vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4840 articole
Politică

PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia

Dan Plaveti, un etern șef în nenumărate companii de stat, de la Tarom la CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia, a fost selectat CEO al Hidroelectrica, de către Consiliul de Supraveghere al acestei companii. El a fost până acum președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia.  Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Hidroelectrica singură generează 26% din profitul tuturor companiilor de stat.  Bolojan arată ce dezastru lasă Plaveti la CE Oletnia Recent, un primar din Gorj a relatat că Plaveti a participat la o întâlnire a liderilor PSD și PNL din Gorj pentru susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la funcția de președinte. „Era alianța să-l susținem pe Crin Antonescu atunci la alegeri. În Târgu Jiu, a avut loc o întâlnire cu mai mulți lideri de partid și primari PSD și PNL. Culmea, la întâlnirea asta a venit și domnul Plaveti. Am rămas surprins. După ședință, eram eu, președintele Ion Iordache, primarul de la Turceni și am încercat să-l abordăm pe domnul Plaveti. Dacă tot l-am prins acolo, să discutăm problema CEO. L-a refuzat pe domnul Iordache să discute cu el. I-a spus franc că el era prezent că l-au chemat domnii de la PSD și n-a mai avut loc nicio discuție (...) Omul ăsta a tras cu PSD dintotdeauna, de când a ajuns în Gorj. Nu se vedea vopseaua în declarații, dar e o certitudine că așa era. Nu cred că PNL îi va da sprijin politic lui Plaveti pentru Hidroelectrica. Rămâne de văzut”, a spus Liviu Cotojman, primarul din Roșia de Amaradia, la Radio Accent, citat de Pandurul.  Plaveti a condus Complexul Energetic Oltenia din 2022, iar recent premierul Ilie Bolojan a explicat cum a ratat modernizarea companiei. „Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Ar fi trebuit să fie gata anul acesta. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene”, a spus Ilie Bolojan.  Potrivit propriului CV, Dan Plaveti, care a absolvit în 1993 facultatea de aeronave de la Institutul Politehnic București, a mai fost: președinte al Consiliului de Administrație la Compania de Aeroporturi București (intre 2014 și 2015), membru în CA-ul Tarom și director general, din 2016 în 2017, președinte al Consiliului de Administrație la CFR Călători, din martie 2015 în martie 2017, președinte ANRE, iulie 2010 – iunie 2012, precum și membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, în 2017.  Gorjanul scria, la 22 mai: „Comisia Europeană a constatat, potrivit unui document adresat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) că cei doi membri ai Directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), Dan Iulius Plaveti și Cosmin Constantin Trufelea, nu au fost schimbați din funcții și nu au fost renominalizate alte persoane, în urma unei proceduri transparente și competitive”. Această situație a făcut ca România să piardă bani din PNRR. 

Dan Plaveti, mutat la Hidroelectrica, după ce a lăsat un dezastru la CE Oltenia Foto: Radio Infinit
Eugen Tomac are șanse mari să fie desemnat premier și să-și asigure o majoritate Foto: Facebook
Politică

Surse: Tomac va fi desemnat premier peste un guvern tehnocrat, majoritatea - pe cale de a fi asigurată. Primele nume din viitorul Guvern

În pofida aparentei perioade de calm politic, negocieri intense s-au desfășurat în ultimele zile, iar Eugen Tomac se pare că va reuși să găsească o majoritate parlamentară care să-i susțină Executivul. Președintele Nicușor Dan ar urma să facă un anunț în această săptămână, iar din acel moment procedurile se vor desfășura relativ rapid, afirmă surse politice. Practic șeful statului nu va face declarații publice până când nu vor fi, de facto, finalizate negocierile.  Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Viitorul guvern, deși va fi condus de un politician, Eugen Tomac, președintele PMP, va fi compus în principal din miniștrii fără apartenență politică. Însă secretarii de stat vor fi desemnați politic. Mihnea Motoc și Luca Niculescu, la Apărare și Externe Nu este clar, în acest moment, pe ce voturi se bazează Tomac și ce partide vor desemna secretari de stat. Surse politice susțin că Nicușor Dan respinge un guvern care să primească voturi de la AUR. PNL ar pute vota guvernmul Tomac, dar ar rămâne în opoziție.  Între viitorii demnitari dintr-un guvern Tomac, două nume par a fi deja stabilite: Mihnea Motoc, la Apărare, și Luca Niculescu, la externe. Motoc a mai fost ministru al Apărării, în guvernul Ciolos, el fiind acum director în ministerul de Externe. A fost ambasador în Marea Britanie, la ONU și la Reprezentanta României la UE. Luca Niuclescu a condus RFI România, a fost trimis de Klaus Iohannis ambasador în Franța, iar acum este secretar de stat în MAE, responsabil de primirea în OECD. PSD l-ar susține pe Tomac. „Nu este o variantă oficială. Nefiind oficială, nu putem spune dacă are sau nu are șanse. Cred că are destule șanse și nu pentru că domnul Tomac este tehnocrat, ci pentru că ar putea fi o soluție de echilibru într-o situație de blocaj”, a spus Vasile Dîncu, acum câteva zile.   

Roxana Dumitrache, propusă de USR pentru președinția ICR Foto: Facebook
Politică

Scriitorul Radu Vancu, un critic al PSD, propus de USR în conducerea ICR. Roxana Dumitrache, susținută pentru președinția instituției

USR a propus-o pe Roxana Dumitrache pentru funcția de președinte al Institutului Cultural Român și pe Radu Vancu pentru Consiliul de Conducere al Institutului. Roxana Dumitrache a absolvit un program masteral la London School of Economics and Political Science (LSE) și are un doctorat în științe politice. Ea a condus timp de un an ICR Londra. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Scriitorul Radu Vancu este conferențiar universitar la Universitatea Blaga din Sibiu. pe Facebook, este un critic al PSD.  „Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc” „A trecut în Parlament o lege pe model Orban-Putin împotriva ONG-urilor. A fost votată de o alianță AUR-PSD.   Adică o alianță între un partid al cărui președinte și-a început cariera politică dansând pe mormintele altora & un partid al cărui președinte și-a sfârșit cariera politică săpând groapa altuia”, a scris Vancu la 19 mai.   „Mi se rupe sufletul când văd cât de nervos e domnul Grindeanu. E de înțeles, îl resping brutal până și partide precum UDMR, până mai ieri atât de devotate.   Mai bine s-ar întoarce la prima lui dragoste, matematica. Poate de data asta reușește să-și găsească faimoasa carte dispărută, mai enigmatică până și decât marea teoremă a lui Fermat.   Sau decât majoritățile din parlamentul României”, a postat Vancu, la 14 mai.   Și el, și Roxana Dumitrache, au confirmat faptul că USR îi susține la șefia ICR.    „Mă onorează că alături de mine, pentru Consiliul de conducere, USR l-a nominalizat pe Radu Vancu, un scriitor și un intelectual public pe care îl prețuiesc și alături de care am fost în nenumărate contexte culturale și civice (...)   Aleg să nu intru în retorica deconstrucției, reflex pe care l-au avut mulți din cei care și-au dorit sau au ajuns să conducă ICR. Dimpotrivă, cred că puterea de construcție instituțională a echipei lui Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc. De atunci, instituția a traversat multe momente complicate, unele suprarealiste de-a dreptul și au rămas, în mod cert, anecdotice (și dureroase) în memoria publicului și în istoria instituției (...)   Intru într-o cursă cu finalul aproape scris, însă și bătaia unei aripi de fluture poate muta, în momente alese, plăci tectonice”, a scris Roxana Dumitrache.     

PSD în declin, AUR și proeuropenii în ascensiune (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD se confruntă cu perspectiva unui declin similar celui înregistrat de partidele social-democrate din mai multe state europene. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a afirmat că social-democrația europeană traversează o perioadă de slăbiciune, iar această evoluție ar putea avea consecințe directe și asupra scenei politice din România. În opinia sa, viitoarele confruntări electorale din Europa nu se vor mai desfășura între stânga și dreapta în sensul clasic al termenului, ci între forțele proeuropene și mișcările populiste și extremiste. Social-democrația europeană, într-un moment de slăbiciune Siegfried Mureșan a explicat că partidele social-democrate au înregistrat rezultate modeste în mai multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce le-a diminuat influența politică. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite „Social-democrații europeni sunt într-un moment de slăbiciune. Au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare într-o serie de state. Sunt cvasi-inexistenți în Polonia, foarte slabi în Franța în momentul de față, doar un pic peste 10% în Germania”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de partidele social-democrate nu sunt fenomene izolate, ci reflectă o tendință mai largă care afectează o parte importantă a stângii europene. O nouă polarizare politică în Europa Mureșan consideră că în următorii ani competiția politică europeană se va concentra tot mai mult pe opoziția dintre forțele proeuropene și formațiunile populiste sau extremiste. „Polarizarea se va face între populiști extremiști care vor să slăbească modul democratic ordonat în care trăim și acea forță politică care explică oamenilor cât mai clar de ce extremiștii sunt o amenințare pentru modul nostru de viață democratică”, a afirmat el. În această logică, europarlamentarul apreciază că temele dominante ale viitoarelor campanii electorale vor fi apărarea democrației, apartenența europeană și libertățile democratice. El a făcut referire la alegerile recente din Republica Moldova, pe care le consideră un exemplu al modului în care se va structura competiția politică în anii următori. „Viitoarele campanii electorale la nivel european și campania de la alegerile europarlamentare din 2029 vor fi exact cum a fost campania din Republica Moldova: democrație, Europa, libertate”, a spus Mureșan. PSD, împins spre locul al treilea în politica românească În ceea ce privește România, reprezentantul PNL estimează că scena politică se va reorganiza în jurul confruntării dintre AUR și forțele proeuropene. În acest context, PSD ar urma să piardă din influența de care s-a bucurat în ultimele decenii. „În România, evident că polarizarea va fi între AUR, de o parte, și forțele proeuropene reformatoare conduse de Ilie Bolojan în partea cealaltă, cu PSD-ul într-un rol de partid pe locul trei, în cele mai bune condiții”, a declarat europarlamentarul. El consideră că partidul va fi „mult slăbit” comparativ cu poziția dominantă pe care a ocupat-o în numeroase momente după 1989. De ce socialiștii europeni nu au rupt relațiile cu PSD Întrebat de ce familia social-democrată europeană nu a exclus complet PSD și pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în ciuda criticilor și tensiunilor apărute în ultima perioadă, Mureșan a oferit o explicație pragmatică. Potrivit acestuia, slăbirea social-democrației europene face ca fiecare delegație națională să conteze mai mult în interiorul grupului politic european. „De ce socialiștii europeni încă nu i-au închis ușa complet în nas lui Sorin Grindeanu? Răspunsul este: fiindcă socialiștii europeni au un moment de slăbiciune și fiindcă au nevoie de acele 10 mâini ridicate ale PSD-ului în grupul socialiștilor europeni”, a afirmat europarlamentarul. O perspectivă asupra viitorului stângii europene Analiza lui Siegfried Mureșan se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind transformările pe care le traversează partidele tradiționale din Europa. În timp ce unele formațiuni social-democrate continuă să joace un rol important în guvernarea unor state membre, în altele acestea au pierdut o parte semnificativă din electorat. Din perspectiva europarlamentarului liberal, această tendință va continua și în următorii ani, iar România nu va reprezenta o excepție. În viziunea sa, competiția politică se va concentra tot mai mult pe raportarea la proiectul european și la provocările generate de ascensiunea curentelor populiste și extremiste, în timp ce spațiul electoral al social-democrației va deveni din ce în ce mai restrâns.

PSD este un partid mare, e nevoie de multe sinecuri Foto: Inquam/Octva Ganea
Politică

Statul obez: 1.502 companii, 298 pe pierdere, 61 - pierderi „catastrofale”. Directorii câștigă enorm

Statul român are 1.502 de companii, din care 298 au pierderi, 61 din acestea fiind „castrofale”, arată site-ul companiidestat.ro. În câteva din aceste companii de stat, salariile directorilor sunt uriașe, arată acest site.  Datele sunt din 2024. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Pierderi mari, salarii excelente  La Electrocentrale Craiova, de exemplu, fieful politic al Olguței Vasilescu, deși compania aparține ministerului Energiei, marja netă - adică profit net / cifră de afaceri × 100 - este de minus 81,4%, dar conducerea cheltuie anual 2,19 milioane de lei (în 2024), indemnizația directorului fiind de 34.836 lei pe lună. Compania era condusă de o clientă PSD, care apărea la mitingurile partidului alături de Olguța Vasilescu, Lorena Voican. Aceasta a studiat dreptul la Spiru Haret.  Aeroportul Kogălniceanu: marjă netă de minus 24,3%, dar conducerea primește, anual, 3,63 milioane de lei, salariul directorului fiind de 69.840 de lei pe lună.  Aeroportul Timișoara: marjă netă de minus minus 23,5%, conducerea primește, anual, 2,2 milioane de lei, salariul directorului fiind de 26.000 lei pe lună. CFR SA: marjă netă de minus minus 35,7%, conducerea primește, anual, 3,7 milioane de lei, salariul directorului fiind de 50.322 lei pe lună. Unifarm: marjă netă de minus minus 188,3, conducerea primește, anual, 1,49 milioane de lei, salariul directorului fiind de 34.000 lei pe lună. Unifarm este condusă acum de pesedistul Adrian Dobre, care nu are nici o competență în a conduce o astfel de companie. El a fost purtător de cuvânt al PSD, în regimul Dragnea, și secretar de stat la ministerul Muncii. Însă, în companiile din energie, care au profit, salariile sunt uriașe, cel mai mare fiind cel al directorului Romgaz care, cu bonusuri, ajunge la o medie de peste 256.000 lei pe lună.  Directorul Transgaz: 80.838 lei/lună. Însă această companie este un monopol de stat.  Hidroelectrica singură generează 26% din profitul companiilor de stat, mai arată site-ul companiidestat.ro. Primele cinci, toate în energie sau bănci (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank, CN Aeroporturi București), produc două treimi. Restul de 1.000+ companii împart mai puțin de o treime. Azi, DeFapt.ro a scris că șefii Citadin SA, compania aflată în subordinea Consiliului Local Iași, au încasat bonusuri de sute de mii de lei din fonduri publice după modificarea indicatorilor de performanță utilizați la evaluarea activității. Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași privind anul 2023, auditorii au cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor acordate nejustificat.

Zelensky, multumit de precizările lui Nicusor Dan Foto: Presidency.ro
Politică

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, i-a mulțumit lui Nicușor Dan, pe X/Titter, după ce acesta a arătat că drona care a lovit un bloc din galați era rusească, nu ucraineană.  Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile În ultimele zile, mai multe teorii conspiraționiste ale unor influenceri români suveraniști susțineau că drona era, de fapt, ucraineană. Zelensky, mulțumit că Nicușor Dan combate propaganda Moscovei „Îți mulțumesc pentru claritate, dragă @NicusorDanRO Faptele sunt cel mai bun antidot împotriva minciunilor lui Putin și demonstrează că manipulările Rusiei nu vor avea succes. Ucraina este pregătită să colaboreze strâns pentru a combate amenințările comune și a consolida protecția vieții — nu doar pentru țara noastră, ci și pentru România prietenă și restul Europei”, a scris Zelensky.  Ce a arătat președintele Nicușor Dan: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani. Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”. 

Nicușor Dan încearcă să oprească dezinformarea că drona de la Galați nu era rusească Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan prezintă fotografii ale dronei de la Galați: „De proveniență rusească, fără dubiu”

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat, pe Facebook, imagini ale dronei care a lovit un bloc din Galați și a scris: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român”. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile El a spus că „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român”. Ieri, la BBC, Nicușor Dan a afirmat că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă incidente precum cel de la Galați se repetă. Șeful statului se luptă cu dezinformarea că drona de la Galați nu era rusească „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice.   Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă.   Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani.   Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie.   Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească.   Faptul că un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România, provocând răniți și pagube materiale, este de o gravitate deosebită, iar singurul responsabil este Rusia.   Siguranța cetățenilor români și integritatea teritoriului național sunt obligații fundamentale ale statului român și vor fi apărate cu toată fermitatea.   Rezultatele acestei anchete vor fi comunicate aliaților noștri și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene.   România va continua să acționeze împreună cu partenerii săi pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței și pentru protejarea cetățenilor săi.   România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român”, a scris președintele României.   

Siegfried Mureșan arată că integrarea în UE trebuie să fie clarificată în momentul în care Maia sandu nu mai este președinte al Republicii Moldova Foto: Facebook
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

Nicolae Stan din Colonești scrie că Grindeanu rânjește la posturile plătite Foto: Newsflux
Politică

Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile

„Sub conducerea lui Grindeanu partidul se duce în cap”, a apreciat primarul PSD din Colonești, Nicolae Stan, într-o scrisoare deschisă în care a anunțat că, la 19 iulie, va demisiona din funcție și, poate, și din PSD. La 19 iulie se aniversează ziua acestei comune.  Citește și: Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește Stan i-a atacat și pe Paul Stănescu, Marcel Ciolacu și Florin Barbu, ex-ministrul Agriculturii.  Nicolae Stan a apreciat că AUR este doar o „așa-zis” formațiune naționalistă: „Doar o schimbare de viziune a preşedintelui României, Nicuşor Dan, precum şi o alta a lui Grindeanu din fruntea PSD, mai pot salva România. În caz contrar, alegerile anticipate, pe care nu prea şi le doresc nici PSD şi, probabil, nici AUR, cu toate procentele ridicate ale acestei formaţiuni aşa-zise naţionaliste”. PSD a lucrat doar pentru grindenii din jurul Nordis Ce a scris primarul din Colonești, Olt: „Dar pentru că propriu-mi partid, care se pretinde partid de stânga, nu m-a sprijinit, atunci când aveam nevoie de ajutor, pentru plata constructorilor şi finalizarea investiţiilor, în ciuda promisiunilor făcute de Marcel Ciolacu, care a spus că nu e moldovean, ci e român (sic.!), şi de cei din jurul său, am hotărât să îmi dau demisia atât din funcţia de primar şi mă voi gândi bine dacă voi mai fi simplu membru PSD. De altfel, pe Marcel Ciolacu, l-a durut în «organul sexual» de deficitul bugetar (vezi declaraţia altui habarnist - ministrul PNL, Boloş), exact acolo unde l-a durut şi pe ministrul Culturii Demeter András István, spunând că el este ungur”. „Nu am fost ajutat. Nici de organizaţia judeţeană, nici de cea centrală. Şi spun asta direct despre Paul Stănescu, fost secretar-general al PSD, care ar fi trebuit să sprijine judeţul Olt şi comunităţile lui. Nu s-a făcut nimic. S-a făcut doar pentru cercurile de interese şi pentru aplaudaci, gen pseudo-ministrul agriculturii, Florin Barbu” „Nu s-a rezolvat nimic. Şi o spun direct: Marcel Ciolacu a fost primul candidat din fruntea PSD, care n-a reuşit să intre în turul alegerilor prezidenţiale. Iar în loc să lupte pentru propriul partid, el s-a spetit să împingă voturile spre George Simion şi AUR. Asta nu mai e politică pentru oameni. Asta e bătaie de joc” „Astăzi vă spun deschis: PSD a ajuns un partid fără reacţie, fără curaj şi fără legătură cu oamenii. Când Ilie Bolojan a mărit TVA-ul şi taxele, PSD a tăcut. Au ieşit gargaragii să vorbească la televizor, fără să dea vreo soluţie. Când primăriile au fost ameninţate cu tăieri şi restructurări, PSD a tăcut. A ieşit Grindeanu pe posturile TV plătite cu bani grei să ne îndulcească mâhnirea cu rânjetul lui «social-democrat»" „Când s-a ajuns până şi la oamenii cu handicap, PSD a acceptat, apoi a mârâit, sporadic, pe la colţuri. Au reacţionat doar când s-a ajuns la privilegiile şi sinecurile lor. Eu nu îl consider vinovat doar pe Ilie Bolojan. Vinovată este întreaga fostă coaliţie de guvernare, cu asupra măsură PSD” „PSD a avut majoritate parlamentară, miniştri şi putere şi n-a făcut nimic pentru oamenii simpli, ci doar pentru potentaţii din jurul Grindenilor de tip Nordis” „Îi spun direct lui Sorin Grindeanu: dacă PSD continuă în acest fel, se va alege praful de partid. Un partid mare nu poate supravieţui doar din funcţii şi compromisuri (...) A preferat să stea la ciolan şi să se certe zilnic cu PNL şi USR, în timp ce oamenii suferă. Nici n-au curajul să guverneze, după ce au dărâmat Guvernul Bolojan” Nicolae Stan a amintit că că, la cele mai recente alegeri, PSD a obţinut la Coloneşti peste 96% din voturi la Consiliul Local, 97% la preşedintele Consiliului Judeţean şi 96% la Consiliul Judeţean.

Nicușor Dan amenință cu expulzarea ambasadorului Rusiei Foto: Facebook
Politică

Președintele Nicușor Dan declară, la BBC, că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă atacurile cu dronă continuă

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-un interviu la BBC, de ce România este sigură că drona care a lovit un bloc din Galați este una rusească, de tip Geran 2. Însă șeful statului român a anunțat că România ar putea să-l expulzeze pe ambasadorul Rusiei dacă loviturile cu dronă continuă. Citește și: Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește El a vorbit în engleză, în direct, circa șase minute, prin telefon, la BBC.  Nicușor Dan reia explicațiile despre incidentul de la Galați „Sper (ca rușii) să înceteze. Dacă nu o fac, vom lua alte măsuri”, a spus Nicușor Dan. Întrebat însă în ce ar consta aceste măsuri, șeful statului a răspuns: „Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”.  El a spus că România este sigură că drona este rusească, de tip Geran 2, pentru că a fost comparată cu o altă dronă, care a căzut acum două săptămâni.  „Suntem siguri, pentru că mai avem o altă dronă, căzută acum 4-5 săptămâni și care nu a explodat. Am comparat cele două drone - resturile celei de azi (n.r. sâmbătă), cu cele de acum o lună: putem spune cu certitudine că e o dronă Gheran-2 rusească. Apoi, știm traseu de pe care a venit: a fost un roi de 43 de drone rusești care au atacat localitatea Reni”, a arătat Nicușor Dan.  El a reluat afirmația că drona a fost lovită de apărarea ucraineană, care a deviat-o, astfel încât aceasta a ajuns pe teritoriul României.  „Una dintre ele, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur”, a explicat șeful statului.

Olguța Vasilescu et. co. cumpără (de la) Antena 3 Foto: captură video
Politică

Olguța Vasilescu și clientela ei pompează zeci de mii de euro, din bani publici, în Antena 3

Primăria Craiova a cumpărat, direct, fără licitație, de la Antena 3, „servicii de organizare evenimente educative”, cu ocazia Zilelor Craiovei, arată pagina de Facebook Banii Noștri, care prezintă datele achiziției. Primăria Craiovei, condusă de Olguța Vasilescu, plătește pentru aceste servicii oferite de televiziunea controlată de Dan Voiculescu suma de 139.000 de lei.  Citește și: Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește Achiziția a avut loc pe 28 mai. Bărăgan este în CA-ul TVR, dar ajută Antena 3 O zi mai târziu, Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia, a contractat cu Antena 3 „servicii de promovare media”. Costul promovării este 49.000 de lei. Modul de achiziționare: tot prin cumpărare directă.  Director la ADR Oltenia este Stelian Bărăgan, un pesedist care a fost viceprimar al Craiovei. Acesta are un masterat în management politic la Școala de Studii Academice Postuniversitare “Ovidiu Șincai”, București, o instituție anexată PSD. El a fost plasat în CA-ul TVR de către PSD.  Bărăgan a fost și secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, numit în martie 2024, când acest minister era condus de Adrian Câciu, acum ales deputat în Dolj. Practic, doi dintre clienții familiei Vasilescu conduceau MIPE.  Pe site-ul Antenei 3 se poate observa că primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, este puternic mediatizat. Una din știri este: „Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a prezentat imagini cu cel mai nou membru al grădinii zoologice din Valea Ciutelor, o zonă amenajată în Parcul Romanescu. «Avem un puiuț de alpaca născut ieri, în Valea Ciutelor. Deocamdată e ținut în țarcul destinat nou născuților, dar va fi scos curând printre celelalte animăluțe», a spus edilul Craiovei. Aici, vizitatorii pot hrăni animalele”.  O altă știre este: „Mama lui Elon Musk este impresionată de Târgul de Crăciun de la Craiova. Reacția Olguței Vasilescu”. 

Sorin Grindeanu, AUR-izat în privința Rusiei (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, raportarea lui Sorin Grindeanu la Rusia și la războiul de la granița României a fost marcată de poziționări care au stârnit atât aprobări, cât și controverse, apropiindu-se de retorica AUR. Liderul PSD a condamnat în repetate rânduri interferențele Kremlinului în procesele democratice românești și a susținut oficial orientarea euro-atlantică a țării. În același timp, declarațiile sale privind Canalul Bâstroe, tranzitul cerealelor ucrainene, transparența ajutoarelor acordate Kievului sau incidentele recente de securitate au atras critici din partea adversarilor politici și a unor analiști, care i-au reproșat tonul și oportunitatea unor intervenții publice. Acuzații privind o retorică populistă pe tema Ucrainei Mai multe analize dedicate discursului politic românesc din timpul războiului au remarcat că unii lideri politici au folosit tema Ucrainei și a efectelor conflictului pentru a capitaliza electoral nemulțumirile interne. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Un raport realizat de Expert Forum privind discursul politicienilor români pe rețelele sociale în contextul războiului arată că subiectele legate de Ucraina au fost adesea abordate prin prisma costurilor suportate de România și a impactului asupra populației, în detrimentul dimensiunii geopolitice a conflictului. În acest context, Sorin Grindeanu a fost criticat de unii observatori ai politicii externe pentru faptul că anumite intervenții publice au pus accentul pe disputele cu autoritățile de la Kiev sau pe efectele economice ale războiului, mai degrabă decât pe condamnarea agresiunii ruse. Dosarul Bâstroe și primul mare conflict diplomatic Una dintre cele mai controversate episoade ale mandatului său de ministru al Transporturilor a fost disputa privind Canalul Bâstroe din 2023. Grindeanu a acuzat public Ucraina că efectuează lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia, solicitând explicații și măsurători independente pentru verificarea situației. Subiectul a provocat un amplu scandal diplomatic într-un moment în care partenerii occidentali încercau să mențină unitatea de sprijin pentru Kiev. Pe atunci ministru al Transporturilor, Grindeanu a insistat că problema mediului și cea a războiului trebuie tratate separat și că România are obligația de a-și apăra interesele legitime în Delta Dunării. Totuși, mai mulți analiști au avertizat că mediatizarea intensă a subiectului riscă să alimenteze indirect narativele promovate de Moscova, care urmăreau erodarea sprijinului public european pentru Ucraina. Tranzitul cerealelor ucrainene și nemulțumirile fermierilor români Un alt dosar sensibil a fost gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. După izbucnirea războiului, România a devenit unul dintre principalele coridoare logistice pentru exporturile agricole ale Ucrainei. În paralel însă, fermierii români au reclamat că importurile și tranzitul cerealelor ucrainene afectează piața locală și contribuie la scăderea prețurilor. Întrebat dacă există dovezi că cerealele ucrainene ajung ilegal pe piața românească, Grindeanu a răspuns că nu deține astfel de informații și că verificarea unor asemenea situații nu intră în atribuțiile sale. „Cerealele ucrainene nu rămân în România... nu am semnale despre asta, nu sunt șeful Poliției”, declara ministrul. Răspunsul a fost criticat de organizații ale fermierilor, care au considerat că ministerul responsabil de infrastructura de transport nu poate evita responsabilitatea privind monitorizarea fluxurilor logistice. În același timp, Grindeanu a subliniat în repetate rânduri amploarea efortului logistic realizat de România, arătând că prin infrastructura națională au tranzitat zeci de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Solicitarea de transparență privind ajutorul acordat Ucrainei La finalul anului 2025, liderul PSD a provocat o nouă dezbatere publică atunci când a cerut transparentizarea completă a sprijinului acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova. Grindeanu a declarat că publicarea informațiilor privind ajutoarele oferite este „absolut necesară”, argumentând că cetățenii au dreptul să știe dimensiunea efortului realizat de statul român. Poziția sa a fost privită cu rezerve de unii experți din domeniul securității, care au avertizat că dezvăluirea unor detalii logistice sau militare în timpul unui conflict aflat în desfășurare ar putea genera vulnerabilități suplimentare. Condamnarea explicită a interferențelor Rusiei Dacă pe unele teme legate de Ucraina discursul său a fost criticat pentru ambiguitate, în privința interferențelor Rusiei în politica românească Sorin Grindeanu a adoptat o poziție mult mai fermă. În toamna anului 2025, după declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, liderul PSD a afirmat că implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024 este documentată de instituțiile statului. El a susținut că autoritățile române dețin probe și că acestea vor fi prezentate în cadrul procedurilor judiciare necesare pentru apărarea procesului democratic. Aceasta reprezintă una dintre cele mai categorice poziționări publice ale lui Grindeanu împotriva Kremlinului de la începutul războiului. Controversele din 2026 și incidentul dronei rusești Cel mai recent episod controversat s-a produs în 2026, după prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. În primele sale reacții publice, Grindeanu a evitat să indice explicit Rusia drept responsabilă, preferând să critice gestionarea situației de către reprezentanții Guvernului. Atitudinea sa a fost imediat atacată de lideri ai PNL și USR, care au susținut că o asemenea ezitare favorizează indirect narativele promovate de Moscova. În urma scandalului, PSD a emis un comunicat oficial în care a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și a cerut evitarea confruntărilor politice interne pe teme care țin de securitatea națională. Ucraina, folosită ca termen de comparație în disputele economice În primăvara anului 2026, Grindeanu a stârnit noi reacții după ce a folosit situația economică a Ucrainei ca argument într-o dispută privind performanțele economice ale României. Întrebarea sa retorică privind modul în care „o țară aflată în război poate avea o inflație mai mică decât România” a fost criticată de mai mulți comentatori, care au considerat că drama umană și militară prin care trece Ucraina este instrumentalizată în scopuri de politică internă.

Robert Turcescu, angajat la televiziunea lui Florentin Pandele, distribuie teoriile suveranist-moscovite Foto: captură video
Politică

ANALIZĂ Principalele mesaje false distribuite de suveraniști, după atacul dronei rusești, la Galați

După ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar autoritățile române au răspuns expulzând consulul Rusiei și închizând consulatul de la Constanța, pe rețelele sociale a izbucnit o avalanșă de știri false întreținute de influecerii suveraniști. În linii mari, aceste mesaje protejează Rusia, neagă faptul că drona era rusească și acuză Ucraina pentru acest incident. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL Dar teoriile conspiraționiste merg mult mai departe: se susține, de exemplu, că incidentul a fost generat de autoritățile române în înțelegere cu Zelensky pentru a cumpăra armament prin programul SAFE. S-a ajuns să se susțină și că s-a orchestrat totul, pentru a fi impusă starea de urgență, iar Ilie Bolojan să rămână premier. Șoșoacă, Turcescu, Capsali, Tristan Tate, printre colportorii teoriilor conspiraționiste Câteva exemple:  Fratele Tristan Tate scrie pe X/Twitter: „Este foarte probabil ca Ucraina să fi atacat România în încercarea de a sustrage mai mulți bani de la UE. Au redirecționat o dronă rusă sau, mai probabil, au tras chiar ei asupra orașului Galați. Îndemn poporul român să nu cadă în capcana acestor șiretlicuri. Dețin aceste informații din surse FOARTE sigure”.  Diana Șoșoacă: drona rusească a fost capturată de ucraineni și trimisă de aceștia spre România, pentru a atrage NATO în război Ioana Elena Moldoveanu și mulți alții: atacul dronei a fost filmat de refugiați ucraineni, deci aceștia „știau”.  Dan Diaconu, peste 63.000 de urmăritori pe Facebook, face o așa-zisă analiză și ajunge la concluzia: „Personal resping ipoteza ca o dronă rusească de mici dimensiuni să fi ajuns în România. Iar dacă a fost un Geran 2, efectele sale nu aveau cum să fie atât de mici! De aceea întrebările sunt multiple” Robert Turcescu, unul dintre numeroșii influenceri suveraniști care susține că atacul cu dronă a fost aranjat pentru a justifica SAFE: „Ajungi să crezi că drona asta a venit, Doamne iartă-mă, la țanc, taman când era nevoie de un impuls pentru semnare…” Iulian Capsali, aceeași teză ca Turcescu: „Bun, dacă președintele României spune că drona rusească a ajuns la Galați "fiind lovită kinetic" (sic!) de ucraineni, deci nu a existat intenționalitate, de ce există tot acest circ întreținut inclusiv de acest păcălici pe care îl huiduie tot orașul? De ce a fost închis consulatul de la Constanța și consulul declarat persona non grata? De ce toate declarațiile belicoase? Doar pentru cele 17 miliarde de eurosafe?” Dan Bucura: „Drona căzută la Galați e mană cerească pentru Bolojan și șefii lui europeni (...) Românilor, pregătiți-vă să băgați și mai adânc mâna în buzunar, fiindcă trebuie să ne înarmăm și mai tare. Să ne împrumutăm și mai rău pentru dotare, să fim în prima linie în programe de tip SAFE 1,2,3 etc. (...) Care dronă rusească, apropo, o fi rusească doar pentru că asta scrie pe ea?! Doar întreb, nu dați cu parul! Nu de alta, dar zilele trecute ne explicau unii cât de ticăloși sunt rușii, că virusează drone ucrainene, preiau controlul asupra lor și le prăbușesc intenționat în spațiul baltic, pentru a provoca NATO. Invers nu s-o putea?” Bogdan Tiberiu Iacob ia de bună povestea lui Sebastian Ghiță: „Informație-bombă: România a primit gratis un sistem german anti-drone, dar l-a returnat”.  Bogdan Lupea, pe X/Twitter: „Nicușor Dan spune cu gur alui ca drona a fost lovita de ucraina si deviata la noi. Punct. Nu ne-a atacat Rusia”.  Alte teze conspiraționiste susțin că SRI vrea să blocheze prezența diasporei la un miting care va avea loc la început de iunie.  Toate aceste mesaje au fost redistribuite masiv, rescrise și asumate de nenumărate conturi. Pe TikTok, de exemplu, povestea că atacul dronei ar fi fost filmat de refugiați ucraineni, de pe contul olvi700, are 4.200 de redistribuiri. 

Dacă Rusia trage în țările NATO, ar trebui ca acestea să riposteze, crede parlamentarul estonian Raimon Kaljulaid Foto: Inquam
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Siegfried Mureșan explică de ce crede că PNL ar trebui să rămână în opoziție Foto: Facebook
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL

Siegfried Mureșan a mărturisit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, când i-a fost cel mai greu, în PNL: când a fost obligat să candideze alături de pesediști. „Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD”, spune el. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Însă nucleul principal al discuției a fost despre ceea ce trebuie să facă PNL: în opoziție sau la putere.  Mureșan crede că PNL trebuie să rămână în opoziție cu PSD și AUR Transcrierea începe de la minutul 0.30: „Q: Ați avut momente în care v-ați simțit cu adevărat inconfortabil în acest partid și v-ați gândit poate aș pleca în altă parte? Siegfried Mureșan: Păi, credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? A fost...  Q: Am vrut să vă întreb asta și mie era și...  Siegfried Mureșan: N-o să numesc acum anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost (...) cel mai dificil moment. Q: Da, eu nu voiam să vă bag cuțitul în rană.   Siegfried Mureșan: Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale. Q: Dar cum s-au gândit ei să vă pună sub niște oameni care erau în topul Politico cei mai mari chiulangii în Parlamentul European? Siegfried Mureșan: Păi, nu asta-i problema. Cred că problema a fost de ce Partidul Național Liberal în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului, fiindcă adevărul e următorul: PSD ul întotdeauna s-a temut de vot și întotdeauna PSD-ul a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră ca Partid Național Liberal nu e să facem pe plac PSD-ului. Datoria nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră e să facem bine, să facem ceea ce e bine pentru PNL. Deci da, cred că în acea etapă Partidul Național Liberal a greșit în prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitatea atât PNL-ul, cât și PSD-ul. Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD-ului, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau s-o recuperăm. Q: Dar decizia atunci a fost a lui Klaus Iohannis? Siegfried Mureșan: Nu știu acest lucru. Nu, eu am văzut deciziile luate într adevăr implementate în cadrul partidului, dar nu știu să vă spun asta. Chiar nu știu. Q: Cât ați fost europarlamentar v-ați văzut vreodată cu președintele Iohannis? E o mare discuție legată și de el. De asta vă întreb: cât de toxică a fost influența sa, cât de mare a fost influența sa. Siegrfried Mureșan: Da. Bun. Acum, eu n-am avut niciodată o funcție de conducere în Partidul Național Liberal. N-am căutat, am reușit să-mi fac treaba bine în Parlamentul European necăutând să am funcții în partid. Ca atare, dialogul meu întotdeauna a fost cu oameni, cu factori de decizie din România pe teme europene și acolo sincer nu am văzut nici la președintele Iohannis ceva ce să nu fie în regulă. Deci repet, relevanța mea era pe teme europene și e în continuare și acum și dialogul meu atunci mai degrabă era pe teme europene. Deci nu pot spune că am fost în acea etapă un mare jucător politic pe teme de politică internă. Q: Dar vreți să fiți acum un jucător politic pe teme de politică internă dacă Ilie Bolojan trece partidul în opoziție și-l reconstruiește?  Siegrfired Mureșan: Obligația mea e să-mi fac în primul rând treaba bine, să reprezint România bine în Parlamentul European, să încerc să explic oamenilor aici care sunt deciziile pe care le luăm la nivel european și de ce sunt bune. Dar mă interesează viitorul Partidului Național Liberal și cred că suntem pentru prima dată de mulți ani într-un moment în care Partidul Național Liberal poate recâștiga încrederea oamenilor. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Încrederea se pierde ușor, se recâștigă greu. Suntem într-un moment favorabil. Oamenii înțeleg că premierul Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Deci adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică, despre cifre, despre deficit, dar ceea ce-l mână pe el cu adevărat e corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Deci da, cred că ne aflăm într un moment interesant. Cred că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.  Q: Deci ați prefera să stați în opoziție. Siegrfied Mureșan: Categoric. Categoric. În primul rând vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră e să stăm departe de această majoritate. Dacă Partidul Național Liberal s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare și dacă noi am merge la braț cu PSD, atunci: AUR-ul ar crește și ar crește un bloc reformator. PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul în cel mai bun caz pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%, în cel mai rău caz pe electoratul pe care l-a avut Cina Antonescu la alegerile prezidențiale 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat. Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele. Pe când mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion! Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare și vrea o Românie proeuropoeană care e majoritară. Pe acest electorat s au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră