duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Flavia Drăgan

32 articole
Flavia Drăgan

Eveniment

Ambasada Rusiei își vede discriminați cetățenii din România

Ambasada Rusiei își vede discriminați cetățenii din România. Într-un nou text postat pe contul de Facebook, Ambasada Rusiei îi îndeamnă pe rușii care trăiesc în România să scrie Ambasadei cu actele de discriminarea la care au fost supuși, plecând direct de la premisa că aceste fapte au existat. Citește și: Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook: „Forțele armate ruse nu bombardează orașele ucrainene” Ambasada Rusiei își vede discriminați cetățenii din România. Le cere să sesizeze Ambasada pentru discriminare „În atenția cetățenilor ruși și a compatrioților ruși care trăiesc în România!! ️ Rugăm cetățenii Rusiei și compatrioților ruși care au fost discriminați pe semne naționale, limbi, culturale, religioase și de altă natură, precum și pe cei care au fost victime ale unor acte violente sau au primit amenințări, să contacteze se. Rvices adresa de e-mail a ambasadei: [email protected] !! ️ Când aplicați, vă rugăm să indicați numele de familie, numele și cum vă puteți contacta pentru asistență. Toate aplicațiile vor fi luate în considerare în cel mai atent mod”, susține Ambasada Rusiei. De la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, Ambasada Rusiei publică în mod constant dezinformări care susțin linia Kremlinului privind „operațiunea specială” și „abuzurile” la care au fost supuși rușii din Ucraina. România a interzis o serie de site-uri de propagandă pro-ruse în România, însă nu și pe cel pe care Ambasada îl promovează pe Facebook - Vești din Rusia, care susține că oferă „informații furnizate de mass-media din Federația Rusă, un punct de vedere direct de la sursă asupra fenomenelor din Rusia. Citește și: Cine spune că premierul e incompetent e suspect de propagandă pro-rusă, potrivit unei platforme care va fi creată de Guvernul României și care scanează dezinformările online Discriminarea rușilor din România, noul narativ al Ambasadei Rusiei În 2 martie, Ministerul român de Externe a publicat un comunicat în care a explicat că a primit o Notă verbală de la Ambasada Federației Ruse la București. În această Notă, Rusia susține că în România sunt „acțiuni nefondate” prin care s-ar fi încălcat „„drepturile sociale și de proprietate” ale unor cetățeni ai Federației Ruse rezidenți în România”. Cu toate acestea, Nota verbală nu conținea nici un caz concret privind vreo încălcare. MAE a contactat Ambasada pentru exemple, însă nu a primit nici un răspuns, menționează MAE. Comunicatul MAE, aici.

Ambasada Rusiei la București, liste negre (sursa: Agerpres)
Platforma Guvernului, asumată de un ONG numit Global Focus Center. Sursă: Facebook
Eveniment

Platforma Guvernului asumată de un ONG

Platforma Guvernului, asumată de un ONG. Global Focus Center susține, într-un comunicat de presă postat pe Facebook, că este coordonatorul platformei care monitorizează dezinformările din mediul online. Din documentul citat de Profit.ro, însă, nu reiese acest lucru, ci că ONG-urile au fost cooptate în acest proiect de către Departamentul pentru Situații de Urgență și Guvernul României. În forma actuală, algoritmii platformei asociază site-urile care scriu despre corupția sau incompetența Guvernului, a premierului sau a președintelui Iohannis cu propaganda pro-rusă. Citește și: Cine spune că premierul e incompetent e suspect de propagandă pro-rusă, potrivit unei platforme care va fi creată de Guvernul României și care scanează dezinformările online Platforma Guvernului, asumată de un ONG. Global Focus Center susține că este inițiativa sa să creeze un mecanism „prin care să punem presiune pe Guvern să comunice mai prompt” ONG-ul Global Focus Center susține, într-un comunicat publicat pe Facebook, că îi aparține inițiativa de a crea o platformă de monitorizare a conținutului online. ONG-ul susține că „termenii de căutare circulați public nu au nici o valoare, nu sunt cei definitivi, sunt colectați de la instituții guvernamentale și de la alți parteneri din societatea civilă, într-un proces de brainstorming”. ONG-ul mai spune și că „pe baza lor (a ideilor venite de la Guvern, n.r.), dar mai ales a metodologiei noastre, noi vom alege si decide cum vor arata algoritmii de cautare”. Global Focus Center mai spune că „metodologia folosita este similara cu cea a partenerilor nostri, Bellingcat si DFRLab , cele mai prestigioase institutii in plan international care promoveaza informarea corecta, fact-checking si lupta cu dezinformarea si impreuna cu care am organizat in trecut cursuri de pregatire a expertilor din societatea civila si presa in utilizarea exact acestor instrumente pe care le folosim acum”. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Redăm punctul de vedere al ONG-ului Global Focus Center: Proiectul citat de Profit.ro arată că proiectul aparține DSU și Guvernului, nu ONG-urilor Diferit de explicațiile Global Focus Center, proiectul citat de Profit.ro arată că DSU și Guvernul României lucrează, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, la o platformă digitală care va scana presa online, blogurile și rețelele sociale, ca să găsească fake news-urile în contextul războiului din Ucraina. Același document citat de jurnaliști arată că până vineri, 11 martie, toate echipele de relații publice din ministere trebuie să desemneze un reprezentant într-un grup de lucru. ONG-urile implicate sunt: Global Focus, Active Watch, Media Wise „și alte ONG-uri cu expertiză în media literacy”.

Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile" Sursă: Facebook Guvernul României
Politică

proiect de monitorizare a presei corupția demnitarilor

Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a celor care scriu online de corupția demnitarilor. Contactat de defapt.ro, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, ne-a transmis că „inițiatorii proiectului la care vă referiți vor da toate detaliile”. Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Conform proiectului citat de Profit.ro, inițiatorii acestui proiect sunt Departamentul pentru Situații de Urgență și Guvernul României. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a trimis jurnalistul defapt.ro la un comunicat postat în urmă cu câteva minute de Global Focus, unul dintre ONG-urile care sunt implicate în dezvoltarea platformei de dezinformare, care însă ar urma să sancționeze de fapt publicațiile care scriu critic despre Guvern sau președintele României. Citește și: Cine spune că premierul e incompetent e suspect de propagandă pro-rusă, potrivit unei platforme care va fi creată de Guvernul României și care scanează dezinformările online

România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID. Sursă imagine: Facebook RoVaccinare
Justiție

România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID

România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID. Trei milioane de doze de ser anti-COVID pot fi revândute, a precizat Ministerul Sănătății, într-un răspuns la solicitarea defapt.ro. Alte 3,2 milioane de doze de vaccin au fost donate, cele mai multe către Egipt și Republica Moldova. România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID. Statul poate vinde trei milioane de doze, dar n-are voie să facă profit În prezent, „în depozite sunt aproximativ 3 milioane de doze de vaccin considerate a fi disponibile pentru revânzare”, menționează Ministerul Sănătății, la solicitarea defapt.ro. Ministerul Sănătății spune că statul nu are voie să facă profit de pe urma vânzării acestor doze, dând de înțeles că, până în prezent, nu există țări interesate de cumpărarea serului. „Dacă vor exista țări interesate de cumpărarea acestor doze, ele ar putea fi revândute la un preț maxim egal cu cel cu care au fost achiziționate. Conform clauzelor contractuale, nu se poate face profit din revânzarea acestor doze”, a precizat MS, la solicitarea defapt.ro. Citește și: România distruge doze de vaccin anti-COVID expirate: peste un milion de doze. Ieri, doar 415 oameni s-au vaccinat cu prima doză România a donat 3,2 milioane de doze de vaccin. Cele mai multe, către Egipt - 525.000 de doze AstraZeneca Din cele 3,2 milioane de doze de vaccin ant-COVID donat până în prezent, cele mai multe doze au fost donate către Egipt și Republica Moldova. Cele mai multe doze de ser sunt de la AstraZeneca, circa două milioane de doze. România a administrat, din 27 decembrie 2020 până în prezent, 16,8 milioane de doze de vaccin, din cele peste 33 milioane de doze primite. „Până în momentul de față, România a donat aproximativ 3,2 milioane doze, după cum urmează: - Republica Moldova – 506.220 de doze de vaccin AstraZeneca și Pfizer-BioNTech;- Serbia - 50.400 de doze de vaccin AstraZeneca;- Ucraina 100.800 de doze de vaccin AstraZeneca;- Tunisia - 188.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Egipt - 525.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Vietnam - 300.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Argentina 30.000 de doze de vaccin Johnson&Johnson;- Coreea de Sud – 450.000 de doze de vaccin Moderna;– Pakistan - 500.000 de doze de vaccin AstraZeneca;– Bangladesh - 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Algeria - 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Libia - 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca”, conform MS.

România distruge doze de vaccin anti-COVID expirate . Centrele de vaccinare, tot mai goale. Sursă imagine: Facebook RoVaccinare
Justiție

România distruge doze de vaccin anti-COVID

România distruge doze de vaccin anti-COVID expirate: peste un milion de doze, a precizat Ministerul Sănătății, într-un răspuns la solicitarea defapt.ro. România distruge doze de vaccin anti-COVID expirate. Ministerul Sănătății nu spune clar dacă a început distrugerea lor Defapt.ro a întrebat Ministerul Sănătății câte doze de vaccin anti-COVID au fost distruse până în prezent și de la ce firme proveneau dozele. „În depozite sunt aproximativ 1,07 milioane de doze cu valabilitate depășită și provin de la producătorii Pfizer, Moderna și AstraZeneca”, a fost răspunsul Ministerului Sănătății. Nu este clar dacă s-a început distrugerea dozelor expirate. Ministerul Sănătății nu a transmis și date defalcate pe tipuri de vaccin. Din declarațiile publice ale fostului coordonator al campaniei de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiță, cele mai multe doze de vaccin expirate proveneau de la AstraZeneca. În luna februarie, dr. Gheorghiță anunța că sunt 917.000 de doze de vaccin AstraZeneca expirate, care vor trebui distruse. Citește și: Ministerul Sănătății, despre iodura de potasiu: Nu luați profilactic. Provoacă afecțiuni ale glandei tiroide. Precizări la două zile de când presa tot relatează că românii își fac stocuri Doar jumătate din dozele de vaccin primite au fost administrate, din decembrie 2020 până în prezent Până în prezent, România a primit peste 33 de milioane de doze de vaccin anti-COVID. Până în 9 martie, România a administrat peste 16,8 milioane de doze de vaccin. România a început campania de vaccinare în 27 decembrie 2020. Dozele de vaccin anti-COVID primite de România, conform datelor Ministerului Sănătății, la solicitarea defapt.ro: Aproximativ 19,78 milioane doze de la PfizerAproximativ 4,44 milioane doze de la JanssenAproximativ 4,42 milioane doze de la ModernaAproximativ 4,47 milioane doze de la AstraZeneca Dozele administrate se regăsesc în comunicatele Comitetului Național privind Campania de Vaccinare: Sursă: CNCAV Doar 415 oameni s-au vaccinat cu prima doză în prima zi fără restricții Rata de vaccinare în România a continuat să scadă în luna martie, iar în prima zi în care România a renunțat la toate măsurile pentru oprirea pandemiei COVID, doar 2.600 de oameni s-au vaccinat, din care 415 cu prima doză.

Panica indusă de Antena 3 și RTV în emisiuni, despre război si prețul benzinei. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Eveniment

Antena3 și RomâniaTV au indus panica de la benzinării

Antena3 și RomâniaTV au indus și stimulat panica de la benzinării. Antena 3 a vorbit despre „fricile” românilor, fără să încerce să le dezamorseze, prezentând „efectele războiului”. La RTV, Victor Ciutacu a sugerat că „s-a insistat” (fără să explice cine a insistat) că „sunt plăsmuiri” cozile, inducând ideea că de fapt manipularea este că nu sunt cozi, nu că aceste cozi au apărut tocmai din cauza panicii induse de manipulare. Citește și: Șoșoacă și Flux 24 rostogolesc ultima minciună a Kremlinului: „Scandalul laboratoarelor biologice secrete din Ucraina” Antena3 și RomâniaTV au indus și stimulat panica de la benzinării. Antena 3 a vorbit despre „efectele războiului” și a anunțat și al treilea pas: „cumpărarea de valută” Antena 3 a publicat, miercuri după-amiază, un text intitulat „Efectele războiului. Românii îşi fac stocuri de alimente”, tratat și la TV. În acest text, Antena 3 prezintă „cele mai mari temeri” ale românilor, fără să explice pe ce își bazează analiza. Pe burtieră, apare mesajul „Alertă națională! Noi recorduri la pompă. Cât s-a făcut benzina?”. Prezentatoarea citește un text în care susține că „românii și-au schimbat cele mai mari temeri foarte rapid”, fără să explice de unde are această informație și fără să încerce să demonteze aceste frici pe care susține că le are poporul român. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi Burtiera cu „alerta națională” privind „cât s-a făcut benzina” Ea spune despre „teama că războiul va ajunge în ţara noastră. Tocmai de aceea, mulţi dintre români au început să îşi facă provizii alimentare şi să umple rezervoarele maşinilor. Cu speranţa că alimente vor avea prin locuinţă, a treia prioritate ar fi cumpărarea de valută pentru a pleca din ţară. Şi cu documentele trebuie să fim în ordine, cred mulţi români, aşa că acum sunt cozi interminabile la paşapoarte. În unele oraşe, iodura de potasiu lipseşte din farmacii, deşi luată fără sfatul medicului, poate îmbolnăvi. Totuşi subiectul principal al acestor zile rămâne teama de armată. Trebuie sau nu să se ducă bărbaţii la război într-o posibilă situaţie de criză?”. Cum este prezentată panica oamenilor Antena 3 prezintă declarația unui bărbat cu provizii pentru că „cine știe ce urmează” În imaginile video, prezintă declarațiile a doi bărbați, dintre care unul care și-a pus și două bidoane cu benzină în portbagaj pentru că „cine știe ce urmează”. Cei doi oameni sunt lăsați să își exprime temerile fără contextualizare și fără ca vreun specialist să atragă atenția că este o panică nejustificată în prezent. Mai mult, psihologul invitat să vorbească la Antena 3 spune că „faptul că ne punem ordine în documente, că suntem mai atenți cu cheltuielile (...) ele pot fi într-o normalitate, atâta timp cât nu facem acest lucru”. Nici psihologul, nici prezentatoarea nu au făcut apel la calm, în imaginile video prezentate pe site-ul Antenei 3. Textul și înregistrarea, aici. La RTV, se vorbea despre „proteste” în benzinării. Ciutacu spunea că „s-a insistat că sunt plăsmuiri” cozile, ignorând panica creată La RTV, miercuri seară a fost prezentat un „document intern obținut de la un mare lanț de benzinării”, în care se susține că benzinarii se pregătesc de proteste și că aceștia trebuie să cheme poliția locală dacă oamenii devin agresivi. Din nou, nici un apel la calm. Dimpotrivă, se discută despre cum oamenii sunt tot mai nervoși că „se așează la coadă cu un preț și ies de la coadă cu alt preț”. Mai mult, discuția din platou, între Victor Ciutacu și invitații săi, începe de la abordarea că „s-a insistat că este o plăsmuire a mass-media” că sunt cozi în benzinării. Theodor Meleșcanu, invitat în emisiune, spune cum a trecut pe lângă o coadă kilometrică la o benzinărie. Totuși, nimeni nu a negat că erau cozi miercuri seară la benzinării, ci autoritățile au atras atenția că prețul de 11 lei pentru un litru de benzină, la o benzinărie din Beiuș, reprezintă o excepție. Pe rețelele de socializare, circulau informații că de joi prețul la benzină ar fi urmat să se dubleze, informație fără nici o sursă. Emisiunea, disponibilă aici. CNA a anunțat monitorizări ale emisiunilor difuzate miercuri. Un raport, însă, abia marțea viitoare Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis, după panica de miercuri, că va monitoriza emisiunile ddifuzate miercuri de televiziunile de știri și generaliste referitoare la sucmpirea benzinei, conform Agerpres. Totuși, un raport ar urma să fie elaborat abia marțea viitoare. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că vor fi controlate toate companiile petroliere care funcţionează în România, iar ANAF, ANPC şi Consiliul Concurenţei au demarat verificările necesare şi se vor aplica sancţiuni "drastice" pentru cei care încalcă legea.

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @EmilioMorenatti
Eveniment

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Daria și Kirill au fugit de pro-rușii din Donbass la 13 ani. Acum, au fost nevoiți să fugă din Kiev, din cauza războiului din Ucraina, declanșat de Rusia în 24 februarie. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspărimântător”, spune Daria, cu o voce aproape șoptită. Cei doi tineri, de 21 de ani, au plecat din Kiev în 26 februarie, spre Republica Moldova. În România au ajuns în 1 martie. I-am întâlnit la București săptămâna trecută, când s-au cazat într-un centru al Direcției de Asistență Socială din Capitală. Astăzi, tinerii au plecat din România, spre o altă țară europeană. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Ukraine today. Evacuating from Russian assault. Kyiv. pic.twitter.com/BghVDzm8ZG— Richard Engel (@RichardEngel) March 8, 2022 Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Tineri ucraineni: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță” Daria și Kirill au 21 de ani și vin din Kiev. Daria e firavă, micuță. Până la izbucnirea războiului, lucra într-o companie de audit. Kirill e înalt și slab. Deși are 21 de ani, a putut pleca din Ucraina pentru că este foarte bolnav. Într-o engleză presărată cu dialoguri în ucraineană, cei doi tineri mi-au povestit despre plecarea lor din Kievul bombardat, frica pentru familiile lăsate acolo, telefoanele date cu sufletul strâns pentru a vedea dacă toată lumea e în viață. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspăimântător, a fost periculos. Familiile noastre au rămas acolo. Stau în adăpost”, spune Daria. „Am văzut avioane rusești doborâte de armata ucraineană. Un avion rusesc s-a prăbușit peste câteva case din cartier. A fost foarte înspăimântător”, continuă Kirill. Daria îl completează: „Am fost în adăpost. Coboram de fiecare dată când se auzeau sirenele. Coboram la metrou, unde suntem în siguranță”. „În adăpost e greu să dormi, e frig, răcești cu ușurință. Eu m-am îmbolnăvit”, spune Kirill. „Este greu și trebuie să rămânem curajoși ca să facem asta”, spune Daria, oftând, apoi adaugă: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță”. Citește și: FOTO+VIDEO Spital distrus de trupele rusești, în Izium, regiunea Harkov. Pacienții au încercat să iasă printre dărâmături Ukrainians crowd under a destroyed bridge as they try to flee crossing the Irpin river in the outskirts of Kyiv, Ukraine, Saturday, March 5, 2022. pic.twitter.com/4OUFbemLXJ— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 5, 2022 Rețeta cocktailului Molotov, cea mai distribuită informație. „Cel mai curajos lucru: când o persoană ia cocktailul și îi apără pe ceilalți de armata rusească” Tinerii sunt foarte mândri de compatrioții lor. „Sunt oameni foarte curajoși. Mulți prepară acum cocktailuri Molotov, e arma principală pentru cei care n-au puști. Când văd tancuri, aruncă cu sticlele. Este cel mai curajos lucru pe care l-am văzut, când o persoană ia cocktailul Molotov și îi apără pe alții de armata rusească”, spune Kirill. „Rețeta cocktailului Molotov a devenit cea mai distribuită informație acum”, continuă tânărul. Și Daria îi laudă pe ucraineni pentru curajul lor și spune că mulți dintre prietenii lor s-au înscris ca voluntari și ajută armata ucraineană cu haine, medicamente, bani. „Și noi trimitem bani armatei ucrainene”, adaugă tânăra, serioasă. „Unii dintre prietenii noștri au puști. S-au înscris în patrulele de apărare ale orașului, încearcă să-i prindă pe diversioniști, pe cei care distrug case sau clădiri guvernamentale”, spune Kirill. #Kyiv, Central Station. pic.twitter.com/97K45Rkvmp— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Daria și-a văzut școala bombardată când avea 13 ani. Părinții prietenilor au rămas mutilați Vorbim deja de o oră despre război și orașele ucrainene bombardate, când Kirill îmi spune: „Noi avem război de opt ani deja”. Daria completează: „Noi suntem din Donbass și am plecat în Kiev cu familiile”. Kirill a plecat din Donețk imediat după începerea conflictului. „Eu n-am văzut bombele căzând în Donbass, dar le-am văzut în Kiev”, adaugă tânărul. Daria, în schimb, a rămas cu familia în Donețk câteva luni după începerea conflictului. Avea 13 ani. „Am văzut cu ochii mei case distruse și școala mea distrusă de rachete, cartierul meu distrus de rachete... Am văzut această mizerie. Am plecat cu familia în Kiev și nu m-am mai întors niciodată după 2013”, spune Daria. „În acest caz, sperăm să ne putem întoarce acasă, la Kiev”, adaugă Daria, oftând. „Familia mea este în siguranță, dar am cunoștințe care și-au pierdut familiile sau mințile în Donbass, din cauza traumei, din cauza războiului”, adaugă tânăra. Daria spune că poate trăi cu trauma: „Sperăm doar să fie totul bine într-o zi”. Kirill însă spune că îi este frică de oameni în uniforme militare și de arme. Citește și: FOTO Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 kilometri până în Slovacia. A fost trimis de mama sa din Zaporojie, oraș bombardat de ruși Aleksander, 41, says goodbye to his daughter Anna, 5, on a train to Lviv at the Kyiv station, Ukraine, March 4. 2022. Aleksander has to stay behind to fight in the war while his family leaves the country to seek refuge in a neighbouring country. pic.twitter.com/inG01ArGDS— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 4, 2022 „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor” Kirill spune că „numai democrația poate salva planeta” , adăugând că „nu cred că un singur om ar trebui să aibă atâtea arme, atâta putere să fie într-o mână nebună”. „Avem nevoie de ajutor să-l oprim pe Putin. Nu înțelegem motivele lui. De ce ...”, adaugă tânărul. Îi întreb dacă au cunoștințe sau prieteni în Rusia și cum se raportează ei la război. „Mulți oameni din Rusia vor să protesteze, dar se tem că vor fi arestați și doar urmăresc că oamenii mor în Ucraina, unii știu, alții nu cred sau cred că Vladimir Putin face ceea ce este corect”, spune Daria. Kirill completează: „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor … au pierdut atâția oameni și nu fac nimic . Poate că e de înțeles că rușii nu merg să protesteze pentru Ucraina, nu e țara lor, nu e poporul lor. Dar și ei au mulți morți – frații și tații cuiva – dacă nici pentru asta nu faci nimic,... - trebuie să faci ceva dacă nu faci nimic acum, în viitor ar putea fi mai rău. Deja se confruntă și ei cu foarte multe restricții. Ar trebui să facă ceva”. Daria spune: „Trebuiau să facă ceva mai demult”, iar Kirill adaugă: „Poate că acum e ultima lor șansă să facă ceva”. Circa 70.000 de refugiați ucraineni au rămas în România, de la începerea războiului în Ucraina, în 24 februarie, conform datelor Poliției de Frontieră. Până în prezent, peste două milioane de ucraineni și-au părăsit țara, din estimările Organizației Națiunilor Unite.

PSD, flori pentru angajatele Parlamentului, oferite din partea șefului PSD, Marcel Ciolacu
Eveniment

PSD flori pentru angajatele Parlamentului

PSD, flori pentru angajatele Parlamentului de 8 martie. Mai multe angajate ale Parlamentului au relatat, pentru defapt.ro, că au primit flori din partea angajaților Partidului Social-Democrat (PSD), oferite în numele șefului Marcel Ciolacu. Citește și: Ca să scape de întrebările privind relația cu Rusia, George Simion publică prima poză cu iubita sa Biroul de Presă al PSD spune, însă, că formațiunea a oferit flori doar deputatelor și senatoarelor provenite de la toate partidele politice din Parlament și că banii ar proveni din cotizații. PSD, flori pentru angajatele Parlamentului de 8 martie, din partea lui Ciolacu. Și-a făcut imagine și anul trecut, cu trandafiri roșii Angajatele Parlamentului au primit, marți, de 8 martie, buchete de flori din partea unor angajați ai PSD, în numele președintelui formațiunii, Marcel Ciolacu. O angajată a trimis defapt.ro o fotografie cu buchetul primit: Așa arată buchetul oferit angajatelor Parlamentului de către PSD. Imagine primită de defapt.ro Defapt.ro l-a contactat pe Marcel Ciolacu pentru a afla câte buchete au împărțit reprezentanții PSD și din ce bani au fost cumpărate acestea. Ciolacu nu a răspuns la telefon, până la publicarea acestei știri. În 2021, Marcel Ciolacu a oferit trandafiri roșii femeilor din Parlament, acțiune promovată la Antena 1. Biroul de Presă spune că PSD a trimis flori doar senatoarelor și deputatelor. Banii ar fi din cotizații, spune PSD Biroul de Presă al PSD a transmis defapt.ro că PSD a trimis buchete de flori tututor senatoarelor și deputatelor de la toate partidele din Parlament, dar nu și angajatelor. Banii pentru cumpărarea florilor provin din cotizații, mai spune Biroul de Presă al PSD. Care sunt problemele femeilor din România: 38 de femei și două fete, omorâte de partener sau membrii familiei în 2021 Feministele din România au manifestat, marți, în Piața Universității, pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care continuă să se confrunte femeile din țară, dar și pe peste granițe, în contextul războiului din Ucraina, lansat de Rusia. „Să nu uităm că această zi este despre dreptul de a alege, de a munci, de a trăi așa cum vrem. Acestedrepturi, de altfel fragile, ne sunt acum amenințate de insecuritate și război, de naționalism și decurentul conservator de extremă dreapta, care lovește insidios în femei și în cei vulnerabili”, au arătat feministele. În 2021, 38 de femei și două fete au fost omorâte de partener sau de alți membri ai familie. La Poliție au fost sesizate 29.951 de fapte de loviri sau alte violențe în familie. Au fost emise 11.047 de ordine de protecție provizorii, din care 4870 transformate în ordine de protecție, conform datelor Inspectoratului General al Poliției, publicate de asociația Filia. Proiectul privind implementarea brățărilor electronice, care ar oferi mai multă protecție victimelor violenței, a fost amânat de Guvern pentru octombrie 2022.

Copiii, victimele sindromului long-COVID. Medicul Gindrovel Dumitra arată că pacienții minori sunt în categoria extremelor. Sursă imagine: Facebook
Justiție

Copiii victimele sindromului long-COVID

Copiii, victimele sindromului long-COVID. Medicul de familie Gindrovel Dumitra a povestit, pentru defapt.ro, că pacienții copii care au trecut prin COVID-19 sunt la extreme. Copiii au fie o simptomatologie ștearsă și o evoluție foarte bună, fie nu se recuperează nici la câteva luni de la trecerea prin boală. Citește și: Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții la luni de zile de la trecerea prin boală. 40 la sută nu merg la doctor, deși au sechele Copiii, victime ale sindromului long-COVID. Adolescent de 16 ani, formă severă de COVID, nu s-a recuperat nici după trei luni „Copiii se încadrează în categoria extremelor: fie au simptomatologie foarte ștearsă și o evoluție foarte bună, am însă câțiva copii care nu s-au recuperat nici la câteva luni. Am un caz – un copil de 16 ani, care a suferit o formă severă, și care la trei luni distanță încă nu s-a recuperat. În același timp, a mai și suferit o reinfecție în luna februarie. A fost intubat în noiembrie-decembrie, a făcut miocardită”, a atras atenția medicul de familie Gindrovel Dumitra, președintele Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, pentru defapt.ro. Medicul a arătat că, până în prezent, la cabinetul său au venit pacienți cu simptomatologie diversă, care se manifestă timp de câteva luni după perioada de izolare, la trecerea prin boală, însă, „câtă vreme nu avem o definiție clară și mai ales aria de afecțiuni care poate fi considerate consecință a COVID, este foarte greu să îmi dau seama dacă evenimente coronariene acute sau alte afecțiuni respiratorii care apar la o distanță semnificativă de la momentul infectării pot fi considerate componente ale sindromului long-COVID”. „Pot să vă confirm că am pacienți care vin cu probleme de oxigen și pacienți vin cu un nivel de oboseală care se remite in două-trei luni. Unii dintre ei nu pot face activitățile obișnuite”, a explicat medicul. „Nu există facilități comune în care să fie abordat pacientul post-COVID. Fiecare specialitate își abordează aria de expertiză” Întrebat despre existența unor centre în care pacienții post-COVID să fie tratați integrat, medicul Gindrovel Dumitra a declarat că „nu știu să existe facilități comune în care să fie abordat pacientul post-COVID”. Medicul a adăugat, însă, că „fiecare specialitate își abordează propria arie de expertiză”. „Pe componenta respiratorie, pneumologii au făcut pași înainte pt recuperarea fizică a pacienților, aici am văzut intervenții și facilități deschise pentru terapie post-COVID cu kinetoterapeuți, pentru recuperarea funcției respiratorie. Din punct de vedere cardiovascular am observat că există o urmărire destul de intensă pentru urmărirea efectelor cardiovasculare la distanță. Și în zona psihiatrică se dezvoltă facilități de recuperare psihiatrică, în sensul că clinicile de psihiatrie acordă o atenție mai mare acestor cazuri”, a declarat Gindrovel Dumitra. Pacienții post-COVID își ignoră afecțiunile „Am mulți pacienți cu oricare alte boli cronice pe care le ignoră, preferă să uite că au o afecțiune care poate să dea complicații la distanță. La fel există și în rândul pacienților care s-au îmbolnăvit de COVID-19, am văzut această atitudine la mulți pacienți, îmi spun că au o limitare a capacităților fizice comparative cu perioada pre-COVID, dar preferă să nu frecventeze sistemul sanitar din diferite motive”, a arătat Gindrovel Dumitra. Întrebat dacă este vorba despre o neîncredere a pacienților în sistemul sanitar, medicul a spus că, din punctul său de vedere, „este vorba mai ales despre prioritizare. Pentru ei este mai important să se ocupe de activitățile pe care le pot desfășura, așa cum pot, ca să-și asigure traiul zilnic sau pentru a rezolva problemele casnice. Sunt mai preocupați de activitatea profesională decât de propria sănătate. De exemplu, când le spun că trebuie să meargă să facă o radiografie îmi spun că n-au timp, că au de pus pepeni, au de îngrijit bătrânii acasă”.

Ministerul Sănătății, despre iodura de potasiu: Nu luați profilactic. Sursă imagine: antibiotice.ro
Justiție

Ministerul Sănătății despre iodura de potasiu

Ministerul Sănătății, despre iodura de potasiu: Nu luați profilactic. Provoacă afecțiuni ale glandei tiroide. Ministerul Sănătății reacționează după ce presa semnalează de două zile că românii își fac stocuri de iodură de potasiu sau încep să și-o autoadministreze, de frica unui accident nuclear, în contextul războiului din Ucraina. Citește și: Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții la luni de zile de la trecerea prin boală. 40 la sută nu merg la doctor, deși au sechele Ministerul Sănătății, despre iodura de potasiu: Nu luați profilactic. În cazul unui accident nuclear, se administrează doar în primele ore Ministerul Sănătății avertizează, vineri dimineață, într-un comunicat, că iodura de potasiu nu trebuie consumată profilactic, pentru că poate provoca afecțiuni ale glandei tiroide. De asemenea, în cazul unui posibil accident nuclear, administrarea acestei substanțe se face doar în primele ore. „Referitor la discuțiile din spațiul public despre utilizarea Iodurii de Potasiu în cazul unui posibil incident nuclear, Ministerul Sănătății face următoarele precizări: Iodura de Potasiu nu trebuie utilizată în mod profilactic, deoarece poate provoca afecțiuni ale glandei tiroide. În caz de urgență datorată unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de Iodură de Potasiu se face doar în primele ore, iar Ministerul Sănătății organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică. Producerea și stocarea acestui produs sunt asigurate de către SC Antibiotice SA și Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. În caz de nevoie, acest produs va fi distribuit în cel mai scurt timp populației de către autoritățile de sănătate publică din fiecare județ”, precizează MS, într-un comunicat de presă. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată Iodura de potasiu nu se mai comercializează în farmacii În contextul războiului din Ucraina, foarte mulți români au mers la farmacii în ultimele zile să cumpere iodură de potasiu, fără să știe exact cum se administrează. Unii dintre ei s-au gândit să ia profilactic, în cazul unui accident sau atac nuclear, arată discuțiile de pe grupurile de Facebook. „Produsul Iodura de Potasiu se află în stocul Antibiotice, sub formă de rezervă de stat, este administrată de Ministerul Sănătăţii şi nu poate fi alocată către populaţie. În acest moment, produsul nu poate fi comercializat, iar dacă va fi nevoie, va fi distribuită de autorităţi, în funcţie de necesităţi”. Acesta este mesajul neoficial venit din partea Antibiotice Iaşi care circulă în rândul farmaciştilor, în urma acestui fenomen întâlnit în ultimele zile, a relatat joi News.ro. Pe emag.ro, stocurile de iodură de potasiu sunt epuizate. Defapt.ro a solicitat de ieri un punct de vedere Agenției Naționale a Medicamentului, pe care îl va publica atunci când îl va primi.

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Long-COVID sindromul care chinuie pacienții

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Pe grupurile de bolnavi COVID de pe Facebook, foarte mulți români se plâng că au rămas cu simptome ale coronavirusului mult timp după ce au trecut prin boală. Un sondaj publicat la începutul anului 2022 arată că mai bine de jumătate dintre pacienții cu COVID au rămas cu oboseală cronică, iar o treime se confruntă cu probleme neurologice și căderea părului. Astfel de simptome apărute în timpul bolii COVID-19 și care persistă la peste trei luni de la trecerea prin boală intră în sfera sindromului long-COVID. Cu toate acestea, 40 la sută din cei care acuză simptome nu merg la medic pentru investigații. Pe de altă parte, România nu are centre pentru tratarea pacienților post-COVID. Cei cu afectare pulmonară severă rămân internați în secțiile de pneumologie, iar cei cu simptomatologie mixtă sunt tratați ambulatoriu. Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”, a explicat, pentru defapt.ro, că este necesară modificarea legislației pentru ca în secțiile de pneumologie să poată fi angajați kinetoterapeuți, care, împreună cu specialistul, să ajute la recuperarea pacientului cu boală respiratorie. Citește și: Vaccinarea anti-COVID se va face numai în cabinetele medicilor de familie Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții: „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat pe la doctori” „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat la doctori. Fiecare vizită la medic – două, trei pastille în plus și nimic nu ajută în starea asta”, scrie, pe un grup de pacienți de pe Facebook, o femeie. Enumeră pastilele pe care le ia acum, apoi alte simptome pentru care nu a fost încă la medic și îi întreabă pe ceilalți pacienți la ce doctori să mai meargă. „Am avut o formă ușoară, însă efectele pe termen lung își fac simțită prezența. Sunt zile în care mă simt ciudat, amețită, ca și cum odihna nu ar fi fost suficientă, mă simt lipsită de energie, nu pot să mănânc nici foarte mult, deoarece repornesc simptomele intestinale”, scrie o tânără, care a avut boala în urmă cu an. O altă femeie îi scrie că și ea se confruntă de un an și jumătate cu aceleași simptome. „Mă și bucur - Doamne, iartă-mă - când mai citesc că și alții trec prin așa ceva, deoarece câteodată mă întreb dacă nu am luat-o razna”. Un bărbat se plânge de „dureri de cap groaznice” cu care a rămas după COVID și cere sugestii de tratament, pe un alt grup de pacienți. Unii îi recomandă pastile, alții, să meargă la medic. O femeie îi scrie: „Eu nici acum, la un an și jumătate de la COVID, nu am scăpat de ele, zilnic am dureri groaznice”. Alți oameni se plâng de dureri de dinți sau de oase. Unii au spasme musculare și așteaptă controalele la neurolog, vedere încețoșată, o tuse persistentă. „Nu știu ce să mai fac”, scrie o tânără, la mai bine de o lună de la trecerea prin boală. Alții reclamă „înțepături în inimă, probleme cu tensiunea sau cu respirația. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trecut în revistă peste 200 de simptome post-COVID, reținând că o pătrime dintre pacienții COVID vor avea simptome post-COVID cel puțin încă o lună de la trecerea prin boală, iar unul din 10 reclamă o stare de rău după 12 săptămâni. Această simptomatologie este descrisă ca „long-COVID”. AICI, explicațiile despre long-COVID din partea OMS. Long-COVID, o simptomatologie extrem de variată. Oboseala, cel mai frecvent simptom „Foarte mulți dintre pacienții care au trecut prin COVID, fie că au fost forme ușoare, medii sau severe, prezintă, după trei luni de la infecția acută, încă cel puțin un simptom care deranjează. Statistica arată că cel puțin 80 la sută dintre persoanele care au făcut boala prezintă cel puțin un simptom sau mai multe sau o altă afecțiune legată de COVID sau un sindrom legat de această boală, care a apărut în timpul bolii acute, pentru că sunt mai multe mecanisme care pot declanșa acest sindrom post-COVID”, a explicat, pentru defapt.ro, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase și șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. DR. Virgil Musta, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Sursă: Inquam Photos - Virgil Simonescu „Cel mai frecvent simptom este astenia (oboseala). 52% dintre pacienți acuză oboseală pe o perioadă mai lungă de trei luni, dar sunt dureri de cap, tuse, dureri de mușchi, oase, o simptomatologie extrem de variată. Din cauză că boala COVID poate afecta aproape toate organele, apar manifestări pe toate sistemele. Cea mai frecventă manifestare este manifestarea pulmonară, pneumonia sau bronchopneumonia COVID, cu diferite grade de severitate, dar la nivelul inimii pot apărea miocardite, pericardite, sindroame ischemice. La nivelul sistemului nervos, apar zeci de simptome sau sindroame - fie în timpul bolii sau după boală, la nivelul rinichiului, al ficatului, apar manifestări care pot să persiste. Diabetul frecvent este decompensat sau, la pacienții care au predispoziție de a face diabet, declanșează diabetul în timpul bolii și rămân apoi cu acest diabet”, a atras atenția dr. Musta. Defapt.ro: Toți pacienții sunt îndrumați să-și facă niște controale după trecerea prin boală? Cum se procedează? Dr. Virgil Musta: Nu. În primul rând, pe pacienții care au afectare pulmonară dovedită prin radiografie în perioada acută se recomandă ca la trei luni să-și facă un control pentru a vedea nivelul de afectare pulmonară. Pentru pacienții care prezintă diverse simptome este recomandabil să se prezinte la medicul de familie, care să-I îndrume către specialiști, pentru că am auzit situații care – spre exemplu, au făcut miocardită și nu au fost diagnosticați în perioada acută a bolii, desi aveau simptomatologie, iar diagnosticul s-a pus după COVID, în perioada de convalescență a bolii. Atunci se recomandă ca o persoană care a avut alte simptome decât simptomatologia pulmonară să fie evaluată o perioadă de timp de către medicii specialiști din patologia respectivă (neurolog, cardiolog, gastroenterolog, dacă a avut afectare hepatică) astfel încât să ne asigurăm că această afectare nu evoluează, ci regresează în timp. Defapt.ro: Există programe, terapii pe care pacienții le pot accesa sau merg la medic și primesc tratament? Dr. Virgil Musta: Nu există un program special post-COVID, e de mers la medicul de familie, care poate recomanda el terapie sau poate să îl îndrume pe pacient spre medicii specialiști. Există programe de recuperare pulmonară, la pneumologie, dar nu există un program special, ci orice pacient care are o boală cronică pulmonară poate beneficia de programele de recuperare pulmonară. Sunt importante și cred că sunt necesare (programele de recuperare post-COVID, n.r.), dar nu știu să existe în momentul de față într-un program national, cum este programul national HIV-SIDA, programul de diabet sau alte programe naționale finanțate separat de Ministerul Sănătății. Pacienții post-COVID cu simptome mixte au nevoie de recuperare respiratorie La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, sunt îngrijiți în continuare atât pacienți post-COVID care au rămas cu o afectare pulmonară importantă, în secțiile de pneumologie, dar și cei cu simptomatologie mixtă, care pot fi tratați ambulator, în baza unei trimiteri de la medicul de familie. „Avem o categorie de pacienți post-COVID care sunt severi, sunt cei care nu reușesc să fie externați din COVID și să meargă acasă și trebuie să-și continue spitalizarea în secția de pneumologie, sunt pacienți cu o afectare pulmonară important și cu comorbidități, care dezvoltă insuficiență respiratorie. În valul cinci, numărul lor a fost net scăzut față de valul patru. Avem o altă categorie de pacienți care au avut forme severe de boală, reușesc să fie externați după trecerea prin COVID cu stare generală ameliorată, dar, pe fondul imunosupresiei indusă de boala COVID, revin spre spital cu pneumonii importante, care declanșează de regulă fenomene de insuficiență respiratorie acută. Sub tratament, evoluția lor este bună, dar de cele mai multe ori necesită internare. Există o a treia categorie de pacienți care rămân cu o simptomatologie mixtă și respiratorie, care nu necesită internare - tuse, oboseală la efort, de regulă, asociate cu simptome generale de tip oboseală importantă, dureri musculare, căderea părului, simptomatologie care se remite în timp. Și la acești pacienți evaluarea este pe spitalizarea de zi, recomandăm program de recuperare respiratorie și, obligatoriu pentru această categorie de pacienți, recomandăm și evaluarea cardiologică, pentru că, de multe ori, dispneea nu are doar o cauză respiratorie, pulmonară, ci și cardiac”, a explicat, pentru defapt.ro, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”. Dr. Mahler a arătat că, în prezent, cei mai mulți pacienți sunt cei cu simptomatologie mixtă, pentru că „în ultimul val, formele de afectare nu au necesitat internare, oarecum proporția (de pacienți, n.r.) este similară cu tipul de afectare pe care au avut-o pacienții în perioada de boală acută”. DR. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea Cum se face recuperarea la pacientul cu sindrom long-COVID Pentru recuperare, la Institutul „Marius Nasta” se folosește ghidul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul a fost tradus de spital în limba română și este disponibil AICI. „Noi utilizăm ghidul OMS, care, mai ales în prima perioadă după trecerea prin boală, recomandă exerciții care să nu impună un efort important, pentru că știm că sindromul post-COVID presupune de cele mai multe ori afectare multisistemică, iar recuperarea trebuie să se facă lent. Sunt exerciții aparent simple, dar care, făcute cu o anumită constanță și o anumită frecvență de repetare, cresc toleranța la efort și ne interesează ca pacientul să-și reia, încet-încet, activitatea lui zilnică, să nu mai fie dependent de o altă persoană, să își poată desfășura activitățile cu care era obișnuit înainte de trecerea prin boală”, a explicat dr. Mahler. Defapt.ro : La Institutul „Marius Nasta” este un centru de recuperare post-COVID? Sau recuperarea se face în cadrul secției de pneumologie? Dr. Beatrice Mahler: În acest moment, lucrurile sunt blocate în Institutul „Marius Nasta”, pentru că avem secția COVID deschisă pe nivelul 2 de reziliență, cu centrul de evaluare. Recuperarea o putem face în secțiile de pneumologie, la pacienții care sunt internați avem recuperarea din secțiile de pneumologie și avem și un program de reabilitare pulmonară cu kinetoterapeuți și în ambulator. Acolo, pacienții nu trebuie să fie internați, pot să vină să învețe un anumit set de exerciții cu kinetoterapeutul și le pot urma ulterior acasă. Exercițiile nu sunt grele, dar e necesară o evaluare a capacității pulmonare înainte și la finalul exercițiilor, care ar trebui să se întindă pe minim opt săptămâni. Defapt.ro: Este nevoie de trimitere la medicul de familie? Dr. Beatrice Mahler: Pentru spitalizarea de zi, da, este nevoie de trimitere de la medicul de familie, pentru că presupune consult, un set minim de investigații, de sânge, pentru a vedea bilanțul hematologic, funcția hepatica, funcția renală, un examen radiologic și evaluarea funcției respiratorii, care este important. Cu siguranță pacienții au ca indicație și electrocardiografie, dar cu mențiunea că facem doar un screening și în momentul în care observăm că pacientul are simptomatologie sugestivă, modificări electrocardiografice, recomandăm un consult cardiologic care poate fi făcut tot la „Marius Nasta”, pentru că în ambulator avem medic cardiolog care poate să asigure acest consult. Fragment din Ghidul OMS, tradus de Institutul „Marius Nasta” din Capitală. Este nevoie de kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie Defapt.ro: Credeți că ar fi necesar să avem centre de recuperare post-COVID? Am văzut că în alte țări se fac. Dr. Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, recuperarea respiratorie este obligatorie pentru toate afecțiunile pulmonare și cred că este momentul să privim recuperarea respiratorie ca și parte componentă a tratamentului oricărei afecțiuni pulmonare pentru că orice pacient care ajunge în spital cu o boală pulmonară în primul rând nu va avea toleranță la effort, pentru că nu va mai poate respira. Asta înseamnă câteva zile de repaos, câteva zile în care el se decondiționează și acești pacienți care sunt vârstnici, au afecțiuni cronice, dacă nu reușesc să-și mențină activitatea zilnică, au o scădere a masei musculare extrem de importantă. Prin urmare, este foarte bine ca din primele momente în care medicul consider că afecțiunea respiratorie s-a stabilizat, pacientul să beneficieze de ajutorul kinetoterapeutului. Nu este recuperarea medicală la care mă refer eu cea pe care o recomandă medicul de balneofizioterapie, care se face în centre de recuperare pe care le are România, în stațiunile pe care le avem, vorbesc despre recuperarea sub supravegherea medicului pneumolog, prin exerciții pe care le supraveghează kinetoterapeutul, astfel încât de cele mai multe ori, din studiile care sunt în acest moment la nivelul Uniunii Europene, se evidențiază că pacientul își crește toleranța la efort mai repede, datorită kinetoterapiei, și recuperarea și externarea lui se face mult mai rapid. De asemenea, aceste programe de recuperare respiratorie, dacă sunt efectuate anual, asigură pe termen lung un beneficiu. Termen lung în boala respiratorie înseamnă să nu ți se interneze pacientul în următorul an cu altă acutizare, pentru că la fiecare acutizare, de câte ori el necesită tratament antibiotic, practic se pierde o parte din funcția pulmonară, care nu se mai recuperează. Plămânul nu se reface. Se vindecă, dar nu se reface. Defapt.ro: Dar noi avem astfel de programe de recuperare respiratorie? Dr. Beatrice Mahler: Pe site-ul spitalului „Marius Nasta” o să vedeți ghidul de recuperare al pacientului COVID (OMS) tradus în limba română, avem și o broșură cu sfaturi pe care o dăm pacienților noștri post-COVID. Sunt multe centre de pneumologie din România care au astfel de programe, însă, din păcate, în acest moment, legislația pe care o are România nu ne permite să angajăm kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie. Sigur, probabil că Ministerul Sănătății, care cunoaște această situație, din câte am înțeles, lucrează la modificări legislative, și aștept să văd care sunt propunerile, pentru că sistemul de reorganizare, sistemul de structură de personal dintr-o unitate sanitară nu a fost modificat din 2010, iar medicina și procedurile medicale și procedurile de tratament s-au schimbat și adaptarea sistemului românesc este obligatorie în acest moment. Defapt.ro: Deci, soluția ar fi acum schimbarea legislației, pentru a putea fi angajați kinetoterapeuți în secții. Dr. Beatrice Mahler:Da, ca să putem face compartimente de recuperare respiratorie în care pacientul cu boală pulmonară, sub îndrumarea medicului pneumolog și cu exercițiile efectuate cu kinetoterapeutul, să poată să-și câștige mai repede independența. Defapt.ro: Asta ar fi valabil pentru toate bolile pulmonare, nu doar pentru COVID? Dr. Beatrice Mahler: Da, absolut, pentru toate bolile pulmonare. Sistemul există în Franța, nu am inventa nimic, pur și simplu am aduce plusvaloare și plus calitatea actului medical, pentru că actul medical în spital nu trebuie făcut exclusiv de medic, sigur, prescripția medicală, diagnosticul sunt obligatorii să fie făcute de medic, dar pacientul are nevoie de psiholog, de kinetoterapeut, de nutritionist. UMF „Carol Davila” pregătește acest tip de asistență medical superioară, trebuie doar să deschidem oarecum sistemul pentru ca acești oameni să vină în echipă, alături de medic. Nu avem o statistică oficială cu numărul de români care se luptă cu sindromul long-COVID România nu are o statistică privind numărul de pacienți care au trecut prin COVID și care se confruntă cu long-COVID, a arătat medicul Virgil Musta, care a atras atenția că în România nu există educația de a merge la doctor cel puțin o dată pe an pentru o evaluare, de aceea este greu de obținut o statistică. În opinia dr. Musta, cei care merg la doctor cu simptome long-COVID sunt cei care „probabil au simptome care îi deranjează foarte mult”. Un indicator referitor la numărul românilor care se confruntă cu long-COVID îl reprezintă relatările de pe grupurile de pacienți de pe Facebook, a arătat dr. Musta. Medicul a atras, însă, atenția că pericolul cu grupurile de pacienți este că, în loc să se adreseze specialistului, „se adresează medicului Facebook, ceea ce este periculos”. 60% din pacienți s-au informat despre long-COVID de pe Facebook. 40% nu s-au dus la un control, deși aveau sechele după boală Un sondaj efectuat în ianuarie 2022 de Asociația „Din grijă pentru client”, efectuat pe 220 de pacienți care au avut COVID-19, arată că 57 la sută se confruntă după trecerea prin boală cu oboseala cronică, iar o treime vorbește despre probleme neurologice și căderea părului. Un pacient din cinci s-a plâns de afecțiuni respiratoria, cardiovasculare sau dureri musculare. Peste 45 la sută dintre pacienții din sondaj au rămas cu probleme de anxietate sau depresie, însă doar 8 la sută au apelat la consiliere psihologică. 60 la sută dintre pacienți au citit informații despre long-COVID pe rețelele de socializare, iar 19 la sută au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-COVID. Aproape 40 la sută dintre pacienți nu au făcut nici o investigație, deși au acuzat simptome long-COVID.

Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Sursă imagine: ukrinform.net
Internațional

Războiul din Ucraina ziua a șaptea

Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Trupe paramilitare rusești au atacat Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, arată armata ucraineană. Cel puțin 21 de oameni au fost omorâți în bombardamentele rusești în Harkov. Și orașul Herson, port la Marea Neagră, este atacat încontinuu, rușii susținând că au reușit să îl captureze. Ucrainenii au transmis că luptele continuă. La Kiev, cinci oameni au fost omorâți, marți, după ce trupele rusești au lovit un turn TV. Un convoi lung de 64 de kilometri se îndreaptă spre Kiev, aflându-se la 24 de kilometri de capitală, conform BBC News. Președintele american Joe Biden l-a numit „dictator” pe Vladimir Putin în discursul său despre Starea Națiunii și a promis că Moscova va plăti pentru atacarea Ucrainei. Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Orașele ucrainene, sub asediul rușilor Trupele rusești au susținut, miercuri, că portul Herson este sub controlul complet al Moscovei. Armata ucraineană a anunțat însă că, deși orașul cu 300.000 de locuitori este înconjurat, încă se poartă lupte. Herson ar fi primul oraș important controlat de Putin, la șapte zile de la lansarea invaziei, arată The New York Times. The people in #Kherson do not meet invaders with flowers. pic.twitter.com/fXC2g88qRn— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Și Kievul este atacat în continuare, iar un convoi rusesc lung de 64 de kilometri este tot mai aproape de capitala Ucrainei. Harkovul este, de asemenea, sub asediu, iar clădirea universității și sediul poliției au fost fost spulberate de rachete. Cel puțin 21 de oameni au murit, iar peste 100 au fost răniți, în bombardamentele de ieri, a anunțat primarul Harkovului. Private sector in #Kharkiv pic.twitter.com/La402B8xJM— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 #Kharkiv, view from the window of a local resident pic.twitter.com/EP2ai8akA6— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Trupele rusești au înconjurat și portul Mariupol, marți noapte. Cel puțin 120 de civili au fost răniți în atacurile rusești. Citește și: Mărturia unei voluntare la Vama Siret, despre primele zile în care România a primit refugiați: Haos generalizat. Refugiații primeau fluturași cu numere de telefon la care răspundea cineva care nu vorbea nici ucraineană, nici engleză Residential neighborhoods in the city of #Irpin, a suburb of #Kyiv. pic.twitter.com/olKsxpxLHA— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Putin l-ar reinstala în Ucraina pe Viktor Ianukovici, ex-președinte pro-rus al țării Vladimir Putin ar vrea să îl instaleze pe Viktor Ianukovici în fruntea Ucrainei. Fostul șef de stat ucrainean s-ar afla în prezent la Minsk, Belarus. Moscova pregătește o operațiune specială pentru a-l înlocui pe Zelenski din fruntea Ucrainei cu Ianukovici, contestat în Revoluția EuroMaidan din 2014, scrie Ukrainska Pravda, citând surse din serviciile secrete ucrainene. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Viktor #Yanukovych is now in #Minsk, the Ukrainska Pravda newspaper reported, citing intelligence sources. pic.twitter.com/EvHhdz4TWI— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Zelenski îi laudă pe ucraineni: Simbol al invincibilității Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a lăudat, miercuri, pe ucraineni, pe Facebook: „Astăzi, ucrainenii sunt simbolul invincibilității”. Armata ucraineană și oficialii americani arată că armata rusă a suferit pierderi masive de la lansarea invaziei în Ucraina. Bilanțul, publicat de Kiyv Independent: Russia's losses as of March 2, according to the indicative estimates by the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/umKjKVJhGd— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 2, 2022 Biden îl numește „dictator” pe Putin Președintele american Joe Biden l-a numit „dictator” pe Vladimir Putin. Putin „s-a înșelat, suntem pregătiți, suntem uniți”, a declarat Biden, în primul său discurs despre Starea Națiunii, la Washington. „Dacă dictatorii nu plătesc preţul pentru agresiunea lor, ei provoacă şi mai mult haos”, a subliniat președintele american. El i-a amenințat pe oligarhii ruşi cu confiscarea „iahturilor, apartamentelor de lux şi a avioanelor lor". Un grup operativ al Departamentului de Justiţie al SUA se va axa pe urmărirea penală a activităţilor criminale ale acestora. Rezoluție PE: Ucraina să primească statut de țară candidată la UE Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluție prin care „invită instituţiile Uniunii Europene să acţioneze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”, conform Agerpres. Rezoluţia PE, adoptată cu 637 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 26 de abţineri, „condamnă în cei mai fermi termeni posibili invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia". Rezoluția notează și „rolul jucat de dictatorul belarus Aleksandr Lukaşenko" în această agresiune şi solicită Rusiei ''să înceteze toate activităţile sale militare din Ucraina". Eurodeputaţii afirmă că ar trebui restricţionat în special importul celor mai importante produse de export ruseşti, cum ar fi petrolul şi gazele naturale. O serie de sancţiuni, inclusiv interzicerea accesului la sistemul SWIFT, ar trebui extinse la Belarus din cauza sprijinului direct pe care l-a acordat pentru invazia Ucrainei de către Rusia, se mai arată în rezoluţie.

Mărturia unei voluntare la Vama Siret. Didona Goanță vorbește despre haosul primelor zile la vamă. Sursă: Inquam Photos - Alex Nicodim
Eveniment

Mărturia unei voluntare la Vama Siret

Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina. Didona Goanță a fost la Vama Siret de sâmbătă dimineață până luni la prânz. La Vama Siret se înregistrează cel mai mare număr de refugiați ucraineni care intră zilnic în România. Ea a povestit, pentru defapt.ro, că a găsit „un haos generalizat” la vamă, că autoritățile nu s-au coordonat și că inițial au refuzat ajutorul voluntarilor și al ONG-urilor prezente la fața locului. Duminică, lucrurile „au început să se miște”, după ce voluntarii au reușit să aducă traducători care vorbeau ucraineană, pentru a se putea înțelege cu refugiații. Didona Goanță a tras un semnal de alarmă asupra problemelor găsite la autoritățile române, împreună cu alți voluntari și activiști. Luni după-amiază, Poliția de Frontieră a anunțat că a pus la dispoziția refugiaților un număr de telefon unde răspund vorbitori de ucraineană. Anterior, timp de patru zile, organizația LOGS, din Timișoara, a avut două linii deschise la care refugiații din Ucraina, o linie telefonică de informare și una de consiliere psihologică. Ambele linii sunt active și în prezent. Linia de asistență telefonică pusă la dispoziție de Poliția de Frontieră este: (+4) 021.9590. Liniile de asistență ale LOGS sunt: +4.0765.861.888 (informații în ucraineană, rusă, engleză) și +40 745 139 747 (consiliere psihologică). Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina: Sâmbătă, erau doi oameni de suport, care nu vorbeau ucraineană Didona Goanță lucrează în comunicare. A ajuns la Vama Siret în 26 februarie, sâmbătă dimineață, împreună cu o prietenă. „Este frustrant și un pic umilitor ce am trăit. Am găsit un haos generalizat, o lipsă de coordonare între autorități și ONG-uri față de civilii care veneau din Ucraina. Veneau sute de oameni și aduceau alimente, asta se întâmpla sâmbătă”, a povestit Didona Goanță pentru defapt.ro, luni seară. Duminică, „lucrurile au început să se mai miște, autoritățile nu făceau nimic, dar ONG-urile au mers pe un fir logic și au început să se organizeze mai bine”. Astfel, împreună cu alți voluntari, Didona a reușit să aducă la frontieră mai mulți traducători de limbă ucraineană. „Lucrurile au început să se miște. Înainte, ucrainenii nu vorbeau engleză și treceau pe lângă tine, erai complet neputincios”, a povestit voluntara. Didona Goanță a povestit că a reușit să ajungă la „celula de criză ISU, amplasată în vamă, și tot ce se întâmpla acolo la acea celulă de criză: era o sală în care era un singur calculator fără acces la internet și doi oameni de suport, care nu erau vorbitori de limbă ucraineană și își notau pe un caiet de matematică cu un pix”. Au fost „sincope ireale. Au dat fluturași la refugiați cu două numere de telefon, ei trebuiau să sune dacă aveau probleme legate de cazare, transport, documente. La cele două numere de telefon răspundea o persoană care nu vorbea ucraineana și nici engleza”. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Inițial, autoritățile le-au spus voluntarilor că n-au nevoie de ajutor Didona Goanță a mai spus că voluntarii ar fi avut nevoie de coordonare din partea autorităților, dar că lor li se spunea că nu este nevoie de ajutorul lor. „Autoritățile îmi ziceau că e totul în regulă, că n-avem de ce să ne oferim ajutorul”, a povestit ea. După ce voluntarii au adus traducători în vamă, refugiații, odată ajunși în țară, erau preluați/abordați de translator și un voluntar. „Refugiatul era întrebat dacă are nevoie de masă, cazare, transport, dacă tranzitează România sau vrea să rămână pe o perioadă mai lungă, în funcție de acele nevoi refugiatul mergea cu voluntarul. Dacă voia să ajungă la Cluj, voluntarul trebuia să îi obțină un transport pentru a-l duce la Cluj, să ceară ajutor pe Facebook. Dar lucrurile astea se întâmplau pentru că intrase pe un fir logic societatea civilă”, a arătat voluntara. Citește și: VIDEO Dezertări în masă din forțele ruse din Ucraina: unii – în prizonierat, alții – spre Rusia, pe jos (Express UK) Corturile pentru refugiați, folosite după 14 ore „Când a anunțat Raed Arafat că s-au pus corturi pe stadion și că oamenii pot merge acolo să doarmă, pe stadion era a doua zi un container de la ISU, cum erau cele amplasate în curțile spitalelor, am întrebat și noi primarul – și mi-a zis „nu știu, domnișoară, că de la centru nu-mi spun nimic””, a rememorat voluntara episodul. „Erau doi oameni care păzeau acel vagon. Ulterior, au mutat corturi acolo, dar corturile au fost folosite după 14 ore, pentru că voluntarii n-au știut de la început de existența corturilor. Ca în Kafka”, a adăugat Goanță. Foarte mulți oameni „așteptau la cinci kilometri de graniță. Voiau să ajute și ei și nu-i mai lăsau autoritățile să înainteze. Acolo erau sute de mașini cu oameni care ziceau că vor să vină să ajute. Stăteau acolo cu orele și apoi plecau, veneau alții în locul lor”. La numerele 112 și 119 se va răspunde și în ucraineană Mădălina Turza, consilier la Cancelaria Primului-Ministru, a anunțat luni că Executivul a început colaborarea cu organizațiile neguvernamentale pentru a ajuta coordonat refugiații, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a făcut modificări pentru liniile de urgență 112 și 119, pentru ca la aceste numere să răspundă și interpreți ucraineni. Detalii aici. Apel la donații pentru ucrainenii care așteaptă în frig de partea cealaltă a graniței cu România Didona Goanță a plecat luni la prânz din Vama Siret. Ea vrea să se întoarcă la graniță în weekend și a făcut, pe Facebook, un apel pentru a strânge fonduri. Vrea să cumpere baterii externe pentru telefoane, cartele de telefon, pentru că cele distribuite până acum nu sunt suficiente, mâncare pentru bebeluși, încălzitoare pentru mâini și picioare și saci de dormit. Ea și prietena ei vor să le transporte peste graniță și să le dea ucrainenilor care așteaptă în frig pentru a intra în România chiar și 20 de ore. Apelul Didonei Goanță pe Facebook: Resurse utile pentru voluntari și refugiați Pentru a oferi ajutor împreună cu Guvernul României - Ucraina – Împreună ajutăm mai multGrupul de Facebook UNIȚI PENTRU UCRAINA - Об'εднанi за Украiну - United for Ukraine. Aici, puteți oferi cazări, ajutor cu transportul, donații.Hartă interactivă cu cazările oferite refugiaților, pe refugees.roSite-ul https://dopomoha.ro/, cu informații agregate pentru refugiați (inclusiv întrebări despre legislație și documente)Comunitatea Refugees Welcome to Romania, cu informații agregate pentru refugiați. Până în 1 martie, la miezul nopții, în România au intrat 113.100 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 68.100 cetăţeni ucraineni, conform Poliției de Frontieră.

Sputnik, blocat în Republica Moldova. În imagine, senatoarea ex-AUR, Diana Șoșoacă, uandin preferatele propagandei ruse.
Eveniment

Site-ul Sputnik blocat în Republica Moldova

Site-ul Sputnik, blocat în Republica Moldova. Site-ul de propagandă al Kremlinului a fost blocat sâmbătă dimineață în Republica Moldova. Nici varianta ro.sputnik.md nu se mai deschide. Site-ul Sputnik, blocat în Republica Moldova „Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate a emis, sâmbătă, un ordin ce prevede blocarea a două surse cu conținut online, promotoare de informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență. Astfel, urmează a fi sistate portalurile www.sputnik.md și www.gagauznews.md”, a anunțat instituția, într-un comunicat de presă. Citește și: VIDEO Zelenski nu cedează: „Sunt la Kiev, nu vom depune armele!”. Se dau lupte dure pe străzi. Rușii atacă cu rachete mai multe orașe „Ordinul ce conţine indicații cu caracter obligatoriu a fost transmis Registratorului național al domeniului de nivel superior „md” și furnizorilor de rețea și/sau servicii de comunicații electronice, pentru a bloca, în condițiile legii, imediat accesul utilizatorilor din Republica Moldova la sursele menționate”, se mai arată în comunicat. Site-ul Sputnik, deținut oficial de guvernul rus, este extrem de accesat și în România. În Sputnik sunt promovate conspirații despre COVID, sunt preluate vocile eurofobe și extremiste din România, sunt promovați Diana Șoșoacă, ÎPS Teodosie, George Simion și AUR. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică acțiunile președintelui rus Sursă: Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova

Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Sursă imagine: Inquam Photos / Paul Ursachi
Eveniment

Românii ajutor pentru refugiații ucraineni

Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Aproape 7.000 de ucraineni s-au refugiat în România din calea războiului, de joi dimineață, când Rusia a invadat Ucraina. Românii s-au mobilizat, pe Facebook, să-i ajute cu cazare și alimente. Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta În grupul de Facebook „UNIȚI PENTRU UCRAINA - Єдині за Україну - United for Ukraine”, peste 48.500 de oameni cer și primesc ajutor: ucrainenii care vor să ajungă în România cer informații, românii se oferă să-I preia de la graniță și să le ofere adăpost. Accesul în grup este nerestricționat, pentru toți cei care vor să ofere informații, cazare, alimente sau ajutor cu traducerea în/din ucraineană. Puteți accesa grupul AICI. Dacă vreți să ajutați cu cazarea, puteți completa următorul formular. Cei care nu pot prelua refugiați, dar care vor să îi ajute, pot dona în conturile: UNICEF, aici Salvați Copiii preia donații și caută traducători. Detalii, aici. Ambasada României în SUA, împreună cu Romanian United Fund, strânge donații pentru refugiați, aici.Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților oferă alimente, obiecte de igienă, apă și cazare la parohii și mănăstiri. Dacă doriți să îi ajutați, puteți dona aici - RO51 RNCB 0234 0370 1091 0014Asociația LOGS Grup de Inițiative Sociale din Timișoara caută asistenți sociali, psihologi și traducători de ucraineană și rusă, în regim de voluntariat. Au înființat și două linii de consiliere: prima este pentru informații despre azil (în limbile engleză, rusă și ucraineană), numărul de Whattsapp +4.0765.861.888; a doua linie este o linie de consiliere socială și psihologică pentru ucrainenii care au ajuns deja în România, la numărul +40745 139 747. O listă cu organizațiile care pot oferi ajutor refugiaților ucraineni, inclusiv transport de la graniță, cazare pentru ei și animalele de companie, mai jos: Aproape 7.000 de refugiați ucraineni au ajuns în România începând de joi. Cum se depune cererea de azil 10.624 de ucraineni au intrat în România începând de joi. 6.696 de refugiați s-au oprit în România, cei mai mulți în județele Suceava, Botoșani, Maramureș, Galați, a precizat vineri ministrul de Interne Lucian Bode. 11 refugiați au solicitat azil în România. Țara noastră are doar șase centre de azil și 1.100 de locuri disponibile, a precizat ministrul de Interne. Citește și: EXCLUSIV Nici o tabără pentru refugiați ucraineni nu este operațională, deși Dîncu a promis 500.000 de locuri disponibile. Oficial, e treaba lui Arafat Ucrainenii care nu cer azil pot staționa pe teritoriul României 90 de zile. Documentele pentru azil sunt disponibile aici. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră