sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2013 articole
Alex Preda

Mediu

Academia Română, proiect european de mediu

Academia Română, proiect european de mediu. Institutul de Economie Mondială (IEM) al Academiei Române anunţă finalizarea unui proiect ce vizează stimularea cercetării şi inovării în domeniul mediului şi schimbărilor climatice şi încurajarea participării directe a cercetării româneşti la competiţii deschise la nivel european. Academia Română, proiect european de mediu Potrivit unui comunicat transmis marţi, scopul proiectului a fost crearea şi dezvoltarea unui Centru suport în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române, care să sprijine cercetătorii în scrierea şi depunerea mai multor proiecte de cercetare în programul-cadru al Uniunii Europene Orizont 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Proiectul dezvoltat de Institutul de Economie Mondială a beneficiat de o finanţare nerambursabilă în valoare de 1.985.537,55 lei, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 - 2020. La finalizarea proiectului, după trei ani de activitate (aprilie 2020 - aprilie 2023), Institutul raportează o serie de rezultate concrete, între care, cele mai importante sunt: crearea şi funcţionalizarea Centrului suport pentru aplicaţii în Orizont 2020 sau alte programe UE şi internaţionale, realizarea a opt parteneriate de cercetare împreună cu organizaţii europene în domeniul mediu şi schimbărilor climatice, perfectarea a 17 parteneriate bilaterale cu instituţii din România şi din Uniunea Europeană. Proiecte pentru competiţii deschise în Orizont 2020 Pe parcursul desfăşurării proiectului, Institutul de Economie Mondială a organizat cu cercetătorii interesaţi 12 seminare de informare privind oportunităţi de finanţare, apeluri deschise în domeniile ştiinţifice vizate de proiect şi posibili parteneri, precum şi zece ateliere de lucru pentru pregătirea unor propuneri de proiecte la competiţii deschise în Orizont 2020 sau alte programe de cercetare din cadrul UE. Citește și: Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice Centrul suport din cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române va continua să asigure îndrumare cercetătorilor interesaţi să scrie şi să depună proiecte de finanţare în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, punându-le la dispoziţie atât ghidurile, cât şi bazele de date realizate, precizează sursa citată.

Academia Română, proiect european de mediu (sursa: Facebook/Institutul de Economie Mondiala)
Sătenii dintr-o comună vasluiană braconează urs (sursa: stiriest.ro)
Mediu

Sătenii dintr-o comună vasluiană braconează urs

Sătenii dintr-o comună vasluiană braconează urs. Un exemplar a fost prins într-un laţ, marţi, într-o pădure din comuna Oşeşti, autorităţile acţionând pentru eliberarea animalului. Sătenii dintr-o comună vasluiană braconează urs Potrivit primarului comunei Oşeşti, Ioan Todiraşcu, în zonă nu sunt întâlniţi de regulă urşi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Am fost sunat de paznicul de vânătoare de la Grupa II Negreşti, mă voi deplasa la faţa locului să văd exact despre ce este vorba. Mi-a spus că este un urs prins în laţ, au fost sunate autorităţile competente să vină să-l tranchilizeze şi să ridice animalul. Vom face un proces-verbal, vom acţiona conform procedurilor legale", a declarat, pentru Agerpres, Ioan Todiraşcu. Citește și: EXCLUSIV Zgonea de la Căi Ferate, specialist în relații internaționale la Institutul de Informatică. Mai făcea și consultanță pe PFA cât să ajungă la venituri de 30.000 de euro pe an Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vaslui, în ultima perioadă ar fi existat informaţii care anunţau prezenţa unui urs în judeţ, dar nu se ştie dacă este vorba despre animalul găsit la Oşeşti. Ursul prins în laţ în pădurea din Oşeşti ar fi fost capturat de localnici.

Realitatea PLUS, manipulare anti-americană grosieră (sursa: Inquam Photos/Bogdan Dănescu)
Eveniment

Realitatea PLUS, manipulare anti-americană grosieră

Realitatea PLUS, manipulare anti-americană grosieră. Postul TV continuă să fie unul din cele mai agresive canale de propagandă anti-occidentale din România. Postul a repus pe tapet un scenariu care a mai circulat și acum câțiva ani, potrivit căruia fetele răpite din Caracal ar fi ajuns, se presupune că pentru exploatare socială, la soldați americani din baza de la Deveselu. Realitatea PLUS, manipulare anti-americană grosieră Bunicul Luizei Melencu susține că autoritățile au lăsat cazul să moară și că nu s-au ocupat niciodată de căutarea fetelor. Familia Melencu cere, acum, mutarea procesului la Înalta Curte, motivând că Gheorghe Dincă nu ar fi lăsat sa spună tot ce știe despre dispariția fetelor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În ciuda declarațiilor năucitoare, Realitatea PLUS nu i-a cerut nici o clipă bărbatului să-și probeze afirmațiile. "Nu suntem si nu am fost multumiti niciodata, dupa cum au decurs toate sedintele, timp de 3 ani de zile, la Tribunalul Slatina, iar acum am fost pasati pe mana altor judecatori, care incearca pe toate caile posibile sa le tina (faptele - n.r.) cat pot de departe de realitate. Noi banuim ca lucrurile nu stau asa cum au fost descrise de procurorii DIICOT in rechizitoriu. (...) Dinca a fost tot timpul controlat. Citesc si pe fizionomia omului, se vede ca are retineri. Asupra lui se fac presiuni din partea unor sus-pusi, oameni din institutiile statului. Timp de 3 ani de zile eu am ajuns la concluzia ca cazul nostru are probleme cu Scutul de la Deveselu, cu soldatii americani. Am intrat chiar in prima zi in curtea lui Dinca. Ce s-a zic cu butoiul - acolo a fost o manevra a DIICOT-ului care sa dea alte proportii cazului. Fetele nu au fost arse, au fost pasate pe undeva, la americani. Am ferma convingere ca asa s-a intamplat. E foarte greu pentru ca ne lovim de o masina a timpului si masina timpului sunt americanii. Americanii sunt dusmanii mei pe fata, sunt dusmanii nostri pentru ca ei stiu foarte bine ce au facut", a spus bărbatul la Realitatea PLUS. Condamnare mare, dar nedefinitivă Gheorghe Dincă (foto) şi un presupus complice, Ştefan Risipiţianu, au fost trimiși în judecată în 2020 pentru trafic de persoane, trafic de minori, omor calificat, viol şi profanare de cadavre. Potrivit procurorilor DIICOT, Dincă a răpit-o, în 14 aprilie 2019, pe Luiza Melencu, în vârstă de 18 ani, a dus-o la casa sa din Caracal, unde a ținut-o timp de trei zile imobilizată de pat, legată la ochi și a violat-o de mai multe ori. În 24 iulie 2019, Dincă a răpit-o din comuna Dobrosloveni, judeţul Olt, pe Alexandra Măceşanu, în vârstă de 15 ani, și a dus-o la locuinţa sa din Caracal. Și cea de-a doua victimă a fost imobilizată de pat cu un lanţ, legată și violată. Citește și: NATO, nivel superior de alertă pentru aparatele sale de poliție aeriană după ce un Su-35 rusesc aproape a doborât un avion polonez neînarmat în apropiere de spațiul aerian al României El este acuzat că a sunat familia tinerei pentru a induce ideea că aceasta a plecat din România, iar când s-a întors acasă, acesta a observat că fata a reuşit să desfacă lanţul cu care era legată de pat, să îşi scoată banda adezivă de la ochi şi că ţinea în mână un telefon vechi găsit în cameră. Atunci, Dincă a lovit-o, a sugrumat-o provocând decesul, apoi i-a ars trupul. Risipițianu a fost condamnat la șapte ani de închisoare iar Dincă, la 30 de ani, dar deciziile nu sunt definitive.

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană. Unităţile de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate la un nivel superior de alertă, după ce un avion de vânătoare rus Su-35 a interceptat periculos vineri deasupra Mării Negre un avion polonez L410 Turbolet care efectua o misiune în cadrul misiunii Frontex, a declarat un oficial din cadrul NATO, citat luni de Reuters, potrivit Agerpres. NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană "Detaşamentele de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate în alertă sporită ca răspuns faţă de manevrele periculoase efectuate de un avion militar rus în apropierea unui avion polonez al Frontex deasupra Mării Negre, aproape de România", a declarat oficialul NATO, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acelaşi oficial a mai spus că NATO "rămâne vigilentă" şi a cerut ca alte întrebări pe acest subiect să fie adresate autorităţilor poloneze. Un avion de vânătoare rus Suhoi Su-35 a interceptat vineri o aeronavă poloneză aflată în misiune pentru Frontex deasupra Mării Negre, ceea ce a provocat "o pierdere a controlului" temporară a aparatului de către piloţi, potrivit unui comunicat publicat duminică la Varşovia. Aparatul polonez a pierdut controlul și altitudine Sâmbătă seara, România, care a fost prima ţară care a anunţat incidentul, a acuzat "un comportament agresiv total inacceptabil" al Moscovei. Potrivit poliţiştilor de frontieră polonezi, avionul rus "a intrat fără niciun contact radio în zona de operaţiuni desemnată de România", a efectuat "manevre agresive şi periculoase, apropiindu-se de trei ori de avionul poliţiei de frontieră poloneze fără (respectarea) distanţei de siguranţă necesare" . Drept urmare, aeronava "a experimentat turbulenţe semnificative", iar echipajul, format din cinci oficiali, între care doi piloţi, "a pierdut controlul aeronavei şi a pierdut altitudine". Poliţiştii de frontieră polonezi au declarat că avionul de vânătoare rus a zburat "chiar prin faţa aeronavei" poloneze, intersectând traiectoria acestuia la o distanţă estimată la "aproximativ cinci metri". După incident, aeronava poloneză a aterizat în siguranţă în România. Turbulențe foarte periculoase Incidentele în care sunt implicate avioane ruse şi aeronave ale ţărilor NATO s-au înmulţit în ultimii ani, chiar înainte de declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022. Astfel de incidente au avut loc adesea în Marea Baltică, dar şi în Marea Neagră şi în alte părţi. "Vineri, 5 mai, o aeronavă de tip L410 Turbolet din dotarea Poliţiei de frontieră poloneze, care executa, în cooperare cu Poliţia de frontieră română, misiuni de patrulare de rutină sub egida Frontex deasupra Mării Negre, în spaţiul aerian internaţional, a fost interceptată, în jurul orei 13:20, la aproximativ 60 de km Est de spaţiul aerian al României, de un avion rusesc de vânătoare tip Suhoi Su-35. Manevrele agresive şi periculoase executate în mod repetat de aeronava de luptă a Federaţiei Ruse în apropierea aeronavei poloneze au generat un nivel ridicat de turbulenţe şi dificultăţi majore în controlul acesteia", a informat sâmbătă, într-un comunicat, Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti. Avioane de luptă RO-ESP, pregătite Sursa citată a menţionat că două avioane de luptă române şi două spaniole au fost pregătite să intervină, dar decolarea acestora nu a fost necesară, aeronava poloneză reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor "(...) Echipajul din Polonia a acţionat cu calm şi profesionalism în situaţia creată în mod iresponsabil de către pilotul rus, reuşind să redreseze avionul, după pierderea iniţială de altitudine cauzată de manevrele aeronavei Su-35, reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, în jurul orei 13:50. Niciun membru al echipajului aflat la bordul aeronavei poloneze nu a fost rănit în urma acestui incident", se arată în comunicatul Ministerului Apărării Naţionale. MApN a calificat drept "complet inacceptabilă" conduita ''agresivă a aeronavei militare aparţinând Federaţiei Ruse manifestată împotriva unei aeronave neînarmate care derula o misiune Frontex menită sa monitorizeze riscul migrator în bazinul Mării Negre". "Acest incident este o dovadă în plus a abordării provocatoare a Federaţiei Ruse în Marea Neagră", adaugă comunicatul MApN.

Braconajul piscicol în Deltă, fără oprire (sursa: Facebook/Poliția de Frontieră Română)
Mediu

Braconajul piscicol în Deltă, fără oprire

Braconajul piscicol în Deltă, fără oprire. Poliţiştii de frontieră, independent sau în cooperare cu lucrători din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, au descoperit, în perioada 1-6 mai, 278 kilograme de peşte, de diferite specii, provenit din pescuit ilegal, în cadrul acţiunilor de prevenire şi combatere a braconajului piscicol în Delta Dunării. Braconajul piscicol în Deltă, fără oprire Potrivit unui comunicat al Poliţiei de Frontieră, 29 exemplare de sturion au fost redate mediului natural, iar poliţiştii au întocmit 12 dosare penale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În perioada de referinţă, au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, 480 metri plase monofilament, 1.811 metri plase pescuit comercial în valoare de 10.650 lei, 280 metri setcă în valoare de 1.400 lei, şapte vintire în valoare de 1.500 lei, trei ambarcaţiuni în valoare de 14.500 lei, trei motoare barcă în valoare de 29.000 lei, două autovehicule în valoare de 52.000 lei, un rezervor benzină în valoare de 300 lei. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni la regimul braconajului piscicol, sub coordonarea Parchetului de pe Lângă Judecătoria Tulcea.

Horodniceanu, prins de radar cu 169 km/h (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Horodniceanu, prins de radar cu 169 km/h

Horodniceanu, prins de radar cu 169 km/h. Procurorul Daniel Horodniceanu, vicepreședinte al CSM, a fost sancţionat în vara anului trecut, după ce a condus cu 169 km/h pe DN 2. S-a adresat instanţei, dar fără succes. Horodniceanu, prins de radar cu 169 km/h Procesul-verbal întocmit de poliţişti menţiona că automobilul condus de Horodniceanu fusese interceptat de radar pe DN 2, la kilometrul 211, între localităţile Haret şi Călimăneşti, pe 30 iulie anul trecut, la ora 15.10. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În zona respectivă, limita de viteză admisă era de 100 km/h. Procurorul a fost sancţionat cu un simplu avertisment şi cu suspendarea dreptului de a conduce pe durata a 90 de zile. Daniel Horodniceanu s-a adresat Judecătoriei Panciu, solicitând anularea procesului-verbal de contravenţie, susţinând că viteza cu care conducea nu era cea consemnată de poliţişti. Citește și: După ce i-a amenințat pe polițiștii care l-au oprit în trafic, ex-șeful DIICOT Horodniceanu face și acuzații: A fost o scenetă înregistrată cu o cameră ascunsă, de natură să mă provoace Plângerea lui Horodniceanu a fost respinsă de judecători. Sentinţa a fost contestată de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, apelul său intrând pe rolul Tribunalului Vrancea. Această instanţă nu a stabilit încă primul termen de judecată, potrivit Ziarului de Iași.

Demonstrațiile occidentale, infiltrate de agenți ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Demonstrațiile occidentale, infiltrate de agenți ruși

Demonstrațiile occidentale, infiltrate de agenți ruși. Serviciile secrete ruse se infiltrează sau organizează demonstraţii în mari oraşe din Occident în scop de propagandă, potrivit unor relatări difuzate de mai multe media europene. Rușii se dau ucraineni și exhibă simboluri naziste Cotidianul german Suddeutsche Zeitung a scris duminica aceasta că scopul acestor acţiuni este de a crea un sentiment anti-Ucraina sau de a face mai dificil pentru Suedia să adere la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ancheta comună făcută de Suddeutsche Zeitung, canalele de radiodifuziune germane NDR şi WDR, cotidianul francez Le Monde, cel suedez Expressen şi canalele scandinave DR (Danemarca), NRK (Norvegia) şi SVT (Suedia) se bazează pe scurgeri de documente ce ar proveni din aparatul de securitate al Kremlinului. Potrivit relatărilor, grupuri mici, organizate, simulează manifestaţii anti-turce într-un mare oraş european, de exemplu, dându-se drept ucraineni şi protestând împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a produce online material de propagandă. Aceasta ar avea se pare drept scop să fie creată impresia unei largi atitudini anti-islamice în Europa. Exemplele includ o demonstraţie a unor pretinşi membri ai comunităţii ucrainene la Paris, la începutul lui martie, care au protestat împotriva lui Erdogan cu saluturi naziste şi cagule, şi care au ironizat de asemenea victimele cutremurului devastator din 6 februarie. Demonstrațiile occidentale, infiltrate de agenți ruși Potrivit Suddeutsche Zeitung, Kremlinul nu a comentat asupra acestor acuzaţii atunci când a fost solicitat. Potrivit anchetei media, provocatori s-ar fi infiltrat de asemenea printre manifestanţi în mai multe oraşe asupra altor teme, printre care penuria de asistente medicale, reforma pensiilor şi schimbările climatice, cu propagandă direct împotriva sprijinului pentru Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Oficialii ucraineni se tem că mult așteptata contraofensivă de primăvară nu se va ridica la înălțimea așteptărilor fanilor din Vest – Washington Post Astfel, la Paris, la Haga, Bruxelles şi Madrid, postere parţial identice au fost folosite de aceiaşi oameni, potrivit Suddeutsche Zeitung. Fotografii cu acestea au fost postate pe internet şi au generat impresia unui amplu sentiment anti-Ucraina. Distribuirea de material produs în acest fel pe Facebook, TikTok, Telegram sau YouTube a fost controlată majoritar de trei conturi din Sankt-Petersburg.

Horodniceanu se consideră victima polițiștilor rurali (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Horodniceanu se consideră victima polițiștilor rurali

Horodniceanu se consideră victima polițiștilor rurali. După apariţia unei filmări în spaţiul public în care poate fi văzut fostul șef al DIICOT Daniel Horodniceanu care tratează cu aroganță doi polițiști care îl opriseră în trafic, acesta a transmis că nu a încălcat nicio normă rutieră şi că întreaga situaţie ar fi fost pusă la punct de cei doi poliţişti care îl cunoşteau. Horodniceanu se consideră victima polițiștilor rurali "Am remarcat că în cursul zilei de astăzi a apărut în presă o înregistrare cu oprirea mea în trafic de un echipaj de poliţie pentru o presupusă contravenţie rutieră. La prima vedere, pentru un personaj neutru, avem de a face cu un poliţist la datorie, care rezistă presiunilor încercate de un procuror, oprit în trafic în mod corect. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În realitate, lucrurile stau în alt mod: am fost oprit în trafic la ora 1.30, noaptea, de un echipaj al poliţiei rurale, fără a încălca vreo normă rutieră. Am asistat la o scenetă bine pusă la punct de doi poliţişti care mă cunoşteau. Astăzi am aflat că această scenetă a fost şi filmată, probabil cu un dispozitiv de înregistrare ascuns, şi nu cu body-cam. Imaginile sunt, însă prelucrate, filmul având şi alte pasaje, tăiate, însă. Aş accentua ideea că filmarea, scoasă din context, ilustrează un personaj reprobabil care abuzează de putere în faţa unui poliţist la datorie. Comportamentul meu intrigat poate avea un sens - deşi e greu să priveşti ca acceptabil orice exces de putere - doar în contextul mai larg în care conduceam regulamentar şi poliţiştii m-au oprit în condiţiile descrise, precum şi de faptul că nu este prima dată când se întâmpla asta", transmite Daniel Horodniceanu, într-o declaraţie de presă. "Polițiștii pot opri șoferii fără nici un motiv" Acesta spune că a avut astfel de reacţii întrucât cei doi poliţişti s-ar fi prefăcut că nu ştiu cine este interlocutorul lor. "Faptul ca pretindeau că nu ne cunoaştem a fost de natură să mă provoace, odată în plus, şi să reacţionez astfel. Realizez că m-am aflat într-o situaţie provocată, dar ce este regretabil, şi îmi reproşez acest lucru, este că nu am rezistat provocării şi, pe acest fond emoţional, probabil şi combinat cu unele probleme personale, am reacţionat în acest mod, care nu mă caracterizează. Citește și: VIDEO Fost șef DIICOT, amenințător la adresa polițiștilor care l-au oprit în trafic: „Am să vorbesc cu șeful IPJ-ului”! Plus: Horodniceanu se laudă că a crescut salariile polițiștilor Dacă s-ar trece dincolo de reacţia mea, pe care, fie ea şi provocată, o regret sincer, subiectul conţine şi tema mai largă a faptului că poliţiştii pot opri fără niciun motiv şoferii în trafic pretinzând încălcari ale legii, a căror falsitate este imposibil de probat pentru şofer", transmite Daniel Horodniceanu.

Naționalistul rus Prilepin, rănit în atentat (sursa: Reddit)
Internațional

Naționalistul rus Prilepin, rănit în atentat

Naționalistul rus Prilepin, rănit în atentat. Anchetatorii ruşi au afirmat sâmbătă că suspectul arestat după explozia care l-a rănit pe scriitorul naţionalist rus Zahar Prilepin şi l-a ucis pe şoferul său "a acţionat conform instrucţiunilor" unor agenţi ucraineni, potrivit TASS și canalului de Telegram (FOTO) al Comitetului de Investigații al Federației Ruse. Naționalistul rus Prilepin, rănit în atentat "Anchetatorii comisiei de investigaţie examinează implicarea lui Aleksandr Permiakov în tentativa de asasinat împotriva lui Zahar Prilepin", a anunţat această comisie, adăugând că "în timpul interogatoriului, el (Permiakov) a declarat că a acţionat conform instrucţiunilor serviciilor speciale ucrainene". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Agenția rusă TASS arată că mașina în care se afla Prilepin era un Audi Q7. Și Daria Dughina, fiica ideologului rus pro-putinist Aleksandr Dughin, a murit după ce mașina sa a sărit în aer. Dughina conducea o Toyota Land Cruiser Prado. Zahar Prilepin, un cunoscut scriitor naţionalist rus, a fost rănit sâmbătă în explozia unei maşini-capcană în oraşul Nijni Novgorod. Prilepin, în vârstă de 47 de ani, a fost rănit la ambele picioare şi este în prezent spitalizat, în timp ce şoferul său a decedat în urma exploziei. Potrivit primelor elemente ale anchetei, un dispozitiv exploziv a fost plasat sub maşina lui Prilepin. Citește și: Ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin, i-a urat lui Șoșoacă să salveze „încă o dată poporul român” Personalitate a scenei literare ruse, tradus în numeroase ţări, Zahar Prilepin s-a implicat din 2014 în favoarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, în rândurile cărora a luptat. Mai mult, potrivit EFE, în 2016, Prilepin s-a mutat cu familia în Donbas, regiune din estul Ucrainei, unde a ajuns chiar subcomandant al unui batalion de operaţiuni speciale creat la iniţiativa sa şi care lupta împotriva armatei ucrainene.

Ciolacu rezolvă haiducește eliminarea pensiilor speciale (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu rezolvă haiducește eliminarea pensiilor speciale

Ciolacu rezolvă haiducește eliminarea pensiilor speciale. Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă la Piatra Neamţ, că nu va renunţa în privinţa adoptării legii cu privire la reformarea pensiilor speciale şi că este dispus în calitate de viitor prim-ministru să îşi asume răspunderea pentru o astfel de lege în Parlament şi "va pleca acasă" dacă aceasta nu va trece la vot. "Un abuz legislativ" Potrivit liderului PSD, pensiile speciale au dat naştere unei crize sociale, iar situaţia trebuie rezolvată având în vedere că legea reprezintă un jalon asumat prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care ar putea conduce prin neîndeplinirea lui şi la pierderea de bani europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Ştiţi părerea mea în ceea ce priveşte pensiile speciale, sunt şi un jalon, România nu are voie să piardă vreun euro din PNRR, cu atât mai puţin să piardă bani pentru că nu a trecut jalonul şi legea cu pensiile speciale. Niciodată nu s-a vorbit de mediul privat, s-a vorbit de o nedreptate faţă de români, de un abuz legislativ, de o toleranţă prea mare a anumitor decidenţi din trecut şi s-a ajuns la un prag de criză socială pentru această nedreptate care s-a făcut în România. Acest lucru trebuie să se închidă", a declarat preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor. Ciolacu rezolvă haiducește eliminarea pensiilor speciale Ciolacu a subliniat că dacă va fi nevoie, atunci când va fi prim-ministru îşi va asuma răspunderea asupra legii pensiilor speciale. "Este depăşit acum termenul, presupun că ministrul de la MIPE o să spună de ce nu avem nici legea închisă, este ultimul raport de la Banca Mondială, este în avizare acum în bordul Băncii Mondiale cu noile cerinţe pe legea deja trecută în Senat. Eu nu o să renunţ până când nu vom trece legea cu pensiile speciale. Citește și: Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale: „O dată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm” Dacă ea va trece cât timp sunt preşedinte al Camerei, nu este nicio problemă şi avem deja feedback-ul de la Comisie că îndeplineşte jalonul prins în PNRR. Dacă nu, şi avem neîndeplinit acest jalon şi voi fi prim-ministru al României, voi veni cu lege de asumare a răspunderii în faţa Parlamentului, astfel încât ori trece legea, ori plec eu acasă. Cred că am fost cât se poate de clar", a mai spus preşedintele PSD.

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu. Coaliţia de guvernare caută în continuare soluţii pentru comasarea măcar a două scrutine dintre cele programate pentru anul viitor, a declarat, vineri, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a adăugat că, pe de o parte, două treimi din electorat, conform sondajelor de opinie, îşi doreşte această comasare, iar pe de altă parte s-ar câştiga mai mult timp pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin programul de guvernare. A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu "Atunci când am discutat comasarea alegerilor nu am făcut-o voluntar, ci am avut în vedere că, în urma sondajelor efectuate la nivelul fiecărui partid, şi cu toţii ştim, toţi partenerii din coaliţie, peste două treimi dintre români văd anul 2024, cu patru - cinci runde de alegeri, ca fiind unul cât se poate de aglomerat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şi, cum vă spuneam, această proporţie de peste două treimi este de acord ca numărul de alegeri să fie redus. Şi, atunci, căutăm împreună soluţii pentru ca cel puţin două dintre ele să poată să fie comasate, măcar să reducem cu un rând de alegeri", a afirmat Ciucă, într-o conferinţă de presă (VIDEO), întrebat dacă s-a ajuns la o variantă în privinţa comasării alegerilor de anul viitor. Potrivit premierului, anul viitor nu poate fi dedicat preponderent alegerilor, chiar dacă este un an electoral, în detrimentul gestionării chestiunilor legate de guvernare. Citește și: EXCLUSIV Șeful Anticorupției din MAI, chestorul șef Vasilescu, susține că are „grave suferințe psihologice” din cauză că a fost acuzat că a aranjat în biserică funeraliile interlopului „Emi Pian” "Ţinând cont de perioada de campanie, ţinând cont de intervalul dintre alegeri, perioada în care, în loc să ne ocupăm de ceea ce înseamnă componenta executivă, va fi o campanie politică şi nu ne putem permite să pierdem aproape un an de zile în tot acest ansamblu în care trebuie să gestionăm fondurile din PNRR, fondurile din Cadrul Multianual Financiar şi, desigur, ceea ce avem în programul de guvernare. Chiar dacă este an electoral, nu înseamnă că lăsăm totul deoparte şi ne ocupăm doar de alegeri", a explicat Ciucă, care efectuează o vizită în judeţul Neamţ.

Inacțiunea împotriva încălzirii globale, la CEDO (sursa: youth4climatejustice.org)
Mediu

Inacțiunea împotriva încălzirii globale, la CEDO

Inacțiunea împotriva încălzirii globale, la CEDO. Un grup de tineri portughezi care au reclamat la CEDO 33 de ţări pentru presupusa lor inacţiune împotriva încălzirii globale cer "acţiuni reale" şi politici "mai ambiţioase" din partea guvernelor. Inacțiunea împotriva încălzirii globale, la CEDO "Lucrurile trebuie să se schimbe cu adevărat", este nevoie de "acţiuni politice reale", a declarat miercuri Andre, în vârstă de 14 ani, într-o conferinţă de presă online (VIDEO) împreună cu alţi trei tineri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şase portughezi cu vârsta între zece şi 23 de ani au reclamat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului propria ţară, precum şi alte 32 pe care le acuză că nu au luat suficiente măsuri împotriva încălzirii climatice. Ţările vizate sunt cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Elveţia, Rusia, Turcia, Ucraina, Norvegia şi Marea Britanie, iar acţiunea se referă la "emisiile de gaz cu efect de seră ale celor 33 de state", a indicat CEDO în 2020. Instanţa de la Strasbourg, care a început deja, la sfârşitul lui martie, să examineze două dosare similare în care sunt vizate Franţa şi Elveţia, va aborda noul dosar pe 27 septembrie. O decizie va fi luată probabil abia peste câteva luni, dar în cazul în care CEDO va decide în favoarea reclamanţilor, acest lucru le-ar "crea speranţă", a declarat Sofia, în vârstă de 17 ani, sora lui Andre, care locuieşte împreună cu el la Lisabona. Susținere de la GLAN "Lumea nu se poate schimba atât de repede, dar dacă oamenii şi guvernele încep să acţioneze, schimbarea se poate face mai rapid", a adăugat ea. "O victorie ar însemna enorm", a spus Claudia, în vârstă de 23 de ani, din Leiria, în centrul Portugaliei. "Sperăm că, atrăgând atenţia asupra acestui dosar, guvernele vor începe să facă ceea ce trebuie (...) pentru un viitor mai bun", a explicat ea. Tinerii au relatat pe larg impactul creşterii temperaturilor asupra vieţii lor cotidiene, în contextul în care Portugalia s-a confruntat în aprilie cu niveluri de căldură record. "Schimbările climatice afectează însă întreaga lume", a atenţionat Andre. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Cei şase tineri, care şi-au înregistrat acţiunea la CEDO în septembrie 2020, sunt susţinuţi de ONG-ul britanic Global Legal Action Network (GLAN), care a subliniat că este vorba de "cel mai mare proces" în chestiuni legate de încălzirea globală. "În cazul în care vom câştigam, guvernele vor fi constrânse să-şi modifice obiectivele" şi "politicile" şi vor fi obligate să definească "unele mai ambiţioase", a apreciat Gerry Liston, jurist în cadrul GLAN.

New York - clădiri noi fără gaz (sursa: Facebook/Governor Kathy Hochul)
Mediu

New York - clădiri noi fără gaz

New York - clădiri noi fără gaz. NY a devenit primul stat american care a adoptat o legislaţie ce interzice utilizarea gazului natural pentru încălzire şi gătit în unele clădiri noi, un plan conceput pentru a reduce emisiile de carbon, dar contestat de grupuri industriale ca fiind excesiv şi costisitor. New York - clădiri noi fără gaz Atât Adunarea condusă de democraţi, cât şi Senatul au aprobat marţi seara prevederile, care includ bugetul statului de 229 de miliarde de dolari. Guvernatorul Kathy Hochul (foto) şi parlamentarii au fost de acord cu liniile pachetului de cheltuieli săptămâna trecută. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Schimbarea modului în care producem şi folosim energia pentru a ne reduce dependenţa de combustibilii fosili va contribui la asigurarea unui mediu mai sănătos pentru noi şi copiii noştri", a afirmat purtătorul de cuvânt al statului New York, Carl Heastie. Mişcarea de la New York survine pe fondul dezbaterii publice acerbe din Statele Unite privind impactul pe care îl au asupra sănătăţii şi mediului aparatele de gătit care consumă combustibili fosili şi la scară largă rolul gazelor naturale în schimbările climatice. Rezistență puternică din partea companiilor Zeci de oraşe din jurul Statelor Unite au adoptat sau au în vedere politici care interzic sau descurajează utilizarea de gaz natural în clădiri noi pentru a răspunde preocupărilor legate de sănătatea publică şi climă. Aceste măsuri au fost întâmpinate cu o rezistenţă puternică din partea grupurilor din industria gazelor şi de restaurante şi electrocasnice care consideră că aceste preocupări sunt exagerate. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Prevederile vor impune construirea de noi clădiri numai cu prize electrice pentru electrocasnice şi utilităţi începând din 2025. Legea va intra în vigoare pentru clădiri cu mai puţin de şapte etaje începând din 2026. Cerinţele vor intra în vigoare pentru clădirile mai înalte până în 2029, conform New York Times. Spitalele, infrastructura critică şi unităţi de alimentaţie nu vor fi vizate de aceste măsuri. Clădirile şi aparatele existente nu vor fi afectate de legislaţie.

Ministrul Mediului jură că nu vânează (sursa: Facebook/Tánczos Barna)
Mediu

Ministrul Mediului jură că nu vânează

Ministrul Mediului jură că nu vânează. Numărul de intervenţii la specia de urs brun în România a fost, în 2021, de 560, din care 84% a însemnat alungare şi doar 4,5% eliminarea exemplarelor periculoase, deci Ordonanţa 81 nu a fost un măcel, a declarat, miercuri, într-o dezbatere de specialitate (VIDEO), ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos. Câți urși au fost "eliminați" "În 2021 am aprobat Ordonanţa 81 care se referă strict la intervenţie imediată. Nu are rol preventiv, pentru că nu poate să aibă. Intervine doar în momentul în care ursul e călare pe porc, deci este în grajd, este în coteţul de găini, în livadă, în curte, în şură. Când deschide vânătorul uşa, iese ursul, că s-au întâmplat şi asemenea situaţii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ordonanţa 81 nu a fost un măcel. Deci, în 2021, Ordonanţa de urgenţă 81 a însemnat 560 de intervenţii, din care groso modo 84% sunt alungări, undeva la 11% sunt relocări şi doar restul de 4,4% sunt eliminări de exemplare periculoase, adică recoltarea exemplarului periculos în situaţii de forţă majoră. Anul trecut am venit cu acea cotă de prevenţie care este prevăzută de lege. Legea spune foarte clar că Ministerul Mediului trebuie să emită an de an o cotă de prevenţie pentru a reduce numărul de conflicte om-urs, pentru a reduce numărul de pagube, pentru a reduce numărul de atacuri care se soldează din păcate, cu decesul concetăţenilor noştri. Pentru cota de anul trecut am mers pe o cotă minimă de 140 de exemplare. Pentru a nu perturba sistemul, am lăsat ca această cotă să fie doar la îndemâna acelor asociaţii de vânătoare în contract direct cu UAT-urile", a menţionat Tanczos. Ministrul Mediului jură că nu vânează Ministrul Mediului a ţinut să precizeze faptul că nu practică vânătoarea, dar şi că România nu este singura ţară din Uniunea Europeană care intervine preventiv în populaţia de urs. "Nu sunt vânător. Înainte să-mi pună cineva această întrebare, să ştiţi că n-am fost, nu sunt şi nu voi fi. Sigur pentru viitor, la bătrâneţe nu ştiu să garantez ce mă apucă peste 20-30 de ani, dar n-am intenţia să vânez urşi. Am primit astăzi nişte mesaje şi era bine să clarific acest aspect. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Nu suntem singura ţară care intervine preventiv în populaţia de urs brun prin această metodă. Finlanda, Slovenia, Slovacia, Croaţia... toate ţările europene care au o populaţie de urs au şi cote de prevenţie. Nu ne comparăm la procent cu aceste state-membre, pentru că noi suntem undeva la sub 6%, iar ei sunt peste 12% - 16%. În acelaşi timp, este un adevăr faptul că ei deja implementează ceea ce noi încercăm acum pentru prima dată: să zonăm teritoriul României, să vedem care sunt zonele cele mai critice din punct de vedere populaţie, număr de exemplare, număr de conflicte", a afirmat oficialul.

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov. Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fost condamnat definitiv marţi de un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă la șase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov La instanţa de fond, Vâlcov primise o condamnare de opt ani de închisoare, pedeapsă scăzută la şase ani la apel, după ce judecătorii au constatat că pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia faptele s-au prescris. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este vorba despre "Dosarul Tablourilor", numit astfel după ce procurorii au găsit peste 100 de opere de artă achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele dintre fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru. De asemenea, judecătorii au menţinut decizia de confiscare de la Vâlcov a sumei de 6,2 milioane lei. Presa a relatat că Darius Vâlcov ar fi plecat de ceva vreme în Italia, acolo unde au fugit mai multe persoane condamnate în România pentru a scăpa de închisoare. El nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată. Totuși, Poliția Română nu-l consideră urmărit general. Un pomelnic de infracțiuni În acelaşi dosar, Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat la patru ani şi șase luni de închisoare cu executare, iar Lucian Petruţ Şuşală, fost şofer al lui Darius Vâlcov, a primit doi ani cu suspendare, cu un termen de supraveghere de cinci ani. De asemenea, Petre Bogdan Timofte a fost condamnat la trei ani cu executare, iar Constantin Tomescu a primit trei ani şi șase luni cu executare. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze Darius Vâlcov a mai avut două dosare de corupţie pe rolul instanţelor, reuşind să scape de ele. Astfel, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în care era acuzat de instigare la dare şi luare de mită. În martie 2023, tot Curtea de Apel Craiova i-a anulat o condamnare de șase ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, pe motiv că faptele de care era acuzat s-au prescris. În "Dosarul Tablourilor", Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată. Șpăgi de milioane pentru contracte Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte - "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava", "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina" şi "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt". Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţinea DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt", fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei. Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. În baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie - martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei, în trei tranşe a câte 400.000 lei fiecare, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii. De asemenea, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei, în cinci tranşe a câte 500.000 lei fiecare. În plus, în perioada 2012 - 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei. "În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, Darius Vâlcov a derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, un mecanism financiar fictiv între Tehnologica Radion şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Lucian Şuşală, Petre Timofte şi Constantin Tomescu şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii", mai explicau procurorii. Conform DNA, acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi. Darius Vâlcov mai era acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţinea în fapt şi pe care le administra, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei. În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră