sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4326 articole
Politică

Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova

Demontarea minciunilor prin omisiune ale Olguței Vasilescu, primarul Craiovei: DeFapt.ro vă arată cum a controlat PSD, de facto, Electrocentrale Craiova, cu ajutorul ministrului PNL al Energiei, Sebastian Burduja. Pentru că, într-adevăr, compania aparține ministerului Energiei, dar în fruntea ei au fost numite personaje legate în mod clar de PSD și de Olguța Vasilescu, personaje cu o pregătire profesională submediocră.  Citește și: Un primar PNL cu mesaje auriste susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, l-a acuzat, miercuri seara, pe premierul liberal Ilie Bolojan că nu și-a dorit salvarea Electrocentrale (CET) Craiova, „ci pur și simplu să se închidă, iar orașul să rămână fără nicio soluție”. Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova Până în ianuarie 2026, directoare la Electrocentrale Craiova a fost Voican Lorena, care apare la un miting PSD, cu tricou purtând sigla partidului, alături de Olguța Vasilescu. Fotografia a fost postată pe pagina de Facebook a directoarei Electrocentrale Craiova. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. „În 2021, Consiliul Local Craiova a aprobat înfiinţarea SC Termo Urban Craiova SRL, cu 398 de posturi, după ce SC Termo SRL, care avea datorii de peste 70 de milioane de euro, a intrat în faliment. Noua societate SC Termo Urban Craiova SRL a început activitatea de la zero, fără datorii, iar după 3 ani a ajuns la datorii de peste 26 de milioane de lei şi fără resurse financiare să poată continua furnizarea agentului termic în Craiova”, arăta Digi 24, în octombrie 2025.  În 2021, Voican este plasată în CA-ul Electrocentrale Craiova, iar în iulie 2024 ajunge director general. Indemnizația ei brută era, în august 2025, de 34.836 de lei.  Președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale Craiova era Gabriela Andreea Nica, a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Ea a fost consilier superior la ministerul Muncii, între ianuarie 2017 și noiembrie 2019, adică exact în perioada în care ministerul era condus de Lia Olguța Vasilescu și Marius Budăi. În ianuarie 2022 revine în minister, ca secretar general adjunct, ministru fiind tot pesedistul Budăi.  În august 2025, Nica a fost numită secretar general al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru o perioadă de 6 luni, ministru fiind pesedistul Florin Manole.  O declarație de avere din 2024 arăta că fosta profesoară de engleză de la Școala 93 din București era plină de sinecuri: pe lângă plasarea în CA-ul Electrocentrale Craiova, mai era în CA-urile a două institute de cercetare, în inginerie electrică și sudură. 

Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Foto: Facebook Vladimir Petruț
Politică

Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD

Un primar PNL cu mesaje auriste, Vladimir Petruț, susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit, la o discuție cu un grup de primari din Maramureș, că nu va fi nicio rotativă cu PSD. Primarul, care conduce o mică localitate din nordul țării, a fost invitat la Sinteza Zilei, moderată de Mihai Gâdea, fapt neobișnuit.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Vladimir Petruț este primar la Cavnic din 2016.  În relatarea sa, Petruț nu a menționat nici un alt primar participant la discuții care să-i confirme relatarea. Afirmațiile primarului au fost prezentate anterior de Realitatea TV. Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Ce a relatat edilul liberal, potrivit transcrierii site-ului Antenei 3:  „Mihai Gâdea, realizator Sinteza Zilei: „Dumneavoastră ați avut o discuție cu premierul, pe care ați relatat-o pe rețelele sociale, în care dumneavoastră povestiți că v-a zis (Bolojan) că PSD-ul nu va pupa (funcția de) prim-ministru pentru că 'se va face o treabă, că există un plan în sensul ăsta'. Întrebarea mea este: în ce context a zis asta domnul Bolojan?  Erați acolo mai mulți primari? Sau cine era acolo? Vladimir Petruț, primar PNL, Cavinc: Da, era întâlnirea de la Sighetu Marmației. Au fost două zile de evenimente la care noi, primarii, am cerut să avem o întâlnire cu premierul. Am insistat, dar ni s-a spus că nu poate să stea cu noi pentru că se grăbește și programul nu îi permite (...) Și noi am făcut un pic de gălăgie, zicând că nu se poate să vină până acolo și să nu treacă și pe la noi.  Și atunci ne-au spus '10 minute vă alocă, să stea și cu voi, primarii'. Din cei 32 de primari, duminică la ora 1 nu au mai venit toți. Am fost cam 10 - 11 primari. Ne-am dus la locația unde erau toți, nu numai primari, ci toată conducerea PNL-ului (...) Noi stăteam la o masă rotundă. A venit premierul, s-a pus cu noi la masă, ne-a întrebat: 'Bun, ce nemultumiri aveți?' Parcă toată lumea a încremenit. A întrebat încă o dată și încă o dată. Oamenii erau cumva speriați. A treia data când a întrebat, eu i-am spus 'Uitați care sunt nemulțumirile ... ', n-am să le reiau aici. La final, unul dintre primari, care stătea în picioare, a spus: 'Domnule premier, merită toate aceste măsuri? Că va veni PSD-ul la rotativă, iar noi rămânem de rușine.' Și atunci, premierul, foarte sec, hotărât, cu siguranță de sine, a spus: 'Nu va fi niciun premier PSD la rotativă'. Și atunci, bineînțeles că primarii au zâmbit un pic și l-au întrebat: 'Dar, cum adică? Este un protocol, este o înțelegere'. A răspuns: 'Va fi rotativă, dar nu cu premier PSD, pentru că președintele trebuie să aibă, și el, premierul lui, cum a avut și Iohannis, când a fost (...)'. Noi am zâmbit și cam asta a fost”.  Primarul Petruț îl critică aproape zilnic pe premierul Bolojan pe Facebook. De exempu, el îi reproșează că nu redeschide mina Cavnic. 

Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare Foto: Facebook
Politică

Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (PSD), propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare: „Atunci când inflația sare de 5%, acest mecanism să intre automat (în vigoare) pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, mecanismul se suspendă și piața rămâne liberă”, a spus el, la Antena 3. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Ar intra aici icrele negre, carnea de sturion sau foie gras. În prezent, este în vigoare o plafonare a adaosului comercial la așa-numitele alimente de bază, valabilă până pe 31 martie 2026. Pe listă apare, din motive neclare, și magiunul. Inițial, premierul PNL Ilie Bolojan s-a opus plafonării, dar ulterior a cedat la presiunea PSD.  Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare Barbu a susținut acum că ar trebui plafonate prețurile și la energie, și la gaze.  Ce a declarat ministrul PSD al Agriculturii la Antena 3: „Eu am propus un mecanism mai simplu pentru a încerca să nu mai avem creșteri așa de mari pe partea de inflație: atunci când inflația sare de 5%, acest mecanism să intre automat (în vigoare) pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, mecanismul se suspendă și piața rămâne liberă (...) Este o propunere a mea prin care aduc justificări foarte clare, prin care putem gestiona partea de inflație. Același lucru ar trebui să se întâmple și în celelalte domenii. Și aici vorbim de energie și gaz”.  El a arătat că nu a discutat această idee cu premierul Ilie Bolojan. „Nu am discutat-o cu premierul. Eu am făcut o anumită analiză și cred că este un mecanism corect, ca noi, cei care suntem în Guvernul României, ca oameni de stat, să ne asigurăm și să ne protejăm consumatorii să cumpere alimente la prețuri corecte”, a spus Barbu. 

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare.  Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP.  Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.       

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
Politică

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova

EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna: într-un comunicat de presă, banca afirmă că „aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român”. Banca arată că creditele de peste 50 de milioane de euro nici măcar nu sunt aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), ci de Guvernul României.  Eletrocentrale Craiova aparține ministerului Energiei, dar, politic, compania a fost controlată de PSD.  EximBank sugerează că a transmis Guvernului riscurile legate de împrumuturile către companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galati, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air. EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova „Aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român, fie prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA – organism care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor), pentru expuneri  de până la 50  milioane de euro, fie prin Guvernul României,  pentru expuneri de peste 50 milioane euro. În cadrul analizei tehnice, se evidențiază riscurile asociate fiecărei tranzacții, precum riscul de nerambursare, riscul financiar, riscuri de piață/afacere, riscul de executare, riscul de garanție colaterală, cât și alte categorii de riscuri. Precizăm că în cazul tuturor expunerilor menționate, toate aceste riscuri au fost evidențiate și reflectate în documentațiile întocmite, fără a avea la baza criterii subiective, ci doar judecata profesională solidă și prudentă”, susține această bancă de stat.  „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile.  Acest credit a fost acordat în 2024.  Economedia arăta că în decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei. Banii au fost acordați de guvern printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023. În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei, potrivit Europa Liberă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat în septembrie că Corpul de control verifică creditele acordate Liberty Galați de către Eximbank.  

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc Foto: Captură video/buletin.de
Politică

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc. Televiziunile, cele mai mari restanțe

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc: 580 de milioane de lei, datorați de un număr de 669 contribuabili, arată datele ministerului de Finanțe.  Recent, Pagina de Media arăta că Metropola TV, postul localității Voluntari, post controlat de facto de primarul Florentin Pandele, are datorii la ANAF, dar acestea sunt „într-o limită gestionabilă”, potrivit directorului Dan Cristian Popescu.  Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Firma Realitatea Media avea, la final de 2025, datorii către bugetul asigurărilor sociale de 93,8 milioane de lei, potrivit Pro TV.  Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc Televiziunile au cele mai mari restanțe: 120 de companii au înregistrat 344,98 milioane de lei. Din această sumă, peste 16 milioane de lei se află în proceduri de executare silită, în timp ce 314 milioane lei sunt în proceduri de recuperare conform legii insolvenței.  Presa scrisă are și ea datorii uriașe, de 917 milioane de lei, în timp ce, de la portalurile de știri, ANAF ar avea de încasat 31,4 milioane de lei. „În ceea ce priveşte stadiul măsurilor de colectare a creanțelor fiscale, precizăm că acestea sunt aplicate în mod etapizat şi diferentiat, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. În situaţia obligaţiilor fiscale neachitate la termenele legale, organele fiscale procedează, cu titlu general, la emiterea şi comunicarea somațiilor, ca primă etapă a procedurii de executare silită Ulterior, în funcție de comportamentul de plată al contribuabililor şi de situaţia juridică a creanţelor, se dispun măsuri de executare silită, precum emiterea somației la plată, înfiinţarea popririlor asupra disponibilităților băneşti sau asupra veniturilor datorate debitorilor de către terti, precum şi instituirea sechestrelor asupra bunurilor mobile şi imobile în vederea valorificării acestora”, explică ministerul de Finanțe. 

PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu Foto: Inquam/Sabin Cîrstoveanu
Politică

ANALIZĂ PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu

PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu: nu aprobă restructurări la nivelul Capitalei, nu vrea ca primăria generală să primească mai mulți bani de la buget și se opune majorării prețului biletului STB pe transportul în comun. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” Ciprian Ciucu a înaintat Consiliului General al Municipiului București (CGMB) un pachet de reorganizări instituționale care vizează desființarea unor servicii publice locale și transferul activității acestora către alte structuri din subordinea municipalității. Aceste măsuri ar urma să se voteze joi, în CGMB.  PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu „Scumpirea tarifelor pentru transportul în comun sau lăsarea fără loc de muncă a oamenilor care lucrează în instituțiile publice din subordinea PMB sunt măsuri care trădează disperare, lipsă de soluții și o mare nedreptate la adresa oamenilor”, a declarat acum câteva zile primarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), care a vrut să fie primar general dar a ieșit pe locul III, după Anca Alexandrescu.  PUSL, partidul lui Dan Voiculescu, a preluat atacul PSD la adresa lui Ciucu: „Al doilea om din România, după numărul de voturi obținute, nu se poate comporta ca un ONG-ist, nici limita la postări pe Facebook. Bucureștiul nu se conduce din online, nici cu acuzații la adresa grelei moșteniri, de care domnul Ciucu este perfect responsabil, dacă ne gândim la parteneriatul pe care l-a avut, timp de 5 ani, cu Nicușor Dan. Știam cu toții că <nu va fi ușor> să pună Capitala <la punct>, dar nici să propună, pompieristic, tot pedepsirea locuitorilor”, a spus Bogdan Ion Jelea, vicepreședinte PUSL și lider al grupului umanist din cadrul Consiliului General al Municipiului București, citat de Antena 3, postul controlat de Dan Voiculescu.  Societatea de Transport București este controlată de o grupare din PNL apropiată de Hubert Thuma, șeful Consiliului Județean Ilfov. Această grupare este în conflict cu premierul Ilie Bolojan, dar și cu aliatul acestuia, Ciprian Ciucu.  Ieri, într-o ședință a conducerii PNL, Ciucu ar fi spus că PSD nu-l sprijină, în Consiliul General al Municipiului București. „Primăria Capitalei nu mai are bani, va trebui să bag STB în insolvență, să fac comasări de instituții, să dau oameni afară, să măresc prețul biletului la STB. Nu pot face majoritate în Consiliul General pentru că nu am sprijinul PSD (...) Eu înțeleg că sunt de sacrificiu. Fac reforme, reduc cheltuieli, dau afară oameni, dar haideți să facem să fie bine pentru București.”, a spus Ciucu, potrivit unor stenograme publicate de Antena 3.  Patru instituții municipale înființate în mandatul fostului primar general Gabriela Firea urmează să fie desființate ca persoane juridice, prin comasare, începând cu 1 aprilie 2026: Centrul Cultural „Lumina”; Centrul pentru Seniori al Municipiului București; Centrul pentru Tineret al Municipiului București; Centrul Cultural „Expo Arte”. Tot în ședința de joi, consilierii generali urmează să se pronunțe și asupra desființării Companiei Municipale Imobiliare București S.A., înființată în anul 2017 pentru activități de întreținere și reparații ale fondului imobiliar, societate care dubla atribuțiile Administrației Fondului Imobiliar.  

Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra Foto: pressalert.ro
Politică

Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra

Deputatul PNL Marilen Pîrtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Presa a arătat, ieri, că el a depus plângere la poliție pentru că i-a fost spartă casa din Dumbrăvița, Timiș, dar acest imobil, estimat la 700.000 de euro și în care stă de doi ani, nu apare în declarația de avere. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra „Fac o precizare clară: imobilul în care locuiesc nu îmi aparține și, tocmai de aceea, nu figurează în declarația mea de avere. Este un fapt simplu, verificabil și perfect legal.   Pentru acest imobil există o promisiune de vânzare-cumpărare, încheiată la notar, cu proprietarul de drept al imobilului. Până la finalizarea tranzacției și transferul efectiv al dreptului de proprietate, imobilul nu poate fi declarat ca bun personal”, a scris Pîrtea.   Însă promisiunea de cumpărare nu înseamnă transferul dreptului de proprietate. Pîrtea nu a explicat cum s-a mutat, legal, deși vila, legal, nu-i aparține.    Deputatul PNL consemnează în declarația de avere trei apartamente - două în Timișoara și unul în Năvodari - și două case, la Timișoara (din 2005) și Garana, Caraș-Severin (deținută din 2024). În declarație nu apare vreun teren în Dumbrăvița, Timiș.    De Fapt.ro a arătat că Grindeanu a făcut o șmecherie asemănătoare, folosindu-se tot de o așa-numită „promisiune de cumpărare”: a încasat 350.000 de euro pe vila sa din Giroc, Timiș, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă.   Șeful PSD a explicat pentru DeFapt.ro că nu a părăsit casa "pentru că (cumpărătorul - n.r.) nu a închis (contractul – n.r.). A plătit prin bancă cred că 350.000 (de euro - n.r.) până acuma din 450.000. Până nu se închide, rămâne la mine. Nu e închis (contractul - n.r.) ca să poată să treacă pe CF (carte funciară - n.r.) la cumpărător." DeFapt.ro nu a reușit să-l identifice pe Petru Stanoia, cel care s-a angajat să plătească 450.000 de euro pe vila lui Grindeanu, sumă din care a achitat deja 350.000 de euro, potrivit declarației șefului PSD. Este cert, însă, că acest Petru Stanoia își dorește foarte tare casa lui Sorin Grindeanu, câtă vreme a plătit în ultimii trei ani 350.000 de euro fără să primească nimic în schimb.

Hubert Thuma, atac la Bolojan (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Politică

Șeful CJ Ilfov, liberalul Thuma, îl atacă iar pe Bolojan: Ne confiscă taxele locale

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a declarat că nu își dorește ca sumele produse în comunitățile locale să fie preluate de bugetul de stat și nici diminuarea autonomiei administrațiilor locale. În contextul discuțiilor despre bugetul de stat pe 2026, acesta cere claritate privind transferurile financiare către autoritățile locale și continuitate pentru investițiile deja începute. Propunere: buget unic București–Ilfov până la reorganizare Hubert Thuma susține că, până la o reorganizare administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total pentru regiunea București–Ilfov. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În acest model, repartizarea cotelor din impozitul pe venitul global ar trebui să se facă proporțional cu populația, ceea ce ar însemna ca Ilfovul să primească de cel puțin cinci ori mai mult decât în 2025. Dezechilibre fiscale într-o regiune metropolitană integrată Potrivit președintelui CJ Ilfov, regiunea București–Ilfov funcționează ca un singur organism economic și social, dar este finanțată printr-un mecanism fiscal depășit. Ilfovul suportă costuri metropolitane majore pentru infrastructură, educație și sănătate, în timp ce o mare parte din resursa fiscală ajunge în Capitală, din cauza regulii colectării impozitului pe venit la sediul angajatorului. Datele financiare care susțin revendicările Ilfovului Thuma a precizat că peste 127.000 de ilfoveni lucrează în București, iar impozitul pe venitul acestora generează anual peste 1,18 miliarde de lei pentru bugetul Capitalei. Cu toate acestea, în 2025, Ilfovul a primit aproximativ 100 de milioane de lei, deși, potrivit legii, ar fi trebuit să beneficieze de un procent mai mare din impozitul pe venitul global. Apel la un model metropolitan funcțional Președintele CJ Ilfov a arătat că este de acord cu primarul general Ciprian Ciucu în privința necesității unui buget metropolitan unic. În opinia sa, menținerea actualului sistem de finanțare favorizează un model administrativ ineficient în București și riscă să blocheze dezvoltarea Ilfovului, avertizând că fără un județ Ilfov funcțional, Capitala se va confrunta cu probleme tot mai grave de trafic, deșeuri și infrastructură.

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele

Premierul Ilie Bolojan acuză aliații - referindu-se, probabil, la PSD - că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele: „Orice fel de scandal gratuit, folosit doar pentru promovare internă, are un cost, pe care îl plătim direct sau indirect sub formă de dobânzi mai mari, decizii întârziate și pierdere de credibilitate”, a declarat el la RFI, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.  Citește și: Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fondurile SAFE: cărător de geantă al lui Radu Oprea (PSD), cu dosar la DNA În plus, pentru prima oară, Bolojan a vorbit despre un guvern minoritar, fără să respingă complet această ipoteză. Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele „Am mai ajuns la guverne minoritate în crize. Nu exclud că se pot întâmpla astfel de lucruri în perioada următoare, dar e de dorit să avem stabilitate politică (...) Nu am vrut să spun că e o ipoteză de lucru, ci doar că dacă apar crize politice, guvernarea se poate face cu guvern minoritar și eu nu încurajez această soluție”, a spus el. Când moderatorul emisiunii i-a spus că PSD a blocat reformele, Bolojan nu a respins afirmația, ci a comentat: „Cu siguranță, dacă am fi respectat protocolul de coaliție și programul de guvernare, multe măsuri care nu au fost adoptate ar fi fost deja adoptate. E o problemă de politici de responsabilitate”.  „Problema sunt oamenii care trebuie să respecte un contract. Aici este vorba despre responsabilitate și seriozitate. Nu cred că o modificare de protocol schimbă lucrurile, ci o analiză mai serioasă și un comportament pe măsură: respectarea angajamentelor dintre parteneri, a actului de guvernare”, a mai spus el.     

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere Foto: Facebook Marilen Pirtea
Politică

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere: presa a scris, acum câteva zile că, la 24 ianuarie, a fost jefuită locuința din Dumbrăvița a politicianului liberal. Dar o astfel de locuință nu apare în ultima sa declarație de avere, din decembrie 2024, unde sunt consemnate trei apartamente - două în Timișoara și unul în Năvodari - și două case, la Timișoara (din 2005) și Garana, Caraș-Severin (deținută din 2024). În declarație nu apare nici vreun teren în Dumbrăvița, Timiș.  Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere Publicația Puterea a sesizat această problemă: „O vilă deținută de rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, care este și deputat PNL de Timiș, a fost călcată de hoți în acest weekend, dar respectiva casă… nu prea există în documentele celui care se visează ministrul Educației”. Acest site susține că vila este evaluată la circa 700.000 de euro, iar Pirtea locuiește acolo de doi ani.  În anul fiscal 2023, rectorul Pârtea a încasat de la stat - de la universitatea din Timișoara și Parlament - puțin sub 480.000 de lei pe an, net, iar soția sa a câștigat, de la ADR Vest, 301.301 lei, net anual. Plasamentele în bănci și împrumuturile acordate de familia Pîrtea ajungeau la două milioane de lei.  Familia evaluează ceasurile și bijuteriile deținute la 85.000 de euro.  „La data de 24.01.2026, poliţiştii Secţiei 1 Rurale Ghiroda au fost sesizaţi de către doi bărbaţi cu privire la faptul că din locuinţele acestora situate în localitatea Dumbrăviţa persoane necunoscute ar fi sustras o sumă de bani şi mai multe bunuri. În cauză, poliţiştii continuă cercetările sub coordonarea procurorului de caz, în vederea stabilirii situaţiei de fapt, identificării şi depistării persoanelor bănuite de comiterea faptelor şi dispunerii măsurilor legale care se impun”, a transmis IPJ Timiş. Ulterior, s-a aflat că cei doi sunt rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputatul Marilen Pirtea, respectiv managerului Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, medicul Cristian Oancea. După spargere, Pirtea a refuzat să spună presei ce i s-a furat, apreciind doar că „a fost mai mare deranjul”.   

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat Foto: Facebook Gazeta de Sud
Politică

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania de stat susținută politic de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova (care, de jure, aparține de ministerul Energiei), unei bănci de stat, a arătat Bolojan: „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” La aproape trei zile de la această declarație, EximBank, ministerul de Finanțe - care controlează această bancă de stat - și Olguța Vasilescu nu au avut nici o reacție. Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecvut nimic.  Creditul a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. Mai făceau parte din comitet Radu Oprea (PSD), la acel moment șeful cancelariei premierului, Adrian Țuțuianu (PSD), secretar general adjunct al Guvernului, sau liberala Cristina Trăilă, șefa secretariatului general al Guvernului. Nici unul dintre aceștia nu avea legătură cu domeniul bancar.  Oprea, fost ministru al Economiei în guvernul Ciolacu I, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri.  Recent, ministerul Energiei, condus de pesedistul Bogdan Ivan, a cerut 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru Electrocentrale Craiova. 

Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova, arată CURS Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova

Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova, arată un sondaj CURS publicat azi. CURS aparține soțului unei deputate PSD, Diana Tușa. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%.  Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Potrivit CURS, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, ea este aproape neschimbată față de precedentul sondaj CURS, din decembrie 2025: AUR ar obține 35% din voturi, PSD - 23%,  PNL - 18%, USR - 10%, în timp ce UDMR și SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%.  Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenții sondajului CURS, față de 60% opinii negative, iar George Simion și Dan Nicușor obțin niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor rate ridicate de neîncredere, de peste 60%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel național. 

România analizează aderarea la Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan despre Consiliul de Pace: Problema nu este de voință, vrem, e de drept internațional

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă că România își dorește să se asocieze unui demers internațional condus de partenerul său strategic, Statele Unite ale Americii, respectiv „Consiliul pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump. Totuși, șeful statului a subliniat că există obstacole de drept internațional care trebuie clarificate înainte de luarea unei decizii finale. Decizia privind aderarea României nu este încă luată Întrebat care este orizontul de timp până la care România ar putea decide dacă se alătură acestei inițiative, Nicușor Dan a precizat că, în acest moment, nu există o hotărâre definitivă. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Pentru moment decizia nu e luată. Evident că dorim să ne asociem unui demers condus de partenerul nostru strategic care să stabilizeze o zonă importantă și cumva apropiată de România”, a declarat președintele, la Iași. Probleme de drept internațional, nu de voință politică Șeful statului a subliniat că rezervele României nu țin de lipsa voinței politice, ci de necesitatea ca documentele fondatoare ale Consiliului pentru Pace să fie compatibile cu tratatele internaționale la care România este parte. „Problema este de drept internațional. Cum facem să avem o cartă care să nu fie în contradicție, pentru că sunt chestiuni în contradicție în varianta inițială, cu tratatele internaționale la care România este parte”, a explicat Nicușor Dan. Negocieri de durată pentru armonizarea cadrului juridic Președintele a atras atenția că negocierile privind astfel de acorduri internaționale sunt, de regulă, procese de lungă durată, care pot să se întindă pe parcursul mai multor luni. „Tipul acesta de negocieri pe carte, pe acorduri internaționale, de obicei e o chestiune de multe luni”, a precizat el. Rezerve și din partea altor state europene Nicușor Dan a mai arătat că România nu este singura țară care a identificat probleme juridice în forma actuală a propunerii. Potrivit acestuia, mai multe state europene au semnalat incompatibilități inclusiv cu propriile constituții. „La Consiliul European au fost țări care au spus că nu numai că propunerea inițială este în contradicție cu tratatele internaționale, pentru unele chiar cu Constituția lor”, a declarat președintele. Un proces complex, cu zeci de parteneri implicați Șeful statului a concluzionat că procesul de negociere este unul complex, având în vedere numărul mare de state implicate și necesitatea armonizării condițiilor impuse de fiecare participant. „Este o negociere între mulți parteneri, 50-60 de state. Aici e complex”, a conchis Nicușor Dan.

Budăi îl acuză pe Bolojan de dezinformare (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

Budăi (PSD) îi cere lui Bolojan să nu compare România cu UE și să uite de guvernările PSD

Fostul ministru al Muncii, deputatul PSD Marius Budăi, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că „dezinformează românii” atunci când compară situația României cu media Uniunii Europene, folosind selectiv date statistice care îi susțin discursul politic. Însă la rândul său, Budăi recurge la o abordare similară, omițând indicatori precum creșterea economică și evitând referiri la responsabilitatea trecutului. Critici privind taxele și finanțarea autorităților locale Budăi susține că premierul induce în eroare opinia publică atunci când afirmă că autoritățile locale încasează prea puțin din taxe și că presiunea financiară cade astfel pe Guvern. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Potrivit acestuia, fondurile alocate de la bugetul central provin tot din taxele plătite de cetățeni, iar centralizarea excesivă a veniturilor afectează finanțarea administrațiilor locale. Date economice ignorate în comparația cu UE Deputatul PSD aduce în discuție mai mulți indicatori economici care, în opinia sa, contrazic discursul premierului: România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 8,6% în decembrie 2025, față de media UE de 2,3%, pe fondul creșterii TVA și a accizelor. De asemenea, România alocă doar 9,73% din PIB pentru plata pensiilor, comparativ cu 12,3% media europeană, iar salariul mediu anual este aproape la jumătate față de cel din UE. Sărăcie, speranță de viață scăzută și avertismente sociale Marius Budăi atrage atenția și asupra nivelului scăzut al speranței de viață din România, situată pe penultimul loc în UE, precum și asupra riscului ridicat de sărăcie și excluziune socială, care afecta în 2024 aproape 28% din populație. În acest context, fostul ministru avertizează că majorarea taxelor riscă să agraveze situația socială și concluzionează că „comparația cu UE nu avantajează România” în forma prezentată de premier. De ce comparația cu media UE este legitimă Deși îl acuză pe premier de utilizarea selectivă a datelor, Budăi recurge, la rândul său, la o abordare similară, omițând indicatori precum creșterea economică, nivelul investițiilor străine, absorbția fondurilor europene sau necesitatea disciplinei fiscale într-un context regional marcat de instabilitate. Inflația ridicată, nivelul scăzut al salariilor sau riscul de sărăcie nu sunt fenomene apărute recent, ci probleme structurale, acumulate în timp, inclusiv în perioade în care PSD a deținut guvernarea sau portofolii-cheie, precum Ministerul Muncii. Faptul că România se situează sub media Uniunii Europene la capitole precum salarii, speranță de viață sau nivel de trai nu invalidează comparația, ci, dimpotrivă, evidențiază decalajele care justifică necesitatea unor reforme structurale. Chiar dacă fondurile provin din taxe colectate la nivel național, problema semnalată de Guvern poate ține de eficiența colectării locale, de structura sistemului fiscal sau de capacitatea administrativă a autorităților locale. Simplul transfer de fonduri nu garantează automat o gestionare mai eficientă sau servicii publice de mai bună calitate. În mod similar, faptul că România alocă un procent mai mic din PIB pentru pensii decât media UE nu înseamnă automat o discriminare intenționată a pensionarilor, ci reflectă dimensiunea mai redusă a PIB-ului și o economie care produce mai puțină valoare adăugată. Creșterea taxelor, între cauză și efect Majorările de TVA sau accize pot fi interpretate ca măsuri de avarie într-un context bugetar dificil, nu neapărat ca expresia unei strategii ideologice. Evitarea lor ar fi presupus fie reduceri drastice de cheltuieli, fie acumularea unor deficite și mai mari, cu riscuri macroeconomice semnificative. Indicatori precum speranța de viață sau riscul de sărăcie sunt influențați de factori multipli – educația, sistemul de sănătate, infrastructura, migrația sau politicile sociale pe termen lung. Reducerea acestor realități complexe la nivelul taxelor sau la responsabilitatea unui singur ciclu guvernamental rămâne o abordare simplificatoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră