se îngrijorează mereu pentru cunoscuții ei, care au ales aproape toți să rămână în oraș. „M-am simțit în pericol, m-am temut că voi muri. Acum, nu mai sunt așa de înfricoșată. Sunt nervoasă, mă îngrijorez pentru prietenii mei din Harkiv și pentru cei care au plecat spre alte țări. Le scriu des, de multe ori pe zi, iar în timpul bombardamentelor, din 10 în 10 minute - „ești bine?”. Vreau să fiu puternică, să ajut pe cât de mult pot. „Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, mormintele familiei mele” O întreb pe Vera Lytovchenko dacă s-a gândit să plece din Harkiv. Îmi răspunde hotărâtă că s-a gândit la asta, dar a decis să nu facă asta. „M-am gândit la asta și am decis că nu voi pleca. Este pământul meu. Este orașul meu natal. Toată familia mea este din Harkiv și din zona Harkivului. De ce ar trebui eu să plec de pe pământul meu? Bunica mea a stat aici în timpul ocupației (naziste, n.r.) , în 1941-1943, deci și eu pot să stau aici și ii voi ajuta pe oamenii care nu pot pleca. Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, teatrul meu, mormintele familiei mele, este mormântul mamei mele – nu le pot lăsa. Voi rămâne aici și îi voi ajuta pe toți cei pe care pot (îi trmură vocea). Voi sta aici. Pot să rezist”, spune Vera. În cele din urmă, nici blocul Verei nu a scăpat de rachetele rușilor. Apartamentul ei a fost afectat de bombardamentele de acum trei zile. Vera este bine și încă strânge ajutoare pentru oameni. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Cel puțin 450 de oameni au murit sau au fost răniți, de la începerea războiului, în Harkiv, este estimarea Human Rights Watch, citată de NEXTA. Harkiv este al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, cu peste 1,5 milioane de locuitori. During first 11 days of the war in #Kharkiv 450 civilians were allegedly killed or woundedThis was reported by Human Rights Watch. The organization recorded use by Russia of cluster munitions and explosives with a large area of destruction in densely populated areas of Kharkov. pic.twitter.com/qOcZdGACJ2— NEXTA (@nexta_tv) March 18, 2022

Cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii uciși de ruși. Sursă: Twitter The Ikyiv Independent
Internațional

Cărucioare de copii în mijlocul Lvov-ului

109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii ucraineni omorâți de soldații ruși de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie. Imaginea a fost publicată pe contul de Twitter al publicației The Kyiv Independent. 109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria copiilor ucraineni omorâți de ruși Vineri, în centrul orașul Lvov (Liov) au fost așezate 109 cărucioare de copii, în memoria copiilor uciși de ruși în războiul pornit împotriva Ucrainei, din 24 februarie. ⚡️Strollers have been put in central Lviv on March 18, representing the number of children killed in Russia's war against Ukraine.According to Prosecutor General’s Office, Russian forces have killed 109 children and injured more than 130 since Feb. 24. ? Asami Terajima pic.twitter.com/OGtrIsElHi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev – 55, Harkiv – 34, Donețk – 26, Cernihiv – 29, Nikolaev – 20, Jitomir – 15, Sumî – 14, Herson – 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente

Precizările DSU despre platforma de monitorizare: Proiectul va continua. În imagine, șeful DSU, Raed Arafat. Sursă: Facebook
Eveniment

Precizările DSU despre platforma de monitorizare

Precizările DSU despre platforma de monitorizare a fake news: proiectul va continua, după scandalul public izbucnit săptămâna trecută, din cauza unui narativ care asocia criticile aduse președintelui Iohannis cu propaganda Kremlinului. Într-un răspuns transmis la solicitarea defapt.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) spune că proiectul este inițiat de societatea civilă și nu va beneficia de finanțare guvernamentală. DSU nu menționează care a fost implicarea sa în discuțiile care au avut loc până în prezent referitoare la inițiativă, ci spune doar că și instituția va beneficia de recomandările făcute în cadrul proiectului, „urmând ca acestea să fie analizate și eventual valorificate în mesaje și la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență”. Departamentul pentru Situații de Urgență mai spune și că „se delimitează” de acuzațiile că proiectul ar încerca limitarea libertății de exprimare. Precizările DSU despre platforma de monitorizare: Proiectul va genera recomandări în domeniul combaterii fake news Proiectul privind monitorizarea fake news, asumat public de ONG-ul Global Focus Research, va continua, reiese dintr-un răspuns al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), la solicitarea defapt.ro. „Altfel spus, acest proiect inițiat de societatea civilă va genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false, urmând ca acestea să fie analizate și, eventual, valorificate în mesaje și de la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență. Precizăm că aceste recomandări nu vizează exclusiv Guvernul, ci și societatea civilă și patronatele”, arată DSU, în răspunsul transmis defapt.ro. DSU mai spune că platforma va fi independentă și nu va beneficia de bani de la Guvern. „Totodată, menționăm că activitatea experților media din cadrul ONG-urilor este independentă de funcționarea și structurile Guvernului. De asemenea, pentru mecanismul descris anterior nu există finanțare guvernamentală”, mai susține DSU. DSU spune că ONG-urile au venit cu propunerea unor „mecanisme tehnice” care să semnaleze articolele care „pot crea panică în rândul populației” Departamentul pentru Situații de Urgență spune că discuțiile „care fac obiectul comunicării publice, în scopul de a semnala cetățenilor știrile false ce pot produce panică în rândul acestora” au început încă de la declanșarea războiului din Ucraina. DSU vorbește despre „conlucrarea eficientă între instituțiile statului și societatea civilă” în contextul crizei umanitare și că „reprezentanți ai societății civile și-au arătat disponibilitatea de a sprijini autoritățile statului (...) prin punerea la dispoziție a unor mecanisme tehnice informaționale capabile să semnaleze articole care, odată intens distribuite pe rețelele de socializare, pot crea panică în rândul populației”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu menționează care a fost implicarea sa în discuțiile privind platforma de monitorizare. Mai jos, puteți citi explicațiile DSU, transmise la solicitarea defapt.ro: Răspunsul DSU la solicitarea defapt.ro, despre platforma de monitorzare a fake news, care a iscat un scandal public. Cum a izbucnit scandalul Reamintim că, în 11 martie, Profit.ro a publicat un text în care a relatat că Executivul, DSU și CNA, împreună cu mai multe ONG-uri, ar lucra la o platformă care monitorizează propaganda pro-rusă, în contextul războiului din Ucraina. Unul dintre narativele analizate lega de propagandă și criticile aduse președintelui Iohannis și premierului Ciucă. Guvernul și CNA au negat orice implicare, iar Raed Arafat, șeful DSU, alături de șefa ONG-ului Global Focus Research, au acuzat o dezinformare. Documentul pe baza căruia a scris Profit a fost obținut și de defapt.ro, iar în acest document narativul respectiv există. Global Focus a publicat un comunicat în care a susținut că narativele discutate nu erau variantele finale. Defapt.ro a încercat în mod repetat să ia legătura cu Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus, fără succes. ActiveWatch, care era implicat ca voluntar în proiect, a anunțat că se retrage complet din colaborare. Citește mai multe aici: Defapt.ro a vorbit cu actorii din spatele platformei de monitorizare a fake news. Concluziile: asocierea lui Ciucă și Iohannis cu incompetența și corupția, considerată propagandă pro-rusă; Arafat și Oana Popescu-Zamfir nu dau explicații

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. 56% au această părere. În imagine, Kievul bombardat miercuri dimineață. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Ucrainenii scopul Rusiei este să omoare poporul

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Asta cred 56 la sută dintre ucraineni, conform unui sondaj de opinie publicat de agenția Ukrinform. Doi la sută din populația ucraineană crede în propaganda Moscovei: că armata rusă a intrat în Ucraina ca să protejeze nativii ruși din țară. Citește și: Cum a distrus corupția armata rusă: mâncarea servită soldaților de către oligarhul lui Putin, mai rea decât cea a pușcăriașilor. Rusia va cumpăra rații din China, deși sunt parțial necomestibile Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Opinia, împărtășită de 56 la sută din oameni 56 la sută dintre ucraineni sunt de părere că principalul motiv pentru care Rusia a invadat Ucraina este să omoare poporul ucrainean. Opinia este răspândită în toate regiunile Ucrainei. Cealaltă jumătate a populației crede că Moscova a invadat Ucraina ca să o ocupe și ca să o încorporeze în Rusia. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate Între 15 și 17 la sută dintre ucraineni consideră că Moscova a atacat Ucraina ca să împiedice aderarea țării la NATO sau ca să îi schimbe parcursul politic. 10 la sută sunt de părere de principalul scop al războiului Rusiei este să distrugă infrastructura militară din Ucraina. Doi la sută dintre respondenții ucraineni cred propaganda Moscovei: că soldații ruși au intrat în Ucraina ca să protejeze populația rusofonă, mai arată sondajul citat de Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 30 la sută dintre ucraineni vor să lupte cu rușii și să abandoneze negocierile. Peste 80 la sută vor să recupereze Crimeea și regiunile separatiste Sondajul de opinie mai arată că ucrainenii se împotrivesc în foarte mare măsură ca Ucraina să cedeze Rusiei Crimeea și regiunile separatiste din est. Astfel, 86 la sută sunt de părere că Ucraina trebuie să lupte pentru eliberarea Donbasului de influența rusă, iar 80 la sută vor să recupereze Crimeea, ocupată de ruși din 2014. O treime dintre ucraineni crede că ar trebui abandonate negocierile cu Rusia și ar trebui ca țara să lupte pentru eliberarea tuturor teritoriilor de sub ocupația rusă. Doar 1 la sută din populație a răspuns că este susține cererile formulate de Rusia în negocierile de pace: neutralitate, demilitarizare, cedarea teritoriilor din estul țării și Crimeea. Sondajul a fost efectuat de Rating Sociological Group și au răspuns 1.200 de ucraineni. Nu au răspuns cei din Donbas și Crimeea. Citește și: Lavrov susține că negocierile de pace „nu sunt ușoare”, dar este „speranță pentru compromis”. În acest timp, Rusia bombardează fără milă orașele ucrainene, omorând civilii This is what a school in #Mariupol looks like after a #Russian missile strike. pic.twitter.com/n9XW65bh3i— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022

Medicamente cu iodură de potasiu autorizate în România. În imagine, medicamentul produs de Antibiotice Iași. Sursă: antibiotice.ro
Justiție

Medicamente cu iodură de potasiu autorizate în România

În România au autorizație de punere pe piață trei medicamente cu iodură de potasiu. Nici unul din aceste medicamente nu poate fi cumpărat din farmacie „la liber”, precizează Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), într-un răspuns la solicitarea defapt.ro. Iodura de potasiu nu se administrează preventiv, având numeroase reacții adverse grave. În cazul unui posibil accident nuclear, administrarea comprimatelor de iodură de potasiu se face doar în primele ore și doar la recomandarea autorităților, conform unui avertisment emis de Institutul Național de Sănătate Publică. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV – scenarii neprobate Trei medicamente cu iodură de potasiu, autorizate în România. Unul se eliberează cu prescripție medicală, celelalte se dau populației în caz de accident nuclear În prezent, în România sunt autorizate trei medicamente care au ca substanță activă iodură de potasiu (DCI - KALII IODIDUM): „JODID 100 micrograme comprimate;IODURA DE POTASIU G.L. PHARMA 65 mg comprimate ;IODURA DE POTASIU ATB 65 mg, comprimate”, precizează Agenția Națională a Medicamentului, într-un răspuns la solicitarea defapt.ro. Medicamentul „Jodid este indicat în prevenția/tratamentul gușii cauzată de deficitul de iod; el se găsește în prezent în farmacii și poate fi eliberat doar pe baza unei prescripții medicale, iar dozele sunt stabilite individual de către medic, pentru fiecare pacient. Iodura de potasiu G.L. Pharma 65 mg și Iodura de potasiu ATB 65 mg sunt medicamente indicate a fi utilizate în urma accidentelor nucleare cu eliberare de izotopi radioactivi de iod pentru prevenția absorbției iodului radioactiv în tiroidă, după ingestia sau inhalarea respectivei substanțe. Conform informării Ministerului Sănătății, în cazul unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de Iodură de Potasiu se face doar în primele ore, iar Ministerul Sănătății organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică”, atrage atenția Agenția Națională a Medicamentului. Reacții adverse periculoase ale iodurii de potasiu: inclusiv tiroidite, hipotiroidism indus de iod, gușă nodulară și boli autoimune Agenția Națională a Medicamentului a reiterat, ca și Ministerul Sănătății și INSP, că iodura de potasiu „trebuie administrată doar sub controlul autorităților competente și în niciun caz preventiv”. „Reacțiile adverse pot fi reacții de hipersensibilitate, cum sunt erupții cutanate tranzitorii, edemul glandelor salivare, cefalee, bronhospasm, tulburări gastro-intestinale; acestea pot fi uşoare sau severe ca intensitate şi pot fi dependente de doză. Au fost raportate de asemenea hipertiroidism, boli autoimune (Graves şi Hashimoto), guşă nodulară toxică şi hipotiroidism indus de iod, hiperactivitate tiroidiană, tiroidită, mărirea glandei tiroide cu sau fără dezvoltarea mixedemului”, a precizat ANMDMR, într-un răspuns pentru defapt.ro. INSP le-a recomandat oamenilor să nu ingereze sare iodată sau alte suplimente care conțin iod, în locul pastilei de iodură de potasiu INSP a făcut un apel către populație să nu facă stocuri de iodură de potasiu, pentru că „administrarea se face doar la recomandarea autorității centrale de sănătate publică și în concentrația stabilită de aceasta”. Totodată, INSP a recomandat oamenilor să nu ingereze „sare iodată în cantități nerecomandate sau alte suplimente alimentare care conțin iod, în locul pastilei de Iodură de Potasiu”. Antibiotice Iași produse 30 de milioane de pastile cu iodură de potasiu. MS nu a explicat urgența Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat acum o săptămână, că Antibiotice Iași va produce 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu, care vor fi distribuite populației prin primării, apoi prin medicii de familie. Citește și: România produce 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu, anunță Rafila. MS: Nu se ia preventiv Precizările inițiale ale lui Rafila au venit în contextul în care românii începuseră să-și facă stocuri de iod, după ce rușii au atacat centrala nucleară de lângă Zaporojie, și să consume substanța preventiv. Marți, Rafila a anunțat că deja au fost produse 15 milioane de pastile cu iodură de potasiu și că „lucrul complicat va fi ca fiecare familie din România să poată să aibă acces rapid la iodura de potasiu”. Totuși, ministrul Sănătății nu a precizat nici atunci, nici ulterior, care este urgența de a avea acest număr de pastile gata pregătit.

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Raed Arafat, interesat de platformă, nu a ieșit decât să acuze știrile false, fără să explice rolul DSU în această platformă. Sursă imagine: Facebook
Eveniment

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor, până la urmă? Care este implicarea Guvernului și a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU)? Ce a urmărit această platformă? Urma ea să fie folosită inclusiv pentru suspendarea unor site-uri? Sunt cele mai importante întrebări asupra platformei de monitorizare a dezinformărilor, subiect semnalat public de Profit.ro. Actorii care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri, DSU și reprezentanta ONG-ului Global Focus Research, nu oferă, însă, răspunsuri clare. Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma, membru CNA, care a participat la discuții, și cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Toma a spus că a participat la discuții ca „persoană fizică”. Codreanu a declarat că a fost contactat de ONG-ul Global Focus Research, care a propus crearea unui grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul pentru combaterea știrilor false, deci, din câte știe el, inițiativa ar aparține acestora. Pe de altă parte, din declarațiile lui Codreanu, dar și alte unei alte surse din zona ONG cu care a discutat defapt.ro, un interes foarte mare pentru proiect a exprimat Raed Arafat, șeful DSU. Documentul de la care a pornit scandalul prezintă, între cele șase exemple de narative de dezinformare, și asocierea președintelui Iohannis și a premierului Ciucă cu incompentența drept fake news. Îl puteți consulta mai jos, în text. Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Nici DSU, nici Oana Popescu-Zamfir nu vor să explice ce e cu ea Actorii principali care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri în spațiul public sunt Global Focus Research, ONG-ul care și-a asumat proiectul, imediat după scandalul iscat în spațiul public, și Departamentul pentru Situații de Urgență. Din sursele defapt.ro, Raed Arafat ar fi fost foarte interesat de implementarea acestui proiect, iar, după ce vineri a izbucnit scandalul, și-ar fi exprimat nemulțumirea în mod repetat, în mai multe întâlniri și ședințe. De altfel, Arafat a avut o ieșire pe Facebook, în care a preluat o știre News.ro care îl citează, în care a susținut că reacțiile publice apărute sunt bazate pe „o știre falsă”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu a răspuns, până în prezent, solicitării defapt.ro, care a cerut detalii despre implicarea DSU în acest proiect. Citește și: Arafat: O încercare de a combate ştirile false a fost aproape distrusă de o ştire falsă Nici Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus Research, nu a răspuns nici la emailul cu întrebări, trimis vineri de jurnalistul defapt.ro. Luni, Oana Zamfir-Popescu, contactată de defapt.ro, a fost de acord cu o discuție stabilită pentru luni seară. Totuși, la momentul apelului, aceasta a răspuns, susținând la telefon că nu aude jurnalistul, iar apoi nu a mai răspuns nici la apelul Defapt.ro, nici la mesajul transmis pe Whattsapp. Ea a scris, însă, pe Facebook, atacând ONG-urile care au criticat inițiativa, spunând că ce a publicat Profit este o dezinformare. Vineri, mai multe ONG-uri, între care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, au semnat un comunicat în care au cerut Guvernului „să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și indiferent de cine este inițiatorul demersului să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia”. Citește și: Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor Cum arată schița proiectului Defapt.ro a consultat documentul de la care a pornit vineri subiectul Profit. În această variantă a documentului, intrata în posesia Defapt.ro, nu apar instituțiile care ar fi implicate în proiect, ci este prezentată „schema logică din spatele arhitecturii cercetării cantitative”. În document se menționează că au fost alese „cele mai relevante șase narative de dezinformare din România care au legătură cu actuala criză și care pot fi susținute de instanțele de comunicare în contextul crizei din Ucraina”. Între aceste narative, care într-adevăr sunt prezente în publicațiile de propaganda pro-rusă, a fost introdus și narativul „Palierul de decizie de la București este corrupt”. Referitor la acest narativ, Global Focus Research a menționat, vineri, că „mecanismul nu este definitiv”, fără îl catalogheze drept fals, în timp ce Oana Popescu-Zamfir a vorbit direct despre „dezinformare”, într-o postare publicată pe Facebook. Cele șase narative propuse în acest document sunt: 1. „Palierul de decizie de la București este corrupt” (preluare cu grafia din document, n.r.) 2. „Lipsa de legitimitate a intervenției României în sprijinul Ucrainei” 3. „România este o colonie a Vestului” 4. „NATO/EU sunt slabe” 5. „Democrația de tip vestic a eșuat” 6. „NATO a provocat Rusia”. Mai jos, consultați documentul intrat în posesia defapt.ro: Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro CNA și Guvernul neagă orice implicare în proiect Profit.ro a scris vineri că platforma ar fi o inițiativă a Guvernului și a DSU, împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), la care participă și câteva ONG-uri. Acestea erau: Global Focus Research, Mediawise, Active Watch. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a răspuns la solicitarea trimisă pe Whattsapp de jurnalistul defapt.ro doar după ce Global Research și-a publicat pe Facebook comunicatul. Guvernul a transmis, la solicitarea defapt.ro, că nu are nici o implicare în proiect și că nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat: „Proiectul, inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific” Profit.ro citează și un email transmis de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relații publice din ministere, care spune că DSU a „coagulat” într-un grup de lucru ONG-uri și pe CNA. CNA a publicat, vineri, pe site, o dezmințire, cum că nu a fost solicitată să participe la o astfel de inițiativă. Într-un punct de vedere trimis la solicitarea defapt.ro, CNA a reiterat că „nu a primit nici o solicitare sau invitație de a lua parte la o astfel de inițiativă și nici nu este implicată într-un asemenea proiect. „Menționăm că CNA este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, reglementarea presei online neintrând în sfera de competență a Consiliului”, a mai transmis CNA, la solicitarea defapt.ro. Mircea Toma, membru CNA, spune că a participat la discuții „pe persoană fizică” La discuțiile privind platforma de monitorizare a participat Mircea Toma, membru CNA. Contactat de defapt.ro, acesta a spus că a participat doar „ca persoană fizică”. Mircea Toma a declarat, pentru defapt.ro, că în textul Profit sunt „mai multe informații false”, cum ar fi că „nu există relație instituțională cu nimeni”, „nici cu CNA”. Acesta a spus că proiectul a pornit într-un grup de activiști pentru ajutarea refugiaților, de la o discuție despre dezinformare. „A fost o idee formulată de un grup mare de persoane și instituții care erau implicate în ajutarea refugiaților, erau vreo o sută și ceva de oameni, voluntari și ONG-uri. A fost un subiect pe dezinformare și s-a oferit organizația Global Focus să încerce să facă un instrument prin care să poată monitoriza online (…) A fost o întâlnire cu un grup de persoane care aveau idee ce înseamnă analiză de discurs si au fost lansate solicitări către actorii interesați să trimită cuvinte-cheie care ar putea fi folosite în subiectul asta. Beneficiarul principal ar fi fost presa și publicul general. Informațiile erau utilizate pentru a comunica mai eficient, pentru a dezarticula minciunile. Este o campanie de dezinformare care are ca scop să oprească un proiect care nu avea legătură cu cenzura guvernamentală, nu identifica persoane, ci discursuri în spatiul public”, a declarat Mircea Toma pentru defapt.ro. El a mai spus că „am fost ca persoană fizică, pentru că am fost la gară cu niște ajutoare , am văzut discuția despre analiza asta și am zis că pot să dau și eu niște idei. A fost o discuție online marțea asta la care am fost și au fost prezentate două aplicații”. (E vorba despre cele două aplicații la care face referire comunicatul Global Focus – Pulsar și CrowdTangle, n.r.). Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma vineri, 11 martie. Ionuț Codreanu, ActiveWatch: Global Focus ne-a contactat cu dorința de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul Active Watch a precizat, vineri, după publicare textului în Profit, că „nu a susținut, nu susține și nu va susține cenzura guvernamentală”. ActiveWatch a precizat atunci, pe Facebook, că participa la inițiativă doar în regim de voluntariat și că a decis, ca urmare a reacției publice, să se retragă complet din proiect. Defapt.ro a discutat, luni, cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Întrebat cui știe că îi aparține inițiativa, a precizat că el a fost contactat de Global Focus, cu „dorința exprimată de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul, să monitorizeze și să anticipeze acele subiecte care se pot transforma în fake news și pe care Guvernul ar trebui să le demonteze, să vină cu explicații”. Codreanu a spus că, „în înțelegerea mea inițială și cum au decurs cele două-trei discuții principiale, nu era vorba despre a stabili ce este fals sau adevărat, ci a vedea care sunt subiectele care pot inflama și genera panica în populație, plecând de la experiența din pandemie, când aveam acel grup anonim de Comunicare Strategică, era gândită această colaborare ca să fie în amonte, să poți să anticipezi și autoritățile să aibă o reacție”. Reprezentantul ActiveWatch a spus că „apele erau separate” atunci când s-au inițiat discuțiile. „ Da, au participat și persoane din departamente de comunicare, dar acele întâlniri erau ale ONG-iștilor care discutau chestiuni metodologice”. Codreanu: „Dacă aș fi știut că facem o analiză să dea bine Guvernul, nu aș fi fost vreodată de acord. A fost o chestiune de transpunere” Ionuț Codreanu a mai spus că „nici vorbă” ca documentul publicat de Profit să fie final. Referitor la narativul cu Iohannis și Ciucă, acesta a declarat că „tema ne-a fost explicată de unul dintre autorii de la Global Focus, era ideea de „corrupted government” – să arate preocuparea cetățenilor legată de lipsa de transparență, de problemele de guvernanță și legitimitate, astfel încât Guvernul să știe la ce să răspundă cu informații prompte, cu transparență. Nici o secundă nu a fost discuția de a fi o temă de protejare a imaginii Guvernului. Dimpotrivă, Guvernul trebuia să vadă în timp cât de cât real care sunt subiectele pe care publicul consideră că nu le comunică, unde eșuează, unde este incompetent ș.a.m.d. astfel încât să vină cu o comunicare clară, ce resurse se alocă, fix ce nu am avut în pandemie. Așa ne-a fost explicat, dacă aș fi știut că facem o analiză ca să dea bine Guvernul, nu … nu aș fi fost vreodată de acord cu așa ceva. A fost o chestiune de transpunere tocmai pentru că a fost făcută pe repede-înainte”, a comentat Codreanu. Reprezentantul ActiveWatch a mai spus că, dacă, dacă l-ar fi contactat direct cineva din Guvern, nu ar fi „exclus din start, dar să fie foarte clari termenii de colaborare”. „Noi am fost de bună-credință, am zis să ascultăm să vedem ce se propune, nu am fi participat la un proiect care să propună blocare de platforme, fix cu două zile înainte am ieșit să semnalăm abuzul la Aktual24”, a mai declarat Codreanu, spunând că ActiveWatch s-a implicat voluntar pentru că „nu am vrut să luăm bani de la Guvern”. Codreanu a menționat și că „DSU înțeleg că ar fi vrut să ajute” și că „un astfel de demers ar fi presupus niște resurse si ar fi trebuit să vină prin departamentele Guvernului”. Întrebat de ce ActiveWatch a decis să se retragă complet din proiect, Codreanu a spus că „dacă ți s-a pus eticheta de cenzor, ai o decizie de luat: fie îți asumi eticheta, fie te retragi la timp, ca să nu mai încurajezi narativul, asta le-am explicat și colegilor din ONG-uri”.

Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Sursă imagine: Twiiter NEXTA
Eveniment

copii ucraineni omorati de rusi

Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de ruși în cele 20 de zile de război, este bilanțul anunțat de procurorul general al Ucrainei, relatează Ukrinform. Cel puțin cinci copii ucraineni își pierd zilnic viața în bombardamente, este estimarea autorităților. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official) Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de ruși. Peste 100, răniți Până în dimineața zilei de 15 martie, soldații ruși au omorât 97 de copii și au rănit peste 100, arată procurorul general, într-o declarație pe Telegram. Cei mai mulți copii care au căzut victime rușilor sunt din Kiev, Harkov, Donețk, Sumî, Herson, Nikolaev, Jîtomîr. Cel puțin cinci copii își pierd zilnic viața îm bombardamente, de când a început războiul, în 24 februarie. Au fost bombardate peste 400 de instituții de învățământ, dintre care 59 au fost complet distruse. Destruction of #Russian occupiers near #Kyiv Video posted by Anton Gerashchenko, Advisor to the Minister of Internal Affairs of #Ukraine pic.twitter.com/CnbwQ33yZC— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Citește și: Măștile au căzut: botoxatul de la Kremlin este doar un ucigaș de copii Cel mai mare număr de instituții de învățământ distruse este în regiunea Donețk - 119, în regiunea Harkov - 50, în regiunea Nikolaev - 30, în regiunea Sumî - 28, în regiunea Kiev - 35, în regiunea Herson - 21 și în orașul Kiev - 24. Au fost bombardate și 11 centre de reabilitare, inclusiv pentru copii cu dizabilități. Datele anunțate de Biroul Procurorului General nu sunt finale. Autoritățile încurajează ucrainenii să raporteze orice crimă de război la care au fost martori aici. ❗️More than three million refugees have left #Ukraine since the beginning of the war, AFP reports, citing UN data. pic.twitter.com/labRvVph6s— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul. Sursă imagine: Facebook CFR Călători
Eveniment

refugiatii gratuitate la transportul cu trenul

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România. Guvernul urmează să adopte, sâmbătă, în ședință, o hotărâre prin care refugiații ucraineni pot circula gratuit cu trenurile CFR în România. Deși ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat din 1 martie că refugiații beneficiază de gratuitate, până în prezent nu a fost adoptat un act normativ în acest sens. CFR Călători a anunțat în 3 martie, într-un comunicat de presă, că „are convingerea” că toate persoanele din Ucraina au putut călători cu trenul gratuit în România, deși mai mulți voluntari au semnalat pe Facebook că s-au mai confruntat cu probleme la urcarea refugiaților în trenuri. Citește și: Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România, oficial Sâmbătă, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, se află proiectul de Hotărâre privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Consultați proiectul AICI. Proiectul prevede că cetățenii străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de gratuitate la toate călătoriile efectuate cu operatorii de transport feroviar, la tren de rang Regio sau Interregio, clasa a II-a, loc pe scaun, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate, a documentelor temporare de identitate, rezidență sau a permiselor eliberate de autoritățile române. Decontarea contravalorii legitimațiilor de călătorie gratuită se face din bugetul Autorității pentru Reformă Feroviară. Gratuitate și pentru refugiații care trec cu bacul în România, dar și pentru cei care folosesc mașini De gratuitate beneficiază și refugiații care trec cu bacul prin punctul internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucraineană dintre localitățile Isaccea și Orlivka. Și transportul rutier pentru refugiați este gratuit în România, conform proiectului de hotărâre. Comitetul județean pentru situații de urgență stabilește „capacitățile de transport disponibile”, pe baza informațiilor transmise de primării sau consiliile județene. „Stabilirea operatorului de transport rutier de persoane se face în mod transparent, în funcție de ordinea de înregistrare a disponibilității, timpul de disponibilizare al autovehiculelor și capacitatea de transport care poate asigura nevoile de transport”, precizează hotărârea citată. Transportul rutier este decontat de Ministerul Transporturilor, în urma unei solicitări depuse de transportator, cu sumele: 0,2 lei/persoană/km, pentru transport național, respectiv 0,4 lei/persoană/km, pentru transport internațional. Grindeanu a promis gratuitate din 1 martie. O hârtie oficială nu a fost emisă În 1 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a declarat că refugiații vor avea gratuitate la transportul cu trenul în România. În 3 martie, CFR Călători a precizat, într-un comunicat, că „nu poate dispune modalitatea de tarifare”, dar că „are convingerea că nu există nici o persoană refugiată care să nu fi avut acces în trenurile CFR Călători sau a cărui călătorie să fie întreruptă/ condiționată de documentele de transport prezentate”. Precizările CFR veneau în contextul în care unii voluntari semnalau pe Facebook probleme la îmbarcarea refugiaților în trenuri. Ulterior, în Gara de Nord, CFR Călători a deschis o casă de bilete prioritară pentru refugiați, care este deschisă șapte zile din șapte.

ActiveWatch se retrage din platforma de monitorizare
Eveniment

ActiveWatch se retrage din platforma de monitorizare

ActiveWatch se retrage din platforma de monitorizare a dezinformărilor. Reprezentanții Active Watch arată, într-un comunicat publicat pe Facebook, că au decis să înceteze „orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă”. „Participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea la nivelul societății”, arată Active Watch. Citește și: Cine spune că premierul e incompetent e suspect de propagandă pro-rusă, potrivit unei platforme care va fi creată de Guvernul României și care scanează dezinformările online ActiveWatch se retrage din platforma de monitorizare a dezinformărilorr: Participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea ONG-ul ActiveWatch explică, pe Facebook, că a decis să întrerupă „orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă”. ONG-ul a spus că participa în acest proiect doar cu expertiză la nivel de voluntariat și să nu se asocieze instituțional inițiativei. ActiveWatch precizează că discuțiile privind această platformă au început în 4 martie, printr-o întâlnire „pentru a sonda posibilitatea de afiliere într-un mecanism de cooperare între membri ai societății civile și din aparatul guvernamental, cu scopul clar asumat de toți participanții că acest instrument va sprijini comunicarea corectă și transparentă a autorităților în contextul invaziei din Ucraina”. În 5 martie, ONG-ul spune că a decis, „în urma unei discuții interne”, să nu se asocieze instituțional, „dar să oferim expertiză, în regim de voluntariat, astfel încât să observăm dacă acest grup va lua decizii care afectează libertatea de expresie sau care afectează interesul public și accesul la informații corecte și complete pentru public”. Între 7 și 9 martie, au avut loc discuții „de organizare și design metodologic”. „Întregul mecanism este informal și în faza de organizare, definire a rolurilor, competențelor și valorilor. Întreaga comunicare și interacțiune la nivelul acestui task force în stadiu embrionar este construită în jurul afirmării clare a faptului că ONG-urile NU lucrează pentru Guvern, ci vor încerca să ajute, unde pot, cu identificarea acelor subiecte care pot fi distorsionate în spațiul public și unde autoritățile au OBLIGAȚIA să comunice prompt și transparent, astfel încât să nu amplifice panica morală și să nu repete greșelile din perioada pandemiei”, spune Active Watch. „Am subestimat negativ negativ pe care această platformă ar putea-o avea asupra percepției publice” ActiveWatch menționează, în comunicat, că are „încredere în competențele și buna-credință a partenerilor din ONG-uri”, dar că a „subestimat impactul negativ pe care această platformă (neoficială, neformalizată și nedefinitivată) l-ar putea avea asupra percepției publice, mai ales în acest context tulbure.” „Din punctul nostru de vedere, mesajul ONG-urilor a fost tot timpul evidențiat și ferm: scopul acestui demers este de ajuta publicul să ia decizii informate și să nu pice pradă campaniilor de dezinformare coordonate de diferiți actori din societate. Pentru că am evaluat greșit această posibilă colaborare și pentru că observăm că, în acest moment, participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea la nivelul societății, vom înceta orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă. Vom colabora și comunica doar în contexte formale, deschise mass-media și publicului larg. Vom continua activitatea de monitorizare a activității Guvernului și a altor actori instituționali sau politici care influențează negativ libertatea de exprimare și accesul la informații de interes public”, spune Active Watch. Guvernul a transmis că nu e implicat, după izbucnirea scandalului. Inițiativa, asumată de un ONG Vineri dimineață, Profit.ro a citat informații dintr-un document care arată că DSU și Guvernul României lucrează, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, la o platformă digitală care va scana presa online, blogurile și rețelele sociale, ca să găsească fake news-urile în contextul războiului din Ucraina. Același document citat de jurnaliști arată că până vineri, 11 martie, toate echipele de relații publice din ministere trebuie să desemneze un reprezentant într-un grup de lucru. Totuși, algoritmii platformei asociază site-urile care scriu despre corupția sau incompetența Guvernului, a premierului sau a președintelui Iohannis cu propaganda pro-rusă. După declanșarea scandalului în spațiul public, Guvernul a susținut că nu are nici o implicare în această platformă de monitorizare, iar ONG-ul Global Focus Center și-a asumat, într-un comunicat, inițiativa. Citește și: Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat: „Proiectul, inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific” Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor

Guvernul condus de Nicolae Ciucă (foto) se delimitează oficial de platforma de monitorizare. Sursă: Facebook Guvernul României
Politică

Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare

Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat, într-un punct de vedere trimis la solicitarea defapt.ro. „Proiectul este inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific”, a transmis Biroul de Presă al Executivului, la solicitarea defapt.ro. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat Executivul transmite, într-un punct de vedere la solicitarea defapt.ro, că nu este implicat în proiectul platformei de monitorizare a dezinformărilor din mediul online, după scandalul public iscat. Conform unui document citat de Profit.ro, platforma ar fi fost o inițativă a Departamentului pentru Situații de Urgență și a Guvernului României, la care au fost invitate să contribuie ONG-urile și CNA. Conform documentului citat, însă, algoritmii platformei asociază site-urile care scriu despre corupția sau incompetența Guvernului, a premierului sau a președintelui Iohannis cu propaganda pro-rusă. Citește și: Cine spune că premierul e incompetent e suspect de propagandă pro-rusă, potrivit unei platforme care va fi creată de Guvernul României și care scanează dezinformările online „Guvernul este deschis cooperării cu reprezentanții societății civile cât timp rezultatul cooperării este în interesul și beneficiul cetățeanului. Inițiativele ONG-urilor și experților media vor genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false. Activitatea grupului este independentă de funcționarea și structurile Guvernului, produsele primite urmând a fi analizate și, eventual, valorificate. Proiectul este inițiat de societatea civilă, iar Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific. Biroul de presa al Guvernului”, a transmis Biroul de Presă al Guvernului, la solicitarea defapt.ro. După scandalul iscat public, unul dintre ONG-urile menționate în document, Global Focus Center, a ieșit cu un comunicat în care își asumă proiectul. Citește și: Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră