marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4079 articole
Politică

Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume

Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume: Alexandru Rogobete a relatat, la TVR Info, că același tip de computer tomograf a fost cumpărat de un spital cu două milioane de lei, de altul cu 20 de milioane de lei. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Însă, după această relatare, a refuzat să spună despre ce spitale vorbește. Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume „Într-o parte a ţării spitalul a cumpărat computer tomograf cu 2 milioane de lei. Acelaşi computer tomograf, cu aceleaşi specificaţii, cu aceeaşi performanţă, inclusiv acelaşi producător, cumpărat într-o altă parte a ţării, cu 20 de milioane de lei (...) Nu o să spun unde (...) În ambele situaţii, licitaţiile au fost încheiate şi contractele semnate. Este adevărat că în cea de-a doua nu s-a finanţat”, a afirmat Rogobete.  Întrebat ce s-a petrecut cu platforma online pe care spitalele trebuiau să raporteze costurile, el a arătat că acestea pur și simplu nu au încărcat datele în sistem. „Spitalele înrolate în program nu au introdus acele date. Sigur că am ajuns la o concluzie foarte simplă: sancţionăm unităţile sanitare care nu introduc date. Altă variantă nu am găsit”, a afirmat demnitarul PSD.  El a susținut că toate măsurile de eficientizare administrativă ar aduce câteva sute de milioane pe an. 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume Foto: Facebook
Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, critică măsurile lui Bolojan Foto: Facebook
Politică

Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă: „Să dispară toate funcţiile publice care nu aduc plusvaloare în administraţie şi toate firmele statului care sunt pe pierdere” este una din propuneri, într-un interviu pentru news.ro. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu În ceea ce-l privește pe Bolojan și reformele sale, primarul din Ciugud a insistat pe două cuvinte: „hotărât și pripit”. Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan Care sunt principalele declarații făcute de Damian, pentru news.ro: Despre măsurile de limitare a investițiilor prin programul Saligby: „Gândiţi-vă la un constructor care are, să zic, 10 contracte cu statul şi are de încasat câteva sute de mii de euro de pe fiecare contract. Dacă îl blochez în situaţia dată, odată că acel om n-are bani de salarii, intră în incapacitate de plată, nu poate să-şi plătească furnizorii, e obligat să trimită sute de muncitori în şomaj, care automat vor deveni povara statului. De aceea mi se pare decizia pripită” „Partea bună pe care eu o văd este pe partea de colectare de impozite şi taxe. Sunt câteva măsuri foarte bune, noi le-am cerut demult guvernanţilor. Măi, frate, dacă tu nu ţi-ai achitat datoriile către bugetul de stat sau către bugetul local, în orice ţară civilizată nu poţi merge mai departe, nu poţi obţine un document”. „Avem comune care au 30.000 de locuitori, cum este cazul Floreştiului de la Cluj! Cred că au şi trecut de 30.000. Şi avem oraşe care au 3.000 de locuitori. Păi, cum e posibil ca la o comună de 30.000 de locuitori să-mi dai număr de angajaţi mai mic decât la un oraş cu 5.000-10.000 de locuitori? Asta nu mi se pare deloc normal! Dacă mergem la partea de salarizare, am tot spus-o şi o tot repet: ajungem să deprofesionalizăm complet funcţia publică din mediul rural!” „Nu putem să-i zicem ăluia din Munţii Apuseni, care oricum are de mers 10 kilometri pe jos până la primărie, că îţi desfiinţăm primăria sau serviciile şi ţi le mutăm la Câmpeni, că aşa e mai eficient economic! O să facem şi în administraţie ce-am făcut cu educaţia! Da? Şi după aceea ne mirăm că rezultatele şi societatea se duc într-o direcţie proastă. De aceea mă opresc şi vă spun că nu sunt de acord cu măsurile pripite”. „Contabilitatea şcolii poate veni la primărie, că mi se pare că e dublă, adică noi o prevedem în bugetul nostru, după care mai plătim un contabil la şcoală ca să facă anumite chestiuni. Deci, acolo putem face o economie. Pe de altă parte, cred cu tărie că adevărata reformă în educaţie trebuie să o facem la nivel de cadre didactice! Şi aici, chiar dacă supăr pe mulţi, eu aş… Ştiţi că noi, la Ciugud, am investit în prima şcoală inteligentă din mediul rural tocmai pentru că eram cu o şcoală pe desfiinţate şi acum, în câţiva ani, a devenit neîncăpătoare. Dar aş face un audit extern al cadrelor didactice, unul adevărat” Întrebat ce măsuri de reformă ar lua, Damian a spus: „1) Să dispară toate funcţiile publice care nu aduc plusvaloare în administraţie şi toate firmele statului care sunt pe pierdere. 2) Să aducem salarizarea la un nivel decent. Adică nu poate să primească ăla din Consiliul de Administraţie de la ASF mii de euro pe lună, când el nu face nimic. Toate Consiliile de Administraţie – la fel, să dispară sau să fie eficientizate şi acei oameni să meargă acolo pro bono. 3) Să dezvoltăm activităţi prin cooperare, în aşa fel încât să reducem cheltuielile şi să eficientizăm calitatea serviciului public.”. 

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, înainte de a părăsi Executivul. Anastasiu a vorbit despre „bullying-ul statului” și a spus că statul n-a fost niciodată corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu La ce concluzii a ajuns Anastasiu, după o lună în guvernul Bolojan: „Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: «Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost, în anul 2004, supusa aceluiaşi sistem, la Bistrița. Am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de doi ani de pușcărie cu executare, dosar judecat de președinta Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligat să returneze 161.000 lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmare a falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament, un teren intravilan»”.  Despre controalele ANPC: „Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe Tik Tok. Am înțeles că sunt lucruri care nu sunt în regulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, a celor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva, să-și facă datoria”. „De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, când alte țări, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În doi ani de război - vezi Ucraina -, și noi nu reușim să digitalizăm ANAF. Nu reușim sau nu vrem? Răspunsul e că nu vrem!” „Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde! Vă dau exemple: rambursarea plăților pe concediile medicale - miliarde; plata companiilor de energie care au făcut plafonarea la energie și sunt neplătite. Am sunat ieri doi constructori mari și mi-au spus așa: avem, împreună, 1,5 miliarde de lei nefacturaţi - lucruri pe care noi l-am prestat deja;  1,5 miliarde de lei - doi constructori, nefacturați. Și alt miliard, facturat și neplătit. Și-am întrebat, dar de ce nu facturați? Nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm, ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi neprimind banii de la statul roman”. „Nu mai putem continua așa, cu un stat care nu este partener și este asupritor al companiilor din România”, a spus vicepremierul demisionar. 

Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”. Într-o lungă declarație de presă (VIDEO), el a arătat că statul nu a fost niciodată într-un partenerit corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții Printre altele, el a vorbit de modul în care ANPC, prin Popescu Piedone, a umilit, pe TikTok, antreprenorii.  Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Ce a spus Anastasiu: N-am venit să mă poziționez ca victimă, am venit să dau explicații ptr a înțelege contextul. Trei ani de zile, compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. Erau mai mulți pasageri decât erau bilete. Trei ani, am detașat un om acolo. Vor să compare evidentele cu pasagerii de la poliția frontieră. Evidentele poliției de frontieră erau absolut nerelevante. Rambursarea de TVA a fost blocată. După trei ani și ceva, Poliția economică: nu avem ce să vă reproșam.  Poliția economică i-a spus: „Nu pot să inchid, voi propune începerea urmaririi penale, s-a lucrat prea mult la el”. Chemat la Parchet: „Nu stiu ce sa fac cu acest dosar”. S-a inchis dosarul.  ANAF a pornit un control pe cinci ani și inspectoarea i-a spus: „Am o propunere constructivă”.  Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, 20.000 de călători care nu se mai puteau întoarce cu autocarele noastre sau să dau curs șantajului. Partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre și de aici încolo lucrurile sunt clare în rechizitoriu Există spăgi de supraviețuire și de îmbogățire...Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supraviețuire...Nici o secundă evaziune fiscală.  Țara asta a crescut cu noi, într-un parteneriat care niciodată nu a fost corect.  Nu vrem să digitalizăm ANAF, pentru că tolerăm aceleași tip de controale. Statul român are miliarde de lei datorii la firmele private. De exemplu, rambursarea plăților pe concediile medicale, rambursarea plății la companiile din energie care au făcut plafonarea și care sunt neplătite. Statul este un asupritor al companiilor din România „Nu mai pot să ajut. Ăsta este momentul în care i-am spus premierului că demisionez”, a anunțat Atanasiu.  „Indiferent ce aș spune, nu va conta. Am discutat cu premierul și e momentul să fac un pas în spate și să demisionez. Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele trebuie să se oprească. E momentul să plec, dar nu înainte să fac un apel”, a mai afirmat el. 

Șefii companiilor de stat criticați, dar neclintiți din funcții Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții

Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat au fost criticați de premier, dar ei sunt neclintiți din funcții. Citește și: Peste 38 de grade în trenul de la aeroport spre București, drum de o oră - presă Totuși, nici una din aceste companii nu-i este direct subordonată premierului, ci diferitelor ministere sau Secretaratului General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.  Șefii companiilor de stat criticați, dar neclintiți din funcții În scandalul vilei RAAPPS închiriată unei companii private și apoi subînchiriată către banca de stat EximBank, Bolojan a criticat două instituții, RAAPPS și EximBank. Nici în cazul lui Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, nici al lui Traian Hălălai, șeful Eximbank, nu s-au declanașat proceduri de schimbare din funcție.  După dezastrul de la Salrom, nici directorul general, Constantin Dan Dobrea, nici șeful CA-ului, Nicolae Cîmpeanu, nu au fost schimbați. Ambii sunt susținuți de PSD. Compania este subordonată ministerului Economiei. Ministrul Radu Miruță (USR) a spus din 3 iulie că-l va demite pe Dobrea - ceea ce nu s-a petrecut. Nici șeful sucursalei Praid, Seprodi Zoltan, nu a fost schimbat. El deține acest post din 2000.  La Apele Române, structură la fel de responsabilă de dezastrul de la Praid, șef este Sorin Lucaci. DeFapt.ro a scris că acesta este un penal susținut de Sorin Grindeanu: el a fost condamnat în 2019 la doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru că ar fi condus beat, arăta Curentul. Și acesta a rămas în post.  Vicepremierul Dragoș Anastasiu a vorbit despre cei 1.400 de angajați care gestionează aeroporturile Otopeni și Băneasa, în timp ce alte aeroporturi cu trafic similar au circa 800 de angajați. În mai, presa a scris că acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) au aprobat majorarea de peste cinci ori, la aproape 70.000 de lei brut pe lună, a indemnizațiilor pe care le primesc membrii consiliului de administrație. Compania are un director interimar, plasat în funcție în 2024.  Controversatul șef al Transgaz, celebru pentru că are un cabinet cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție: Ion Sterian, la bază subinginer al universității din Ploiești, a primit un nou mandat de patru ani. Transgaz este subordonată SGG.  Guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie 2025. 

Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat

Surse: premierul Ilie Bolojan i-ar fi cerut lui Dragoș Anastasiu să demisioneze din Guvern, dar acesta a refuzat. Potrivit postului B1 TV, care citează surse din PNL, Bolojan a primit, de la Anastasiu, un refuz „ferm”.  Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Nu este clar, arată B1 TV, dacă Anastasiu își va menține poziția până luni.  Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Azi, vicepremierul Dragoș Anastasiu a transmis public, printr-un mesaj pe Facebook, că a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) o copie a presupusului denunț în care ar figura ca martor într-un dosar de corupție legat de funcționari ai ANAF. „În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a scris Anastasiu. Mesajul său vine după ce DNA a afirmat, vineri seara, că Anastasiu a fost „martor-denunțător”. 

Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare” Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare”

Președintele Nicușor Dan nu-i spune lui Ilie Bolojan ce să facă cu vicepremierul Dragoș Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare”. Șeful statului se află în vizită oficială la Salzburg, în Austria.  Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare” „E o problemă mare, e o problemă mare. Atât”, a spus Nicușor Dan despre cazul Anastasiu. Şeful statului a spus că nu a discutat pe acest subiect cu premierul Ilie Bolojan. Vicepremierul Dragoş Anastasiu a avut calitatea de martor denunţător în dosarul funcţionarei ANAF Angela Burlacu, condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.  Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Demnitarul a recunoscut că a dat mită, în perioada 2009-2017, unei funcţionare ANAF care a fost şi condamnată, într-un dosar instrumentat de DNA. Pe 22 iunie 2023, Angela Burlacu a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile Foto: Facebook
Politică

Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător

Dragoș Anastasiu și Ioana Dogioiu, purtător de cuvânt al Guvernului, au mințit: DNA le infirmă declarațiile și arată că vicepremierul a fost martor-denunțător în dosarul penal privind-o pe funcționara ANAF Angela Burlacu. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile Într-un răspuns pentru site-ul G4Media, DNA arată: „În dosarul la care faceți referire, cele două persoane menționate în solicitare au avut calitatea de martori denunțători, motiv pentru care la emiterea rechizitoriului la data de 17 mai 2018, procurorii anticorupție au dispus clasarea față de aceștia în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală raportat la art. 16 lit. d din Codul de Procedură Penală”. Cele două persoane la care se referă DNA sunt Cristian Băciucu și Dragoș Michael Anastasiu. Acesta din urmă a recunoscut în instanță că a dat mită timp de 8 ani fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu, ca „formă de protecție” pentru una dintre firmele sale. Documentul DNA contrazice flagrant cele declarate de Anastasiu și Dogioiu.  „În dosar am fost martor, nu denunțător”, a scris Anastasiu pe Facebook. Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023, singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători, care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a încheiat prin hotărâre definitivă. Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile domnului Dragoș Anastasiu'” a precizat Ioana Dogioiu, vineri, la solicitarea presei.

Alegerea șefului CSM Iași, război politic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Sportul finanțat de la buget a declanșat un război politic în PNL, la Iași. Pretextul: șefia CSM

Alegerea șefului CSM Iași, război politic: alianța politică PNL-PSD din Consiliul Local Iași a înregistrat prima ruptură semnificativă de la formare, generată de disputa privind conducerea clubului sportiv CSM 2020. Alegerea șefului CSM Iași, război politic Tensiunile au apărut chiar în interiorul PNL, unde mai mulți consilieri locali s-au poziționat împotriva primarului Mihai Chirica, membru al aceluiași partid. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Înaintea votului, primarul Chirica a declarat ferm că organizarea concursului pentru conducerea clubului a fost inițiată de el, cu scopul de a restructura activitatea instituției. De asemenea, edilul a menționat intenția de a depune o sesizare penală referitoare la modul în care a fost gestionat clubul, fără a oferi însă detalii suplimentare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF (sursa: Facebook/Dragos Anastasiu)
Politică

O firmă a vicepremierului Anastasiu a mituit o funcționară ANAF timp de opt ani. Bolojan tace

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF: potrivit unei anchete a DNA, între anii 2009 și 2017, companiile controlate de actualul vicepremier Dragoș Anastasiu au oferit mită unei inspectoare ANAF pentru a evita sancțiuni în urma controalelor fiscale. Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF Investigația s-a încheiat în 2023 cu o condamnare definitivă a funcționarei ANAF, care a recunoscut că a primit șpagă, arată un comunicat al DNA. Dragoș Anastasiu a admis, atât în fața procurorilor DNA, cât și a instanței, că a participat la mituirea angajatei ANAF. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Totuși, nici el și nici angajații săi nu au fost puși sub acuzare, întrucât partenerul său de afaceri a fost cel care a formulat denunțul penal către autorități. Detalii despre implicarea firmelor vicepremierului în dosarul de corupție se regăsesc în deciziile Tribunalului București și ale Curții de Apel București, arată Hotnews. Anastasiu: "În dosar am fost martor" Anastasiu a reacționat la apariția acestor informații printr-o postare pe Facebook. "În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală. Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani. Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, “recomandând” soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu.", s-a disculpat Anastasiu. Bolojan tace Deocamdată, premierul pare să-l apere pe vicepremierul Dragoș Anastasiu. "În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști fac următoarele precizări: Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a incheiat prin hotărâre defintivă. Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu.", a transmis Guvernul printr-un comunicat.  

Foștii miniștri ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero chirie Foto: Facebook
Politică

Foștii miniștri ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero chirie

Foștii miniștri PSD ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero lei chirie: atât Radu Oprea (ministru din 15 iunie 2023 în 24 decembrie 2024), cât și Bogdan Ivan (ministru al Economiei din 24 decembrie 2024 în 23 iunie 2025) au publicat documente care arătau că știau situația. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Foștii miniștri ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero lei chirie „Am descoperit, cu mare stupoare, că Ministerul Economiei deţine în Bucureşti o clădire cu 54 de birouri în care funcţionează mai multe firme, dar de 18 ani ministerul nu încasează niciun leu chirie”, spunea actualul ministru al Economiei, Radu Miruță (USR), la 21 iulie.  Radu Oprea a publicat o notificare trimisă către una din firmele din acest imobil - deși erau mai multe în această situație - în care cere, la 16 decembrie, evacuarea spațiului folosit în cinci zile. Dar Oprea nu spune ce s-a întâmplat ulterior, deși el a fost ministru până la 24 decembrie. Fostul ministru - acum șef al Secretariatului General al Guvernului - nu pare să fi făcut vreun demers, după ce firma a rămas în sediu. Urmașul său din PSD, Bogdan Ivan, pare să nu fi știut de notificarea de evacuare trimisă de Oprea. El spune că în martie 2025 a primit un raport al Curții de Conturi, care semnala „nereguli grave”, în aprilie a trimisd corpul de control al ministerului - deci nu a existat nici un demers pentru a continua evacuarea începută, aparent, de Oprea - și apoi a sesizat Parchetul. Dar Ivan nu spune în ce speță a sesizat procurorii. El mai scrie: „Deși Ministerul Economiei a solicitat evacuarea spațiului, cei care îl ocupă au refuzat. Astfel, evacuarea poate fi realizată doar prin hotărâre a instanței”.  Ivan nu publică nici un document care să-i susțină afirmațiile. 

România i-a dat lui Plahotniuc pașaport în timp ce era urmărit de autoritățile din Republica Moldova Foto: Facebook
Politică

România i-a dat lui Plahotniuc pașaport în timp ce era urmărit de autoritățile din Republica Moldova

România i-a dat lui Plahotniuc pașaport și carnet de conducere în timp ce era urmărit de autoritățile din Republica Moldova, acuză jurnalistul Vitalie Călugăreanu. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Potrivit lui Călugăreanu, Plahotniuc a primit pașaport românesc în 2020, deși din 2019 autoritățile române fuseseră notificate de cele de la Chișinău, care ceruseră sprijin pentru capturarea fugarului. România i-a dat lui Plahotniuc pașaport în timp ce era urmărit de Republica Moldova Mai mult, la 19 martie 2024, statul român a eliberat, în lipsă, o carte de identitate pe numele lui Mihai Antohe – dubla identitate a lui Plahotniuc - iar la 7 mai 2025, a eliberat, tot în lipsă, un carnet de conducere tot pe numele lui Antohe. Călugăreanu scrie, pe Facebook, că autoritățile române ar trebui să răspundă de ce au ajutat un fugar „cu notificare roșie în Interpol”! „România trebuie să ne răspundă cum a fost posibil așa ceva: Cum a putut să-i dea lui Plahotniuc, legal, pașaport românesc în septembrie 2020, la un an după ce a fugit din Moldova în condițiile în care Chișinăul a cerut oficial, în decembrie 2019, intervenția autorităților americane, române și britanice în identificarea locului aflării, reținerea și extrădarea cetățeanului moldovean cu dublă identitate Plahotniuc-Novak?   De ce pe 19 martie 2024, statul român a eliberat, în lipsă, carte de identitate pe numele lui Mihai Antohe – dubla identitate a lui Plahotniuc - știind despre eforturile pe care Chișinăul le face pentru a-l recupera și a-l trage la răspundere? Dacă nu este adevărat, vrem ca statul român să spună asta, pentru că noi am văzut actele în comunicarea poliției elene.   De ce i-a eliberat, în lipsă, pe 7 mai 2025, permisul de conducere cetățeanului român Mihai Antohe (adică dubla identitate a lui Plahotniuc) dacă în acel moment Plahotniuc era deja cu notificare roșie în Interpol? Dacă nu a făcut asta, vrem comunicat.   De ce i-a eliberat lui Constantin Țuțu acte VALABILE pe identitatea falsă Andrie Sîli?   Noi, ăștia din afara UE și NATO, credeam că în UE și NATO chestiunile care țin de securitatea națională sunt mai presus de orice combinații banditești. Am greșit?   P.S. Și da, România mai trebuie să ne răspundă cum a fost posibil ca Plahotniuc să se plimbe în perioada 25-28 octombrie 2019 prin zona spitalului Parhon din Copou (Iași) după ce fugise din Moldova și era căutat prin procedură interstatală la acea etapă”, a scris Călugăreanu.   

Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție Foto: Inquam/George Calin
Politică

Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție

Șeful monopolului Transgaz, celebru pentru că are un cabinet cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție: Ion Sterian va conduce compania încă patru ani. Transgaz este controlată de stat prin Secretariatul General al Guvernului, SGG, condus de pesedistul Radu Oprea. Citește și: Ministerul de Finanțe este falit: nu mai are bani pentru contractele de curățenie în vămi Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, reconfirmat în funcție Ion Sterian este, la bază, subinginer, absolvent al unei universități percepută ca una din cele mai slabe, în regimul comunist - Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești. Sterian a absolvit facultatea în 1983. În timp el a colecționat numeroase masterate: în alimentație, în chestiuni de securitate și în relații internaționale. Pe parcursul carierei sale, Sterian a fost și director executiv la controversata regie a protocolului de stat.  El conduce Transgaz din 2017, an în care Liviu Dragnea controla toate numirile importante în zona Executivului. Presa a relatat că șeful Transgaz are un salariu anual de aproape două milioane de lei și are patru case, din care una în Emiratele Arabe Unite.  „Ion Sterian, directorul general al companiei monopoliste cu capital majoritar de stat Transgaz, are în cabinetul său cinci secretare, nouă consilieri și un specialist în PR, potrivit schemei de personal consultate de G4Media. În plus, șeful Transgaz are la dispoziție șapte șoferi, potrivit organigramei”, arăta G4Media la 2 iulie. 

Ministrul Economiei, Radu Miruță, critică voucherele de vacanță Foto: Facebook
Politică

Ministrul Economiei critică voucherele de vacanță: „Unele prețuri au fost crescute artificial”

Ministrul Economiei critică voucherele de vacanță: „Unele prețuri au fost crescute artificial”, a spus Radu Miruță la RFI. Citește și: Ministerul de Finanțe este falit: nu mai are bani pentru contractele de curățenie în vămi Ministrul Economiei critică voucherele de vacanță „Cu voucherele de vacanță, sunt două școli de gândire. Una care spune ne ajută, pentru că li se dau oamenilor niște bani, așa cum li se dau și oamenii decât să piardă banii ăia, se duc pe undeva cu ei și mai pun și ei diferența. A ltă școală de gândire spune: lucrurile astea au crescut artificial prețurile și au scăzut calitatea, ceea ce afectează concurența (...). Nu-i sănătos. Unele prețuri au fost crescute artificial doar pentru a le consuma banii celor cu vouchere de vacanță. Pentru cei care lucrează în privat care e vina lor să plătească prețuri mai mari pentru niște servicii că stau la aceeași masă cu unii pentru care a plătit statul român? Și atenție, parte din voucherele alea sunt plătite din taxele celor care lucrează în privat”, a explicat demnitarul USR. 

Angajați ai agenției de comerț exterior nu știu nici engleză, nici limba țării unde lucrează, spune ministrul de Externe, Oana Țoiu Foto: Facebook
Politică

Angajați ai agenției de comerț exterior nu știu nici engleză, nici limba țării unde lucrează

Angajați ai agenției de comerț exterior - Agenţia română pentru investiţii şi comerţ exterior (ARICE) - nu știu nici engleză, nici limba țării unde lucrează, spune ministrul de Externe, Oana Țoiu (USR).  Angajați ai agenției de comerț exterior nu știu nici engleză, nici limba țării unde lucrează „Spre noi au venit observaţii din partea unor antreprenori că au găsit în două, trei ţări angajaţi ARICE, a căror misiune era promovarea investiţiilor româneşti sau aducerea unor investiţii străine către România, care nu ştiau engleză. Şi nici limba statului respectiv. E complicat să poţi să-ţi faci meseria aşa. Mă îndoiesc că vor putea continua în momentul în care cu adevărat măsurăm rezultatele”, a spus Țoiu, la Euronews. Agenția, cu 250 de posturi, nu are președinte, fiind condusă de vicepreședintele Doru Frunzulică, un fost europarlamentar PSD. Acesta a absolvit Politehnica București în 1989, iar în 1990 a fost angajat în ministerul de Externe.  DeFapt.ro a arătat că exporturile stagnează, investițiile străine au picat, dar bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg.  În 2025, ARICE aranjează, printre altele, “participarea operatorilor economici“ români la Natpe Miami, Leap Riad sau Tranoi Tokyo și a organizat misiuni economice în frumoasele destinații San Francisco, Las Vegas și Emiratele Arabe Unite. Misiunea economică la Las Vegas, organizată prin firma Godmother SRL, a costat peste 306.000 de lei, din care circa 33.0000 de lei a fost comisionul organizatorului.  Participarea la un târg din India i-a costat pe contribuabilii români peste 1,1 milioane de lei, din care comisionul organizatorului a fost de 107.000 lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră