Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu?

Cea mai mare problemă a suveraniștilor este, în acest moment: cine va candida în locul lui Călin Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Georgescu nu a avansat nici un nume, în caz că el nu va fi lăsat să intre în competiția pentru Cotroceni. Până la închiderea perioadei de depunere a candidaturilor mai sunt 100 de ore. Curtea Constituţională a respins, marţi, cu unanimitate de voturi toate contestaţiile depuse privind respingerea candidaturii lui Călin Georgescu de către Biroul Electoral Central, au precizat surse oficiale, astfel că acesta nu va putea candida la alegerile prezidenţiale din luna mai. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft Cine va candida în locul lui Georgescu Un viitor candidat suveranist va trebui să se bucure de o susținere explicită a acestuia pentru a putea colecta voturile sale și pentru a mobiliza electoratul în cele circa 55 de zile care mai sunt până la turul I al alegerilor prezidențiale. Diana Șoșoacă și-a anunțat intenția de a candida, dar, având în vedere modul în care a fost respinsă de BEC candidatura lui Georgescu, sunt șanse extrem de mici ca ea să treacă de filtrul Biroului Electoral Central. Ce nume s-au vehiculat până acum: George Simion, președintele AUR, puternic împins în față de George Becali. Este posibil ca Georgescu să perceapă ca o trădare candidatura acestuia. În plus, dincolo de retorica anti-Ciolacu a lui Simion, AUR cooperează cu PSD în mai multe consilii, precum cel de la București sau din Maramureș. Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național AUR. El a spus la Antena 3 că s-ar sacrifica, dacă partidul i-o cere. Însă nimeni nu i-0a cerut-o Sociologul Dan Dungaciu: presa a avansat acest nume „pe surse”, dar el a declarat că nu se pune problema să candideze Cristela Georgescu: nu se știe ce notorietate are și câte voturi ar putea strânge, chiar dacă soțul ei o va susține puternic. Tabăra suveranistă are timp până la 15 martie, la miezul nopții, să-și găsească un candidat care să îndeplinească condițiile legale.

Cine va candida în locul lui Georgescu Foto: Inquam/George Calin

Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste: „Democrația a murit în Europa”. Dar nu în Rusia! Foto: Inquam/Octav Ganea — Politică

ANALIZĂ Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste după eliminarea lui Georgescu

Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste după eliminarea lui Călin Georgescu din competiția pentru Cotroceni: „Democrația a murit în Europa”, este una din ele. Mesajele urmăresc, în linii mari, direcția propagandiștilor americani care susțin o rupere de NATO și Uniunea Europeană. Citește și: Cum își bătea joc Georgescu de tentativa de asasinat împotriva lui Trump: „PR hollywoodian”. Plus un atac antisemit la JD Vance Propaganda suveranistă evită orice asociere cu Moscova și pretinde că ar fi sprijinită de actuala conducere republicaă de la Casa Albă, ale cărei politici le-ar urma. Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste 1) Interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu va distruge parteneriatul strategic cu SUA: este fals, nici un oficial de la Washington nu a pus sub semnul întrebării acest parteneriat sau prezența trupelor americane în România. În plus, așa cum arată imaginile difuzate recent, Călin Georgescu este profund antiamerican, îl disprețuiește pe Donald Trump și îl atacă pe JD Vance pentru faptul că și-a schimbat numele din Baumann - o referire evident antisemită. 2) „Democrația a murit în Europa”: nu este clar de ce „democrația” ar fi murit în zeci de state din Uniunea Europeană care organizează alegeri în mod impecabil, iar libertatea de expresie este sfântă. Însă suveraniștii nu vorbesc despre „democrația” din Rusia sau Belarus. 3) „Georgescu a fost eliminat la presiunea UE”: nu există nici măcar dovezi circumstanțiale pentru așa ceva. Doar serviciul rusesc de spionaj susține că ar avea „informații”, a căror sursă evident nu a făcut-o publică. 4) „Proteste masive pro-Georgescu”: au fost câteva sute de protestatari violenți după interzicerea de BEC a candidaturii acestuia. La cele mai mari mitinguri suveraniste au venit cel mult câteva mii, aduși de AUR, care acum are infrastructură și bani pentru a mobiliza alegătorii. Georgescu sau POT nu au această capacitate. 5) „România a distrus democrația, prin forță”: Curtea Constituțională are acest drept legal, de a decide cine candidează. Deciziile ei nu pot fi atacate, așa cum nici în SUA deciziile Curții Supreme nu mai pot fi atacate. De exemplu, decizia privind avorturile, din vara lui 2022, a fost criticată și pe baza faptului că majoritatea judecătorilor de la Curtea Supremă au fost numiți de președinți republicani. Democrații au exploatat politic masiv această decizie. Pe de altă parte, presa din România a criticat constant numirile dubioase de la CCR, precum și sistemul de pensii speciale de care beneficiază și pe care îl protejează.

Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie

Domnișoara Ioana Lambru, personaj controversat în PNL, în 2012, și celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Crin Antonescu, conduce azi mari companii din energie, controlate de stat. Lambru, născută în 1985 și absolventă a universității Româno-Americane, a fost plasată în conducerile mai multor companii din sectorul energetic, companii la care ministerul Energiei, condus de Sebasrian Burduja, este acționar. Citește și: Cum își bătea joc Georgescu de tentativa de asasinat împotriva lui Trump: „PR hollywoodian”. Plus un atac antisemit la JD Vance Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie Potrivit ultimei declarații de avere care apare pe site-ul ANI, din iunie 2024, Lambru a lucrat la ministerul lui Burduja, a fost în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica, a fost președintele consiliului de administrație la Electrica Furnizare, a fost membru în consiliul de administrație la Electrica Producție și este încă director executiv la Electrica. Ministerul Energiei este cel mai mare acționar la Electrica SA, deținând 49,78%. Ioana Maria Lambru era, în 2012, secretar general adjunct al Guvernului, când numele ei a apărut într-u uriaș scandal sexual, fiind suspectată că a avut relații cu mai mulți liberali. Aceste relații s-ar fi desfășurat, potrivit înregistrării unei convorbiri telefonice, pe canapeaua lui Crin Antonescu, pe atunci președintele PNL. Iată discuția în care un lider PNL de la acel moment, Mihai Bălășescu, mărturisea relația sa cu Lambru: „Tânără: Te mai întreb un lucru, dar zi-mi sincer, tu chiar ai fost cu ea în birou la Crin? Mihai Bălășescu: Pe canapeaua lui Crin, da. T:Pe canapeaua lui Crin?! M.B.: Da. T: Te-ai f… cu ea pe canapeaua lui Crin? M.B.: Da. T: Și nu ți-a fost un pic rușine? M.B.: Mie?! De ce?! T: Păi, totuși, e președintele, te duci cu oricine acolo să te f…?!” Aproape 10.000 de euro pe lună, din energia de partid și de stat Acum, domnișoara Lambru câștigă enorm de la stat, prin companiile sale din Energie, deși nimic nu o califică pentru aceste slujbe: 383.135 de lei, net, în anul fiscal 2023, pentru funcția de director executiv la Electrica SA 106.166 pentru că a făcut parte din consiliul de supraveghere al Hidroelectrica. Ea a fost plasată în acest consiliu din 2017, de ministrul ALDE Toma Petcu. Lambru era membru ALDE la acel moment, scria presa. 21.159 lei - angajat la ministerul Energiei, net, 2023 57.856 lei - președinte CA Electrica Producție 20.519 lei - membru CA Electrica Furnizare În medie, ea a câștiga aproape 10.000 de euro lunar. Cu toate acestea, în declarația ei de avere nu apar case sau terenuri. În declarație, ea menționează „dividend” în valoare de 67.966 de lei. Ea este acționar la Avrakedabra Communications SRL, care în 2023 a avut un profit net de 68.142 de lei. Ioana Lambru a fost secretar general adjunct al Guvernului în perioada în care Ponta era premier. Ulterior, Sorin Grindeanu a numit-o in aceeași funcție, fiind dată afară de Viorica Dăncilă.

Daniel Cateliu (stânga), protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro (sursa: Facebook/Daniel Cateliu) — Eveniment

Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1 vrea un articol șters

Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: prin avocați, Daniel Cateliu ne cere să ștergem un articol care-l privește. Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro Cateliu, trezorier al PNL Sector 1 și președinte al Consiliului de Administrație al Poștei Române, a trimis, prin avocați, o "somație". "În calitate de reprezentanți convenționali ai domnului Daniel Cateliu, vă rugăm să regăsiți atașată prezenta somație privind ștergerea articolului de presă cu privire la acesta", se arată în mesajul avocaților lui Cateliu. Este vorba despre articolul intitulat "EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă, în două firme". POT "se bucură de o reputație nefavorabilă" Cateliu nu neagă că ar fi asociat cu Anamaria Gavrilă, dar susține că nu o cunoaște și că articolul a creat "o falsă impresie de parteneriat între subsemnatul și un partid care în prezent se bucură de o reputație nefavorabilă". Trezorierul PNL Sector 1 a fost citat, cu declarații similare celor din "somația" avocaților, în articolul pe care acum îl vrea șters. Mai mult, Cateliu a trimis un drept la replică după apariția articolului, drept la replică publicat chiar în corpul articolului. Trezorierul PNL Sector 1 se simte prejudiciat și de afirmația că ar fi fost beneficiarul influenței președintelui PNL Sector 1, Sebastian Burduja, pentru a fi numit în fruntea CA-ului Poștei Române. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus DeFapt.ro nu va șterge articolul și a și comunicat acest lucru avocaților trezorierului PNL Sector 1, Daniel Cateliu.

Ultima oră

Mesajul lui Călin Georgescu către susținători (sursa: Facebook/Călin Georgescu)

Călin Georgescu nu lasă nici un urmaș la prezidențiale: "Voi trebuie să alegeţi ce vă doriţi”

Politică