sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4122 articole
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Lui Bădălău i se cere demisia (sursa: Inquam Photos/Sabin Cîrstoveanu)
Politică

Lui Bădălău i se cere demisia

Lui Bădălău i se cere demisia. PSD îi solicită lui Niculae Bădălău să îşi dea demisia din funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, după ce acesta a fost reţinut de DNA pentru 24 de ore într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă. Lui Bădălău i se cere demisia "PSD consideră că în contextul în care DNA a început o anchetă penală şi a dispus reţinerea domnului Niculae Bădălău, acesta nu îşi mai poate continua activitatea la Curtea de Conturi a României. Prezenţa sa în această funcţie ar afecta grav credibilitatea instituţiei. De aceea, demisia sa ar reprezenta cea mai bună cale pentru protejarea imaginii unei instituţii fundamentale a statului român", se arată într-un comunicat de presă al PSD remis luni. Fostul senator PSD Niculae Bădălău a fost reţinut duminică seara de DNA, pentru 24 de ore, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu un contract în valoare de peste 7 milioane lei. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de duminică, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă.

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 Foto: Poliția română
Politică

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017

Punctul de amendă rămâne înghețat la nivelul din 2017, deși România este pe primul loc în UE la decese în accidente rutiere, arată Asociația Pro Infrastructură. Punctul de amendă ar trebui să fie 10% din salariul minim brut pe economie, iar acesta a crescut constant, urmând să ajungă la 3.000 de lei pe lună în 2023. Menținerea valorii de 145 de lei pentru punctul de amendă, la nivelul din 2017, a fost anunțată de ministerul de Finanțe. Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 „Bizoneală ieftină în continuare în Țara lui Papură Vodă! Miercuri, Finanțele au anunțat că punctul de amendă rămâne înghețat și în 2023 la 145 de lei, încremenit în timp de la începutul lui 2017 chiar dacă, teoretic, el este 10% din salariul minim brut pe economie. La salariul minim brut actual, ar trebui să fie 255 lei, iar dacă acesta ar sări la 3000 lei de la 1 ianuarie 2023, punctul de amendă ar trebui să fie 300 lei. Să ne mai mirăm că vreo 2000 de oameni mor anual pe drumurile noastre? Că suntem primii în Europa la acest capitol? Infrastructura rutieră proastă și șoferii inconștienți ne vor ține în top și în 2023. Politicienii fără scrupule și conștiință, dar cu girofar albastru și mari iubitori de voturi, cu larga participare a Poliției Române care ridică din umeri, ascund în continuare coasa după fiecare curbă mai periculoasă. În van URLĂM de ani de zile să se ia măsuri nepopulare, dar necesare: creșterea amenzilor, pușcărie pentru faptele grave (precum intrarea intenționată pe contrasens pe drumurile cu parapet median), radare fixe și, bineînțeles, creșterea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere (de la 2+1 alternativ pe DN2 și până la separarea sensurilor pe bretelele bidirecționale în nodurile de autostradă). Degeaba. Soluțiile de bun simț, logice, simple și eficiente pe care le cerem obsesiv de ani de zile stau la sertar și sunt tergiversate din motive stupide. Iar pe drum tronează nesimțirea, ilogica, bizoneala și moartea. Somn ușor, România!”, a scris, pe Facebook, această asociație. „Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022, 1.45 de lei”, a precizat Adrian Câciu, la Digi24. În plus, amenzile de circulație luate în România pot fi reduse cu 50% dacă sunt plătite într-un interval de 15 zile. România, pe primul loc în UE Cu 92 de decese la un milion de locuitori, în 2021, România este pe primul loc în UE la capitolul morți în accidente rutiere, arată datele publicate recent de Comisia Europeană. În România, numărul deceselor din accidente rutiere a crescut cu 7% în 2021 față de 2020. În perioada 1 ianuarie – 30 august 2022, în toată țara, au fost înregistrate 2.878 de accidente, soldate cu decesul a 1.029 de persoane și rănirea gravă a altor 2.258. Citește și: Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO – nepopulară Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, au fost înregistrate cu 253 mai puține accidente (-8%), cu 88 mai puține persoane decedate (-7,9%) și cu 185 mai puține persoane rănite grav (-7,6%) .

Oradea atrage încă o investiție străină majoră Foto: Facebook Florin Birta
Politică

Oradea atrage încă o investiție străină majoră

Oradea atrage încă o investiție străină majoră: o fabrică de sticlă termoizolantă, în valoare de 50 de milioane de euro, ridicată de polonezii de la Press Glass. Este a treia investiție importantă din acest an, după cele ale Stihl (125 milioane de euro) și Nokian Tyres (650 milioane euro). Cifra de afaceri totală a celor 29.000 de firme înregistrate în judeţul Bihor a ajuns în 2021 la 46,1 mld. lei (9,4 mld. euro), cu 21% mai mare faţă de 2019. Oradea atrage încă o investiție străină majoră „Firma poloneză Press Glass intenționează să investească în Oradea aproximativ 50 milioane euro pe o suprafață de 8 hectare de teren”, a anunțat primarul Florin Birta, în cadrul unei conferințe de presă, citat de ebihoreanul. Potrivit edilului, compania poloneză va investi 20 de milioane euro în amenajarea spațiului de producție și 30 milioane euro în echipamente. „Compania preconizează începerea producției în Oradea în trei ani urmând a genera peste 200 locuri de muncă”, a spus Birta. Viitoarea facilitate de producție va fi amenajată în Parcul Industrial Eurobusiness IV din strada Corneliu Baba, pe un amplasament achiziționat în luna august de municipalitatea orădeană de la Parohia ortodoxă Nufărul. Municipalitatea orădeană a cumpărat atunci 27 de hectare de teren în vecinătatea Parcului Industrial IV, cu 5 milioane euro, pentru a putea oferi noi amplasamente potențialilor investitori. Contractul privind investiţia a fost aprobat în 24 noiembrie de către Consiliul Local Oradea. Press Glass activează în domeniul fabricării de produse finite precum prelucrarea şi fasonarea sticlei plate. Compania a devenit cel mai mare producător european de sticlă plată prelucrată pentru industria construcţiilor. Citește și: VIDEO China construiește rapid un lagăr pentru 80.000 de persoane cu covid. Plus: televiziunile ar blura fețele telespectatorilor la World Cup, ca să nu se vadă că nu poartă mască Politica de investiţii a municipiului Oradea a început în 2008, odată cu deschiderea primului parc industrial pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar acum cele patru parcuri industriale au ajuns la 250 ha.

Supraimpozitarea va duce la falimente și blocarea investițiilor Foto: Facebook RWEA
Politică

Supraimpozitarea duce falimente și blocarea investițiilor

Companiile care produc energie regenerabilă susțin că supraimpozitarea votată recent de Camera Deputaților va duce la falimente și blocarea investițiilor. Acelea;i probleme au fost semnalate de companiile din energie în 2018, când guvernarea a emis OUG 114/2018. „Dacă nu era acea ordonanţă 114, nu se blocau investiţiile atât în energie electrică şi gaze naturale. Asta a fost efectul pervers al Ordonanţei 114”, a spus, acum șase zile ministrul Energiei, Virgil Popescu. Supraimpozitarea va duce la falimente și blocarea investițiilor Un comunicat al RWEA - Asociaţia Română pentru Energie Eoliană - și PATRES - Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania, reprezentând producători de energie regenerabilă din toate sursele (apă, vânt, soare, biomasă) - arată cum s-a modificat radical modul de calcul al supraimpozitării pentru producătorii de energie regenerabilă. „Dacă până acum în formula de calcul erau recunoscute şi cheltuielile cu achiziţia de energie necesară pentru onorarea contractelor atunci când sursă de energie nu este disponibilă (când nu bate vântul, când gradul de însorire este redus), în formulă nouă adoptată de Parlament, aceste cheltuieli nu mai sunt recunoscute. Mai mult decât atât, cheltuielile cu dezechilibrele vor fi recunoscute doar în procent de maximum 5% din valoarea energiei electrice vândute, în condiţiile în care standardul în industrie arată dezechilibre înregistrate de centralele eoliene de circa 40%, respectiv 25% în cazul centralelor solare”, explică cele două organizații patronale. Citește și: FOTO NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin. Pe hartă, Moscova și Sankt Petersburg strălucesc în noapte Care vor fi consecințele, potrivit celor două organizații: „Dacă se supraimpozitează veniturile fără a se ţine cont de cheltuieli, aceştia vor intra automat pe pierderi” „Cum să atragi noi investitori, cu astfel de măsuri distructive?!” „Discutăm despre supraimpozitarea pierderii” „Criză energetică este dată de lipsa de capacităţi de producţie care să acopere întreg consumul, România fiind stat net importator de energie de câţiva ani în lipsa unor investiţii noi. NU energia regenerabilă este responsabilă pentru creşterile de preţuri pe pieţele spot, dar şi angro din România. De-facto, energia regenerabilă, atunci când este disponibilă, ajută la calmarea şi reducerea preţului, iar România, dacă ar fi avut la acest moment o capacitate mult mai mare instalată în regenerabile, ar fi avut un preţ mai mic şi un nivel mai ridicat de securitate energetică”, mai arată cele două asociații patronale.

Adrian Chesnoiu, inculpat de DNA, reales în funcţia de vicepreşedinte al PSD Olt
Politică

Chesnoiu, inculpat DNA, reales vicepreşedinte PSD Olt

Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, inculpat de DNA pentru că a intervenit pentru ca anumite persoane să fie angajate în direcţii judeţene, a fost reales în funcţia de vicepreşedinte al PSD Olt. El s-a lăudat pe Facebook cu acest succes și a publicat o fotografie în care se află în spatele Gabrielei Firea și nu departe de Marcel Ciolacu. Citește și: Două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși. Acum o lună, Kovesi arăta că nu sunt anchete în vămi. Vămile, controlate de PSD Foto: Facebook Chesnoiu, inculpat de DNA, reales vicepreşedinte al PSD Olt „Realegerea mea în funcția de vicepreședinte al PSD Olt mă onorează și mă bucură deopotrivă, oferindu-mi șansa să fiu parte în proiectul de dezvoltare a comunității noastre. Continuăm să ducem mai departe inițiativele bune începute în Olt și ne păstrăm unitatea prin dragostea pentru județul nostru și locuitorii săi. Alegerile conducerii PSD Olt au confirmat încrederea în liderii care au condus în ultimii ani destinele județului nostru”, a scris Chesnoiu, pe Facebook. În 26 octombrie, DNA a anunţat că fostul ministru PSD al Agriculturii Adrian Chesnoiu - actual deputat - a fost inculpat de DNA în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu și instigare la permiterea accesului unei persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în dosarul în care este acuzat că a trucat un concurs de angajare în minister. Plenul Camerei Deputaţilor a avizat, în 28 iunie, cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Adrian Chesnoiu. Reuniunea PSD Olt Foto: Facebook Adrian Chesnoiu Filiala PSD din Olt, unde Chesnoiu a fost ales vicepreședinte, este considerată fieful lui Paul Stănescu, secretar general al PSD și aliat cu Gabriela Firea, în interiorul formațiunii conduse de Ciolacu.

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Foto: Infoprut.ro/ Grifor
Politică

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut

România și Republica Moldova vor construi trei noi poduri peste Prut, a anunțat, pe Facebook, Lilia Dabija, secretar general al ministerului Infrastructurii de la Chișinău. Alte șase poduri ar urma să fie reabilitate. Însă ea nu a precizat sursa de finanțare pentru aceste investiții. Noile proiecte ar urma să fie gata în 2026, a susținut Dabija. Mold Street scria, în aprilie 2022, că în 30 de ani doar un pod a fost reabilitat, cel care face legătura de la Giugiulești la Galați, iar reparațiile au costat doar 1,8 milioane de euro. Ele au fost achitate integral de România. România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Podurile noi vor fi construite la Costești – Stânca; Leova – Bumbăta și Leca – Fălciu. Vor fi reabilitate podurile de la Ungheni (RO) – Ungheni (RM), Leușeni – Albița, Sculeni (RO) – Sculeni (RM), Cahul – Oancea. „În privința construcției Autostrăzii Unirii, am informat colegii din România despre demersul RM, prezentat Comisiei Europene referitor la modificarea hărții rețelelor Trans Europene de Transport TEN-T, prin includerea în Rețea a Autostrăzii A8 Târgul Mureș – Iași – Ungheni, acesta fiind și punctul de conexiune a Republicii Moldova la rețeaua de Autostrăzi a Uniunii Europene, pînă la Chișinău și în continuare până la Odessa (Ucraina)”, a mai scris, pe Facebook, demnitarul din Republica Moldova. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul În perioada interbelică erau 27 de poduri peste Prut, care făceau legătura cu Basarabia. În 2014, mai erau nouă poduri: şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu şi Giurgiuleşti-Galaţi).

România continuă să coboare pe scara inovaţiei Foto: Facebook
Politică

România continuă să coboare pe scara inovaţiei

România continuă să coboare pe scara inovaţiei şi se află spre finalul clasamentului în Europa, arată cel mai recent Index Global al Inovării - GII 2022. Chiar şi Bulgaria este cu 14 locuri înaintea noastră în indicele global. România continuă să coboare pe scara inovaţiei "Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a activităţii de cercetare-dezvoltare în România în 2022. Cheltuielile în domeniu reprezintă 0,48% din PIB, din care 0,29% s-au dus către sectorul privat şi 0,19% către cel public. Numărul angajaţilor din sectorul de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,8% faţă de anul 2021, ajungând la 47.011 persoane. Însă creşterea s-a datorat angajărilor făcute de sectorul privat, în timp ce personalul din sectorul public şi din învăţământul superior a scăzut", se menţionează într-un comunicat al platformei eToro. Potrivit analizei, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanţată în proporţie de 51,8% de către companii şi doar 31,6% din fonduri publice, inclusiv cele destinate universităţilor. "Deşi la prima vedere creşterea activităţii de cercetare şi dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării ţara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediţie a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene", susţin autorii cercetării. Indicele este publicat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. Ultimii în Europa de Est Cercetarea mai arată că acesta este un rezultat surprinzător pentru o ţară cu o comunitate IT puternică şi cu politici menite să sprijine acest sector. "Chiar şi investitorii români favorizează tehnologia în detrimentul altor industrii, după cum arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Mai mult de două treimi dintre investitorii chestionaţi au în portofoliu acţiuni sau alte active legate de sectorul tehnologic", se mai precizează în comunicat. Conform GII 2022, România se află în urma tuturor economiilor comparabile din regiunea noastră. Cehia se află pe locul 30, Slovenia pe 33, Ungaria pe 34, Bulgaria pe 35, Polonia pe 38 şi Slovacia pe 46. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” Punctul cel mai slab: instituțiile românești "Economii mai mici, precum Republica Moldova, se află în urma noastră, pe locul 56. Raportul scoate în evidenţă punctele slabe ale României, cele mai mari fiind instituţiile româneşti, mai ales în ceea ce priveşte politicile legate de mediul de afaceri. Alte puncte slabe sunt legate de sofisticarea pieţei, referindu-se la creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB şi valoarea investiţiilor făcute prin capital de risc. Suntem foarte slabi şi în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor din PIB pentru educaţie. Avem şi puncte tari, cele mai bune fiind legate de nivelul de cunoştinţe şi de rezultatele obţinute de sectorul tehnologiei şi infrastructura IT&C", mai arată studiul. Liderii mondiali în materie de inovare, conform indicelui, sunt, în ordine: Elveţia, Statele Unite şi Suedia. Marea Britanie se află pe locul patru, urmată de Olanda şi Coreea de Sud. Germania, cea mai mare economie europeană, se află pe locul 8, China pe locul 11, urmată de Franţa pe locul 12.

Ciolacu s-a întâlnit cu adversarul Maiei Sandu, primarul Ion Ceban Foto: Facebook Ion Ceban
Politică

Ciolacu s-a întâlnit adversarul Maiei Sandu, Ion Ceban

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit, la Chișinău, cu adversarul Maiei Sandu, primarul Capitalei Republicii Molodva, Ion Ceban. Întâlnirea a fost dezvăluită de Ceban, pe pagina sa de Facebook. La aceste discuții, Ciolacu a fost însoțit de Vasile Dîncu, recent forțat să demisioneze din funcția de ministru al Apărării după ce declarațiile sale au preluat mesajele Moscovei privind pacea din Ucraina. Partidul înființat relativ recent de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus, se arată în comunicatul Departamentului Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii, din 26 octombrie. Potrivit autorităților americane, după eșecurile de a influența alegerile din R. Moldova din 2020 și 2021 și recunoscând pierderea sprijinului popular pentru vechea elită pro-rusă din Moldova, Kremlinul ar fi continuat să încerce să readucă un guvern pro-rus la putere. Astfel, echipa condusă de Igor Gudilin, tehnolog politic rus și fost ofițer FSB, care a fost în R. Moldova pentru a-l consilia în alegeri pe fostul președinte Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, „a oferit sprijin pentru un grup politic de opoziție – Mișcarea Alternativa Națională”. Ceban a mai făcut parte din partidul comunist și din cel socialist, ambele extrem de apropiate de Moscova. Ciolacu s-a întâlnit cu adversarul Maiei Sandu, primarul Ion Ceban Cu toate acestea, Ciolacu s-a întâlnit, duminică, cu președintele Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban. „Astăzi la Primăria Chișinău am avut o întrevedere cu Marcel CIOLACU, Președintele Camerei Deputaților din România și Preşedintele Partidului Social Democrat, care se află într-o vizită la Chișinău. Am discutat despre problemele actuale cu care ne confruntăm, dar și despre proiectele pe care le desfășurăm în Chișinău împreună cu România. Am primit asigurări că în continuare Chișinăul și locuitorii vor fi susținuți și vom realiza proiecte în comun. Am mulțumit pentru suport și pentru colaborarea frumoasă pe care o avem”, a scris Ceban. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” Marcel Ciolacu nu a postat nimic pe rețelele sociale depsre aceste discuții.

Nicușor Dan sesizează DNA pentru primele acordate de CSM București, inclusiv Gabrielei Szabo
Politică

Nicușor Dan sesizează DNA pentru CSM București

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, sesizează DNA pentru prime ilegale la CSM București: printre beneficiari, Gabriela Szabo, lider PSD și prietenă cu Gabi Firea. În iunie 2022, când Szabo a fot dată afară de la CSM București, senatorul PSD Robert Cazanciuc l-a atacat dur pe Nicușor Dan. Nicușor Dan sesizează DNA pentru CSM București Primarul Capitalei a arătat, azi, că o verificare a Corpului de Control a relevat că în anul 2018 CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei personalului administrativ, care nu avea dreptul la aceşti bani, fiind prime pentru câştigarea competiţiilor, destinate numai sportivilor şi colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuţi). Conform primarului general, o parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă. „Voi sesiza DNA pentru nereguli depistate la Clubul Sportiv Municipal (CSM Bucureşti) ca urmare a unei verificări a Corpului de Control care a vizat activitatea CSM în perioada 2017-2022. În anul 2018, CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei unor angajaţi care nu aveau dreptul la aceşti bani, mai exact personalului administrativ. Primele pentru câştigarea competiţiilor se puteau acorda potrivit legislaţiei în vigoare la acel moment numai sportivilor şi colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuţi). O parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă”, anunţă Nicuşor Dan într-o postare pe Facebook. Pierderi uriașe la clubul sportiv Conform primarului general, Corpul de Control a identificat şi un posibil conflict de interese generat de un contract încheiat de conducerea Clubului în 2018 cu o firmă cu care Gabriela Szabo a încheiat ulterior, în acelaşi an, un contract de cesiune de drepturi de autor. Pe lângă aceste probleme, s-a constatat şi că reorganizările succesive ale instituţiei, făcute în 2017-2019, au fost deficitare, neducând la o îmbunătăţire a activităţii. „Litigiile din perioada 2018-2022 au generat costuri de 2.928.065 de lei reprezentând cheltuieli cu avocaţii. La acestea se adaugă despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de 1.722.852 de lei (până la acest moment). De asemenea, nu s-a găsit o bază de date a numărului de sportivi, pe secţii şi pe vârste, astfel că toate cifrele furnizate către PMB pentru intervalul 2018-2022 au fost nişte aproximări nefundamentate. În plus, nu există o procedură cu privire la transferul sportivilor, cu privire la criteriile care trebuie avute în vedere în procesul de selectare a unui sportiv, la cum se aproximează valoarea unui sportiv, fapt care a dus de-a lungul vremii la pierderi financiare.”, adaugă primarul Capitalei. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” El anunţă că, în urma neregulilor administrative găsite, a fost sesizată comisia de disciplină şi au fost dispuse măsuri de remediere a situaţiei.

Percheziții la Jandarmeria Maramureș Foto: Facebook Jandarmeria Romana
Politică

Percheziții la Jandarmeria Maramureș

Percheziții ale poliției la Jandarmeria Maramureș, unde șeful unității, acuzat de abuz și hărțuire sexuală, scrie publicația locală ziarmm.ro. „ Deocamdată polițiștii maramureșeni nu au oferit mai multe detalii legate de acest subiect”, scrie această publicație. Percheziții la Jandarmeria Maramureș Însă, acum circa o lună, presa a relatat că o angajată a Jandarmeriei și-a acuzat șeful că a ar fi hărțuit-o sexual. Ea a făcut plangere penală. „M-am oprit și dânsul m-a prins cu forța de mijloc și de cap și a încercat să mă sărute cu forța. Bineînțeles, m-am apărat. M-am speriat foarte tare. Dânsul nu se aștepta la reacția mea. S-a dus în spatele biroului lui și a început să mă înjure, să mă amenințe că nu o să mă creadă nimeni. Că o să fie cuvântul meu împotriva cuvântului lui. Că pot să vorbesc cu oricine că oricum nu mă va crede nimeni. Eram în stare de șoc”, a relatat victima, potrivit Pro TV. Șeful instituţiei, Marcel Petru Floriştean, este acuzat de mai multe angajate de hărţuire sexuală, motiv pentru care patru dintre subordonate ar fi demisionat în ultima perioadă. Colonelul Floristeanu Marcel Foto: Jandarmeria Maramureș Colonelul Marcel Petru Florișteanu conduce Inspectoratul de Jandarmi Maramureș din 2014. El este născut în 1976, este căsătorit și are cinci copii. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie Subalterna acestuia a intrat în sistem în anul 2016. Însă, potrivit informațiilor din 13 octombrie, Florișteanu nu a fost suspendat din funcție după ce aceste acuzații au devenit publice.

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun
Politică

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un editorial în Politico în care arată că România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură acum 80% din energia Moldovei. Ea arată că moldovenii cheltuie 65% din venituri pentru plata facturilor la energie. Maia Sandu: România, vecinul nostru bun „Moldova caută să-și finanțeze achizițiile de gaz și electricitate din noi surse și să sprijine schemele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va ajuta la amortizarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazelor în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii vor cheltui probabil până la 65% din veniturile lor pe facturile la energie. Dacă putem lumina și încălzi casele din țara noastră, ne asigurăm că școlile și spitalele pot funcționa în continuare și roțile economiei continuă să se învârtă, aceasta ar însemna că moldovenii – alături de ucraineni – nu trebuie să caute refugiu în altă parte în Europa în sezonul rece care urmează”, a scris ea. Șeful statului moldovean explică și care sunt consecințele acestor prețuri uriașe: „Apropiații Rusiei și grupurile criminale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și a alimenta nemulțumirea. Ei speră să stimuleze tulburările politice. Folosind întregul spectru de amenințări hibride – inclusiv alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, dezinformare, apeluri la tulburări sociale și mită neascunsă – aceștia lucrează pentru a destabiliza guvernul, eroda democrația noastră și pune în pericol contribuția Moldovei la securitatea mai largă a Europei”. Maia Sandu a mai menționat că vulnerabilitatea Moldovei slăbește și rezistența Ucrainei, dar și stabilitatea pe întregul continent european. Moldova se vrea un hub regional pentru reconstrucția Ucrainei „Suntem cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și asigurăm securitatea celei de-a doua frontiere, ca lungime, după cea pe care o împarte cu Rusia. De-a lungul acestor 1.222 km, Moldova este în prima linie în lupta cu traficul de arme, droguri și oameni. (…) Europa și Ucraina au nevoie de o Moldovă puternică. Suficient de puternică ca să susțină Ucraina pe durata războiului. Să mențină pace și stabilitatea în regiune, să găzduiască refugiați și să devină un hub natural pentru reconstrucția sudului Ucrainei după război”, a explicat șeful statului moldovean. Șefa statului a făcut un apel la solidaritatea europenilor, arătând că Moldova este victima unei agresiuni hibride. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează „La fel cum Rusia nu poate fi lăsată să câștige în Ucraina, tehnicile sale hibride nu trebuie lăsate să învingă în Moldova. Noi ne vom face partea de angajamente în apărarea valorilor europene în pofida privărilor la care suntem supuși. Prețul este mare și noi suntem pregătiți să ducem greutatea. Însă nu o putem face singuri”, a conchis Sandu.

Primarul Astrid Fodor propune o creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie Foto: Facebook
Politică

Creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie

Primarul Sibiului, Astrid Fodor (Forumul Democrat al Germanilor din România, FDGR) propune o creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie, arată publicația locală Turnul Sfatului. Primăria are 1.400 de angajați, iar majorarea va intra în vigoare de la 1 decembrie. Impactul bugetar va fi, potrivit Turnul Sfatului, de aproape trei milioane de euro, ceea ce va duce fondul de salarii la 23,6 milioane de euro. Creştere cu 15% a salariilor angajaţilor din Primărie Cel mai mare salariu de bază, aferent gradației II, ar urma să fie cel alocat secretarului Primăriei (16.640 de lei lunar), în timp ce un director cu aceeași gradație va primi 13.476 de lei, lunar, salariu de bază. Un șef de birou sau oficiu, cu grad I, va avea un salariu de bază de 8.768 de lei, în timp ce un referent debutant cu studii medii va primi un salariu de bază de 3.890 de lei. Cel mai mic salariu din Primăria Sibiu ar urma să fie cel al unui muncitor necalificat cu gradația II – 2.908 lei, lunar. Procentul de 15% este propus ca urmare a faptului că rata anuală a inflației în octombrie 2022, raportat la octombrie 2021 este de 15,32%. ”Potrivit Institutului Naţional de Statistică, ritmul lunar de creştere a preţurilor rămâne constant, cele mai mari scumpiri au avut loc la zahăr (62%), ulei (43%), gaze (40%). Proiecţia inflaţiei anuală a preţurilor IPC, prognozată de BNR pe trimestrul IV este de 16,3%, în contextul în care creşterea preţurilor pentru mărfurile alimentare este de 20,58%, a mărfurilor nealimentare 14,37% iar serviciile s-au scumpit cu 8,31% în septembrie 2022, raportat la septembrie 2021”, se arată în raportul care însoțește proiectul de hotărâre elaborat. Citește și: Elon Musk a restabilit contul de pe Twitter al lui Donald Trump. Peste 51% dintre utilizatorii rețelei au votat pentru deblocarea contului fostului președinte Ultima majorare salarială a avut loc în urmă cu un an. În decembrie 2021, salariile de bază angajaților administrației locale au crescut cu 10,9%.

Medicii ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului Foto: Servicii funerare
Politică

Ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului

Mai mulți medici sunt cercetaţi pentru că ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului pentru a obţine sume de bani. Ulterior, certificatele erau completate de către intermediari şi reprezentantul unei societăţi comerciale, cu domeniu de activitate îmbălsămare. Ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului “Din cercetări, a reieşit faptul că mai multe persoane, ce au calitatea de medici, ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului, în scopul obţinerii unor sume de bani, care ar fi fost completate ulterior de către intermediari şi reprezentantul unei societăţi comerciale, cu domeniu de activitate îmbălsămare”, a arătat poliția. Cazul se referă la persoane decedate din cauze naturale, care urmau sa fie înmormântate prin intermediul unor firme de pompe funebre. Familiile decedaților apelau la servicii de îmbălsămare, unde li se promitea că procedura de constatare a decesului poate fi grăbită. Polițiștii arată că cel care se ocupa cu îmbălsămatul și intermediarii au intocmit și completat 1245 de certificate medicale de constatate a decesului, trecând ei in cuprinsul documentelor mențiuni privind cauzele decesului, ora și locul în care decesul a avut loc. Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Poliţia Capitalei, au fost puse în aplicare 13 mandate de percheziţie domiciliară şi şapte mandate de aducere, persoanele vizate fiind conduse la audieri, pentru continuarea cercetărilor. În urma activităţilor desfăşurate, patru persoane au fost reţinute, urmând a fi prezentate magistraţilor cu propunere legală. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Percheziţiile au fost efectuate de poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Întreaga acţiune a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale - Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro Foto: News.ro
Politică

Complexul Energetic Oltenia, buget un miliard de euro

Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la Prima TV. Virgil Popescu a fost întrebat la emisiunea Insider Politic, despre acuzaţiile din partea senatorului PSD Daniel Zamfir potrivit cărora doreşte închiderea minelor şi mii de oameni ar rămâne fără slujbe. Complexul Hunedoara: datorii de 1,5 miliarde euro în șapte ani „În Valea Jiului, Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în 2012, prin comasări, termocentrale cu mine cu tot. S-a plecat de la zero datorii. În 2019, în noiembrie, când am ajuns ministru şi guvernul PNL minoritar a preluat guvernarea, s-a pronunţat falimentul cu datorii de şase miliarde şi jumătate de lei. Deci era vorba de un miliard şi jumătate de euro la data respectivă, deci de la zero la un miliard jumătate de euro. (…) A venit imediat decizia Comisiei Europene de returnare a unui ajutor de stat acordat ilegal în 2018. Am spus public de la tribuna Parlamentului, pentru că ministrul Finanţelor de la acea vreme a refuzat să acorde ajutorul de stat în timp Complexului Energetic Hunedoara pentru achiziţia certificatelor de CO2 şi l-a semnat în august. Practic, ajutorul de stat nu şi-a mai atins scopul şi certificatele CO2 nu au mai fost achiziţionate. Asta a presupus intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara. În perioada de încă un an, cât a funcţionat, termocentrala de la Mintia a mai produs pagube de 600 de milioane de euro până când Ministerul Mediului ne-a somat că nu are autorizaţie de mediu, că suntem în infringement şi suntem trimişi la Curtea Europeană de Justiţie pentru că ţinem termocentrala de la Mintia deschisă. De aceea a fost închisă această termocentrală”, a explicat ministrul Energiei. Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro El a explicat şi situaţia Complexului Energetic Oltenia. “Complexul Energetic Oltenia, în 2012, a plecat de la zero datorii. În 2017 raportează, chipurile, primul profit, primul profit care, de fapt, nu este profit, este pierdere pentru că nu şi-a înregistrat costul certificatelor de CO2. În 2020 rămâne raportul Corpului de Control al ministrului, descoperirea unui prejudiciu de 680 de milioane de lei, rămâne hotărârea de instanţă definitivă, pagubă de 680 de milioane de lei. Iar în decembrie 2019 ne atenţionează Complexul Energetic Oltenia că nu au bani să cumpere certificatele de CO2 şi că este risc iminent de faliment”, a precizat ministrul Energiei, citat de news.ro. Guvernele PNL au dat 500 milioane euro El a explicat ce a făcut atunci Guvernului PNL. “Automat, în ianuarie, Ordonanţă de urgenţă, ajutor de salvare de 250 de milioane de euro pentru Complexul Energetic Oltenia, ca să nu mai se întâmple ce s-a întâmplat cu Hunedoara pentru achiziţia certificate de CO2, cu posibilitate că dacă nu plăteşte în 6 luni şi ştiam de la început că nu poate să plătească în 6 luni, discutăm cu Comisia şi îl transformăm în ajutor de restructurare. Asta am făcut, am transformat în ajutor de restructurare. Numai că a venit anul 2021. Nu s-au terminat negocierile cu Comisia Europeană. Era nevoie de cumpărare din nou de certificate de CO2. Piaţa din 2020 şi 2021 nu permitea ca să vândă ca acum Complexul Energetic Oltenia. Deci costul certificatului de CO2 ducea preţul energiei pe cărbune foarte sus. Deci statul a trebuit să mai dea încă 240 de milioane până s-a aprobat ajutorul de restructurare. Deci am dat 500 de milioane în doi ani de zile. S-a aprobat ajutorul de restructurare în ianuarie 2022, în care spunea încă 500 de milioane pentru certificatele de CO2”, a mai afirmat ministrul Energiei. El a subliniat că pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia Guvernul a plătit un miliard de euro. CEO va produce energie pe cărbune, gaze și fotovoltaic “Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, apropo că vrem să le închidem, am plătit de la bugetul de stat toate guvernele, inclusiv guvernul acesta, PNL, PSD, un miliard de euro. Imediat după aprobarea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia erau pregătite proiectele pentru a accesa încă un miliard de euro din fondul de modernizare. S-au depus proiectele, s-au aprobat proiectele, deci avem şi un miliard de euro ca să înlocuim cărbunele cu 1325 de megawaţi pe gaz şi 740 de megawaţi fotovoltaic. Deci, practic transformăm până în 2026 Oltenia dintr-una eminamente pe cărbune, în gaz, cărbune şi fotovoltaic. Oamenii îşi vor păstra locul de muncă”, a mai afirmat Virgil Popescu. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Legea decarbonării, jalon PNRR El a explicat că în PNRR nu este trecut decât planul de restructurare pentru care guvernele au dat un miliard de euro. “Minciuna prin omisiune este că în PNRR nu spune nimica vizavi de ce se va face, ci se reportează, se ia planul de restructurare al Oltenia, care este aprobat şi este trecut ca jalon în PNRR. Altceva nu este trecut în PNRR decât planul de restructurare prin care guvernele au dat deja un miliard de euro ca să o salveze şi s-a angajat la nişte restructurări şi nimeni nu închide nicio termocentrală în această perioadă, iar prin legea decarbonării, care tot este jalon în PNRR, spunem că toate termocentralele care ar trebui să fie închise trec în rezervă tehnică şi pot fi folosite la cererea transportatorului de sistem, adică a lui Transelectrica, de câte ori este nevoie. Şi este nevoie în această perioadă”, a mai transmis ministrul Energiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră