marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5076 articole
Politică

În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat. Specialist în furaje cu sinecură la Eximbank

În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD), azi secretar general al guvernului Ciucă, a făcut 45.000 lei/ lună, bani încasați de la stat. În 2021, an în care facturile la energie au explodat, Neacșu a făcut parte din conducerea Autorității Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE), deși el este specialist în furaje. Din 7 decembrie 2021, el este secretar general al Guvernului, la propunerea PSD. Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat Salariul anual lui Marian Neacșu, la ANRE, a fost de 523.734 de lei, arată ultima sa declarație de avere, depusă la 15 iunie. El a fost plasat în această funcție de PSD în 2019, deși este specializat în tehnici de furajare, potrivit propriului CV. În perioada în care a fost plătit de ANRE, Neacșu nu a avut nici o reacție la explozia prețurilor la energie. Însă, în 2021, Neacșu a încasat 21.493 de lei și de la Eximbank. El face parte din așa-numitul Comitet Interministerial pentru Finanțări, Garanții și Asigurări. Datele publice arată că, anual, un membru al acestui comitet câștigă peste 250.000 de lei, deci, probabil, Neacșu și-a primit indemnizația pentru doar luna decembrie din 2021, când PSD a ajuns la guvernare și i-a oferit această sinecură. Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, în februarie 2016, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Marcel Ciolacu a spus că îşi asumă numirea lui Marian Neaşcu pentru funcția de secretar general al Guvernului, în ciuda faptului că social-democratul are o condamnare pentru conflict de interese. Condamnarea lui Neacșu pentru conflict de interese e „depăşită juridic” și nici nu apare în cazier, a punctat Marcel Ciolacu. Iubita lui Marian Neacșu a fost numită secretar general al Camerei Deputaților.

În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat. Specialist în furaje cu sinecură la Eximbank
O companie privată oferă mâncare gratuită sutelor de șoferi care tranzitează vama Isaccea. „Statul nu ne oferă nici un ajutor”, spune inițiatorul, Denis Stamatescu
Politică

O companie privată oferă mâncare gratuită sutelor de șoferi care tranzitează vama Isaccea. „Statul nu ne oferă nici un ajutor”, spune inițiatorul, Denis Stamatescu

O companie privată oferă, zilnic, mâncare gratuită sutelor de șoferi care tranzitează vama Isaccea și sunt nevoiți să aștepte uneori zile întregi pentru a trece granița. Până acum, bucătăria de campanie susținută de Denis Stamatescu - proprietarul unei cherhanale din Vadu - a oferit gratuit mâncare în valoare de peste 1,2 milioane de lei persoanelor aflate în tranzit în zonă, voluntari, dar şi refugiaţi ucraineni sau şoferi de camioane. Oferă mâncare sutelor de șoferi care tranzitează Isaccea "Statul, în afară de taxele şi impozitele pe care ni le ia, nu oferă niciun ajutor. Nu avem nici cadrul legal pentru a cere sprijin. Nefăcând cazare, nu putem cere cei 20 de lei pe zi pentru refugiaţi. Ca să întocmim noi liste, în cazul în care s-ar putea face aşa ceva, după cutumele statului, care cere declaraţie cu dosar cu şină care se depune online la etajul al doilea, nu cred că se poate aşa ceva", a declarat, pentru AGERPRES, directorul societăţii care administrează bucătăria mobilă, Denis Stamatescu. Bucătăria mobilă instalată la Isaccea pe data de 6 martie oferă atât supe, cât şi felul al doilea şi a consumat până acum cel puţin 12 tone de cartofi şi 10 tone de carne. Șoferii de TIR așteaptă 3-5 zile "Duminică (6 martie, n.red.), am pregătit echipamentele, iar luni dimineaţa am scos primele 870 de porţii. La finele zilei, nu mai aveam ce să oferim. Nu am ştiut să facem aprovizionarea din prima, iar la început ne-am bâlbâit în ceea ce priveşte numărul de porţii. După vreo două, trei săptămâni, totul era extrem de bine organizat, graţie acestor oameni care au coordonat activitatea din Isaccea, comandantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Daniel Petrov, şi locotenentul Marian Lupan, am putut face estimări şi am mers de la 500 la 800 de porţii pe zi. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Azi, am ajuns să dăm şi 1.300 de porţii pe zi. Numărul persoanelor care vin din Ucraina a scăzut, e adevărat, dar în permanenţă sunt în staţionare 300 de TIR-uri, oameni care stau de la trei până cinci zile, oameni care sunt şoferi, sunt plătiţi, dar nu mai au ce să mănânce", a mai spus Denis Stamatescu. CNN's @miguelmarquez reports from Romania, where more than 400,000 Ukrainian refugees have fled the Russian invasion. pic.twitter.com/JG3AsLj81k— CNN (@CNN) March 15, 2022 Efortul său a fost remarcat și de CNN, într-un reportaj.

ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile
Politică

ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile

Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile. Actualul lider PSD a avut un episod în care s-a certat, în 2018, cu fostul președinte, dar cei doi s-au împăcat. În calitate de deputat, Marcel Ciolacu a votat fără să crâcnească cele mai controversate inițiative ale lui Dragnea. Consilierul său pe finanțe, Adrian Câciu, a ajuns ministru de Finanțe, deși presa a arătat că a fost plătit ca să facă propagandă pentru Huawei și să atace un acord strategic între România și SUA. Azi, Ciolacu a atacat din nou impozitul progresiv, afirmând că „că toate ţările economic dezvoltate nu au excepţii şi au un sistem de impozitare progresiv”. Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea În 2017, în calitate de lider al grupului PSD, a recunoscut că l-a angajat la grup pe Darius Vâlcov, fostul primar al Slatinei, care era trimis în judecată de DNA. „L-am luat ca expert pe zona de finanţe”, a explicat Ciolacu. Tot în 2017, el a ajuns vicepremier în guvernul PSD condus de Mihai Tudose și a susținut, declarativ, asaltul asupra Pilonului II de pensii, pensiile private obligatorii. „Este ceva îngrijorător în ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, nu ca în alte state. La noi sunt banii, dar cred că se pot gestiona mai bine ca oamenii să aibă o pensie mai mare”, susținea Ciolacu în 2017. În decembrie 2017, a votat, alături de colegii săi din PSD, controversatele modificări susținute de Dragnea la legile Justiției. Ele au picat la CCR, dar, în 2018, Ciolacu și colegii săi le-au votat din nou. În 2018, a votat fără obiecții legea offshore impusă de Dragnea, lege care a blocat investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră și, potrivit unui articol recent din New York Times, a determinat plecarea Exxon. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată De altfel, în 2022, Ciolacu l-a susținut pe unul din artizanii vechii legi offshore, Iulian Iancu, pentru un post de conducere la ANRE.

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi. „Au distrus România”, a mai spus liderul PSD despre ei, fără să pronunțe însă cuvântul PNL
Politică

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi. „Au distrus România”, a mai spus liderul PSD despre ei, fără să pronunțe însă cuvântul PNL

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi, fără însă a menționa clar cuvintele PNL sau liberali. Sensul clasic al termenului „tiriplic” este de fir textil, cuvântul fiind derivat din limba turcă . Dar, în Muntenia, cuvântul ar avea şi o semnificație extrem de batjocoritoare, „tiriplice” fiind lingura de lemn cu care se mânâncă mizerii umane. Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi „M-am săturat la fiecare discuţie aşezată să apară tot felul de tiriplici care vin şi îşi dau cu părarea, după ce au distrus România, şi să spună ce se întâmplă şi cum creionează ei viitorul luminos, şi cât de bună e cota unică care nu mai există în România. E o mutaţie, cu excepţie”, a spus liderul PSD. Marcel Ciolacu a precizat că el vrea în continuare să se aşeze la masă coaliţia şi să ia decizii în baza cifrelor, să se intervină unde sunt speculaţii. ”Cum este acum, zona carburanţilor, este evident că trebuie venit cu o plafonare clară a preţului, în limite şi să aibă toate fiemele o marjă de profit”, a precizat Ciolacu, arătând că nimeni nu face muncă voluntară. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată ”Eu nu sunt pompier de serviciu, am fost pompier după două guvernări de dreapta dezastruoase”, a mai afirmat Ciolacu

Ministrul de Finanțe a încasat și-n 2021 bani de la McCann. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA
Politică

Ministrul de Finanțe a încasat și-n 2021 bani de la McCann. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, membru CSAT, a încasat și-n 2021 bani de la McCann, pentru „drepturi de autor”, arată ultiuma sa declarație de avere, depusă în iunie 2022. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA. Potrivit declarației din 2022, el a primit 45.000 de lei de la McCann. McCann este agenția de Relații publice care s-a ocupat de promovarea Huawei în România, potrivit PaginadeMedia.ro. L-am contactat pe Adrian Câciu, dar acesta nu a răspuns până la ora publicării acestui articol. Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei În ianuarie, presa a rătat că și-n anul fiscal 2020, Câciu a încasat 25.700 de lei de la McCann, iar acești bani au fost pentru a publica articole în favoarea companiei Huawei și pentru a critica un acord cu SUA privind rețelele 5G. În consecință, este posibil ca banii primiți în 2021 să fie continuarea plăților pentru propaganda făcută în 2020 pentru această controversată companie chinezească. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. El mai afirma, în acest articol: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Însă Câciu a scris și alte articole în acest sens, nu doar cel publicat de Ziarul Financiar, sau a dat interviuri în care-și susținea poziția. Singurul material marcat ca fiind publicitar a apărut în Financial Intelligence. Acordul criticat - transpus ulterior într-o lege - a fost semnat în august 2019 între ambasadorii Hans Klemm și George Maior. Câciu a recunoscut, pentru postul B1Tv, că a primit bani pentru aceste articole. „Colaborarea mea cu schemele de promovare este publică, am declarația de avere. Nu cred că am făcut advertorial pentru o anumită companie, ci pentru un anumit principiu. Nici anul acesta nu am reușit să avem licitație 5G. Nu contează cine ar câștiga, ci ideea de bază este pierderea de competitivitate”, a spus Adrian Câciu. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar În 2021, actualul ministru de Finanțe a fost consilier al primarului din Buzău și al PSD. De la PSD, el a primit puțin sub 80.000 de lei, iar de la primăria Buzău circa 44.000 de lei.

Curs scurt de sifonare a banilor publici de către clientela lui Firea: cazul ASPA, compania care trebuia să protejeze animalele fără stăpân din București
Politică

Curs scurt de sifonare a banilor publici de către clientela lui Firea: cazul ASPA, compania care trebuia să protejeze animalele fără stăpân din București

Curs scurt de sifonare a banilor publici de către clientela lui Firea: cazul ASPA, compania care trebuia să protejeze animalele fără stăpân, în București. Informațiile sunt din rapoartele de control la ASPA, autoritatea pentru salvarea și protecția animalelor, și au apărut în spațiul public. Contractele erau dirijate către firme care nu îndeplineau condițiile necesare. Director economic al ASPA era un prieten din copilărie al lui Andrei Mina Drăghici, directorul plin al autorității subordonate primăriei Capitalei. Curs scurt de sifonare a banilor publici Andrei Mina Drăghici a ajuns directorul ASPA în 2018, după ce, anterior, funcția a aparținut soției sale, Oana Mina Drăghici. Când aceasta a intrat în concediu prenatal, postul a fost moștenit de soț. "Pentru toate aceste nereguli, fostul director a fost chemat în faţa a două comisii de disciplină, pe care însă, ca politruc înşurubat în funcţie de PSD şi de satelitul său defunct ALDE, s-a străduit să le fenteze. Directorul Drăghici şi-a luat repetate concedii medicale, pe care nu le-a mai putut însă prelungi din momentul în care comisiile de disciplină au sesizat Colegiul Medicilor. În plus, am sesizat Parchetul pentru indicii legate de săvârşirea unor fapte penale cu ocazia achiziţiilor făcute de ASPA şi am sesizat de asemenea Curtea de Conturi pentru verificarea legalităţii încheierii şi derulării contractelor de achiziţii publice. Estimăm prejudicii de aproape 500.000 de euro şi ne vom îndrepta către instituţiile abilitate pentru recuperarea acestora", afirma, acum câteva zile, primarul Nicușor Dan. Și directorul economic, Șerban Mihail, prietenul fostului director, este acum urmărit penal. Hrana câinilor, cumpărată fără licitație Ce arată rapoartele Curții de Conturi și ale Corpului de Control al primarului general: în 2021, hrana pentru câini din adăposturile ASPA a fost cumpărată fără un anunț public prealabil, iar dicuțiile au avut loc cu doar două firme. contracte pentru servicii de dezinsecție, dezinfecție și deratizare cu un operator economic care nu era calificat şi autorizat în acest scop, la data încheierii contractelor, acesta nedeținînd avizele și autorizațiile necesare prestării unor astfel de servicii. De altfel, câștigătorul contractului l-a subcontractat.24 de containere neutilizabile din punct de vedere al normelor sanitar-veterinare, în valoare de 809.200 lei (informația apare și pe pagina de Facebook a lui Nicușor Dan)535.493 lei, sumă provenită din achiziționarea și instalarea unor cuști pentru câini la adăpostul din Mihăilești - aceste cuști erau făcute din materiale de la vechile cuști. Nu există proces verbal de recepție a acestor cuști.147.902 lei, reprezentând cheltuieli de personal provenite din angajarea nejustificată a unor persoane detașate de la societăți private (raport Curtea de Conturi)103.305 lei, proveniți din efectuarea unor cheltuieli nejustificate în cadrul evenimentului ”Stop Abandon”.809.200 lei, sumă provenită din achiziționarea a două ambulanțe veterinare, fără obținerea autorizațiilor pentru funcționare de la Colegiul Medicilor Veterinari. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Potrivit declarației de avere depusă de Oana Mina Drăghici în 2020, când a candidat pentru un post de consilier municipal, în București, soțul ei avea, în anul fiscal 2019, un salariu de 11.000 de lei pe lună, de la ASPA. Familia nu avea însă nici un fel de alte bunuri, nici măcar cont bancar.

În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură
Politică

În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură

În Republica Moldova, averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Un proiect de lege în acest sens, privind „confiscarea extinsă”, a fost votat, ieri, în primă lectură, de Parlamentul de la Chișinău. Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate „Dacă în prezent confiscarea extinsă poate fi aplicată doar dacă persoana este condamnată și bunul respectiv constituie obiect al infracțiunii pentru care a fost condamnat, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse vor putea fi confiscate și alte bunuri dacă va exista o diferență dintre veniturile legale și averea deținută de către persoana condamnată”, explică ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, pe Facebook. El a spus că acesta este „un prim pas făcut pentru activarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale în folosul statului”. „Urmează și alte inițiative legislative în acest sens, astfel încât să fie posibilă confiscarea tuturor averilor dobândite în mod fraudulos. Avem suficienți funcționari care au muncit toată viața în instituții ale statului, dar dețin averi de milioane, multe dintre ele fiind înregistrate pe membrii familiei, rude sau persoane terțe”, a mai explicat demnitarul de la Chișinău. Potrivit proiectului aprobat de Parlament, Codul penal va fi completat cu două alineate noi. Modificările vor prevedea posibilitatea de confiscare a bunurilor care au fost transferate de condamnat către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea bunurilor în absența acuzatului, în cazul decesului sau în cazul în care acesta nu se prezintă în instanța de judecată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Inițiativa legislativă a fost susținută de 57 de deputați. Parlamentul urmează să voteze proiectul și în lectura a doua, explică agora.md.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa - sondaj ECFR
Politică

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa - sondaj ECFR

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

Ce funcții în stat și poziții politice a deținut Elena Udrea, pe vremuri unul dintre cei mai puternici oameni din România, închisă azi pentru șase ani
Politică

Ce funcții în stat și poziții politice a deținut Elena Udrea, pe vremuri unul dintre cei mai puternici oameni din România, închisă azi pentru șase ani

Ce funcții și poziții politice a deținut Elena Udrea, pe vremuri unul dintre cei mai puternici oameni din România, închisă acum pentru șase ani. Cariera ei a fost strâns legată de cea a președintelui Traian Băsescu, și acesta având probleme politice, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că a fost turnător al Securității. Ce funcții a deținut Udrea De profesie avocat, Udrea și-a făcut intrarea în scena politică cu ajutorul PNL. la alegerile locale din 2004, ea a fost aleasă consilier local în Consiliul General al Municipiului București. Udrea a fost chiar președinte al Comisiei Juridice și de Disciplină a CGMB. în 2005, după ce Băsescu a ajuns președintele României, a fost consilier de stat, șefa cancelariei prezidențiale. A demisionat în octombrie 2005, după mai multe scandaluri. Printre altele, ea a arătat că nu știe că Norvegia nu este membră a UE și are rege, nu președinte.În februarie 2006, devine membră a Partidului Democrat, condus pe atunci de Emil Boc. În decembrie 2006, este aleasă secretar executiv al PD.Noiembrie 2008: este aleasă deputat PDDecembrie 2008: devine ministru al Turismului în guvernul BocDecembrie 2009: devine ministru al Dezvoltării până la căderea, în februarie 2012, a guvernului BocDin iulie 2010 în primăvara lui 2012 a fost președinte al PDL București. A susținut candidatura lui Silviu Prigoană la primăria București. A demisionat de la șefia organizației după ce acesta a pierdut. Mai 2011: devine vicepreședinte al PDL2012: este aleasă deputat într-un colegiu din Roman, NeamțMartie 2013: pierde, în fața lui Vasile Blaga, competiția pentru șefia PDL2014: se alătură PMP, este aleasă președinte al partidului în iunie 20142014: candidează la președinția României, obține puțin peste 5% din voturi. În 10 februarie 2015, Elena Udrea a fost reținută și plasată în arest în dosarul „Microsoft”. Acesta a fost finalul carierei ei politice și începutul numeroaselor probleme juridice.

VIDEO Cozi uriașe la pașapoarte în București. Serviciul de pașapoarte, în subordinea prefectului PSD Toni Greblă, care nu a avut nici o reacție până acum
Politică

VIDEO Cozi uriașe la pașapoarte în București. Serviciul de pașapoarte, în subordinea prefectului PSD Toni Greblă, care nu a avut nici o reacție până acum

Cozi uriașe la pașapoarte în București, serviciul aflat în subordinea prefectului PSD Toni Greblă. Până acum, acesta nu a avut nici o reacție la această situație. Potrivit site-ului prefecturii București, „serviciul public comunitar de pașapoarte – funcționează în cadrul Instituției Prefectului Municipiului București începând cu data de 01.03.2005”. Primele probleme au apărut însă în martie, odată cu ridicarea restricțiilor la călătorii. Cozi uriașe la pașapoarte în București Imagini difuzate miercuri după-amiază de Antena 3 dintr-un mall din Capitală surprind coada uriașă formată la biroul de pașapoarte din incinta centrului comercial. Unii oameni au venit dis de dimineață pentru a prinde un loc cât mai în față, în ideea că vor reuși să ajungă să parcurgă pașii necesari eliberării pașaportului. Însă relatările sunt confirmate de postări numeroase pe rețelele sociale. O femeie a povestit, la Antena 3, că a venit de dimineață, înainte de ora 10. Și că până la prânz coada abia dacă s-ar fi mișcat. „Am venit la 10 fără 20, până la ora 12 nu s-a mișcat un pas. La 12 a venit un domn din interior și ne-a spus: cine este în spatele colțului de aici să nu mai stea la coadă, că stăm degeaba. Dar era o mare de lume”, a povestit femeia, la postul tv. Prefectura București nu a transmis nici un mesaj în legătură cu această situație. Prefectul, Toni Greblă, a fost pus în funcție la propunerea PSD. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit. Citește și: Pensionarii speciali care ne conduc: Greblă, prefect de București, două pensii speciale, o indemnizație „lege specială” și Mercedes GLC Greblă a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei, dar a fost achitat.

Tinerii viceprimari ai Iașiului au averi de neexplicat sau primite de la părinți
Politică

Tinerii viceprimari ai Iașiului au averi de neexplicat sau primite de la părinți

Tinerii viceprimari ai Iașiului, averi inexplicabile. La Primăria Iași, cei mai harnici la declarat averi sunt viceprimarii. Tinerii viceprimari ai Iașiului, averi inexplicabile Aleși în funcții cu un an în urmă, la mijlocul lunii iunie 2021, Daniel Juravle și Cezar Baciu menționează același venit pentru mandatele pe care le ocupă: 87,9 mii lei, sumă care include și indemnizația de consilier local. La câteva săptămâni de la instalarea în funcție, vicele Baciu (27 de ani) s-a afișat într-un autoturism BMW X3, despre care a spus că i l-ar fi cumpărat părinții. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Pe declarația sa de avere nu este menționat niciun autovehicul, semn că mașina primită nu este pe numele său. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primul pacient care a câştigat procesul cu CASMB deoarece i-a fost refuzată internarea în spital de stat din România pentru că nu erau locuri
Politică

Primul pacient care a câştigat procesul cu CASMB deoarece i-a fost refuzată internarea în spital de stat din România pentru că nu erau locuri

Primul pacient care a câştigat procesul cu Casa de Asigurări Medicale a Municipiului Bucureşti (CASMB) deoarece i-a fost refuzată internarea în spital de stat din România pentru că nu erau locuri: urmașii victimei vor primi despăgubiri de 70.000 de lei. A câştigat procesul deoarece i-a fost refuzată internarea Procesul a durat trei ani. Anunțul a fost făcut de avocatul Adrian Culis. Potrivit lui Culis, după ce i s-a refuzat internarea la stat, pacientul s-a adresat unei unităţi particulare spitaliceşti, în 2019, iar costurile au fost imputate de catre instanţă, în mod definitiv în 2022 , către CASMB, arată news.ro. ”Din păcate, nici pacienta şi nici fata acesteia nu au mai prins finalul procesului fiindca ambele au decedat, rămânând în proces ceilalţi membri din familie, mai spune avocatul Adrian Cuculis. În schimb, aproape 30 de medici şi farmacişti care ar fi emis peste 4.000 de rețete false, unele pe numele unor persoane decedate au fost achitaţi după 10 ani de procese, întrucât faptele s-au prescris. Aceștia fuseseră acuzați că au falsificat 4.000 de rețete medicale, înșelând Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu 1,6 milioane de lei, inclusiv prin prescripții pentru persoane decedate. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Procesul de la Tribunalul București a durat opt ani, iar în decembrie 2020 judecătorii au decis asupra câtorva condamnări cu suspendare. Au urmat încă doi ani de dezbateri la Curtea de Apel din Capitală, care s-au soldat cu verdictul final: toţi inculpaţii au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor pentru că, între timp, faptele s-au prescris.

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu: nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale
Politică

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu: nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate”
Politică

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

Atenție la Grapini: nu-i dați nimic în chirie, va crede că deține acel bun. Dovada, în declarația de avere
Politică

Atenție la Grapini: nu-i dați nimic în chirie, va crede că deține acel bun. Dovada, în declarația de avere

Grapini, proprietară de BMW prin "închiriere". Formularul declarației de avere precizează că "subsemnatul/subsemnata (...) împreună cu familia dețin următoarele". Prin "deținere" se înțelege proprietatea asupra unui bun. Grapini, proprietară de BMW prin "închiriere" Același formular al declarației de avere prevede, la anumite rubrici, și "modul de dobândire" al bunurilor. De cele mai multe ori, informația menționată acolo de cei care completează declarația de avere este "cumpărare". Alteori, în cazul bunurilor imobile, mai apare "construire". Un al treilea caz de "mod de dobândire" este "donația". Niciodată, însă, în istoria declarațiilor de avere, nu a scris cineva ce a scris europarlamentarul Maria Grapini. Și anume, "închiriere". Fragment din declarația de avere pe 2021 a Mariei Grapini (sursa: integritate.eu) Astfel, după cum se vede mai sus, în cazul "modului de dobândire" a unui BMW 740D fabricat în 2019, Grapini a scris "închiriere". Or, închirierea nu este un act de vânzare-cumpărare a unui bun, de dobândire a proprietății, ci doar de folosință temporară. Cumva, totuși, europarlamentarul Maria Grapini a închiriat un BMW și asta a făcut-o proprietară peste autoturism. Citește și: Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa Cel mai probabil, Grapini nu cunoaște ce presupune închirierea sau confundă închirierea cu leasing-ul. O altă variantă este că, de fapt, europarlamentarul nu deține acel autoturism, ci doar îl folosește în urma unui proces de închiriere. Fragment din declarația de avere pe 2021 a Mariei Grapini (sursa: integritate.eu)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră