Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă. Consecințele veto-ului Vienei în ceea ce privește aderarea România la Schengen încep să se facă simțite în Austria.
Pe de o parte, organizațiile care se ocupă de îngrijirea la domiciliu (care se bazează în mare parte pe lucrători veniți din România) avertizează că aceasta nu mai e „accesibilă”. Pe de alta, marile companii austriece critică decizia, temându-se de noi valuri de proteste din partea României. Ambasadorul Emil Hurezeanu declară că „Răbdarea noastră nu este infinită”, adăugând că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă în a doua jumătate a anului.
Bani puțini, ore multe pe drum
Tema îngrijirii permanente la domiciliu a devenit una sensibilă în Austria, mai ales că mare parte a personalului vine din România (30.000 de angajați). Iar în siajul veto-ului, cele mai vocale nemulțumiri au venit din acest sector, unde nici măcar recompensele financiare nu sunt motivante. Potrivit asociației IG24 (Interessengemeinschaft der 24 Stunden Betrauen und Betraueninnen), pensia de care beneficiază un îngrijitor român care a lucrat 15 ani în Austria este de aproximativ 100 (o sută) de euro pe lună.
„Aș vrea să vă imaginați cum ar fi să lucrați 4 saptamâni îngrijind bătrâni în izolare și singurătate în Austria sau Germania, să abia aștepți sa te reîntorci acasă la familia ta, să faci 5-20 de ore pe autostrăzi în minibusuri arhipline uneori și apoi să trebuiască să mai stai și câteva ore bune la graniță așteptând verificarea pașaportului.
Poate pentru mulți astea sunt ifose, dar pentru persoanele care fac naveta între Vestul Europei și România la fiecare 2, 3 sau 4 săptămâni, e relevant”, a reacționat, într-un mesaj pe Facebook, Flavia Matei, una dintre fondatoarele asociației D.R.E.P.T.
Nehammer, discurs în limba de lemn
La trei luni după veto, în discursul său despre „Starea națiunii”, susținut pe 10 martie, cancelarul Karl Nehammer a atins în treacăt tema, susținând că problema va fi rezolvată dacă e eliminată birocrația cardului Roșu-alb-roșu (permisul austriac de ședere și de muncă pentru cetățenii străini):
„În opinia mea acesta ar trebui să fie un instrument adecvat, imigrarea organizată și calificată pe piața muncii din Austria. Am identificat o problemă. Mergem în străinătate, căutăm asistente și încercăm să le aducem în Austria. Și apoi, iată, începe ceea ce trebuie corectat din punctul meu de vedere și anume, din cauza birocrației, lucrurile nu funcționează așa cum avem nevoie. Sunt nouă proceduri de recunoaștere a calificării, nouă cereri diferite de aptitudini.
Acestea sunt obstacolele care ne arată că nu am reușit încă să ținem problema sub control. Și din punctul meu de vedere trebuie să o facem, astfel încât deficitul de personal medical din Austria chiar să scadă. Trebuie să convocăm un summit de nostrificare, un cuvânt greoi, un așa-zis summit de calificare cu statele federale pentru a rezolva exact această problemă.”.
Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă
După cinci zile de la discursul cancelarului, organizațiile Caritas și Malteser, două organizații care se ocupă de îngrijirea permanentă, au avertizat: îngrijirea permanentă „nu mai este accesibilă” în Austria, susținând că „3.000 de îngrijitori au preferat alte țări”. Problemele invocate au fost legate în special de subfinanțarea domeniului, dar și de demotivarea personalului care vine din România, cauzată de veto-ul Austriei:
„Există un domeniu de îngrijire care este adesea trecut cu vederea în discuțiile despre deficitul de îngrijire în Austria: îngrijirea permanentă. Acest lucru nu a fost luat în seamă nici în reforma sănătății, nici în decizia de a refuza aderarea României la Schengen, de care ar beneficia cei aproximativ 70.000 de îngrijitori care fac naveta.”.
Totuși, recent, subiectul a fost abordat de Johannes Rauch, ministrul Muncii, Afacerilor Sociale, Sănătăţii şi Protecţiei Consumatorului din Austria
Într-un mesaj pe Twitter, Rauch a declarat: „Intrarea României în Schengen ar facilita mult cooperarea transfrontalieră. În mod deosebit ar beneficia în mod deosebit îngrijitorii de 24 de ore pe zi, de al căror sprijin depind mii de familii din Austria. Fără aceste 30.000 de femei din România, îngrijirea persoanelor care au nevoie de îngrijire în Austria nu ar fi posibilă în calitatea actuală. Adesea își fac munca în condiții dificile. (…) România este parte a comunității europene și, prin urmare, trebuie să devină și ea parte a spațiului Schengen.”.
Președintele austriac încearcă să o dreagă
Mesajul a fost preluat recent și de președintele federal, Alexander Van der Bellen, care s-a distanțat de cancelarul Karl Nehammer cu privire la veto-ul Schengen. Într-o întâlnire cu Martin Selmayr, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la Viena, Van der Bellen a subliniat că România, la fel ca Bulgaria, este pregătită pentru aderarea la Schengen.
„Sunt îngrijorat de reputația Austriei în rândul partenerilor noștri europeni”, a declarat acesta, referindu-se în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri locale: „Când companii cunoscute din Austria care activează cu succes în România spun că sunt preocupate de politica actuală austriacă, aceste voci trebuie ascultate. Este vorba despre comenzi reale, vânzări reale, de locuri de muncă reale. În acest sens, sper că o soluție poate ajuta în curând la calmarea situației.”
Potrivit lui Van der Bellen vetoul Austriei a afectat îngrijitorii români: „Dacă le spunem acestor oameni «Nu sunteți bineveniți», se va dezvolta o mișcare care va avea efecte negative pentru persoanele care au nevoie de îngrijire în Austria.”.
Austria, dependentă economic de Europa de Est
Nu doar sectorul îngrijirii permanente din Austria e afectat de acest veto. Potrivit Profil.at, există multe resentimente în rândul companiilor austriece.
Robert Schmid, șeful Schmid Industrieholding, susține că, precum alte companii austriece care operează în România, și compania lor a fost inclusă pe lista neagră: „Nu aș fi crezut că este posibil ca guvernul să poată acționa atât de prost când economia Austriei este atât de dependentă de Europa de Est.”.
Deși, până în prezent, nu au fost semnalate probleme majore, „fricțiuni cu autoritățile locale sunt, din păcate, încă de așteptat”, a declarat Schmid: „Camioanele aflate în trafic intra-european stau ore în șir la granițe. Acest veto duce la creșterea costurilor în logistică, dar și la întârzieri în obținerea autorizațiilor.”.
Criticile vin și din partea șefului Erste Group, companie care activează în România de aproape 20 de ani, România fiind piața cu a treia cea mai mare cantitate de clienți din cadrul grupului bancar – în jur de 2,8 milioane în 2022. Declarația CEO-ului, Willibald Cernko, a fost una tranșantă: „Nu există state membre UE de clasa a doua.”.
Teama de un nou boicot
În ceea ce privește Raiffeisen Bank, după veto-ul Schengen, și aceasta a fost confruntată cu un val de emoții negative, precum toate companiile austriece din România, context în care „Raiffeisen Bank susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va continua să sprijine eforturile factorilor de decizie pentru atingerea acestui obiectiv”, potrivit unui comunicat transmis Profil.at.
„Însă nu toată lumea este atât de deschisă cu privire la opiniile lor. În discuțiile neoficiale, antreprenorii și managerii își dezvăluie în mod deschis furia și manifestă neînțelegere completă cu privire la blocada austriacă. Însă foarte puțini doresc să comenteze public acest lucru. Pe de o parte, nu vrei să intri în chestiuni de politică, iar pe de alta, există o teamă de înstrăinare a clienților acasă: inițial, sondajele au arătat că majoritatea austriecilor susțineau dreptul de veto asupra României și Bulgariei”, scriu jurnaliștii austrieci.
Concluzia infirmă, însă, acele sondaje: „Sabia lui Damocles atârnă asupra companiilor austriece care sunt active în România și Bulgaria: dacă Austria continuă să fie încăpățânată în negocierile ulterioare privind admiterea la Schengen, resentimentele și apelurile la boicot ar putea izbucni din nou, mai puternic.”.
Hurezeanu: „Răbdarea noastră nu este nesfârșită”
Într-un interviu acordat Profil.at, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a declarat că, deși au existat mai multe întâlniri bilaterale ca urmare a veto-ului austriac, în prezent nu există nimic concret la nivel politico-diplomatic:
„Am fi foarte încântați dacă ministrul de Externe, Alexander Schallenberg, și ministrul pentru UE, Karoline Edtstadler, s-ar angaja în discuții mai serioase cu noi. Știm că mulți politicieni nu aprobă decizia de aici. (…) Înțeleg de ce cancelarul Karl Nehammer trebuie să-și salveze reputația. Până la urmă, el a subliniat la sfârșitul lunii ianuarie că veto-ul va rămâne în vigoare.
Care om de stat spune, două luni mai târziu, că totul a fost o glumă și că acum suntem în favoarea aderării? La Bruxelles, politicienii austrieci vorbesc mereu despre solidaritate, unitate și răbdare strategică. Dar răbdarea noastră nu este nesfârșită.”.
Ambasadorul Hurezeanu a mai declarat că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă, în a doua jumătate a anului: „Anul viitor va fi deja foarte complicat. Peste tot sunt alegeri – la nivelul UE, în Austria, în România. Ne aflăm într-o situație dificilă din cauza războiului, a inflației și a dreptului de veto. Ne vom confrunta cu un populism intens, în România dar și în alte părți ale Europei.”.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră