luni 17 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5075 articole
Politică

România continuă să coboare pe scara inovaţiei şi se află spre finalul clasamentului în Europa - Indexul Global al Inovării

România continuă să coboare pe scara inovaţiei şi se află spre finalul clasamentului în Europa, arată cel mai recent Index Global al Inovării - GII 2022. Chiar şi Bulgaria este cu 14 locuri înaintea noastră în indicele global. România continuă să coboare pe scara inovaţiei "Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a activităţii de cercetare-dezvoltare în România în 2022. Cheltuielile în domeniu reprezintă 0,48% din PIB, din care 0,29% s-au dus către sectorul privat şi 0,19% către cel public. Numărul angajaţilor din sectorul de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,8% faţă de anul 2021, ajungând la 47.011 persoane. Însă creşterea s-a datorat angajărilor făcute de sectorul privat, în timp ce personalul din sectorul public şi din învăţământul superior a scăzut", se menţionează într-un comunicat al platformei eToro. Potrivit analizei, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanţată în proporţie de 51,8% de către companii şi doar 31,6% din fonduri publice, inclusiv cele destinate universităţilor. "Deşi la prima vedere creşterea activităţii de cercetare şi dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării ţara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediţie a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene", susţin autorii cercetării. Indicele este publicat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. Ultimii în Europa de Est Cercetarea mai arată că acesta este un rezultat surprinzător pentru o ţară cu o comunitate IT puternică şi cu politici menite să sprijine acest sector. "Chiar şi investitorii români favorizează tehnologia în detrimentul altor industrii, după cum arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Mai mult de două treimi dintre investitorii chestionaţi au în portofoliu acţiuni sau alte active legate de sectorul tehnologic", se mai precizează în comunicat. Conform GII 2022, România se află în urma tuturor economiilor comparabile din regiunea noastră. Cehia se află pe locul 30, Slovenia pe 33, Ungaria pe 34, Bulgaria pe 35, Polonia pe 38 şi Slovacia pe 46. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” Punctul cel mai slab: instituțiile românești "Economii mai mici, precum Republica Moldova, se află în urma noastră, pe locul 56. Raportul scoate în evidenţă punctele slabe ale României, cele mai mari fiind instituţiile româneşti, mai ales în ceea ce priveşte politicile legate de mediul de afaceri. Alte puncte slabe sunt legate de sofisticarea pieţei, referindu-se la creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB şi valoarea investiţiilor făcute prin capital de risc. Suntem foarte slabi şi în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor din PIB pentru educaţie. Avem şi puncte tari, cele mai bune fiind legate de nivelul de cunoştinţe şi de rezultatele obţinute de sectorul tehnologiei şi infrastructura IT&C", mai arată studiul. Liderii mondiali în materie de inovare, conform indicelui, sunt, în ordine: Elveţia, Statele Unite şi Suedia. Marea Britanie se află pe locul patru, urmată de Olanda şi Coreea de Sud. Germania, cea mai mare economie europeană, se află pe locul 8, China pe locul 11, urmată de Franţa pe locul 12.

România continuă să coboare pe scara inovaţiei şi se află spre finalul clasamentului în Europa - Indexul Global al Inovării
Ciolacu s-a întâlnit, la Chișinău, cu adversarul Maiei Sandu, primarul Ion Ceban. Partidul lui Ceban, sancționat de SUA pentru legături cu Moscova
Politică

Ciolacu s-a întâlnit, la Chișinău, cu adversarul Maiei Sandu, primarul Ion Ceban. Partidul lui Ceban, sancționat de SUA pentru legături cu Moscova

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit, la Chișinău, cu adversarul Maiei Sandu, primarul Capitalei Republicii Molodva, Ion Ceban. Întâlnirea a fost dezvăluită de Ceban, pe pagina sa de Facebook. La aceste discuții, Ciolacu a fost însoțit de Vasile Dîncu, recent forțat să demisioneze din funcția de ministru al Apărării după ce declarațiile sale au preluat mesajele Moscovei privind pacea din Ucraina. Partidul înființat relativ recent de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus, se arată în comunicatul Departamentului Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii, din 26 octombrie. Potrivit autorităților americane, după eșecurile de a influența alegerile din R. Moldova din 2020 și 2021 și recunoscând pierderea sprijinului popular pentru vechea elită pro-rusă din Moldova, Kremlinul ar fi continuat să încerce să readucă un guvern pro-rus la putere. Astfel, echipa condusă de Igor Gudilin, tehnolog politic rus și fost ofițer FSB, care a fost în R. Moldova pentru a-l consilia în alegeri pe fostul președinte Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, „a oferit sprijin pentru un grup politic de opoziție – Mișcarea Alternativa Națională”. Ceban a mai făcut parte din partidul comunist și din cel socialist, ambele extrem de apropiate de Moscova. Ciolacu s-a întâlnit cu adversarul Maiei Sandu, primarul Ion Ceban Cu toate acestea, Ciolacu s-a întâlnit, duminică, cu președintele Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban. „Astăzi la Primăria Chișinău am avut o întrevedere cu Marcel CIOLACU, Președintele Camerei Deputaților din România și Preşedintele Partidului Social Democrat, care se află într-o vizită la Chișinău. Am discutat despre problemele actuale cu care ne confruntăm, dar și despre proiectele pe care le desfășurăm în Chișinău împreună cu România. Am primit asigurări că în continuare Chișinăul și locuitorii vor fi susținuți și vom realiza proiecte în comun. Am mulțumit pentru suport și pentru colaborarea frumoasă pe care o avem”, a scris Ceban. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” Marcel Ciolacu nu a postat nimic pe rețelele sociale depsre aceste discuții.

Nicușor Dan sesizează DNA pentru prime ilegale la CSM București. Gabriela Szabo, lider PSD și prietenă cu Gabi Firea, a încasat aproape 200.000 de lei
Politică

Nicușor Dan sesizează DNA pentru prime ilegale la CSM București. Gabriela Szabo, lider PSD și prietenă cu Gabi Firea, a încasat aproape 200.000 de lei

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, sesizează DNA pentru prime ilegale la CSM București: printre beneficiari, Gabriela Szabo, lider PSD și prietenă cu Gabi Firea. În iunie 2022, când Szabo a fot dată afară de la CSM București, senatorul PSD Robert Cazanciuc l-a atacat dur pe Nicușor Dan. Nicușor Dan sesizează DNA pentru CSM București Primarul Capitalei a arătat, azi, că o verificare a Corpului de Control a relevat că în anul 2018 CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei personalului administrativ, care nu avea dreptul la aceşti bani, fiind prime pentru câştigarea competiţiilor, destinate numai sportivilor şi colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuţi). Conform primarului general, o parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă. „Voi sesiza DNA pentru nereguli depistate la Clubul Sportiv Municipal (CSM Bucureşti) ca urmare a unei verificări a Corpului de Control care a vizat activitatea CSM în perioada 2017-2022. În anul 2018, CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei unor angajaţi care nu aveau dreptul la aceşti bani, mai exact personalului administrativ. Primele pentru câştigarea competiţiilor se puteau acorda potrivit legislaţiei în vigoare la acel moment numai sportivilor şi colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuţi). O parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă”, anunţă Nicuşor Dan într-o postare pe Facebook. Pierderi uriașe la clubul sportiv Conform primarului general, Corpul de Control a identificat şi un posibil conflict de interese generat de un contract încheiat de conducerea Clubului în 2018 cu o firmă cu care Gabriela Szabo a încheiat ulterior, în acelaşi an, un contract de cesiune de drepturi de autor. Pe lângă aceste probleme, s-a constatat şi că reorganizările succesive ale instituţiei, făcute în 2017-2019, au fost deficitare, neducând la o îmbunătăţire a activităţii. „Litigiile din perioada 2018-2022 au generat costuri de 2.928.065 de lei reprezentând cheltuieli cu avocaţii. La acestea se adaugă despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de 1.722.852 de lei (până la acest moment). De asemenea, nu s-a găsit o bază de date a numărului de sportivi, pe secţii şi pe vârste, astfel că toate cifrele furnizate către PMB pentru intervalul 2018-2022 au fost nişte aproximări nefundamentate. În plus, nu există o procedură cu privire la transferul sportivilor, cu privire la criteriile care trebuie avute în vedere în procesul de selectare a unui sportiv, la cum se aproximează valoarea unui sportiv, fapt care a dus de-a lungul vremii la pierderi financiare.”, adaugă primarul Capitalei. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” El anunţă că, în urma neregulilor administrative găsite, a fost sesizată comisia de disciplină şi au fost dispuse măsuri de remediere a situaţiei.

Percheziții la Jandarmeria Maramureș: șeful unității, acuzat de abuz și hărțuire sexuală
Politică

Percheziții la Jandarmeria Maramureș: șeful unității, acuzat de abuz și hărțuire sexuală

Percheziții ale poliției la Jandarmeria Maramureș, unde șeful unității, acuzat de abuz și hărțuire sexuală, scrie publicația locală ziarmm.ro. „ Deocamdată polițiștii maramureșeni nu au oferit mai multe detalii legate de acest subiect”, scrie această publicație. Percheziții la Jandarmeria Maramureș Însă, acum circa o lună, presa a relatat că o angajată a Jandarmeriei și-a acuzat șeful că a ar fi hărțuit-o sexual. Ea a făcut plangere penală. „M-am oprit și dânsul m-a prins cu forța de mijloc și de cap și a încercat să mă sărute cu forța. Bineînțeles, m-am apărat. M-am speriat foarte tare. Dânsul nu se aștepta la reacția mea. S-a dus în spatele biroului lui și a început să mă înjure, să mă amenințe că nu o să mă creadă nimeni. Că o să fie cuvântul meu împotriva cuvântului lui. Că pot să vorbesc cu oricine că oricum nu mă va crede nimeni. Eram în stare de șoc”, a relatat victima, potrivit Pro TV. Șeful instituţiei, Marcel Petru Floriştean, este acuzat de mai multe angajate de hărţuire sexuală, motiv pentru care patru dintre subordonate ar fi demisionat în ultima perioadă. Colonelul Floristeanu Marcel Foto: Jandarmeria Maramureș Colonelul Marcel Petru Florișteanu conduce Inspectoratul de Jandarmi Maramureș din 2014. El este născut în 1976, este căsătorit și are cinci copii. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie Subalterna acestuia a intrat în sistem în anul 2016. Însă, potrivit informațiilor din 13 octombrie, Florișteanu nu a fost suspendat din funcție după ce aceste acuzații au devenit publice.

Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie
Politică

Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un editorial în Politico în care arată că România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură acum 80% din energia Moldovei. Ea arată că moldovenii cheltuie 65% din venituri pentru plata facturilor la energie. Maia Sandu: România, vecinul nostru bun „Moldova caută să-și finanțeze achizițiile de gaz și electricitate din noi surse și să sprijine schemele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va ajuta la amortizarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazelor în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii vor cheltui probabil până la 65% din veniturile lor pe facturile la energie. Dacă putem lumina și încălzi casele din țara noastră, ne asigurăm că școlile și spitalele pot funcționa în continuare și roțile economiei continuă să se învârtă, aceasta ar însemna că moldovenii – alături de ucraineni – nu trebuie să caute refugiu în altă parte în Europa în sezonul rece care urmează”, a scris ea. Șeful statului moldovean explică și care sunt consecințele acestor prețuri uriașe: „Apropiații Rusiei și grupurile criminale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și a alimenta nemulțumirea. Ei speră să stimuleze tulburările politice. Folosind întregul spectru de amenințări hibride – inclusiv alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, dezinformare, apeluri la tulburări sociale și mită neascunsă – aceștia lucrează pentru a destabiliza guvernul, eroda democrația noastră și pune în pericol contribuția Moldovei la securitatea mai largă a Europei”. Maia Sandu a mai menționat că vulnerabilitatea Moldovei slăbește și rezistența Ucrainei, dar și stabilitatea pe întregul continent european. Moldova se vrea un hub regional pentru reconstrucția Ucrainei „Suntem cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și asigurăm securitatea celei de-a doua frontiere, ca lungime, după cea pe care o împarte cu Rusia. De-a lungul acestor 1.222 km, Moldova este în prima linie în lupta cu traficul de arme, droguri și oameni. (…) Europa și Ucraina au nevoie de o Moldovă puternică. Suficient de puternică ca să susțină Ucraina pe durata războiului. Să mențină pace și stabilitatea în regiune, să găzduiască refugiați și să devină un hub natural pentru reconstrucția sudului Ucrainei după război”, a explicat șeful statului moldovean. Șefa statului a făcut un apel la solidaritatea europenilor, arătând că Moldova este victima unei agresiuni hibride. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează „La fel cum Rusia nu poate fi lăsată să câștige în Ucraina, tehnicile sale hibride nu trebuie lăsate să învingă în Moldova. Noi ne vom face partea de angajamente în apărarea valorilor europene în pofida privărilor la care suntem supuși. Prețul este mare și noi suntem pregătiți să ducem greutatea. Însă nu o putem face singuri”, a conchis Sandu.

Sibiu: Primarul Astrid Fodor propune o creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie
Politică

Sibiu: Primarul Astrid Fodor propune o creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie

Primarul Sibiului, Astrid Fodor (Forumul Democrat al Germanilor din România, FDGR) propune o creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie, arată publicația locală Turnul Sfatului. Primăria are 1.400 de angajați, iar majorarea va intra în vigoare de la 1 decembrie. Impactul bugetar va fi, potrivit Turnul Sfatului, de aproape trei milioane de euro, ceea ce va duce fondul de salarii la 23,6 milioane de euro. Creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie Cel mai mare salariu de bază, aferent gradației II, ar urma să fie cel alocat secretarului Primăriei (16.640 de lei lunar), în timp ce un director cu aceeași gradație va primi 13.476 de lei, lunar, salariu de bază. Un șef de birou sau oficiu, cu grad I, va avea un salariu de bază de 8.768 de lei, în timp ce un referent debutant cu studii medii va primi un salariu de bază de 3.890 de lei. Cel mai mic salariu din Primăria Sibiu ar urma să fie cel al unui muncitor necalificat cu gradația II – 2.908 lei, lunar. Procentul de 15% este propus ca urmare a faptului că rata anuală a inflației în octombrie 2022, raportat la octombrie 2021 este de 15,32%. ”Potrivit Institutului Naţional de Statistică, ritmul lunar de creştere a preţurilor rămâne constant, cele mai mari scumpiri au avut loc la zahăr (62%), ulei (43%), gaze (40%). Proiecţia inflaţiei anuală a preţurilor IPC, prognozată de BNR pe trimestrul IV este de 16,3%, în contextul în care creşterea preţurilor pentru mărfurile alimentare este de 20,58%, a mărfurilor nealimentare 14,37% iar serviciile s-au scumpit cu 8,31% în septembrie 2022, raportat la septembrie 2021”, se arată în raportul care însoțește proiectul de hotărâre elaborat. Citește și: Elon Musk a restabilit contul de pe Twitter al lui Donald Trump. Peste 51% dintre utilizatorii rețelei au votat pentru deblocarea contului fostului președinte Ultima majorare salarială a avut loc în urmă cu un an. În decembrie 2021, salariile de bază angajaților administrației locale au crescut cu 10,9%.

Bucureşti: Medici cercetaţi pentru că ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului pentru a obţine sume de bani
Politică

Bucureşti: Medici cercetaţi pentru că ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului pentru a obţine sume de bani

Mai mulți medici sunt cercetaţi pentru că ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului pentru a obţine sume de bani. Ulterior, certificatele erau completate de către intermediari şi reprezentantul unei societăţi comerciale, cu domeniu de activitate îmbălsămare. Ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului “Din cercetări, a reieşit faptul că mai multe persoane, ce au calitatea de medici, ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului, în scopul obţinerii unor sume de bani, care ar fi fost completate ulterior de către intermediari şi reprezentantul unei societăţi comerciale, cu domeniu de activitate îmbălsămare”, a arătat poliția. Cazul se referă la persoane decedate din cauze naturale, care urmau sa fie înmormântate prin intermediul unor firme de pompe funebre. Familiile decedaților apelau la servicii de îmbălsămare, unde li se promitea că procedura de constatare a decesului poate fi grăbită. Polițiștii arată că cel care se ocupa cu îmbălsămatul și intermediarii au intocmit și completat 1245 de certificate medicale de constatate a decesului, trecând ei in cuprinsul documentelor mențiuni privind cauzele decesului, ora și locul în care decesul a avut loc. Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Poliţia Capitalei, au fost puse în aplicare 13 mandate de percheziţie domiciliară şi şapte mandate de aducere, persoanele vizate fiind conduse la audieri, pentru continuarea cercetărilor. În urma activităţilor desfăşurate, patru persoane au fost reţinute, urmând a fi prezentate magistraţilor cu propunere legală. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Percheziţiile au fost efectuate de poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Întreaga acţiune a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale - Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Virgil Popescu: Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro
Politică

Virgil Popescu: Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro

Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la Prima TV. Virgil Popescu a fost întrebat la emisiunea Insider Politic, despre acuzaţiile din partea senatorului PSD Daniel Zamfir potrivit cărora doreşte închiderea minelor şi mii de oameni ar rămâne fără slujbe. Complexul Hunedoara: datorii de 1,5 miliarde euro în șapte ani „În Valea Jiului, Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în 2012, prin comasări, termocentrale cu mine cu tot. S-a plecat de la zero datorii. În 2019, în noiembrie, când am ajuns ministru şi guvernul PNL minoritar a preluat guvernarea, s-a pronunţat falimentul cu datorii de şase miliarde şi jumătate de lei. Deci era vorba de un miliard şi jumătate de euro la data respectivă, deci de la zero la un miliard jumătate de euro. (…) A venit imediat decizia Comisiei Europene de returnare a unui ajutor de stat acordat ilegal în 2018. Am spus public de la tribuna Parlamentului, pentru că ministrul Finanţelor de la acea vreme a refuzat să acorde ajutorul de stat în timp Complexului Energetic Hunedoara pentru achiziţia certificatelor de CO2 şi l-a semnat în august. Practic, ajutorul de stat nu şi-a mai atins scopul şi certificatele CO2 nu au mai fost achiziţionate. Asta a presupus intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara. În perioada de încă un an, cât a funcţionat, termocentrala de la Mintia a mai produs pagube de 600 de milioane de euro până când Ministerul Mediului ne-a somat că nu are autorizaţie de mediu, că suntem în infringement şi suntem trimişi la Curtea Europeană de Justiţie pentru că ţinem termocentrala de la Mintia deschisă. De aceea a fost închisă această termocentrală”, a explicat ministrul Energiei. Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro El a explicat şi situaţia Complexului Energetic Oltenia. “Complexul Energetic Oltenia, în 2012, a plecat de la zero datorii. În 2017 raportează, chipurile, primul profit, primul profit care, de fapt, nu este profit, este pierdere pentru că nu şi-a înregistrat costul certificatelor de CO2. În 2020 rămâne raportul Corpului de Control al ministrului, descoperirea unui prejudiciu de 680 de milioane de lei, rămâne hotărârea de instanţă definitivă, pagubă de 680 de milioane de lei. Iar în decembrie 2019 ne atenţionează Complexul Energetic Oltenia că nu au bani să cumpere certificatele de CO2 şi că este risc iminent de faliment”, a precizat ministrul Energiei, citat de news.ro. Guvernele PNL au dat 500 milioane euro El a explicat ce a făcut atunci Guvernului PNL. “Automat, în ianuarie, Ordonanţă de urgenţă, ajutor de salvare de 250 de milioane de euro pentru Complexul Energetic Oltenia, ca să nu mai se întâmple ce s-a întâmplat cu Hunedoara pentru achiziţia certificate de CO2, cu posibilitate că dacă nu plăteşte în 6 luni şi ştiam de la început că nu poate să plătească în 6 luni, discutăm cu Comisia şi îl transformăm în ajutor de restructurare. Asta am făcut, am transformat în ajutor de restructurare. Numai că a venit anul 2021. Nu s-au terminat negocierile cu Comisia Europeană. Era nevoie de cumpărare din nou de certificate de CO2. Piaţa din 2020 şi 2021 nu permitea ca să vândă ca acum Complexul Energetic Oltenia. Deci costul certificatului de CO2 ducea preţul energiei pe cărbune foarte sus. Deci statul a trebuit să mai dea încă 240 de milioane până s-a aprobat ajutorul de restructurare. Deci am dat 500 de milioane în doi ani de zile. S-a aprobat ajutorul de restructurare în ianuarie 2022, în care spunea încă 500 de milioane pentru certificatele de CO2”, a mai afirmat ministrul Energiei. El a subliniat că pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia Guvernul a plătit un miliard de euro. CEO va produce energie pe cărbune, gaze și fotovoltaic “Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, apropo că vrem să le închidem, am plătit de la bugetul de stat toate guvernele, inclusiv guvernul acesta, PNL, PSD, un miliard de euro. Imediat după aprobarea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia erau pregătite proiectele pentru a accesa încă un miliard de euro din fondul de modernizare. S-au depus proiectele, s-au aprobat proiectele, deci avem şi un miliard de euro ca să înlocuim cărbunele cu 1325 de megawaţi pe gaz şi 740 de megawaţi fotovoltaic. Deci, practic transformăm până în 2026 Oltenia dintr-una eminamente pe cărbune, în gaz, cărbune şi fotovoltaic. Oamenii îşi vor păstra locul de muncă”, a mai afirmat Virgil Popescu. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Legea decarbonării, jalon PNRR El a explicat că în PNRR nu este trecut decât planul de restructurare pentru care guvernele au dat un miliard de euro. “Minciuna prin omisiune este că în PNRR nu spune nimica vizavi de ce se va face, ci se reportează, se ia planul de restructurare al Oltenia, care este aprobat şi este trecut ca jalon în PNRR. Altceva nu este trecut în PNRR decât planul de restructurare prin care guvernele au dat deja un miliard de euro ca să o salveze şi s-a angajat la nişte restructurări şi nimeni nu închide nicio termocentrală în această perioadă, iar prin legea decarbonării, care tot este jalon în PNRR, spunem că toate termocentralele care ar trebui să fie închise trec în rezervă tehnică şi pot fi folosite la cererea transportatorului de sistem, adică a lui Transelectrica, de câte ori este nevoie. Şi este nevoie în această perioadă”, a mai transmis ministrul Energiei.

Stenograme Antena 3: Ciucă, atacat puternic în PNL după ce a anunțat că el și „Marcel” au discutat ca pensiile să crească cu doar 6,2%
Politică

Stenograme Antena 3: Ciucă, atacat puternic în PNL după ce a anunțat că el și „Marcel” au discutat ca pensiile să crească cu doar 6,2%

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a fost atacat puternic în PNL după ce a anunțat că el și „Marcel” au discutat ca pensiile să crească cu doar 6,2%, arată stenogramele publicate de Antena 3. Personajul „Marcel” este, probabil, președintele PSD, Marcel Ciolacu. „Am discutat cu Marcel și consider că pensiile ar trebui să crească cu 6,2% pentru toți și apoi, progresiv, în funcție de venit, să dăm ajutoare astfel încât anvelopa totală să fie de 15%”, ar fi spus Ciucă într-o ședință a cărei dată nu este precizată. Citește și: Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE. Măsura, inexplicabilă, fiindcă Ungaria a blocat sancțiunile europene împotriva șefului bisericii ortodoxe ruse Ciucă, atacat puternic în PNL Însă stenograma arată că lideri din diferite tabere ale PNL s-au revoltat: Alina Gorghiu: Nu mi se pare corect ca noi să ieșim și să spunem 15%, așa cum a spus și domnul președinte, și pentru că spune Marcel (ironic, n.red.).... Poate că data viitoare când vă întâlniți ne anunțați și pe noi. Rareș Bogdan: Până acum PSD a ieșit cu 10%, acum vorbim de 6,2%? Noi am spus că susținem 15%! Nu e treaba noastră, e treaba ministrului de Finanțe să găsească bani! Dan Motreanu: 15% transpus în buzunar nici nu e 15%, oricum! Nu acoperă inflația în întregime! Raluca Turcan: Majorarea pensiilor care să acopere în integralitate rata inflației nu este numai o obligație morală, ci și una legală! O majorare cu 15% a punctului de pensie este posibilă bugetar în anul 2023. Ne încadrăm fără probleme și în deficitul bugetar asumat, precum și în plafonul de 9,4% din PIB, despre care tot se vaită ministrul Muncii. Adrian Cozma: Nu suntem de acord cu așa ceva! Să fie 15% pentru toată lumea! De două luni mă duc la TV și spun 15%. Ce sunt? Papagal? Florin Cîțu: Se pare că Marcel, cum spuneți dumneavoastră, a găsit bani să nu mai majoreze impozitele pe clădiri cu 50%, dar bani pentru contractele part-time nu a mai găsit Marcel. Discuția a fost închisă de secretarul general, Lucian Bode, care a spus: „Să îl lăsăm pe domnul președinte să se conecteze și să răspundă”.

Rectificare bugetară: Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne
Politică

Rectificare bugetară: Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne

Proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară arată că Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne. Sume impresionante s-au tăiat și de la ministerul care gestionează proiectele europene, MIPE, și de la Transporturi. Guvernul a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne În total, și la Interne s-a tăiat bugetul, după această rectificare, dar s-au majorat substanțial sumele pentru pensiile speciale. La ministerul Apărării, s-a redus alocarea pentru pensiile speciale, cu 105 milioane de lei. „S-au asigurat fondurile necesare pentru plata drepturilor de asistență socială (+299,0 milioane lei)”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență, arătând modificările la bugetul Internelor. Pensiile speciale ale foștilor angajați ai Internelor - inclusiv fosta Securitate - se plătesc de la capitolul „asistență socială”. În schimb, la Sănătate bugetul s-a redus cu peste un miliard de lei, iar la Educație cu 80 de milioane de lei. Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei.

ANALIZĂ Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat
Politică

ANALIZĂ Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat

Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat. Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Comisia Europeană a făcut, miercuri, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare. Avantajele intrării în Schengen „Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a susținut, acum o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu. El nu a oferit însă date care să arate pe ce se bazează estimarea sa. Într-adevăr, România ar deveni mai atractivă pentru investiții străine, dacă ar dispărea controalele la granița cu Ungaria. Printre motivele pentru care Ungaria a atras o investiție Mercedes, în 2011, și una BMW, în 2018, s-a aflat și faptul că această țară este în spațiul Schengen. În plus: turiștii din spațiul UE ar intra mai ușor în țară. Croatia, care urmează să intre în Schengen, va beneficia substanțial de acest avantaj, mai ales în condițiile în care mulți germani sau austrieci vin cu mașina, vara, pe litoralul croat. pentru cetățenii români care circulă spre spațiul Schengen sau vin de acolo - 22 de state din UE plus Islanda, Elveția, Lichtenstein și Norvegia - nu va mai fi nevoie de controale la frontieră. se desființează punctele de trecere a frontierei spre Ungaria - opt puncte de frontieră, plus trei pentru lucrători transfrontalieri - și 14 spre Bulgaria. Nu se știe însă câte persoane lucrează la aceste puncte de frontieră și care va fi situația lor. mărfurile vor tranzita spre Vest mult mai repede, fără timpi de așteptare la graniță. Teoretic, portul Constanța va fi mai atractiv, dar această situație este îngreunată de situația drumurilor și căilor ferate din România. Din acest motiv, Ungaria folosește porturi de la Marea Adriatică sau Hamburg. Trecerea frontierei dinspre Moldova și Ucraina, mai grea În schimb, România va trebui să-și securizeze granița de est și, probabil, ar putea crește timpii de așteptare la trecerea graniței din Moldova spre România. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv În plus, durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini s-ar putea modifica de la 120 - 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 - 480 de zile.

Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a unui suspect de trafic de minori. Decizia este definitivă
Politică

Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a unui suspect de trafic de minori. Decizia este definitivă

Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a unui suspect de trafic de minori. Decizia este definitivă. Astfel, completul de judecată a desfiinţat hotărârea Tribunalului Iaşi de a-l trimite pe Morel Bolea, fondatorul Asociaţiei Kasta Morrely, în arest pentru 30 de zile. Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a unui suspect de trafic de minori „Respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului Morel Bolea, formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Serviciul Teritorial Iaşi. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză", se precizează în încheierea de şedinţă postată pe site-ul Curţii de Apel Iaşi. Fondator al Asociaţiei Kasta Morelli, Morel Bolea a fost arestat pe 10 noiembrie, pentru 30 de zile, la propunerea DIICOT, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunii de trafic de minori. Patron al unei agenţii de modelling, Morel Bolea a fost reţinut iniţial pentru 24 de ore în urma a cinci percheziţii efectuate pe 9 noiembrie de procurorii DIICOT Iaşi şi cei de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi. Conform DIICOT, în momentul efectuării percheziţiei domiciliare, bărbatul se afla în imobil împreună cu alte 11 persoane de sex feminin. Suspectul, asociat cu Primăria Iași "În urma celor cinci percheziţii domiciliare efectuate, organele de cercetare penală au identificat şi ridicat sumele de 49.000 de euro, 51.000 de lei şi 3.000 de dolari, 24 de telefoane mobile, 13 laptopuri, 19 carduri USB şi 9 hard disk-uri externe, precum şi înscrisuri şi alte documente de interes în cauză. În cursul acestei zile a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Iaşi cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile. Activităţile judiciare au fost efectuate împreună cu BCCO Iaşi. Activităţile au beneficiat de sprijinul unei organizaţii nonguvernamentale, specializată în prevenirea şi combaterea traficului de persoane", se menţionează într-un comunicat al DIICOT Iaşi. Conform aceleiaşi surse, persoanele vătămate au beneficiat de consiliere psihologică, precum şi de toate drepturile şi măsurile de protecţie prevăzute de Codul de procedură penală. Citește și: Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor – surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%” Cunoscut în lumea mondenă a Iaşiului, Morel Bolea coordonează activitatea a două asociaţii, EuroDemos şi Kasta Morrely. Ambele asociaţii au beneficiat constant de finanţări din partea Primăriei Iaşi, prima pentru organizarea unor dezbateri asupra drepturilor omului, simpozioane sau concursuri, iar a doua, pentru organizarea anuală a unui festival de modă. O rețea care a acționat cel puțin 16 ani „În cauză, s-a reţinut faptul că, în perioada 2000-2016, mai multe persoane vătămate, minore la data comiterii faptelor, ar fi fost recrutate prin intermediul unei organizaţii neguvernamentale şi a unei agenţii de modelling, înfiinţate în municipiului Iaşi, acestea fiind ulterior exploatate sexual, prin constrângere psihică (manipulare şi abuz emoţional). Până la acest moment, în urma cercetărilor, au fost identificate cinci persoane vătămate. Persoanele vătămate au beneficiat de consiliere psihologică, precum şi de toate drepturile şi măsurile de protecţie prevăzute de Codul de Procedură Penală”, au comunicat procurorii DIICOT, după primele cercetări.

Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor - surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%”
Politică

Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor - surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%”

Pensiile vor crește doar cu 10%, dar cei cu pensii mici vor primi diferite forme de ajutor, arată datele prezentate de Antena 3, care susține că a văzut „pachetul de criză” pregătit de Guvern. Astfel, potrivit datelor acestui post, un pensionar cu doar 1.200 de lei pensie ar putea ajunge la 4.000 de lei, în ianuarie 2023. Însă, în februarie, acest ajutor va fi întrerupt. Pensiile vor crește doar cu 10% În ianuarie, cei cu pensii de 1.200 de lei vor beneficia de majorarea de 10%, 250 de lei pe cardul de alimente, 5-600 de lei pentru factori și un „ajutor” de 1.830 de lei. Același sistem ar fi și pentru cei cu pensii de 2.000 de lei, dar ajutorul scade la 900 de lei - însă, în total, tot circa 4.000 de lei ar primi de la stat. Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că în Coaliţie s-a ajuns la un acord ca mărirea pensiilor să fie mai consistentă față de estimările inițiale ale PSD, de doar 10-11%. Impactul bugetar va fi de 15 miliarde lei. „Am ajuns de acord ca anvelopa pentru pensii este de 15%, respectiv minimum 15 miliarde lei. Din acestea, o sumă pe care o să o convenim în coaliţie va merge pe mărirea punctului de pensie, pentru că nu e voie să măreşti diferenţiat - am văzut ştiri că Ciucă îl contrazice pe Ciolacu, nu, domnule, vorbim aceeaşi limbă - şi o sumă care va veni one off pentru cei cu venituri mici astfel încât aceste decalaje, pe o perioadă clară, până când va veni legea pensiilor, să încercăm să le echilibrăm", a explicat Ciolacu, la România Tv. Citește și: Gradul de digitalizare al administrației publice centrale din România: 21%, la finalul anului 2020 – ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja

Gradul de digitalizare al administrației publice centrale din România: 21%, la finalul anului 2020 - ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja
Politică

Gradul de digitalizare al administrației publice centrale din România: 21%, la finalul anului 2020 - ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja

Gradul de digitalizare al administrației publice din România era de 21%, la finalul anului 2020, arată ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, într-un răspuns la o interpelare. O anexă la documentul citat de Buruduja arată că sunt activități, precum solicitări ale persoanelor cu dizabilități în vederea obținerii drepturilor sociale, unde digitalizarea este inexistentă. Gradul de digitalizare al administrației: 21% Ministrul PNL al Digitalizării citează „Raportul digitalizării administratiei publice centrale din România”, elaborat de autoritatea pentru digitalizare, ADR, aceasta fiind - potrivit lui Burduja - prima monitorizare a gradului de digitalizare. În raportul citat de Burduja se arată: „Gradul de digitalizare a statului român se afla la 21% încă din 2020. Datele centralizate de ADR reprezintă un raport al situației digitalizării administrației publice centrale din România. Datele cuprinse în această primă radiografie au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2021 și sunt valabile pentru anul 2020, punctul de pornire al monitorizării. Până în anul 2030, gradul de digitalizare a statului român trebuie să ajungă la 100%, conform Busolei Digitale - strategia în domeniul digitalizării a Uniunii Europene”. Citește și: Jurnal medical: Scăderea numărului de spermatozoizi se accelerează la nivel mondial și amenință viitorul omenirii În anexa publicată de ADR se arată, de exemplu, că doar 2,5% din cererile de pensionare și recalculare a pensiilor se depun on-line. Zero solicitări ale persoanelor cu dizabilități îm vederea obținerii drepturilor sociale au fost procesate electronic. La fel, în cazul indemnizațiilor de creștere a copilului. Obținerea permisului auto sau înmatriculări: zero procesări on-line. Nașteri, căsătorii, divorț, decese, eliberare pașaport sau act de identitate - nici o procesare electronică. În noiembrie, Sebastian Burduja spunea: „În următorul an de zile, România va face un adevărat salt din perspectiva serviciilor publice digitale”.

DNA cere parlamentarilor să aprobe o percheziție informatică la Daniel Tudorache, deputat și fost primar PSD al Sectorului 1
Politică

DNA cere parlamentarilor să aprobe o percheziție informatică la Daniel Tudorache, deputat și fost primar PSD al Sectorului 1

DNA cere parlamentarilor să aprobe o percheziție informatică la Daniel Tudorache, deputat și fost primar PSD al Sectorului 1. Prejudiciul în acest dosar este estimat la 67 de milioane de lei. În campania electorală, PSD susținea că nu va permite intrarea lui Tudorache în Parlament, după ce acesta a fost pus sub acuzare de DNA. „“Mi-a spus: «mi se pare corect ca eu să mă autosuspend din partid până voi termina toate problemele cu justiţia». Acest lucru implică şi că nu va fi validat ca membru în Parlamentul României”, declara Marcel Ciolacu. Ulterior alegerilor, mandatul acestuia a fost validat. DNA cere o percheziție informatică la Daniel Tudorache Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Direcţia Naţională Anticorupţoe, procurorul şef al DNA Crin Bologa a iniţiat procedura necesară în vederea încuviinţării, de către Camera Deputaţilor, a unei percheziţii informatice în dosarul penal privindu-l pe Daniel Tudorache, în prezent deputat în Parlamentul României, suspect de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave. ”Concret, procurorul şef al DNA a transmis procurorului general al PÎCCJ referatul şi dosarul penal întocmite de procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru a fi înaintate ministrului Justiţiei, astfel încât acesta să solicite Camerei Deputaţilor, în baza art. 72 din Constituţia României, art. 23 alin. 1 si art. 24 din Legea 96/2006 republicată, privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, art. 222 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, încuviinţarea percheziţiei informatice faţă de persoana menţionată care are calitatea de suspect în dosar”, se arată în comunicatul citat de news.ro. Un număr de 56 de persoane, între care Marian Vanghelie, fost consilier local în Sectorul 5, Daniel Tudorache, fost primar al Sectorului 1, şi alţi funcţionari, sunt urmărite penal de DNA în dosarul care vizează achiziţii nelegale, supraevaluate, ale unor tablete pentru elevi şi produse necesare în timpul pandemiei de COVID-19, precum nebulizatoare de decontaminare şi termoscannere. Citește și: Jurnal medical: Scăderea numărului de spermatozoizi se accelerează la nivel mondial și amenință viitorul omenirii Procurorii susţin că Vanghelie ar fi constituit gruparea care a acţionat în anul 2020, pentru a influenţa derularea achiziţiilor efectuate de instituţiile publice aflate în subordinea consiliilor locale Sector 1 si 5. Astfel, membrii grupării ar fi obţinut foloase necuvenite de peste 67 de milioane de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră