luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: proces

198 articole
Justiție

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși. Un cunoscut fost procuror ieșean a stabilit un adevărat record de alcoolemie la volan. Ex-procuror beat la volan, judecători miloși Probleme de familie l-au făcut să bea pentru a-și îneca amarul. A fost prins însă nu pentru că ar fi provocat vreun incident în trafic, ci pentru că conducea prea lent. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare În seara zilei de 22 august 2020, un echipaj al Secției 2 Poliție Urbană a fost sesizat cu privire la un autoturism Audi A4 care urca încet Copoul, atât de încet, încât încurca traficul. Mașina a fost oprită în dreptul bisericii Sf. Nicolae, aproape de Rond Agronomie. Șoferul a fost identificat în persoana lui Valentin Iordan, fost procuror-șef al Parchetului de pe lângă Tribunal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European Foto: Facebook
Justiție

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile, arată G4Media. Potrivit acestui portal de știri, „zeci de procurori DNA, în frunte chiar cu procurorul şef adjunct Silviu Paul Dimitriu, au dat în judecată instituţia şi cer ca salariile să le fie aliniate cu cele ale colegilor delegaţi în Parchetul European”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European „Cei 43 de procurori reclamanţi în procesul pornit împotriva DNA se plâng de faptul că procurorii EPPO au un salariu lunar de aproximativ 8.000 euro, în timp ce ei câştigă, în medie, în jur de 5.000 euro, deşi ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe, aceleaşi drepturi şi facilităţi şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA”, mai arată G4Media. Însă un document intitulat „Remuneration and benefits for European Prosecutors and European Delegated Prosecutors working for the EPPO” de pe portalul justice.cz arată că plățile nete către un procuror EPPO sunt între 10.000 și 12.000 de euro. Mai mult, procurorii români din DNA cer plata diferențelor salariale începând cu înființarea EPPO, din 1 iunie 2021, plus dobânzi și calculul inflației. Aproape toți șefii de serviciu din DNA s-au alăturat acestei acțiuni în instanță. Ultimii lideri politici importanți cărora DNA le-a făcut dosare penale sunt baronii Dumitru Buzatu (PSD-Vaslui) și Iulian Dumitrescu (PNL-Prahova), dar parchetul anticorupție nu are nici un caz deschis împotriva vârfurilor actualei puteri.

Viktor Orbán are proces la Iași (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Politică

Viktor Orbán are proces la Iași

Viktor Orbán are proces la Iași. Litigiul, în care liderul liberal ieșean Alexandru Muraru l-a chemat la bară pe premierul ungar, a fost suspendat. Viktor Orbán are proces la Iași Motivul: reclamantul nu a depus actele necesare traduse în limba maghiară. Liberalul ieșean nu s-a grăbit prea mult să soluționeze problema, dar dosarul a fost redeschis. Citește și: EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii Prezent în România în iulie 2022, premierul maghiar a făcut în cadrul unui discurs ținut la Băile Tușnad declarații controversate. Atacând problema imigrației, Orbán a apreciat că migrația ar fi transformat unele state europene în "conglomerate de popoare", iar Occidentul ar fi fost divizat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune. În imagine, proprietarii companiei (sursa: Facebook/One United Properties)
Investigații

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune. Dezvoltatorul imobiliar One United Properties SA a dat în judecată DeFapt.ro pentru a obține ștergerea a trei articole, daune morale de 100.000 de euro și plata cheltuielilor de judecată. Cele trei articole incriminate One United Properties vrea ștergerea următoarelor articole: Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de „finanțistul lui Putin” Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acţiuni One United Properties One United Properties nu neagă faptele Avocații One United Properties nu neagă că informațiile prezentate de către DeFapt.ro au o bază factuală solidă. Articolele "reiau o serie de informații publice, precum achiziția unor acțiuni ale societății ONE ori contractarea în trecuta unei finanțări, respectiv anunțul lansat de Asociația Salvați Bucureștiul cu privire la donațiile primite.", scriu avocații în cererea de chemare în judecată. Mai mult, adaugă avocații, "în cazul acestor articolele (sic!) însă nu se regăsesc judecăți de valoare ale Autorilor (sublinierea aparține avocaților One United Properties - n.r.), opinii sau critici la adresa subiectelor atinse". Cu toate acestea, mai arată avocații, autorii articolelor "se rezumă doar la a extrage și prezenta două concluzii complet false din aceste evenimente". În final, avocații opinează că "Autorii nu au fost de bună-credință și au vizat atingerea unui cu totul alt scop decât acela de a informa publicul în mod clar și corect", dar fără să precizeze care este acel "alt scop". One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune One United Properties nu cere doar eliminarea articolelor de pe DeFapt.ro, ci și daune morale de 100.000 de euro, întrucât ar încălca "drepturile la demnitate, reputație și imagine". Avocații One United Properties nu au explicat cum au calculat aceste daune morale, care au fost prejudiciile suferite de companie în urma publicării articolelor invocate. One United Properties a inițiat și un al doilea proces, prin care a cerut ca instanța, prin ordonanță președințială, să dispună ștergerea articolelor menționate de pe site. În primă fază, One United Properties a pierdut acest proces, dar, cel mai probabil, a făcut apel la decizia instanței. Cazurile Miliția Spirituală și Asociația Salvați Bucureștiul Asociația Doar Fapte, publisher-ul DeFapt.ro, nu este singura asociație dată în judecată de către One United Properties. Cele mai cunoscute două cazuri sunt cele al Miliției Spirituale, respectiv al Asociației Salvați Bucureștiul. După ce Miliția Spirituală a dat în judecată Primăria Capitalei și Agenția de Mediu pentru a cere anularea unor autorizații de construire emise pe numele One United Properties, compania s-a îndreptat împotriva acestui ONG, dar și a altora (inclusiv Asociația Salvați Bucureștiul, ulterior). În final, instanța a dat dreptate companiei One United Properties, care a cerut cheltuieli de judecată de peste 300.000 de lei de la cele două organizații. Miliția Spirituală nu a putut plăti aceste sume, așa că instanța a decis dizolvarea ONG-ului. Asociația Salvați Bucureștiul a reușit să plătească după ce a primit donații de peste 130.000 de lei de la public. Detalii despre ambele spețe, aici și aici.

Abuz bancar - dobândă variabilă neclară, comision (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Abuz bancar - dobândă variabilă neclară, comision

Abuz bancar - dobândă variabilă neclară, comision. Lungul șir al proceselor legate de clauzele abuzive introduse de bănci în contractele de creditare pare să nu se mai sfârșească. Abuz bancar - dobândă variabilă neclară, comision O ieșeancă a cerut restituirea comisionului de acordare a unui credit contractat în 2008, anularea clauzei referitoare la rata dobânzii variabile și restituirea sumelor încasate abuziv de bancă. Citește și: Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un Gulfstream G200, care este închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor. După care a mâncat fasole la cantină, cu poporul Elena D. a încheiat în iunie 2008 un contract de împrumut pentru refinanțarea unui credit de consum cu First Bank SA. În contract a fost inclus un comision de acordare de 638 franci elvețieni, respectiv 5% din valoarea creditului. Reclamanta a apreciat că nu i se putea impune clientului vreun cost pentru prestații care nu țineau strict de banii împrumutați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce valabilitate are brânza la calup (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Ce valabilitate are brânza la calup

Ce valabilitate are brânza la calup: judecătorii ieșeni au fost chemați să stabilească până când poate fi consumat acest aliment din supermarket. Ce valabilitate are brânza la calup Inspectorii Protecției Consumatorului au sancționat Kaufland pentru că pe etichetele unor brânzeturi se menționa "recomandare de consum", în loc de "dată limită de consum". Citește și: Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția Amenda de 4.000 de lei a fost contestată în instanță de reprezentanții supermarketului. Pentru lămurirea situației, judecătorii s-au raportat la prevederile Regulamentului european privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro a câștigat un proces cu One United Properties Foto: Wall Street Romania
Eveniment

DeFapt.ro a câștigat un proces cu One United Properties

Site-ul DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea prin ordonanță președințială ștergerea a trei articole. Urmează un proces pe fond Există și un proces pe fond, cu obiectul "acţiune în constatare obligaţia de a face - pretenţii". Citește și: EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de „finanțistul lui Putin” Dezvoltatorul imobiliar - celebru prin faptul că era pe cale să obțină dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul - chemase în judecată Asociația DeFapt.ro, care deține site-ul, precum și pe autorii unor articole despre One United Properties. Citește și: Pesedistul care conduce sindicatul Metrorex recunoaște că noile autobuze și troleibuze STB aduse în mandatul lui Nicușor Dan golesc metroul, care circulă tot mai prost Însă procesul s-a derulat și s-a finalizat cu respingerea cererii de chemare în judecată, fără ca vreunul dintre cei chemați în fața instanței să fi știut și fără să fi participat. Dosarul a fost deschis la 20 martie, iar sentința a fost pronunțată la 14 mai, dar poate fi atacată cu apel. One United ne reproșează că am luat-o „în derâdere” și am „criticat-o” Reclamantul a solicitat înlăturarea temporară de pe internet a trei articole publicate pe site-ul „defapt.ro”. Potrivit unei încheieri a tribunalului, avocatul One United Properties dorea ștergerea unui articol pentru că a „luat în derâdere şi a criticat demersurile judiciare ale reclamantei de a dizolva o entitate insolvabilă juridic”. „Autorii au plecat de la un eveniment real, însă au alterat realitatea cu scopul de a ataca imaginea companiei şi nu pentru a informa publicul. Au prezentat concluzii nesusținute ce afectează dreptul la imagine al reclamantei, iar prin conţinutul şi modul de redactare al articolelor încearcă să inducă publicului impresia că anumite convingeri ale autorului ar fi susţinute de nişte situaţii de fapt care nu conduc la concluziile prezentate de autori. Apreciază că măsura îndepărtării până la soluţionarea dosarului este necesară întrucât articolele de presă afectează imaginea, având în vedere că potenţiali investitori din ####### i-au întrebat în legătură cu articolele de presă unde compania este asociată cu ######## #####. Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată”, se relatează în încheierea tribunalului argumentele avocatului One United Properties. DeFapt.ro a câștigat un proces cu One United Properties Însă Tribunalul București a arătat că: „Nu se poate reţine ca dovedit în cauză faptul că articolele publicate prezintă, în mod indubitabil şi evident, un caracter vădit nejustificat, în condiţiile în care obiectul materialelor viza subiecte de interes public, respectiv starea de funcționare a Asociației ####### Bucureștiul, o organizație nonguvernamentală, al cărei obiect declarat de activitate îl constituie conservarea arhitecturii capitalei României și protejarea spațiilor verzi, precum și sursele de finanțare și acționarii societății reclamante, ### ###### ########## SA, o companie listată la ##### de Valori București. Totodată, instanţa constată că, la nivelul aparenței de drept, însuși reclamantul a învederat că articolele de presă au la bază o serie de evenimente reale, existând, așadar, o minimă baza factuală”. „De asemenea, verificând conținutul articolelor, tribunalul observă că acestea nu cuprind judecăți de valoare, ci doar imputări de fapt, fiind expuse anumite elemente, aparent obiective, care conturează, în același timp, o conduită prealabilă de minimă documentare a autorilor”, au mai apreciat magistrații acestui tribunal. „Pentru toate aceste considerente, nefiind îndeplinite în mod cumulativ condiţiile generale prevăzute de art. 997 C.proc.civ. şi condiţiile cu caracter excepţional prevăzute de art. 255 alin. 1 C.civ., în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 10 din ####, tribunalul va respinge cererea, ca neîntemeiată”, se arată în hotărârea tribunalului.

Lucrări de artă, dispărute din MAE (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Investigații

Lucrări de artă, dispărute din MAE

Lucrări de artă, dispărute din MAE. Curtea de Conturi a constatat la finalul anului trecut că din patrimoniul Ministerului Afacerilor Externe au dispărut sute de lucrări de artă fără nici o explicație. Alte mii de obiecte de artă (sculpturi, picturi, veselă de argint și obiecte de mobilier) au o valoare de inventar de numai 50 de lei pentru fiecare. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Mai mult, zeci de angajați responsabili cu contabilitatea misiunilor diplomatice nu au nici un fel de studii de specialitate financiar-contabilă. Contabilitatea, făcută manual în MAE Ministrul Luminița Odobescu a fost informată la finalul anului trecut despre neregulile constatate de Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Externe și instituțiilor subordonate. Principalele nereguli constatate arată că structura centrală a MAE opune rezistență la digitalizarea instituției, în contextul în care situațiile financiare se întocmesc prin introducerea manuală a datelor din balanțele de verificare prin preluarea dintr-un tabel în format XLS. În plus, s-a constatat că sistemul intern managerial nu este dezvoltat și implementat la un nivel care să asigure acuratețea și exhaustivitatea datelor raportate prin situațiile financiare. Fără sistem de semnalare a neregulilor "Nu au fost implementate mecanisme eficiente de control și monitorizare, inclusiv un sistem de semnalare a neregulilor, menit să asigure conducerii informații relevante și în timp util (...). La nivelul ministerului nu există informații centralizate cu privire la controalele desfășurate de entitățile subordonate, fapt care poate avea repercursiuni asupra actului managerial sau asupra bugetului și patrimoniului entității", se menționează în raportul Curții de Conturi. Culmea, MAE nu deține date centralizate cu privire la litigiile în care este parte în procese, inclusiv informații despre procesele finalizate sau aflate pe rolul instanțelor de judecată din străinătate. Contabilitate fără contabili Curtea de Conturi a constatat că există "riscuri potențiale de eroare și fraudă în activitatea financiar – contabilă" din cauza faptului că personalul de la misiunile diplomatice ale României nu dețin studii de specialitate în domeniul în care activează. "Din datele oferite de Departamentul Resurse Umane a rezultat că la nivelul misiunilor diplomatice există 58 de lucrători implicați în activități financiar – contabile, care nu au studii în domeniul financiar-contabil", atrage atenția Curtea de Conturi. Mai mult, nu se exercită controlul financiar preventiv în cazul operațiunilor de scoatere din funcțiune și declasare a bunurilor aflate în patrimoniu. Pentru a face vraiște contabilitatea și a se pierde urma banilor publici, la nivelul MAE a fost identificat un risc de aplicare eronată și neunitară a metodologiilor pentru activitatea financiar-contabilă întrucât "nu sunt procedurate procesele importante, din cauza faptului că s-a instituit practica de a se lucra în baza unor circulare recurente și subsecvente". Obiecte de artă de sub 50 de lei fiecare O altă situație alarmantă și halucinantă descoperită la Ministerul Afacerilor Externe arată că peste 8.800 de bunuri sunt subevaluate la o valoare de inventar mai mică de 50 de lei fiecare. Pe lista acestor bunuri și opere de artă se află sculpturi, tablouri, bibelouri, veselă de argint și obiecte de mobilier. Pe lângă acest aspect, inspectorii de la Curtea de Conturi au identificat mai multe cazuri în care operele de artă nu au fost regăsite la misiunile diplomatice ale României, iar oficialii MAE nu au luat nici o măsură pentru a recupera pagubele sau bunurile dispărute. Lucrări de artă, dispărute din MAE Tot la capitolul lucrări de artă, Curtea de Conturi arată că s-au identificat riscuri care afectează patrimoniul și imaginea MAE. De exemplu, Muzeul Național de Artă Contemporană a împrumutat MAE mai multe opere de artă pentru a fi expuse temporar în misiunile diplomatice ale României. Ministerul Afacerilor Externe nu a mai returnat operele de artă împrumutate, ba mai mult, unele au dispărut fără urmă. Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată MAE pentru a-și recupera bunurile, în anul 2020. Judecătorii de la Tribunalul București au admis Muzeului Național de Artă Contemporană să depună o expertiză tehnică judiciară pentru a se stabili valoarea de piață a celor 226 de lucrări de artă dispărute. Valoarea estimată provizoriu a celor 226 de opere de artă, înainte de finalizarea expertizei, se ridică la peste 9,3 milioane lei, echivalentul a aproape două milioane de euro. Bani pe care Ministerului Afacerilor Externe urmează să-i plătească din taxele și impozitele contribuabililor.

Statul român apără azi Miliția comunistă (sursa: TVR)
Eveniment

Statul român apără azi Miliția comunistă

Statul român apără azi Miliția comunistă. La aproape 35 de ani de la Revoluție, un ieșean a reușit în sfârșit să-și recâștige în instanță o statuetă confiscată ilegal de fosta Miliție. Statul român apără azi Miliția comunistă În primă instanță, reprezentanții statului au admis că statuia nu ar fi trebuit confiscată și s-au declarat de acord cu restituirea. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Au mers însă ulterior până în pânzele albe, agățându-se de orice chichiță juridică. Procesul s-a prelungit timp de cinci ani, până când Curtea de Apel de Iași și-a pronunțat ultimul cuvânt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Foto: Facebook CSM
Justiție

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul

Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: cer indemnizația de pensionare, egală cu șapte salarii brute. Guvernul, prin legi și ordonanțe succesive, blocase plata acestei indemnizații. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Această indemnizație era prevăzută în legea 303/2004, la articolul 81: „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la dată pensionarii sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”. Din 2011, după apariția în 2010 a legii salarizării unitare, Guvernul nu a mai plătit această indemnizație. Însă, în 2022, un grup de 18 magistrați pensionari au dat statul în judecată, pentru a obține plata acestei indemnizații și pentru cei care s-au retras din activitate după 2011. Pe fond, Tribunalul Maramureș a respins această solicitare. Însă, la Curtea de Apel Cluj, s-a decis, în octombrie 2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ): „Dispune sesizarea ÎCCJ. Dispune suspendarea până la soluţionarea HP de către ÎCCJ, în temeiul art. 520 al.2 Cod proc.civ.”. Curtea de Apel cere ÎCCJ să se pronunțe „în sensul de a se stabili dacă aceste prevederi prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizației de pensionare prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, au fost de natură să afecteze însăși existența dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amânare a exercițiului acestui drept”. ICCJ va judeca la 20 mai „Problema de principiu este dacă o suspendare îndelungată a aplicării unor legi, chiar dacă se face pe durata determinată, eventual și cu îndeplinirea celorlalte condiții stabilite de legislație, nu ar fi totuși de natură să afecteze principiul general al statului de drept. Însă această chestiune este una de drept constituțional, a cărei competență de soluționare soluționare este rezervată Curții Constituționale, depășind așadar cadrul prezenței proceduri”, întreabă judecătorii clujeni, citați de Luju.ro. În noiembrie 2023, și Curtea de Apel Timișoara a formulat către ÎCCJ o solicitare asemănătoare, la sesizarea unui procuror militar. ÎCCJ a stabilit pentru 20 mai 2024 judecarea acestor sesizări.

Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat

Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat. Un client a reclamat introducerea de către banca de la care a luat un credit a unor clauze abuzive referitoare la dobândă. Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat În primă instanță, Judecătoria i-a dat dreptate, constatând că clienții băncii semnează practic în orb, fără a ști la ce rate să se aștepte în viitor. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Cazul lui Costică Ichim este similar cu cel al altor câteva sute de ieșeni care s-au adresat instanței. În septembrie 2007, Ichim a împrumutat de la Banca Transilvania 45.800 lei. Contractul de împrumut nu a fost negociat, clientul având pur și simplu de semnat un contract-tip al băncii. Conform acestuia, în primele șase luni urma să se aplice o dobândă fixă de 9,5% pe an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iubita lui Oprescu a pierdut procesul cu Cîrstoiu Grupaj foto: yeet.ro
Eveniment

Iubita lui Oprescu a pierdut procesul cu Cîrstoiu

Iubita lui Sorin Oprescu, medicul Adriana Nica, a pierdut definitiv procesul cu Cătălin Cîrstoiu: ea fusese eliminată din concursul de manager al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) fiindcă nu avea dosarul complet. Cătălin Cîrstoiu și Adriana Nica au deținut alternativ poziția de manager al Spitalului Universitar de Urgență București. Cîrstoiu este la al doilea mandat, obținut exact acum patru ani, în martie 2020. Nica a condus spitalul între 2017 și 2020. Iubita lui Oprescu a pierdut procesul cu Cîrstoiu Când ea a fost descalificată de la concursul de manager, în 2021, unde a candidat împotriva lui Cîrstoiu, a dat spitalul, ministerul Sănătății și pe noul manager în judecată. Ea a pierdut în prima instanță, în aprilie 2023. Ieri, 25 aprilie, Curtea de Apel a respins și contestația ei, așa că procesul s-a închis. „Respinge cererile de recurs, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată azi, 25.04.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, a decis Curtea de Apel București. După ce a rămas fără funcția de conducere, Adriana Elena Nica s-a trezit, din cauza iubitului fugar, cu sechestru pe vila deținută într-o zonă exclusivistă din Capitală. Când fostul edil a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de pușcărie pentru luare de mită, magistrații au instituit sechestru, pentru ca prejudiciul să fie recuperat prin vânzarea imobilului – moment în care Adriana Elena Nica va fi evacuată. Ca să evite această situație, doctorița a contestat măsura sechestrului, însă judecătorii i-au respins cererea, arată site-ul yeet.ro.

Dialogul halucinant din debutul procesului accidentului din stațiunea 2 Mai Foto: Captură video Digi 24
Justiție

Dialogul halucinant debutul procesului accidentului din 2 Mai

Dialogul halucinant din debutul procesului accidentului din stațiunea 2 Mai a fost difuzat de Antena 3, care a obținut înregistrarea din ședința de judecată. În înregistrare se aude cum judecătoarea Ancuța Popoviciu întreabă, mirată: „A decedat vreo victimă?”. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Accidentul s-a produs pe 19 august 2023, două persoane fiind ucise, iar alte trei rănite. Judecătoarea Popoviciu câștiga, în medie 12.500 de lei pe lună, în anul fiscal 2022. Ea a absolvit, în 2006, Dreptul la universitatea din Oradea, iar din 2011 este judecător. Dialogul halucinant din debutul procesului accidentului din stațiunea 2 Mai Iată cum a decurs deschiderea procesului în care Vlad Pascu este judecat pentru că, fiind drogat, a ucis două persoane, potrivit unei transcrieri DCNews: Judecătoarea Popoviciu: „Olariu Andrei Sebastian e prezent?“ În sală se produce rumoare și judecătoarea întreabă: „Cum?” „Este una dintre victime, care este decedată“, spune o femeie din sală. Judecătoarea: „A decedat vreo victimă?“ În sală se produce rumoare din nou. „Vă rog să nu vorbiți! Doar fac prezența părților de pe listă. Vă rog să nu vorbiți peste instanță“, mai spune judecătoarea Popoviciu. CSM a respins, miercuri, propunerea formulată de Inspecția Judiciară privind suspendarea din funcție a judecătoarei Popoviciu Ioana Ancuţa. Aceasta va rămâne judecător și va continua să judece în dosarul lui Vlad Pascu.

Medicii malpraxis, de neatins în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Medicii malpraxis, de neatins în România

Medicii malpraxis, de neatins în România. Sistemul de sănătate din România rămâne cel mai corupt din Uniunea Europeană. Speranța de viață în țara noastră este de 72,8 ani, față de media europeană, de 80,1. România se află pe primul loc în UE la numărul de decese cu o cauză care poate fi prevenită sau tratabilă. Medicii malpraxis, de neatins în România În perioada 2015-2021, Colegiul Medicilor a retras cinci permise de liberă practică medicilor care au comis erori medicale. Citește și: Cadavrul liderului interlop Costel Corduneanu, depus într-un restaurant din Iași pentru priveghi, deși legea interzice acest lucru Numărul sesizărilor din această perioadă a fost de 971. Potrivit președintelui Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, în ultimii ani au fost luate foarte puține decizii de malpraxis. "Sunt câteva cazuri finalizate, dar foarte, foarte puține. Mecanismul este foarte greoi", a declarat acesta. Pe de o parte, avocații susțin că durata de soluționare a proceselor de malpraxis medical este foarte mare: în medie între cinci și șapte ani. Pe de alta, numeroși pacienți evită urmărirea în instanță a medicilor pentru malpraxis. Cătălina Bordianu Calangiu, avocat specializat în domeniul practicii medicale, susține că mulți nu își cunosc drepturile, se tem de costul și durata unui proces sau nu au încredere în obiectivitatea celor două instituții specializate: Colegiul Medicilor și Direcția de Sănătate Publică. 11 incendii în spitale, 45 de morți În România, din 2020 până în 2022, au avut loc 11 incendii în spitale soldate cu 45 de oameni morţi. Nici un vinovat dovedit până în prezent. Din 2022, România nu are o statistică oficială, privind numărul cazurilor de malpraxis. Site-urile Direcțiilor de Sănătate Publică nu conțin asemenea informații. Nici site-ul Colegiului Medicilor. De cele mai multe ori, cazurile de neglijență medicală sunt semnalate doar în presă. În 2023, aproape în fiecare lună, cel puțin un caz a fost mediatizat. Unele anchete au fost demarate numai după ce presa le-a semnalat. Abia în 2024 un spital de stat a fost condamnat în România pentru malpraxis. Apendicite mortale, chirurgul vinovat profesează În ianuarie 2023, cazul unui tânăr de 25 de ani din Mangalia, care a murit din cauza unei apendicite, a atras atenția asupra chirurgului Kadisha Muayabo, de la Spitalul Municipal din Mangalia. Tânărul ajunsese la spital acuzând dureri severe. În ciuda diagnosticului de apendicită, medicul care se ocupa de caz, dr. Kadisha Muayabo, a întârziat operația. Când starea pacientului s-a agravat, tânărul a fost transferat de urgență la Spitalul Județean din Constanța, unde a murit din cauza complicațiilor. Dr. Kadisha Muayabo, a declarat la vremea respectivă că nu se consideră responsabil de moartea lui Iulian Grigore. Deși tânărul a fost internat timp de șase zile, Muayabo a invocat lipsa de personal. Dr. Muayabo a mai fost implicat într-un alt caz similar, în 2009. O fetiță de opt ani, Andreea Angela Axinte, a ajuns la Spitalul Mangalia, cu dureri severe. Potrivit părinților, dr. Kadisha Muayabo a refuzat operația, motivând că nu are "cele necesare". Fetița a fost trimisă la Constanța, unde a murit, din cauza complicațiilor. La vremea respectivă, părinții au declarat că nu au resursele financiare necesare pentru a urma calea legală. În prezent, nu există nici un proces contra chirurgului sau spitalului. Naștere doar pe gardă În februarie 2023, la maternitatea Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin, copilul unei familii de polițiști s-a născut mort. Tânăra gravidă avea contracții, sângera și voma. Nu i s-a spus că ar putea avea probleme și că trebuie să aștepte până dimineața, când începe garda doctoriței care o asistase în timpul sarcinii. Bebelușul, care ar fi trebuit să vină pe lume la termen, după o sarcină fără probleme, a murit. Cei doi soți au sesizat Colegiul Medicilor și Parchetul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin. Raportul medico-legal a confirmat existența unei culpe medicale. Câteva luni mai târziu, în octombrie, o doctoriță și o asistentă de la maternitate au fost plasate sub control judiciar. Vânătăi provocate de... medicamente În luna martie 2023, spitalul Municipal din Roman a fost acuzat de rele tratamente aplicate unei paciente. Pacienta, în vârstă de 85 de ani, s-a simțit rău, iar rudele au dus-o la Spitalul Municipal din Roman. Cadrele medicale au preluat-o, dar nu au permis accesul membrilor familiei, deși bătrâna avea nevoie de însoțitor. Abia după câteva ore fiica pacientei a reușit să între în spital unde a găsit-o pe mama ei nesupravegheată. După externare, a observat multiple vânătăi pe corpul femeii. Cum femeia suferise câteva accidente cardio-vasculare, nu putea vorbi. În urma unei anchete interne, conducerea spitalului din Roman a ajuns la concluzia că bătrână nu a fost agresată. Vânătăile ar fi fost provocate de medicamentele pe care le lua. Biopsii fatale: patru morți În aprilie 2023, Alin Dragoș Demetrian, chirurg de la Spitalul Județean din Craiova a fost pus subcontrol judiciar. A fost acuzat de moartea a patru pacienţi. Toți au murit în urma unor biopsii greșit efectuate.Primul pacient a murit în 2019. Inițial, medicul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, cu suspendarea dreptului de profesie. În ianuarie 2024, pe numele chirurgului a fost deschis un proces penal la Tribunalul Dolj. Mâner de frână cusut în picior În iulie, anul trecut, un medic de la Spitalul Orășenesc Urlați a cusut în piciorul unui pacient mânerul de frână de la bicicletă. Tânârul a ajuns la spital, după un accident cu bicicleta. Medicul de gardă i-a cusut rana și i-a zis să revină a doua zi pentru schimbarea pansamentului. Când tânărul a ajuns acasă se simțe rău, iar prin pansament curgea sânge. A doua zi, l-a consultat alt medic, care l-a sfătuit să pună gheață pe umflătură. După zece zile, l-au trecut pe antibiotic. Abia după încă alte zece zile, un medic din Olanda a depistat că tânărului i se cususe în picior un fier lung de vreo opt cm. În urma articolelor din presă, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova au făcut un control la spital. Au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 32.000 lei. Șapte femei moarte în incendiu la ATI, nici un inculpat Pe 1 octombrie 2021, un incendiu a izbucnit în Secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Sapte femei internate în salonul de terapie intensivă au murit. După doi ani, în septembrie, 2023, ancheta penală nu avansase prea mult. Procurorul Sadîc Zafer a declarat că expertiza criminalistică fusese finalizată de experții și specialiștii desemnați. Însă nu se primiseră opiniile experților, propuși de unitatea spitalicească. Până în prezent, nimeni nu a fost trimis în judecată. Proces de malpraxis decis după 13 ani În noiembrie, 2023, Valentin Aron Constantin Oprea, șeful secției de chirurgie de la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, a fost condamnat, în prima instanță, într-un dosar de malpraxis. Acesta fusese acuzat de neglijență medicală în 2010. În acel an, la câteva zile după ce fusese operată, o pacientă a acuzat dureri abdominale. Chirurgul i-a prescris NoSpa. Pacienta a ajuns din nou la spital, cu stări febrile și a fost operată din nou, de urgență, tot de chirurgul Oprea. Cum problemele au continuat, pacienta s-a dus la Institutul Oncologic, unde s-a stabilit că plaga era infectată cu doi stafilococi. Ulterior, clujeanca a depus plângere la Colegiul Medicilor din Cluj. În 2012, Colegiul Medicilor Cluj a hotărât "stingerea acțiunii disciplinare, considerând că nu se poate reține culpa pârâtului, respectiv reținerea vreunei abateri de ordin etic deontologic sau profesional. În sprijinul acestei decizii, Colegiul a constatat frecvența complicațiilor postoperatorii în cazuri similar la 2-18% din cazuri". Clujeanca a mers mai departe, în Instanță. În 2023, Tribunalul Cluj l-a găsit vinovat de malpraxis. Chirurgul trebuie să-i plătească femeii daune de 15.000 euro. 2024: primul spital condamnat pentru malpraxis. În 2024, Spitalul Județean din Suceava a fost prima unitate sanitară de stat din România condamnată penal pentru malpraxis. Procesul durează din 2016, când trei bebeluși au murit la Spitalul Județean Suceava din cauza infecțiilor spitalicești. Ancheta morților a durat până în iunie 2021, când procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au trimis dosarul în instanță. O primă decizie a fost luată în decembrie, 2023: judecătorii au decis că spitalul trebuie să achite o amendă penală de 1.260.000 lei. În 2024, spitalul a fost condamnat pentru malpraxis.

Trump, proces pentru plata vedetei porno (sursa: CNN)
Internațional

Trump, proces pentru plata vedetei porno

Trump, proces pentru plata vedetei porno. Pe 15 aprilie, a început primul proces penal contra lui Donald Trump din cele patru deschise împotriva acestuia. Fostul președinte al SUA e judecat pentru falsificare unor documente contabile. Delictul ar fi fost comis în 2016, anul în care Trump a câștigat alegerile prezidențiale contra lui Hillary Clinton. Citește și: Armata obligatorie a fost catastrofală la noi: soldați de trupă fără armament profesionist. Acum se reagită subiectul pentru că UE vrea armată proprie, spune sociologul Bruno Ștefan Dacă este găsit vinovat, Trump riscă patru ani de închisoare. Însă, potrivit constituției SUA, acesta va putea candida în continuare la președinție și, dacă va câștiga, își va putea exercita mandatul. Procese penale și civile În prezent, în SUA sunt pe rol încă trei procese penale împotriva lui Trump, inclusiv pentru tentativă de fraudă electorală și însușire de documente secrete guvernamentale. Există, de asemenea, numeroase procese civile, pe care avocații au reușit, parțial, să le blocheze. Însă nu și procesul care a debutat pe 15 aprilie. Trump este judecat în prezent pentru falsificarea registrelor comerciale ale grupului său imobiliar, The Trump Organization. Trump, proces pentru plata vedetei porno Despre ce este vorba: în 2016, Trump ar fi plătit 130.000 de dolari unei vedete porno, Stormy Daniels, pentru a-i cumpăra tăcerea. Fostul președinte ar fi avut o relație cu aceasta în 2006, când era deja căsătorit. Plățile pentru "cumpărarea tăcerii" (contractele de confidențialitate) nu sunt ilegale. Însă procurorii susțin că Donald Trump a comis o infracțiune prin înregistrarea necorespunzătoare a cheltuielilor. Plățile au fost trecute în registrele contabile ca "onorariu" pentru avocatul său, Michael Cohen. Procurorii trebuie să probeze că Trump a știut de plată Miza procurorilor este de a convinge jurații că Donald Trump a știut despre aceste plăți. Procurorul Alvin Bragg vrea să demonstreze că falsificarea contabilă nu a fost doar o contravenție, ci o infracțiune electorală. Mușamalizarea plății către Daniels, cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 2016, a ascuns informații care ar fi putut influența alegătorii. Avocații lui Donald Trump au făcut mai multe încercări de a amâna procesul și de a-l muta din Manhattan. Motivul invocat a fost amestecul politic: prezența majoritar democrată în New York. De altfel, Donald Trump a susținut, în repetate rânduri, că acest proces este comandat politic. Numeroasele sale declarații l-au determinat pe judecătorul Juan Merchan să impună un ordin de interdicție: Trump nu mai poate comenta nimic public acest caz. Ordinul a fost extins, după ce Donald Trump și-a îndreptat atacurile online către fiica judecătorului, numind-o "O hater-iță turbată a lui Trump" (Rabid Trump Hater). Stormy Daniels a dat bomba în 2018 Stormy Daniels (numele real: Stephanie Clifford) este unul dintre principalii martori contra lui Trump. Daniels a vorbit pentru prima oară despre legătura ei cu Donald Trump în 2018. Într-un interviu pentru "60 Minutes", a declarat că relația sexuală cu Trump a început în 2006. Trump i-ar fi promis un rol în emisiunea sa TV, The Apprentice. Daniels a susținut că a vrut să-și împărtășească povestea mai de mult, însă a fost abordată și amenințată de un bărbat în timp ce se afla într-o parcare cu fiica ei. În 2016, a luat banii pentru că era "îngrozită" pentru viața ei. Daniels mai are și alte bătălii juridice de dus. În prezent, e acuzată de defăimare și e pasibilă de plată a două milioane de dolari. În 2016, Daniels a acuzat o instructoare de echitație, Ellen Doughty, că maltratează caii pe care îi are în grijă. Acuzele s-au transformat într-o bătălie juridică ce datează de mai bine de șase ani. În prezent, Doughty a cerut în justiție despăgubiri de două milioane de dolari, susținând că "minciunile lui Daniels" aproape că i-au ruinat afacerea. Michael Cohen, om-cheie, dar necredibil Alt martor cheie este fostul avocat al lui Trump, Michael Cohen. Acesta a declarat că a plătit-o pe Stormy Daniels la cererea șefului său. Totuși, credibilitatea de martor a lui Cohen poate fi atacată. În 2018, Michael Cohen a fost condamnat la trei ani de închisoare, după ce a pledat vinovat în instanța federală pentru evaziune fiscală, contribuțiile ilegale la campanie și schema plății pentru Stormy Daniels, ca parte a influențării procesului electoral. La scurt timp după admiterea vinovăției în instanță, Cohen a declarat public că nu a comis nici o evaziune fiscală. Când Cohen a încercat să-și reducă pedeapsa, oferindu-se să colaboreze cu autoritățile, procurorii federali au refuzat, menționând "îngrijorări substanțiale cu privire la credibilitatea sa ca martor" pentru că, după condamnare, el "a făcut o serie de declarații false". Schema "catch and kill" a lui Pecker Un alt martor cheie: David Pecker. Pecker a fost CEO al American Media, Inc. (AMI). Ca editor al National Enquirer, Pecker a practicat așa-numitele scheme "catch and kill" în favoarea lui Trump. Cumpăra drepturile de autor asupra unor povești cu potențial dăunător, pe care nu le mai publica. Pecker a plătit astfel sute de mii de euro din fondurile AMI, aștepând o rambursare de la Trump. Potrivit procurorilor, Pecker a fost de acord să ajute campania prezidențială a lui Trump, acționând ca "ochi și urechi" pentru campanie, urmărind poveștile negative despre Trump și semnalându-le avocatului Cohen, înainte de a fi publicate. Pecker "a fost de asemenea de acord să publice povești negative despre adversarii lui Trump în alegeri". Pecker a primit imunitate în procesul lui Michael Cohen, unde a fost martor al acuzării. Procurorii mizează și de data aceasta pe mărturia sa: cum l-au ajutat pe Trump schemele de "catch and kill" în câștigarea alegerilor? Trump, greu de condamnat Dacă va fi găsit vinovat, fostul președinte riscă o pedeapsă de la amendă la patru ani de închisoare. În conformitate cu legislația SUA, chiar dacă va fi condamnat, va putea candida în continuare la președinție și chiar și-ar putea exercita mandatul, dacă ar câștiga alegerile. Procesul este estimat să dureze opt săptămâni. Pentru a ajunge la un verdict, toți cei 12 jurați trebuie să ajungă la un acord unanim. Dacă doar unul dintre jurați este în dezacord, juriul este suspendat și se poate ajunge la anularea procesului. Potrivit observatorilor, un alt procuror va ezita să preia cazul, dacă nu va fi sigur că va obține o condamnare de către un alt juriu. Iar un nou proces nu va avea loc înainte de alegeri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră