duminică 04 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5273 articole
Politică

PNL îi spune ministrului Rafila (PSD) că are tot ce trebuie pentru a demara construcția spitalelor regionale

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, îi spune ministrului Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), că are tot ce trebuie pentru a demara construcția spitalelor regionale. El a arătat că Ministerul Sănătăţii are practic toate datele problemei pentru a demara lucrările şi pentru a intra în ultima fază de execuţie, în 2023, pentru că banii sunt negociaţi şi ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş a finalizat toate negocierile prin Programul Naţional de Sănătate care a fost aprobat la finalul anului trecut. Sperăm că nu ne încurcăm, apropo de birocraţie, în această fază de licitaţie, a mai spus reprezentantul PNL. Rafila are tot ce trebuie pentru a demara construcția spitalelor regionale ”În mod normal, după un an noi ne-am dori sau Guvernul şi-ar dori să se ajungă la faza de lucrări. Putem spune că în acest moment Ministerul Sănătăţii are cam tot ce îi trebuie pentru a reuşi, are acum posibilitatea de a apăsa pe acceleraţie şi a finaliza, are finanţare obţinută pentru faza a doua, are contractele încheiate încă din anul 2019-2020, s-a înfiinţat acea autoritate care să deruleze aceste contracte, Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate. Concluzia este ca aceste proiecte să înceapă cât mai curând, pentru a ne încadra în acea perioadă de finanţare”, a spus Ionuţ Stroe, citat de news.ro. El a precizat că ”banii sunt negociaţi şi ministrul Boloş a finalizat toate negocierile prin Programul Naţional de Sănătate care a fost aprobat la finalul anului trecut”. ”În acest condiţii, ministerul Sănătăţii are practic toate datele problemei pentru a demara lucrările şi pentru a intra în ultima fază de execuţie, în 2023”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL. Potrivit lui Ionuţ Stroe, ”în acest moment există nişte termene de proiecte tehncie asumate, cel din Iaşi în luna martie, în mai Clujul şi probabil în partea a doua a anului Craiova”. Spitalele trebuie să fie gata în 2027-2028 ”Dacă e să ne referim la perspective, după ce se lansează aceste licitaţii pentru execuţie, ar trebui să avem nişte termene foarte clare. Dacă avem aceste proiecte tehnice gata, mergem spre faza de execuţie. Din punctul meu de vedere, ele ar trebui să fie gata cam până în 2027-2028, apropo de perspective, când se termină şi exerciţiul finanţării europene”, a arătat Stroe. Deputatul PNL a spus că ”nu trebuie să pierdem aceşti bani şi trebuie să fim gata cu aceste spitale până atunci, chiar dacă aşteptarea a fost lungă şi au existat şi obstacole”. Citește și: Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor lansate de Rusia: luni, toate cele 39 de drone lansate de forțele Kremlinului au fost doborâte ”Sperăm că nu ne încurcăm, apropo de birocraţie, în această fază de licitaţie”, a spus Ionuţ Stroe.

PNL îi spune ministrului Rafila (PSD) că are tot ce trebuie pentru a demara construcția spitalelor regionale
Nicușor Dan, critici în serie la adresa Inspectoratului de Stat în Construcții: „Nu funcționează și mai este și răuvoitoare”. Șeful ISC a fost protejatul lui Dragnea
Politică

Nicușor Dan, critici în serie la adresa Inspectoratului de Stat în Construcții: „Nu funcționează și mai este și răuvoitoare”. Șeful ISC a fost protejatul lui Dragnea

Primarul Capitali, Nicușor Dan, a lansat critici în serie la adresa Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC): „Nu funcționează și mai este și răuvoitoare”, a spus el, într-o conferință de presă. Șeful ISC, Paul Racoviță, a deținut prima oară această funcție între 2013 și 2015, la propunerea lui Liviu Dragnea. El a fost retrogradat de premierul Ponta, în 2015, fiind plasat în postul de adjunct al instituției. Însă, în ianuarie 2020, guvernul condus de Ludovic Orban l-a readus în fruntea ISC, arată news.ro. Nicușor Dan, critici la adresa Inspectoratului de Stat în Construcții „Avem o instituţie care nu funcţionează: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Nu funcţionează de ani de zile şi mai este şi răuvoitoare. Nu face nimic, pe cazul Primăverii şi pe multe alte situaţii, din păcate, o să ajungem să dialogăm cu această instituţie prin instanţă. Adică nu e posibil ca noi să sesizăm o nelegalitate – acolo este un spaţiu verde, pe acel spaţiu verde s-a dat un PUZ care prevede un bloc, beneficiarul a venit la noi şi ne-a cerut certificat ca să obţină autorizaţia pentru bloc pe spaţiul verde. Noi am trimis la ISC, am spus «ISC, te rog, verifică dacă PUZ-ul este legal» şi, în intervalul ăsta, ca să nu fim în a două sute una situaţie în care începe o construcţie şi este contestată în instanţă, te rog, Inspectorat de Stat în construcţii, verifică legalitatea PUZ-ului! Dacă găseşti că e nelegal, trimite la prefect, pentru a ataca PUZ-ul, în intervalul ăsta noi emitem certificat de urbanism. Şi Inspectoratul nu a verificat PUZ-ul şi ne-a amendat pe noi cu 7.000 de lei. Ne ducem în instanţă. Nu e cea mai plăcută situaţie, dar o să o facem”, a afirmat Nicuşor Dan. ISC a spus că Pasajul Unirii este „în ordine” El a vorbit și despre avizele date de ISC la Pasajul Unirii, unde au avut loc mai multe accidente. Nicuşor Dan: Lucrările de la Pasajul Unirii ţin exclusiv de Primăria Sectorului 4; Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează - https://t.co/rDEmqHjMbx— AGERPRES (@agerpres) December 29, 2022 „Acolo am avut un control al Inspectoratului de Stat în Construcţii, cu o lună înainte, care a spus că totul e în regulă. Aşteptăm ca proiectantul, pentru că fiecare proiect de investiţie are nişte oameni care atestă cu semnătura lor, dată de autorităţile statului şi cu ştampila lor, dată de autorităţile statului, că este în regulă. Deci aşteptăm ca proiectantul care a făcut partea de semnalizare rutieră să vină în Comisia de circulaţie pentru a vedea dacă e de corectat ceva în ceea ce priveşte semnalizarea", a arătat edilul-șef al Capitalei. Citește și: Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor lansate de Rusia: luni, toate cele 39 de drone lansate de forțele Kremlinului au fost doborâte

O listă a înalților magistrați condamnați pentru corupție, pe vremea când infracțiunile din Justiție erau anchetate de DNA
Politică

O listă a înalților magistrați condamnați pentru corupție, pe vremea când infracțiunile din Justiție erau anchetate de DNA

Corupția pare să fi dispărut din rândul magistraților din România, după ce regimul PSD-Dragnea a preluat această atribuție de la DNA și a transferat-o la SIIJ. Ulterior, în 2022, noua putere PNL-PSD-UDMR a desființat SIIJ și a înființat un nou mecanism. Europa Liberă scria, în octombrie 2022, că „SIIJ 2 nu a avut niciun rechizitoriu în cinci luni de la înființare”. „Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi niciun procuror sau judecător n-a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată. Lupta împotriva marii corupţii înseamnă şi lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar”, arăta și șeful DNA, Crin Bologa, la 29 septembrie 2022. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Iată o listă parțială a înalților magistrați, a „peștilor mari” din Justiție, trimiși în judecată și condamnați pentru corupție în baza dosarelor DNA: Georgeta Barbălată: ex-judecătoarea la ICCJ a fost condamnată în 2015 la patru ani închisoare cu executare. În același dosar a fost condamnat Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general. Gheorghe Bucur: judecător la Înalta Curte condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. În același dosar a fost condamnat și fostul procuror general adjunct al României Gabriela Ghiţă care a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Florin Costiniu: fostul preşedinte al Secţiei Civile al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare Maria David: fosta judecătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnată la patru ani cu executare pentru două fapte de corupţie Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, a fost condamnat, la zece ani şi opt luni de închisoare. Cunoscut opiniei publice drept ”judecătorul lui Voiculescu”, Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost "fabricat artificial", pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA. Georgeta Buligă, fosta șefă a Curții de Apel Iași, condamantă la 4 ani şi şase luni închisoare cu executare. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, patru ani de închisoare cu executare, dar ea a fugit în Italia, iar statul român nu pare că ar dori să o readucă în țară. Alina Corbu, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată. Ea și-a secretizat dosarul, așa că nu se știe pentru ce motive a scăpat de acuzațiile DNA.

Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine
Politică

Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine 

Fostul activist PCR Petre Daea face glume, la Antena 3: „Tot timpul fac balet cu mintea. Să ştiţi că fac balet cu mintea tot timpul pentru că o am la mine. Nu obosesc”. În perioada 1976 – 1979, Petre Daea a urmat „cursurile universității politice și de partid“ (Ștefan Gheorghiu - n.red.), iar între 1982 – 1983 el s-a perfecționat la Institutul Central de Pregătire a Cadrelor de Conducere din Economia și Administrația de Stat, o altă școală de pregătire ideologică a PCR. În 2019, Liviu Dragnea îi spunea că este „cel mai bun ministru din Guvern”. În prezent, Daea este și pensionar special, beneficiind de indemnizație de fost parlamentar. Fostul activist PCR Petre Daea face glume Acum, la Antena 3, actualul ministru al Agriculturii a susținut că muncește de dimineața până noaptea. „Eu sunt ca panoul fotovoltaic. Mă încarc dacă e soare, iar noaptea am energie de peste zi. Aşa că nu stau deloc. Funcţionez tot timpul cu gândul că îmi fac datoria faţă de misiunea pe care mi-au încredinţat-o, prin decizie politică, prin decizie administrativă, prin orice. În momentul când te-ai aşezat pe scaunul răspunderii ministeriale să ştii că eşti responsabil pentru tot, iar tu eşti primul lucrător în minister şi nu altceva”, s-a lăudat fostul amic politic al lui Liviu Dragnea, citat de news.ro. Citește și: Antena 3, maraton propagandistic pentru Petre Daea. Titluri: „Daea, surprins noaptea în lanul de porumb”, „De trei ori subvenția” sau „M-ați pierdut pe câmp” El a precizat că ştie să gătească, însă nu are timp. „Ştiu să gătesc, dar nu am timp. Eu de toate fac pentru că am învăţat de la muma. Mă lăsa acasăsă nu mor de foame. Găseam şi lemne să aprind focul, scoteam şi apa din fântână să fac mămăliga, găseam şi făina să o învârtesc, găseam şi lingura de lemn să nu se prindă şi ştiam să fac. Singur te învaţă. Te învaţă nevoia şi te învaţă dorinţa de a trăi şi a fi bine. Eu am avut şi nevoie pentru că eram copil sărac. Am avut şi dorinţa de a fi bine, am avut şi plăcerea de a face, am avut şi dragoste de fraţi, dragoste faţă de părinţi, într-un cuvânt am făcut ceea ce trebuia şi sunt foarte, foarte mulţumit”, a povestit Daea. Citește și: Daea, probabil demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs. O colecție a declarațiilor ministrului Agriculturii: „Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți”

Rareș Bogdan își ține lemnele pentru șemineu într-o cutie de vinuri italienești de sute de euro sticla, celebrele Sassicaia (Tenuta San Guido)
Politică

Rareș Bogdan își ține lemnele pentru șemineu într-o cutie de vinuri italienești de sute de euro sticla, celebrele Sassicaia (Tenuta San Guido)

Rareș Bogdan, cutie de lemne exorbitantă. Europarlamentarul nu este doar un fost jurnalist și un actual politician, ci și un fashion icon. De-a lungul ultimilor ani, ținutele sale au făcut furori în presă și social media. Rareș Bogdan, cutie de lemne exorbitantă Gusturile scumpe ale lui Rareș Bogdan continuă să fie etalate de acesta, chiar dacă, uneori, doar pour les connaisseurs. Spre exemplu, în fotografiile de Crăciun de la domiciliul său (postate pe propriul cont de Facebook), atrage atenția o cutie de lemn pentru lemne de foc, postată în fața șemineului în care arde focul. Pe cutie scrie, cu majuscule foarte vizibile, "SASSICAIA". Citește și: Afirmație extrem de gravă a lui Rareș Bogdan: nimeni din România nu știe ce se află în containerele ucrainene care tranzitează Constanța Un nume care nu este al vreunui brand de cutii de lemne de foc (!), ci al unui vin produs de Tenuta San Guido, producător toscan de vinuri celebru în toată lumea. Prețul mediu al unei sticle de vin Sassicaia este în jur de 200-300 de euro dar poate crește până la 1.000 de euro. Și vorbim de vinuri cu vechime de cel mult câțiva ani, nu foarte vechi. Rareș Bogdan și familia, de Crăciun, acasă (sursa: Facebook/Rares Bogdan)

Datele pe care AUR și Șoșoacă le țin sub tăcere: România, beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE - date ministerul de Finanțe, la 30 noiembrie 2022
Politică

Datele pe care AUR și Șoșoacă le țin sub tăcere: România, beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE - date ministerul de Finanțe, la 30 noiembrie 2022

România este beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE din 2007 până la 30 noiembrie 2022, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, sumele primite de România de la bugetul UE au fost în valoare de 79,98 miliarde de euro, în timp ce această țară a contribuit la bugetul Uniunii cu 26,45 miliarde de euro. În consecință, balanța de plăți este net favorabilă României, cu un plus de peste 53 miliarde euro. PIB-ul României a fost, în 2021, de circa 260 de miliarde de euro. România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE Cele 79,98 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, inclusiv sumele nerambursabile din PNRR, dar nu includ împrumuturile pe cre România le primește prin programul de redresare și reziliență. Însă datele Finanțelor arată că România putea atrage mai mulți bani de la UE. Între 2007 și 2013, avea planificate peste 40 de miliarde de euro, dar, la finalul lui 2020, absorbise doar 36,6 miliarde de euro. Pentru 2022, se estimase că sumele primite de la bugetul UE vor fi 19,4 miliarde euro. Însă, la finalul lunii noiembrie, România atrăsese doar 9,2 miliarde de euro. „Din ce in ce mai multi români vor sa iesim din Uniunea Europeana. De cand suntem in Uniunea Europeana, ne-am distrus. Nu pot să spun in aceste conditii, decât RO-Exit, dacă voi dati toata industria Uniunii Europene!”, spunea, în septembrie, senatoarea Diana Șoșoacă. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă „O parte din români sunt pentru această temă, pentru Roexit. O parte sunt simpatizanți AUR, o parte sunt simpatizanți PSD. O parte, dar nu se declară, sunt simpatizanți USR. Ei n-au ieșit încă din șifonier. Toți sunt dezamăgiți de anumite atitudini ale birocrației de la Bruxelles”, a afirmat liderul AUR, George Simion.

CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă
Politică

CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă

Curtea Constituțională, în componența ei din 2022, trece peste decizia CCR 873/2010 i decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă. Diferența este că, acum, toți judecătorii de la CCR beneficiază de pensii speciale uriașe, de magistrați, pe care le cumulează cu salariul de la Curtea și, în unele cazuri, cu o altă pensie specială. Pensionarii speciali de la CCR încasează anual pensii de circa 600.000 de euro, reiese din declarațiile de avere depus în 2021, care conțin datele pentru anul fiscal 2020. Unii dintre judecătorii de la CCR au chiar mai multe pensii speciale. Mulți dintre ei au pensie de dinainte de a împlini 55 de ani. Președintele CCR, Marian Enache, de exemplu, are o pensie de magistrat de 455.000 de lei, dar a încasat și pensia de fost deputat, de doar 16.000 de lei, în 2021. El este suspectat că, înainte de 1989, a fost colaborator al Securității. CCR: pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă În 2010, CCR a decis că pensiile speciale pot fi eliminate, mai puțin cele ale magistraților: „Curtea reţine că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie. Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei”. Diminuarea pensiei „afectează dreptul la pensie privit lato sensu” Însă, în 2022, noul CCR ignoră decizia 873/2010 și afirmă că: „ Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia”. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect În decizia din 2022, CCR arată că a decis să ignore decizia 873/2010: „În cauză, nu sunt incidente Deciziile Curții Constituționale nr.871 şi nr.873 din 25 iunie 2010, prin care s-a stabilit că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii”.

În sfârșit, mitropolitul Basarabiei va primi pașaport diplomatic de la guvernul de la Chișinău. Mitropolitul Moldovei, afiliat patriarhiei Rusiei, are deja
Politică

În sfârșit, mitropolitul Basarabiei va primi pașaport diplomatic de la guvernul de la Chișinău. Mitropolitul Moldovei, afiliat patriarhiei Rusiei, are deja

În sfârșit, mitropolitul Basarabiei, Petru, va primi pașaport diplomatic de la guvernul de la Chișinău. Mitropolia Basarabiei este afiliată Bisericii Ortodoxe Române. În schimb, mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, Vladimir, avea deja pașaport diplomatic, din 1994. Mitropolitul Basarabiei va primi pașaport diplomatic de la guvernul de la Chișinău „Guvernul de la Chișinău a aprobat în cadrul ședinței din 28 decembrie avizul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Ministrul de Interne Ana Revenco a precizat că va fi eliminat în acest mod elementul discriminator față de conducătorul Mitropoliei Basarabiei în raport cu Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, care deja deține dreptul de a obține pașaport diplomatic. Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor va beneficia de dreptul de a deține pașaport diplomatic. „Teritoriul canonic al Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. Respectiv, Exarhul Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei deține jurisdicție canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit. Astfel, proiectul legii consacră privilegiului de a beneficia de pașaport diplomatic conducătorului acestui cult religios și astfel, eliminându-se elementul discriminator față de conducătorul Mitropoliei Basarabiei în raport cu Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, care deja deține dreptul de a obține pașaport diplomatic”, a argumentat ministrul de Interne Ana Revenco. De menționat că inițiativa aparține unui grup de deputați PAS”, scrie newsmaker.md. Recent, televiziunea publică din Republica Moldova (Teleradio Moldova, TRM) l-a interzis pe mitropolitul Vladimir, șeful bisericii ortodoxe aservite Moscovei, care conduce așa numita Mitropolie a Chișinăului și a Întregii Moldove. Motivul declarat de către TRM: susținerea „fățișă sau indirectă” a agresiunii asupra Ucrainei. Citește și: Propagandistul lui Putin, patriarhul Chiril, își felicită agentul din Basarabia, mitropolitul Vladimir. Și Dodon îi transmite „cordiale felicitări” din arestul la domiciliu În Republica Moldova funcționează legal și Mitropolia Basarabiei, subordonată patriarhiei de la București și reactivată acum exact 30 de ani. .

Amenințări publice ale secretarului general adjunct al PNL, Silviu Mănăstire, la adresa unor jurnaliști G4: "Să mă ocup de niște băieți, ca pe vremuri"
Politică

Amenințări publice ale secretarului general adjunct al PNL, Silviu Mănăstire, la adresa unor jurnaliști G4: "Să mă ocup de niște băieți, ca pe vremuri"

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media. Intrat de puțină vreme în politică, oficial, ca secretar general adjunct la PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire a și renunțat, cel puțin temporar, la funcție. Cu scandal. Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media "Se pare ca noua Direcție neomarxista din politica și presa userista este linșajul la viața privată. Minciuna grosiera transformata in ciomag de Crăciun! Dacă așa e moda de azi, voi acționa și eu in consecință, fără mila și fără regrete. Așa se va juca acest joc pentru 2024. Pana lămuresc pe cai legale mizeria produsă de Tapalaga, de sclavul lui trist Semeniuc și umflata politic de “istericul Ghinea” ma autosuspend din funcția de secretar general adjunct al PNL. Sa am timp sa ma ocup de niște băieți, ca pe vremuri. Nu mor caii când vor câinii! #curatammizeriausere", a scris Mănăstire pe Facebook. Ș-ar fi agresat concubina Potrivit G4Media, postarea este efectul unui articol al publicației citate, care a scris, joi, în exclusivitate, că în iulie 2020, prin decizie definitivă a Tribunalului București, actualul secretar general adjunct al PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire, a fost obligat ca, timp de două luni, să nu se apropie de iubita sa la o distanță mai mică de 300 de metri. Citește și: Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea Măsura a fost luată după ce, în noaptea de 14 mai 2020, femeia fusese agresată de Mănăstire, pe atunci realizator al unei emisiuni de televiziune. De-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai liberalilor, în frunte cu președintele formațiunii, Nicolae Ciucă, au condamnat, în mod public, fenomenul violenței împotriva femeilor, în România.

Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea
Politică

Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea

Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță: catastrofe fără precedent, deși autoritățile susțin că s-au respectat toate indicațiile. ”Mi-am respectat cuvântul dat, așa că redeschidem circulația rutieră în Pasajul Unirii! Am spus că terminam până la începerea anului școlar și asta facem! Diseară, la ora 20:00, vom circula în siguranță în Pasajul Unirii”, scria, în septembrie, primarul Băluță, pe pagina de Facebook. Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea Până la accidentul grav de azi, când un autocar a lovit limitatorul de înălțime și o persoană a murit, au mai fost cinci mașini de mare tonaj care au rămas blocate. În plus, o mașină a luat foc în pasaj. Abia după ce această mașină a luat foc, au fost instalate 40 de ventilatoare şi peste 100 de stingătoare de incendiu. În 6 septembrie, în primele două zile de la inaugurare, două autocare s-au blocat în indicatorul pus înainte de intrarea în pasajul Unirii și care arată și verifică înălțimea maxim admisă. Consilierul general USR, Nicorel Nicorescu, se întreaba pe pagina de Facebook dacă lucrările de modernizare nu au făcut pasajul mai mic. ”Ridicare de asfalt și/sau tavan fals pentru iluminare prea coborât la pasajul Unirii? România lucrului bine făcut! ”, a scris Nicorel Nicorescu pe pagina de Facebook. În 8 septembrie, un TIR a acroșat limitatorul de înălțime. 10 septembrie: la două zile după ce limitatorul abia fusese înlocuit, un autocar venit din Buzău a rămas proptit cu aparatul de aer condiționat în poarta gabaritică; aparatul de aer condiționat s-a desprins și a căzut pe parbrizul șoferului; La 21 septembrie, un alt camion a rămas blocat în Pasajul Unirii. Azi, un autocar cu 47 de turiști greci s-a izbit de limitatorul de înălțime. O persoană a murit și peste 20 au fost rănite, una în stare gravă. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea pasajului Alina Pop, care face parte din conducerea USR filiala Sector 4, a spus că „primarul Daniel Băluță a insistat ca Primăria Sector 4 să se ocupe de acest pasaj și s-a ocupat așa: în loc să-l consolideze, l-a împopoțonat cu tablă, cu mii de lumini orbitoare și decoruri kitschoase, care i-au redus înălțimea”. „Trec aproape zilnic prin pasaj. Presemnalizatorul din material mai ușor, pus înaintea limitatorul în care s-a blocat azi autocarul, e o bară de care atârnă niște lanțuri. De mai bine de o lună, lanțurile din partea dreaptă sunt date peste baŕă o dată, așa că sunt mai scurte decât restul. N-am poză, că țin telefonul departe când conduc. Pe la mijlocul pasajului, pe sensul Universitate - Tineretului, picură apă mereu (și nu e de la ploaie). Când intri în pasaj (și când ieși) trebuie să închizi ochii, că luminile în exces te orbesc. Televiziunile care transmit știrea țin una și bună că șoferii implicați în accidentele de la pasaj sunt vinovați. Nu, vă spun eu, vinovat e primarul care a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea pasajului, făcându-l impracticabil pentru autocare, care înainte treceau. Dumnezeu să-l ierte pe bietul om care a murit azi...”, a spus Alina Pop.

Un deputat PSD cere „tragerea pe roată a aroganței Austriei”: el vrea despăgubiri pentru ocuparea Transilvaniei, naționalizarea Petrom și „acoperirea” statuii baronului Bruckenthal
Politică

Un deputat PSD cere „tragerea pe roată a aroganței Austriei”: el vrea despăgubiri pentru ocuparea Transilvaniei, naționalizarea Petrom și „acoperirea” statuii baronului Bruckenthal

Un deputat PSD, rimis în Parlament cu susținerea famileiei Pandele-Firea, cere „tragerea pe roată a aroganței Austriei”: el vrea despăgubiri pentru ocuparea Transilvaniei, naționalizarea Petrom și „acoperirea” statuii baronului Bruckenthal. Deputat PSD cere „tragerea pe roată a aroganței Austriei” Într-o declarație politică prezentată în plenul Parlamentului, Daniel Ghiță, propune „anularea contractului de privatizare a PECO-PETROM pentru motive de obiect ilicit, de scop ilicit şi de dol, înşelăciune, prin nerespectarea unor clauze contractuale postprivatizare de către OMV Austria”. „Parlamentul României ar trebui să adopte de urgenţă şi o declaraţie prin care să solicităm Austriei scuze şi despăgubiri financiare substanţiale pentru ocuparea şi exploatarea, ca să nu zicem jefuirea, timp de peste două secole a Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei de Nord de către Imperiul Habsburgic, respectiv Imperiul Dualist Austro-Ungar (1700- 1918), precum şi pentru pagubele cauzate statului român de către armata austro-ungară în primul război mondial şi de către armata Germaniei hitleriste, în care Austria a fost încorporată, în urma referendumului din 1938/Anschluss, în al Doilea Război Mondial, luând în acest sens exemplul Poloniei”, mai vrea Ghiță, care a ajuns deputat cu sprijinul declarat al primarului din Voluntari, Florentin Pandele. O altă solicitare a deputatului PSD, adresată primăriei Sibiu, este „să acopere de urgenţă statuia baronului Samuel von Bruckenthal din Piaţa Mare”. „O fi baronul Bruckenthal un iluminist pentru preşedintele predicator al României educate, dar pentru români a fost şi rămâne un criminal de neiertat”, a apreciat fostul luptător de kickboxing. Citește și: Agentul lui Putin, Dmitri Rogozin, rănit în timp ce petrecea într-un local din Donețk. Rogozin, rănit, printre altele, la fese Antena 3 a anunțat, în 2020, că primarul Florentin Pandele l-a convins să candideze: „Un luptător și pentru proiectele care vizează protejarea mediului, Daniel Ghiță s-a alăturat echipei PSD Ilfov după ce, la propunerea primarului Florentin Pandele, Consiliul Local Voluntari a adoptat în acest an un proiect de hotărâre privind demararea procedurilor legale pentru declararea tuturor pădurilor situate pe raza teritorial-administrativă a orașului arii naturale protejate“.

Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003
Politică

Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003

Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”: Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane Euro pentru construirea podului peste Prut. Podul va avea patru benzi, fiind inclus în Pachetul de Mobilitate Militară ,,CEF-T-2022-MILMOB — CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila- apărare”. CEF 2 – Pachetul de mobilitate militară promovează acțiuni care contribuie la adaptarea infrastructurii de transport pentru a permite deplasarea trupelor și echipamentelor militare, se explică într-un comunicat al CNAIR. Pod strategic peste Prut, finanțat de UE Proiectul Podului peste Prut de la Ungheni are o valoare totală de 33 de milioane de euro și o durată de realizare de 43 de luni. Lungimea totală a podului, punctului transfrontalier și locurilor de parcare adiacente este de 1.000 m, din care lungimea podului este de 261,20 m. Proiectul mai include si realizarea unui tronson de autostradă cu 2×2 benzi de circulatie cu lungimea de 0,5 km care va asigura funcționalitatea independentă a podului până la finalizarea integrală a Autostrăzii Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8). Maia Sandu a salutat, pe Facebook, faptul că autoritățile de la București au aprobat finanțarea construcției, folosind bani europeni: „Parteneriatul moldo-român dă roade: curând va începe construcția podului de la Ungheni (...) Acesta va consolida conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport rutier (...) Lucrările vor porni la începutul anului 2023”. În iulie 2013, preşedintele Traian Băsescu şi omologul său moldovean, Nicolae Timofti, au discutat, la Chişinău, despre posibilitatea construirii a două noi poduri peste râul Prut, care ar trebui să fie amplasate în regiunea oraşului Ungheni şi între localităţile Fălciu şi Leca. Citește și: SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat „Însă tema nu este recentă. Şi în urmă cu un an cele două părţi au evocat necesitatea construirii a două noi poduri peste Prut. De altfel, despre podul de la Ungheni se discută de aproape zece ani. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 astfel de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cea mai mare parte a acestora au fost distruse în al doilea Război Mondial”, remarca, în iulie 2013, Ziarul Financiar.

Dineu de aproape 200.000 de lei din bani publici, la Iași. Opoziția a refuzat participarea
Politică

Dineu de aproape 200.000 de lei din bani publici, la Iași. Opoziția a refuzat participarea

Dineu de 200.000 lei, bani publici. Opoziţia nu participă la dineul oferit de preşedintele Consiliului Judeţean Iași cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea administraţiei judeţului. Dineu de 200.000 lei, bani publici Aproximativ 500 de invitaţi ar urma să fie prezenţi la această acţiune. Preşedintele Costel Alexe pare să fie la curent cu aceste absenţe. Citește și: Iohannis admite, în prezența șefei PE, că nu are soluție la problema Schengen și că intrarea României în spațiul de liberă circulație nu va fi discutată curând la Bruxelles El a afişat ieri dimineaţă pe grupul de lucru al CJ cu primarii invitaţia la dineu, însoțită de o amenințare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”
Politică

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit României pentru sprijinul acordat, după discuțiile cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”, a scris ea pe Facebook. Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu „Mi-am exprimat recunoștința pentru răspunsul rapid și necondiționat al României de a ne ajuta să depășim cea mai mare criză energetică din istoria țării. Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare. Am mulțumit și pentru sprijinul bugetar direct de zece milioane de euro, acordat prin Platforma de Sprijin pentru Moldova”, a afirmat ea. Pe de altă parte, șeful statului a făcut un inventar ar viitoarelor chestiuni care ar trebui rezolvate în relația dintre Republica Moldova și România: „Mizăm pe România pentru interconectarea sistemelor electroenergetice” „Ne dorim să pornim cât mai repede construcția podului Ungheni-Ungheni” „Să facem operațional podul Leova-Bumbăta” „Vrem să simplificăm conexiunile rutiere” Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, se află în vizită la Chișinău. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară „Veţi avea în continuare în România acelaşi sprijin puternic, acelaşi efort dedicat pentru ca toate provocările prin care treceţi să fie trecute cu succes”, a afirmat Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă alături de omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu.

Guvernul majorează, pe șest, salariile funcționarilor din prefecturi - surse Antena 3
Politică

Guvernul majorează, pe șest, salariile funcționarilor din prefecturi - surse Antena 3

Guvernul majorează, pe șest, salariile funcționarilor din prefecturi, susțin surse Antena 3. Potrivit acestui post de televiziune, Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care modifică Codul Administrativ. În proiect se propune ca funcțiile publice din cadrul instituției prefectului să devină funcții publice de stat în loc de funcții publice teritoriale. Guvernul majorează salariile funcționarilor din prefecturi Aceasta modificare a încadrării ar aduce și la o majorare salarială. „Astfel, un director general de prefectură va avea un salariu de bază de 9.283 de lei, un director general adjunct de 8.678 iar un simplu referent, de 3.950 de lei. Impactul bugetar este de 4.300.000 de lei pe an”, scrie Antena 3. Însă postul nu oferă nici o sursă a acestei informații. Sindicatul din cadrul Prefecturii Covasna a anunţat că va organiza miercuri o grevă de avertisment, solicitând majorarea salariilor. „Salarizarea personalului din cadrul instituţiilor prefectului trebuie să fie la nivelul funcţiilor publice de stat, având în vedere că Instituţia Prefectului este un organ de control al activităţii autorităţilor publice locale şi de conducere a serviciilor publice deconcentrate. În prezent, un angajat al Instituţiei Prefectului are un salariu mult mai mic decât un angajat din Consiliul Judeţean, primării şi servicii publice deconcentrate (...) Pentru plata salariilor angajaţilor de la consilii judeţene şi primării se alocă bani din Fondul de rezervă al Guvernului, în timp ce proiectul de lege care ar reda demnitatea angajaţilor din instituţiile prefectului este abandonat în sertarele Camerei Deputaţilor, abandon pe care îl resimţim şi noi”, se arată într-un comunicat de presă al Sindicatului „Egalitatea”. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră