marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5076 articole
Politică

Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori decât cei de la Evidența Populației. Miza: păstrarea numărului de angajați ai primăriei

Recensământ în Gorj: câteva comune au, potrivit datelor de la recensământ, mai mulți locuitori decât cei de la Evidența Populației. „Dacă Teleşti avea estimată o populaţie de 2.356, au fost recenzaţi 3.071 de oameni. De asemenea, la Bolboşi, de la 2.684 la 3.400. În continuare, la Mătăsari era o estimare de 4.200 de persoane, s-a ajuns să se recenzeze 5.200. O creştere semnificativă este şi la Roşia de Amaradia, de la 2.600 la 3.100. Hurezani a înregistrat o creştere de la 1.400 la 1.600. La Dăneşti, de la 3.900 la 4.700“, a spus prefectul judeţului Gorj, Marcel Iacobescu, la o emisiune de la Radio Accent. Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori „Am avut o populaţie de 3.628. Cu alunecările de teren s-au mai mutat la Cojani şi la Câmpu Mare. Scopul nostru era să avem tot peste 3.000, ca să rămânem localitate de gradul II. De asta ne-am luptat şi noi cu echipa primăriei şi cu recenzorii. Avem peste 3.100 şi asta înseamnă că rămânem comună de gradul II“, a explicat Liviu Cotojman, primarul comunei Roşia de Amaradia. Pe de altă parte, primarul comunei Teleşti, Romulus Bîldea, susţine că datele colectate la recensământ sunt cele reale și pe el nu-l interesează gradul localităţii: „Fiind aproape de oraş, fiind la 12 kilometri de Târgu Jiu, sunt foarte multe persoane care domiciliază pe raza localităţii, care nu au domiciliul în comună, dar locuiesc efectiv în Teleşti. Foarte multe persoane s-au retras la ţară, dar nu şi-au schimbat domiciliul din actul de identitate. Eu nu am probleme cu gradul comunei. Salariile se stabilesc prin diferenţă de către Consiliul Local. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Există un minim şi un maxim. Conform legii, nu trebuie să depăşească salariul viceprimarului, iar diferenţa de salariu la viceprimar de comună de gradul II la comună de gradul III este de 50 de lei“, a afirmat acesta. Vasile Păunescu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj, a spus că datele vor fi reverificate.

Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori decât cei de la Evidența Populației. Miza: păstrarea numărului de angajați ai primăriei
Cine este șoferul care-l plimba pe IPS Teodosie cu 235 km/oră: în 2020, spera să ajungă primar cu susținerea partidului lui Dan Voiculescu
Politică

Cine este șoferul care-l plimba pe IPS Teodosie cu 235 km/oră: în 2020, spera să ajungă primar cu susținerea partidului lui Dan Voiculescu

Cine este șoferul care-l plimba pe IPS Teodosie cu 235 km/oră: în 2020, Mihăiță Sadîca spera să ajungă primar cu susținerea partidului lui Dan Voiculescu, PPU-SL. El a trecut și pe la PSD și PMP. Miercuri, poliția rutieră l-a depistat pe Sadîca la volanul unui Mercedes cu numere de Suceava care circua cu 235 km/ oră spre Constanța, pe autostrada A2. În dreapta lui Sadîca se afla arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfințitul (IPS) Teodosie. Foto: Facebook Sadîca a rămas fără permis pentru 4 luni și are de plătit o amendă de 2.900 de lei. Cine este șoferul care-l plimba pe IPS Teodosie cu 235 km/oră Mihaiță Sadîca are 28 de ani și este absolvent al Facultății de Inginerie Economică în Agricultură din cadrul USAMV București. Potrivit publicației Comisarul, pe 9 august 2021, mașina Mercedes a lui Teodosie a fost implicată într-un accident serios pe DN2A, drumul care leagă oraşul Ovidiu de localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. „Și atunci, potrivit martorilor, mașina ar fi fost formată din același "echipaj" - Mihai Sădîca și ÎPS Teodosie”, scrie Comisarul. Șoferul ad-hoc al IPS Teodosie a trecut, potrivit propriilor declarații, pe la mai multe partide. „Sunt inginer agronom la societatea pe care o deţin. Mi-am început activitatea politică de la 19 ani, respectiv ucenicia în PSD, apoi PMP şi anul acesta în PPU. Am ales acest partid pentru că a fost singurul care mi-a dat şansa să ies în faţă şi să arăt dacă sunt bun şi dacă chiar merit să fac politică”, declara, în 2020, Sadîca, pe vremea când candida la primăria Tulcea. Foto: Facebook Mihăță Sadîca El susține că a lucrat și ca referent resurse umane în cadrul Administrației Domeniului Public Sector 1 București. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Declarația sa de avere din 2020, când a candidat la primăria Tulcea, este stranie: el nu deține absolut nimic, nu are conturi în bancă și nu a primit salariu. În declarația de avere scrie că ar fi „angajat” al unei societăți comerciale.

108 mii de contracte part-time, desființate din cauza suprataxării - Euronews. Consultant fiscal: „Efectul este unul mai puțin inteligent”
Politică

108 mii de contracte part-time, desființate din cauza suprataxării - Euronews. Consultant fiscal: „Efectul este unul mai puțin inteligent”

Circa 108 mii de contracte part-time au fost deja desființate din cauza suprataxării care a intrat în vigoare la 1 august, arată datele obținute de la Inspecția Muncii de către postul Euronews. Acestea reprezintă aproape 15% din numărul total al contractelor de acest fel înregistrate în România. 108 mii de contracte part-time, desființate „Din punctul meu de vedere, efectul pe termen scurt este unul mai puțin inteligent. Dacă intrăm pe forumurile de contabilitate, pe diverse grupuri de specialitate este o adevărată nebunie privind desființarea acestor contracte de muncă, cu desființarea posturilor de muncă, adică nu cu transformarea acestora în 8 ore. În decurs de o săptămână, 25.000 – 30.000 de locuri de muncă, care ar fi fost cu normă întreagă, au fost desființate, ceea ce nu e nici pe departe bine”, a spus consultantul fiscal Adrian Bența, citat de Euronews. Anterior noii reglementări, pentru un contract part-time de două ore pe zi, angajatorul plătea taxe în cuantum de 238 lei. Începând cu veniturile aferente lunii august însă, indiferent de numărul de ore muncite, taxele către stat vor ajunge la 1.083 lei, adică la nivelul salariului minim pe economie, de 2.550 de lei. Citiți și: Cum l-au găsit americanii pe șeful al-Qaeda: al-Zawahiri se mutase într-o vilă de lux din Kabul. Se relaxa pe balcon când a sosit racheta Hellfire Ninja Suprataxarea nu se aplică elevilor sau studenților cu vârsta de până la 26 de ani, ucenicilor de până la 18 ani, persoanelor cu dizabilități sau pensionarilor. Sindicaliștii, precum și mediul de afaceri au criticat această modificare fiscală, transmițând că încurajează munca la negru. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, este de o părere diametral opusă: în spatele unui contract de două ore, angajații muncesc de fapt 8 ore, iar suprataxarea va descuraja această practică. Suprataxarea contractelor part-time a mai fost în vigoare în România: între 2018 și 2020.

Daea, probabil demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs. O colecție a declarațiilor ministrului Agriculturii: „Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți”
Politică

Daea, probabil demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs. O colecție a declarațiilor ministrului Agriculturii: „Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți”

Ministrul PSD Petre Daea este probabil demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs, deși PSD a promovat numeroase astfel de personaje, în diferite guvernări. Săptămâna trecută, Daea a șocat printr-o declarație extrem de interpretabilă despre coceanul de prorumb. Daea, demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs „Un știulete când l-a luat un agronom în mână se uită la trei lucruri: În primul rând dacă e cald. Și acela era fierbinte (din imaginea în care Daea verifica un știulete, n.red.) În momentul în care desfaci pănușile și ai luat ciocălăul în mână e temperatura atât de ridicată, aproape de încălzești”, a spus Daea. Însă momentele umoristice cu acest demnitar PSD au început încă din perioada regimului Dragnea, când era tot ministru al Agriculturii: „Oaia este o statuie vie! Uitati-va dumneavoastra in orice parte a tarii cât de frumos este acest animal pe păşunile verzi ale ţării româneşti! Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie”.„Pe mine nu mă interesează câte picioare are porcul, nu mă interesează guițatul porcului. Pe mine mă interesează porcul la 110 kilograme, așa cum spune legea!"„Duminică, în zi de relaxare, iscusitul fermier a considerat mai importantă verificarea manuală a operațiunii de castrare a plantelor-mam㔄Știți de ce merge oaia cu capul în jos? Îi este rușine de televiziuni, de ce vorbesc despre ea. Se jenează. Ar trebui să stopăm discuțiile despre această specie extrem de importantă pentru țară”.„Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți”. În afară de pasiunea pentru oaie, ministrul Daea a fost cunoscut pentru războiul personal cu cormoranii. Bătălia cu cormoranul din piscină În ianuarie 2019, el a șocat Parlamentul European declarând că: „Cormoranii în România fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât”. Citește și: „A doua armată a lumii”. Un comandant rus de submarin a venit la parada de Ziua Marinei cu cascheta prinsă cu o bretea de sutien Recent, el spunea: „În România, cormoranii mănâncă mai mult pește decât românii. De ce acest lucru? Pentru că măsuri de-acestea, de reglaj al ecosistemului, nu au fost tardive, măsurile acestea au fost lăsate la voia întâmplării (...). Nu cred că România trebuie privită ca o grădină zoologică”. Fiica lui Petre Daea deține o fermă piscicolă în Crevedia, care administrează 650 de hectare de apă și se pare că ferma ar fi fost afectată de cormorani.

Diversiuni rusești în Moldova: miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia, protestatarii au cerut ajutorul Rusiei
Politică

Diversiuni rusești în Moldova: miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia, protestatarii au cerut ajutorul Rusiei

Diversiuni rusești în Moldova: miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia, la Comrat, capitala acestei regiuni. Ieri a avut loc un miting asemănător la Vulcănești, un oraș de circa 15.000 de locuitori, din regiunea autonomă Găgăuzia. La acel miting s-a strigat „Rusia este cu noi”! Miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia Azi, locuitorii din Comrat au ieșit în stradă fiind nemulțumiți de creșterea prețurilor. Imaginile arată câteva zeci de participanți stând pe băncuțe, într-un parc și aplaudând cu vag entuziasm discursurile în rusă. „Vreau să-i spun doamnei Maia Sandu că în spatele acestui miting stau oamenii simpli ai Găgăuziei, care nu au legătură cu niciun partid și nici o țară nu stă în spatele acțiunii”, a spus, azi, Mihail Vlah, directorul consiliului de monitorizare al companiei publice Teleradio Găgăuzia, citat de newsmaker.md. Între-un final, manifestanții s-au adresat reprezentanților Federației Rusiei cerându-i să reexamineze contractul la gaz semnat cu Republica Moldova. Citește și: Combustibilul la preț plafonat în Ungaria nu mai e pentru toată lumea: 1,19 euro pe litrul de benzină și motorină plătesc numai persoanele fizice, taxiurile, agricultorii. Bonus: cresc taxele „Vă cerem să reexaminați contractul la gaz și prețul pentru Moldova. Dacă nu este posibilitatea de a reexamina prețul pentru Moldova, cerem prețuri mai mici pentru locuitorii regiunii Găgăuzia”, au spus manifestanții. Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de război, a declarat Maia Sandu acum câteva zile, la București. Vecinătatea războiului pune presiuni pe instituțiile statului care asigură securitatea Republicii Moldova, a declarat președintele Republicii Moldova. "Instituțiile noastre urmăresc cu atenție evoluția situației din regiunea transnistreană, analizăm riscurile la care suntem expuși din interiorul țării. Dar cel mai important, aceste tensiuni de securitate vulnerabilizează și mai mult societatea, în condițiile de creștere a prețurilor, în mod special la resursele energetice”, a explicat Maia Sandu.

Decizie radicală în Republica Moldova: buletinele de vot vor fi tipărite doar în română. La alegerile parlamentare din 2021, circa 20% - în rusă
Politică

Decizie radicală în Republica Moldova: buletinele de vot vor fi tipărite doar în română. La alegerile parlamentare din 2021, circa 20% - în rusă

Decizie radicală în Republica Moldova: buletinele de vot vor fi tipărite doar în română. Noul Cod Electoral, aprobat joi, 28 iulie, în primă lectură, de Parlamentul Republicii Moldova, prevede tipărirea buletinelor de vot într-o singură limbă – cea română. În schimb, în limba rusă, dar și alte limbi vorbite de minoritățile etnice care locuiesc în Moldova, vor fi tipărite materialele electorale informative, a explicat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV. Totuși, codul trebuie aprobat și în a doua lectură. Decizie radicală în Republica Moldova Postică a susținut că buletinul de vot nu conține informații atât de complicate, încât să nu poată fi înțelese de orice cetățean al Republicii Moldova. Potrivit vicepreședintelui CEC, instituția electorală va avea grijă ca procesul de vot să fie explicat minorităților etnice prin materiale informative. De asemenea, instituția va asigura traducerea și asistență pentru persoanele care vor avea nevoie. „Eu cred că este destul de simplu pentru că orice cetățean al Republicii Moldova să citească numele și partidul care candidează și în limba română, pentru că alte informații în buletinul de vot nu este în afară că e buletin de vot, tipul alegerilor și data la care are loc scrutinul. Nu sunt niște informații foarte complicate, care nu ar putea fi analizate citite de alte persoane. (…) Nu cred că trebuie să facem tragedie din acest lucru”, a mai spus Postică. Citește și: Mesaj brutal al diplomaților ruși în Marea Britanie: trupele Azov merită o moarte umilitoare, trebuie spânzurați. Twitter n-a șters mesajul, întrucât publicul trebuie să știe La alegerile parlamentare anticipate din 2021, din tirajul total de peste 3,6 milioane de buletine de vot, în limba rusă au fost tipărite aproape 700 de mii de buletine, arată agora.md. Dacă Parlamentul va aproba în lectura a doua actuala formă a Codului Electoral, atunci la următorul scrutin nu va mai fi tipărit niciun buletin în limba rusă. Foto: realitatea.md Proiectul noului Cod Electoral mai prevede că, în situații excepționale, la unele secții, procesul de votare ar putea avea loc două zile consecutiv, sâmbătă și duminică. „

Iohannis punctează faptul că liderii UDMR au aplaudat discursul lui Viktor Orban și cere „clarificări publice” din partea uniunii
Politică

Iohannis punctează faptul că liderii UDMR au aplaudat discursul lui Viktor Orban și cere „clarificări publice” din partea uniunii

Președintele Klaus Iohannis punctează faptul că liderii UDMR au aplaudat discursul lui Viktor Orban și cere „clarificări publice” din partea uniunii. Reacția sa vine după ce unii lideri PNL au cerut chiar ieșirea UDMR de la guvernare. Însă, ieri, președintele UDMR, Kelemen Hunor, l-a apărat pe premierul Ungariei, Viktor Orban, apreciind că declarațiile sale au fost scoase din context și nu au fost rasiste. Iohannis cere „clarificări publice” din partea UDMR „Eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conţinutul acelui discurs, pe care l-au aplaudat, sau dacă nu au înţeles ce se vorbeşte, ei au aplaudat discursul şi personajul. Trebuie să existe oricare explicaţie”, a afirmat Iohannis. Acesta apreciază, însă, că nu este nevoie de o criză guvernamentală. ”A doua chestiune, şi aici vin mai aproape de întrebarea dumneavoastră cu UDMR, eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea şi din miniştrii UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conţinutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă n-au înţeles despre ce se vorbeşte şi au aplaudat pur şi simplu generic personajul care a ţinut discursul. Oricare ar fi explicaţia, ea trebuie să existe şi cred că trebuie să existe o discuţie clarificatoare, inclusiv în coaliţia de guvernare. Pe de altă parte, nu-şi doreşte nimeni în România să provoace o criză guvernamentală, pentru că un înalt demnitar străin a avut un discurs eronat. Dar nu putem să ne facem că acele lucruri nu au fost spuse, cum nu putem să ne facem că acele spuse nu au fost aplaudate”, a afirmat șeful statului. Citește și: Relația China – SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden „să nu se joace cu focul” în privința Taiwanului Kelemen Hunor: nu a fost un discurs rasist „Dacă ne uităm la tot discursul lui Orban, putem vedea că nu a fost un discurs bazat pe rasism sau pe teoria speciilor. Există o singură specie de om, homo sapiens, restul e cancan”, a spus, ieri, Kelemen Hunor. „Îl cunosc pe Viktor Orban de foarte mult timp, am avut ocazia să vorbesc pe larg cu el de mai multe ori despre multe lucruri și îndrăznesc să spun cu tărie că nu există niciun pic de rasism în Orban”, a mai afirmat președintele UDMR. Referitor la faptul că președintele PSD, Marcel Ciolacu, a cerut o discuție despre discursul lui Viktor Orban în coaliția de guvernare, Kelemen a declarat că dacă vrea să pună acest lucru pe ordinea de zi, nu există niciun obstacol, deoarece oricare dintre liderii coaliției poate propune orice subiect politic.

Încă un pensionar special în Guvern: Petre Daea. Înainte de a reveni la minister, era angajatul PSD și primise o sinecură la fondul de garantare al creditelor pentru IMM-uri
Politică

Încă un pensionar special în Guvern: Petre Daea. Înainte de a reveni la minister, era angajatul PSD și primise o sinecură la fondul de garantare al creditelor pentru IMM-uri

Încă un pensionar special în Guvern: Petre Daea, beneficiar al indemnizației de fost parlamentar. Aceasta fusese abrogată în 2021, dar, în 2022, Curtea Constituțională a decis că legea de aborgare a fost adoptată cu încălcarea legii fundamentale. Încă un pensionar special în Guvern Potrivit unei declarații de avere depusă de Petre Daea în iunie 2022, în calitate de membru al consiliului de administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, el a beneficiat, în 2021, de doar 19.200 de lei, pensie specială de parlamentar. Această sumă mică se explică, probabil, prin aborgarea acesteiu pensii, în acel an. În 2018, pensia de parlamentar i-a adus 111.624 de lei. Daea are și o pensie bazată pe contributivitate, de 62.400 de lei. În 2021, el a fost angajat la PSD, dar a primit de aici o sumă extrem de mică, de 17.000 de lei. Soția sa este angajată la o agenție a ministerului Agriculturii, APIA, având un salariu lunar de 12.000 de lei pe lună. Actualul ministru al Agriculturii deține nu mai puțin de cinci apartamente, în București, Mehedinți sau Vaslui, plus două case de vacanță. Citește și: PSD și UDMR din nou împotriva lui Bolojan: au blocat inelul rutier metropolitan Oradea, cu riscul pierderii a 40 de milioane de euro Petre Daea este celebru mai degrabă prin declarațiile sale hilare, decât prin performanțele ca ministru. Foto: captură video Joi seara, Daea a explicat, într-o emisiune la Antena 3, procedeul prin care agricultorii verifică starea culturilor de porumb: „Un știulete când l-a luat un agronom în mână se uită la trei lucruri: În primul rând dacă e cald. Și acela era fierbinte (din imaginea în care Daea verifica un știulete, n.red.) În momentul în care desfaci pănușile și ai luat ciocălăul în mână e temperatura atât de ridicată, aproape de încălzești”.

PSD și UDMR, din nou împotriva lui Bolojan: au blocat inelul rutier metropolitan Oradea, cu riscul pierderii a 40 de milioane de euro
Politică

PSD și UDMR, din nou împotriva lui Bolojan: au blocat inelul rutier metropolitan Oradea, cu riscul pierderii a 40 de milioane de euro

PSD și UDMR din nou împotriva lui Bolojan: au blocat inelul rutier metropolitan Oradea, cu riscul pierderii a 40 de milioane de euro. În mod constant, PSD și UDMR s-au aliat, în Consiliul Județean Bihor, împotrivs liderului local PNL. De exemplu, în august 2021, au respins vânzarea fostei vile de protocol a PCR, fără să explice votul contra. PSD și UDMR din nou împotriva lui Bolojan Acum, consilierii județeni PSD și UDMR s-au abținut de la votul privind exproprierile pe centura metropolitană, fără a motiva în niciun fel de ce determină, astfel, suspendarea proiectului, pentru care voturile consilierilor PNL au fost insuficiente, scrie ebihoreanul. Guvernul a aprobat deja 40 de milioane de euro pentru acest proiect. Șoseaua de 17 km ar urma să ocolească localitățile Oșorhei încă de la intrare, Băile Felix și Nojorid, legând astfel DN 1 Oradea – Cluj, DN 76 Oradea – Deva și DN 79 Oradea – Arad, scoțând o parte din trafic atât de pe centura Oradiei, cât și din oraș și din cele trei comune. Proiectul inelului rutier metropolitan este al doilea blocat dintre cele propuse de Bolojan, după ce la începutul lunii o judecătoare de la Tribunalul Bihor a decis suspendarea aplicării mai multor Hotărâri de Consiliu Județean pentru construirea șoselei de centură a comunei Sânmartin, cu fonduri europene de 30 milioane euro. Bolojan: dacă lucările nu încep în toamnă, se vor pierde banii UE „Suntem în situația în care la toate proiectele de infrastructă conectivă avem procese”, a declarat luni Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor. Pentru centura Aleșd, CJ Bihor are un proces care vizează suspendarea hotărârilor de guvern care se referă la proiectul centurii, la Beiuș procesul intentat de proprietarii de terenuri a ajuns la Curtea de Apel Oradea și Bolojan crede că se va ajunge cu procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar la Sânmartin, după primirea motivației instanței, CJ Bihor va face recurs. „Având în vedere că aceste lucrări sunt finanțate din bani europeni, pe Programul Operațional Infrastructură Mare, care are termen de finalizare anul 2023 și fiecare are durată de execuție de aproximativ un an de zile, dacă lucrările nu încep în această toamnă, cel târziu în toamnă, nu vom putea finaliza proiectele”, a subliniat președintele CJ Bihor în conferința de presă susținută astăzi, 25 iulie. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI „Cu toate că legislația, din punctul meu de vedere este destul de explicită dacă nu ai încălcat în mod clar o lege nu ai putea să ataci niște hotărâri de exproprieri sau să le suspenzi, decât dacă ai încălcat în mod flagrant o lege, totuși avem acest tip de sentințe. Ar fi păcat să ai finanțare, contractele de execuție finalizate și să câștigi peste șase luni de zile un proces care să îți permită să lucrezi, dar să nu mai ai finanțarea”, a mai spus președintele CJ Bihor.

Ciolacu, atac la Kelemen Hunor: îi cere să aibă o reacție la discursul lui Viktor Orban
Politică

Ciolacu, atac la Kelemen Hunor: îi cere să aibă o reacție la discursul lui Viktor Orban

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, atac la Kelemen Hunor: îi cere să aibă o reacție la discursul lui Viktor Orban. Ciolacu a anunțat că va exista o discuţie în Coaliţie cu privire la acest subiect. Ciolacu, atac la Kelemen Hunor „Sunt două lucruri diferite. În primul rând, cred că putea să urce şi pe Himalaya sa facă astfel de declaraţii, importantă este gravitatea declaraţiilor, faptul că un lider al unui stat membru al UE aduce anumite declaraţii împotriva NATO şi UE, cred că este cel mai în măsură să răspundă. Cealaltă declaraţie, este incalificabilă pentru un om politic, în anul 2022, să faci o astfel de declaraţie, cu atât mai neinspirată, să fie pe teritoriul României”, a declarat Marcel Ciolacu. În ceea ce priveşte participarea şefului UDMR la conferinţa de presă în cadrul căreia, premierul maghiar şi-a ţinut discursul, preşedintele PSD a spus că nu a discutat cu liderul UDMR. „Eu mă aşteptam de la domnul Kelemen Hunor, să aibă o reacţie, dânsul personală, imediată după o astfel de declaraţie”, a mai spus Ciolacu. „O să avem o discuţie în cadrul Coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare, a fost o jignire, în special adusă românilor, mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României, dar, indiferent, efectele sunt aceleaşi”, a mai spus Ciolacu. Tanczos Barna, lider important al UDMR și ministrul Mediului în guvernul României, a refuzat marți orice comentariu despre declarațiile anti-europene și rasiste făcute de premierul maghiar Viktor Orban sâmbătă la Băile Tușnad. „Nu comentez”, a spus de mai multe ori Tanczos Barna la Digi24 când a fost întrebată de moderatoarea emisiunii. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI Orban: noi, maghiarii, nu suntem o rasă mixtă Premierul de extremă-dreapta al Ungariei, Viktor Orbán, s-a dezlănțuit sâmbătă la Băile Tușnad împotriva „amestecului” de rase europene și non-europene. „Noi (n.r. maghiarii) nu suntem o rasă mixtă … și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, a declarat Orbán. El a adăugat că țările în care se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt „națiuni”. De asemenea, Viktor Orban a făcut o aluzie la camerele de gazare ale regimului nazist atunci când a criticat planul Bruxelles-ului de a reduce cererea europeană de gaze cu 15%. „Nu văd cum pot obliga statele membre să facă acest lucru, chiar dacă există know-how german în acest domeniu, așa cum a demonstrat trecutul”, a spus el ironic.

„Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI
Politică

„Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI

Deputata PSD Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI. Acum câteva zile, printr-o notificare transmisă prin avocat, a solicitat să ștergem informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol ne-a transmis că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale. Însă informația se regăsea azi pe site-ul ANI. Vicol, în calitate de președinte al comisiei juridice a Camerei Deputaților, ar fi trebuit să știe că și această agenție publică declarațiile de avere. Ea a făcut dreptul la Universitatea Titu Maiorescu și are un masterat la Spiru Haret. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare La momentul publicării articolului „Familia „avocatei interlopilor”, deputata Laura Vicol, a făcut o avere uriașă în 2021. Vezi ce valoare impresionantă au noile ei bijuterii, cumpărate anul trecut”, pe site-ul Camerei Deputaților abia fusese publicată noua ei declarație de avere. În această declarație se găsea informația că se arăta că soțul ei a vândut părți sociale la o firmă neprecizată, obținând suma de 25,38 milioane de lei. „Banii însă nu se regăsesc în conturile bancare declarate de deputata Vicol”, mai menționa articolul. Însă, ulterior, Laura Vicol a modificat declarația și a secretizat această informație. „Apreciez că informația relevată de articolul dvs. nu prezintă interes pentru publicul larg, mai cu seamă că documentația a fost depusă la autoritățile relevante, sumele sunt trasabile în conturile bancare, iar ANI a admis anonimizarea pentru motive întemeiate. În schimb, vă rog să aveți în vedere faptul că divulgarea în spațiul public a unei informații confidențiale, cum ar fi suma tranzacționată, ne expune unui risc de răspundere contractuală față de cocontractantul nostru și plata unor despăgubiri față de acesta, mai ales dacă această informație se va propaga mai departe și prin alte canale media”, se arată în notificarea transmisă acum câteva zile către DeFapt.ro. Nici o probă că ANI i-a permis să secretizeze informații comerciale Însă, în această dimineață, 28 iulie, datele privind tranzacțiile soțului se găseau în declarația de avere publicată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Ele nu erau secretizate, așa cum au fost pe site-ul Camerei Deputaților. Declaratia de avere a lui Vicol, pe site-ul ANI, la 28 iulie, cu informațiile nesecretizate Vicol pare să nu știe că toate declarațiile de avere sunt publicate, oficial, pe două site-uri: al instituției la care lucrează persoana care depune această declarație și pe site-ul ANI. Pe site-ul ANI se află în acest moment aproape 11 milioane de declarații de avere și de interese. Deși Vicol susține în notificarea transmisă DeFapt.ro că ANI a aprobat să secretizeze informațiile privind tranzacțiile soțului, această agenție le menține publice. Ea a susținuit că: „Odată ce chiar autoritățile statului au considerat de cuviință ca această informație să nu mai facă parte din spațiul public, apreciez că este de datoria dvs. să procedați în același sens prin îndepărtarea acestei mențiuni din cuprinsul articolului. În măsura în care nu veți proceda în sensul solicitării și în termenul indicat, mă voi vedea nevoită să recurg la instanțele judecătorești, solicitându-vă despăgubiri materiale și morale, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată”. Dar Vicol nu a prezentat nici o dovadă că ANI chiar a fost de acord să secretizeze o parte din declarația de avere.

Pe penalul PNL Alexe "Tablă" îl lasă nervii când trebuie să explice bugetul județului
Politică

Pe penalul PNL Alexe "Tablă" îl lasă nervii când trebuie să explice bugetul județului

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii. „Aveți tulburări de comportament?”, l-a întrebat exasperat un consilier după o nouă tiradă a președintelui CJ. Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii Costel Alexe nu a putut să explice de ce s-au cheltuit doar 16 la sută din bugetul de investiții al administrației județului. Cu o zi înainte, primarul Mihai Chirica a prezentat foarte clar și precis de ce administrația municipiului a cheltuit la rândul ei doar 15 la sută din bugetul de dezvoltare. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere Defapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei „Cu ce au greșit simpatizanții ăștia USR PLUS din județul Iași să trebuiască ca tu sau alții să-i reprezentanți? Cu ce au greșit, frate?”, a răbufnit Alexe.

Guvernul mai face un spital pentru beneficiarii pensiilor speciale: două miliarde de lei va costa noul spital al Internelor. Finanțarea, aparent prin PNRR
Politică

Guvernul mai face un spital pentru beneficiarii pensiilor speciale: două miliarde de lei va costa noul spital al Internelor. Finanțarea, aparent prin PNRR

Guvernul mai face un spital pentru beneficiarii pensiilor speciale: două miliarde de lei va costa noul spital al Internelor. Azi, Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă ”Prof. Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Valoarea totală a investiţiei este de 2,04 miliarde lei (circa 400 de milioane de euro), cu TVA, iar durata de execuţie a obiectivului de 3 ani. În octombrie 2021, guvernul Cîțu a aprobat construirea unui spital de 569 de milioane de lei pentru SRI. Guvernul face spital pentru beneficiarii pensiilor speciale Potrivit notei de fundamentare, „construirea noului sediu pentru Spitalul de Urgență al MAI Prof. Dr. Dimitrie Gerota se poate încadra în Pilonul V, Componenta V.1. – Sănătate, Investiția nr. 2 – Investiții în infrastructura spitalicească publică din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), având ca obiectiv consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România prin creșterea nivelului de acces, siguranță, calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a infrastructurii sanitare”. Nu este clar însă cum poate fi finanțat din PNRR, dat fiind că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că ministerul a stabilit ca proiectele propuse să nu depășească o investiție de 206 milioane euro, iar acest spital va costa peste 400 de milioane de euro. Rafila ar finanța prin PNRR doar spitale mai mici „Şi atunci noi am făcut o propunere, nu este nimic aprobat, există un set de criterii, unele dintre ele eliminatorii, am propus o sumă limită care să fie de 3 ori mai mare decât valoarea medie a unuia dintre obiective, vă spuneam că 1,7 miliarde dacă împărţim la 25 o să obţinem o sumă de 68 de milioane de euro, am înmulţit această sumă cu 3, şi am spus că suma, în jur de 206 milioane de euro, să fie limita de finanţare. Dar asta este o propunere pe care am pus-o în dezbatere publică, noi făcând diverse calcule şi înţelegând că doar în acest fel am putea să ne încadrăm în limita de buget şi în numărul minim de unităţi medicale nou construite sau complet reabilitate, adică de 25”, a explicat Rafila, la 26 iulie. Citește și: Olena Zelenska, pe coperta Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery”. Celebra fotografă Annie Leibovitz, la Kiev, la 72 de ani, pentru acest reportaj Viitorul spital al ministerului de Interne va avea un total de 400 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, 40 paturi în regim de spitalizare de zi și 50 paturi pentru anestezie și terapie intensivă. El va beneficia și de o unitate pentru primirea urgențelor (UPU). Spitalul SRI, mai mic, dar bine păzit În octombrie, guvernul Cîțu a aprobat indicatorii tehnici pentru un spital SRI în valoare de 579 de milioane de lei. SRI va achita doar 2,2 milioane de lei din acest buget. Unitatea va avea bariere de protecție și sistem de supraveghere video, cu camere speed dome. Spitalul ar urma să fie gata în 40 de luni. CNI a început din 2018 să finanțeze studiul de fezabilitate la acest spital al SRI.

Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei
Politică

Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei

Deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, ne cere să ștergem informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol, care conduce comisia juridică a Camerei Deputaților, a notificat site-ul DeFapt.ro, prin avocat, anunțând că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale. Vicol este unul dintre cei mai controversați parlamentari PSD, ea fiind, în trecut, avocata unor interlopi. În plus, numele ei apare în înregistrările parchetului, când discută amical cu personaje controversate, cu probleme penale. Cu toate acestea, PSD a propulsat-o în funcția de președinte a comisiei juridice a Camerei Deputaților. Vicol ne cere să ștergem informația DeFapt.ro a publicat, la 7 iunie, un articol despre ultima declarație de avere a deputatei Vicol. Toate datele erau publice, fiind postate pe site-ul Camerei Deputaților. Informația privind tranazacțiile soțului ei erau menționate în declarația de avere, semnată chiar de deputata Vicol. În declarație se arăta că soțul ei a vândut părți sociale la o firmă neprecizată, obținând suma de 25,38 milioane de lei. „Banii însă nu se regăsesc în conturile bancare declarate de deputata Vicol”, mai menționa articolul. Însă, ulterior, Laura Vicol a modificat declarația și a secretizat această informație. Acum, ea cere ca informația să dispară din spațiul public. „Apreciez că informația relevată de articolul dvs. nu prezintă interes pentru publicul larg, mai cu seamă că documentația a fost depusă la autoritățile relevante, sumele sunt trasabile în conturile bancare, iar ANI a admis anonimizarea pentru motive întemeiate. În schimb, vă rog să aveți în vedere faptul că divulgarea în spațiul public a unei informații confidențiale, cum ar fi suma tranzacționată, ne expune unui risc de răspundere contractuală față de cocontractantul nostru și plata unor despăgubiri față de acesta, mai ales dacă această informație se va propaga mai departe și prin alte canale media”, se arată în notificarea transmisă DeFapt.ro. ANI îi permite să anonimizeze informația. Temeiul legal, neclar Informația privind această tranzacție este însă publică pe mai multe site-uri, inclusiv G4Media, care arată că „la cererea deputatului PSD Laura Vicol-Ciorbă, Agenția de Integritate i-a blurat, în declarația de avere, suma de 25,3 milioane de lei încasată de soț dintr-o misterioasă tranzacție cu părți sociale”. Citește și: Olena Zelenska, pe coperta Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery”. Celebra fotografă Annie Leibovitz, la Kiev, la 72 de ani, pentru acest reportaj „Din verificările G4media.ro la Registrul Comerțului, singura cedare de părți sociale a soțului deputatei în 2021 a avut loc în luna februarie, atunci când acesta a cesionat 25% dintr-o firmă de arhitectură cu o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei. A fost, în fapt, o tranzacție ”in-house”, cumpărătorul părților sociale fiind Nordis Management SRL, firma-fanion a Grupului omonim, implicată în edificarea unor proiecte imobiliare și în care Ciorbă deținea 41%. Tot în 2021, datoriile Nordis Management SRL au crescut la 562,4 milioane lei, după cum rezultă din datele oficiale de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Societatea s-a confruntat, apoi, cu mai multe procese pentru diferite debite, precum și cu două cereri de insolvență”, mai arată G4Media.

Penalul PNL Alexe de la Iași își ceartă colegii PNL incompetenți de la București: Nu mi-au trimis bani pentru proiecte
Politică

Penalul PNL Alexe de la Iași își ceartă colegii PNL incompetenți de la București: Nu mi-au trimis bani pentru proiecte

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali. Şeful Consiliului Judeţean reproşează Guvernului Ciucă întârzierea alocării banilor din PNRR şi Programul „Anghel Saligny”. PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali „Dacă am avea regrete în ce priveşte implementarea proiectelor asumate de către CJ, singurele minusuri le-aş putea da celor care au implicare guvernamentală. Astăzi, nu din cauza Consiliului Judeţean nu avem PNRR în implementare. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin La fel cred că s-a întârziat nepermis de mult implementarea Programului Naţional de Dezvoltare «Anghel Saligny»”, a făcut preşedintele Consiliului Judeţean un scurt bilanţ la aproape doi ani de la preluarea frâielor judeţului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră