sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4122 articole
Politică

Cum a trecut Croatia pe lângă noi

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro. România a ratat, din nou, primirea în zona Schengen, iar despre adoptarea monedei euro abia se mai discută. Croatia a adoptat deja primul buget în euro, în timp ce-n România bugetul pe 2023 este în stadiul de proiect. Între 1991 și 1995, Croatia a trecut prin mai multe războaie, generic denumite „războiul de independență”, în care peste 15.000 de militari și civili croați au fost uciși sau au dispărut. Numărul răniților este estimat la circa 30.000, iar cel al persoanelor strămutate la 300.000. Starting today, it’s possible to buy Croatian Euro coins.The one Euro coin will have Nikola Tesla on it.100 Kuna buys you EUR 13.Croatia will adopt the Euro as its currency in 2023. pic.twitter.com/KGSl2gAFVy— Visegrád 24 (@visegrad24) December 1, 2022 Cum a trecut Croatia pe lângă noi România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Croatia a fost primită abia în iulie 2013. Cu toate acestea, țara de la Adriatica a reușit să se integreze mult mai rapid în spațiul european. Și-n ceea ce privește derularea programului de redresare și reziliență, Croatia este cu un pas înainte. Guvernul de la Zagreb a încasat deja primele două tranșe de bani - inclusiv pre-finanțarea - iar cea de a treia tranșă este pe cale de a fi aprobată. România a primit primele două tranșe de bani, inclusiv pre-finanțarea, dar nici măcar n-a depus cererea pentru tranșa a treia - ceea ce Croatia a făcut din septembrie. Ca și România, Croatia a depus cerere de primire în OECD, iar presa de la Zagreb estimează că va fi primită în această structură în 3-5 ani. În ceea ce privește atitudinea față de invazia rusă în Ucraina, Croatia a susținut constant și public Kievul. Zagrebul ar urma, de exemplu, să antreneze militari ucraineni pe teritoriul ei. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Din octombrie 2016, Croatia este condusă de un guvern de centru-dreapta, premier fiind Andrej Plenković, absolvent de drept și fost diplomat. Însă președinte al Croației este social-democratul Zoran Milanović, care, de exemplu, se opune antrenării forțelor ucrainene pe teritoriul Croației.

Cum a trecut Croatia pe lângă noi Foto: Twitter
Germania și Luxembrug amenință că vor bloca Croația
Politică

Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen Foto: Kremlin.ru
Politică

Cum și-a schimbat Austria poziția primirea în Schengen

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: declarațiile publice arată că oficialii acestei țări au trecut, brusc, de la zero obiecții la o opoziție radicală. Pe de altă parte, presa din Austria, precum și partidele de opoziție, sunt critice față de veto-ul guvernului Nehammer. Cum și-a schimbat Austria poziția Iată cum a evoluat relația cu Austria pe acest subiect: Februarie 2022: ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se întâlnește cu omologul din România, Lucian Bode. Karner nu ridică obiecții. Dimpotrivă, potrivit lui Bode este favorabil primirii României în spațiul Schengen. România acceptă voluntar două misiuni de evaluare Schengen. Ambele rapoarte sunt pozitive, Austria nu ridică obiecții 16 noiembrie 2022: Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București 18 noiembrie. Austria nu va fi de acord cu o extindere a spațiului Schengen, a anunțat ministrul de interne Gerhard Karner. Schimbarea radicală nu are o explicație clară și mai mulți politicieni români au acuzat legăturile subterane ale unor politicieni austrieci cu regimul Putin. Ei au amintit de vizita din aprilie a cancelarului Nehammer în Rusia, în plină invazie în Ucraina. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă Presa din Austria, ușor favorabilă României Presa austriacă nu pare a fi prea preocupată de problema extinerii Schengen și o tratează ca pe un subiect secundar. Câteva articole și titluri arată însă mai degrabă o atitudine favorabilă României. Der Standard: „Prin veto-ul ei, Austria este singură în UE”. Publicația prezintă pe larg poziția României și-l citează pe Eugen Tomac, care spune că Nehammer a respins „orice argument rațional”. Die Presse are un editorial în care îl acuză pe cancelarul Nehammer că este o copie palidă a lui Viktor Orban. Die Presse scrie că România și Bulgaria și-au făcut temele în chestiune Schengen. „Un vag aer de operetă a plutit asupra lui Karl Nehammer în urmă cu două săptămâni, când a pășit în fața microfonului pentru a-și justifica dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen”, mai arată die Presse. Der Kurier îl citează într-un întreg articol pe fostul ministru ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, care spune că veto-ul Austriei este „prostesc și egocentric”.

România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Politică

România are încă patru soluţii pentru intra în Schengen

În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu. El a fost ministru pentru afaceri europene între iunie 2017 și noiembrie 2018, în perioada în care PSD guverna sub conducerea lui Liviu Dragnea. România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Potrivit acestuia, "varianta 1 este ca ţara noastră să solicite menţinerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuţia să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susţină". "Varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi al preşedinţiei cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 - 16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinţia cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens", a scris Negrescu, miercuri, pe Facebook. El spune că "varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spaţiul Schengen diferită de a Croaţiei, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria". Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații De asemenea, conform eurodeputatului, "varianta 4 este ca ţara noastră să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare".

Simion declară că România importă uraniu de la talibani Foto: Facebook George Simion
Politică

Simion declară că România importă uraniu de la talibani

Președintele AUR, George Simion, declară ferm că România importă uraniu de la talibani, după ce a fost închisă mina de la Crucea. În realitate, România importă uraniu din Kazahstan, dar și din Canada. Simion a făcut această declarație, comparabilă cu celebrele gafe ale Vioricăi Dăncilă, la postul B1 TV. Mai mult, când moderatorul emisiunii i-a atras atenția că ar fi vorba de Kazahstan, președintele AUR nu s-a lăsat și a repetat „Afganistan”. Simion declară că România importă uraniu de la talibani Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV. Liderul AUR a susținut că guvernanți au „atentat la siguranța națională”, întrucât au închis mina de uraniu de la Crucea, din județul Suceava, iar acum am ajuns să depindem de importuri. Iată cum a decurs dialogul, potrivit transcrierii site-ului B1 (discuția pe acest subiect începe la minutul 1.10 din înregistrarea video de pe acest site): George Simion: Acuma cumpărăm (uraniu) din Afganistan și din Canada! Răzvan Zamfir: Stați o secundă… De unde cumpărăm??? Simion: Din Afganistan și Canada! Zamfir: Cumpărăm… de la talibani??? Simion: Da! La acest moment al discuției, a intervenit consilierul ministrului Energiei, Alexandru Macoveiciuc, care a explicat că, de fapt, importurile de uraniu provin din Kazahstan: „Cred că dl Simion vrea să spună «Kazahstan», dar știți cum e… toate «stan»-urile se confundă între ele la un moment dat”. Însă, deși în studio moderatorii erau evident amuzați, președintele AUR nu abandonează. Zamfir: Domnu Simion, Kazahstan sau Afganistan, că-i o diferență și între Coreea de Nord și Coreea de Sud... Simion: Și din Afganistan, și din Kazahstan, și din Canada. Zamfir: Din Afganistan? E importantă informația asta. Se importă uraniu de la talibani? Simion: Da, pentru că noi am închis mina de la Crucea. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

România nu mai importă petrol din Rusia Foto: Facebook
Politică

România nu mai importă petrol din Rusia

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Măsura este urmarea faptului că Uniunea Europeană a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia, importuri pe cale maritimă. De la 5 februarie 2023 va intra în vigoare și embargoul pentru alte produse petroliere rafinate provenind din Rusia. Ungaria și Slovacia, care nu au acces la mare, vor continua să primească petrol rusesc prin conducta Drujba. România nu mai importă petrol din Rusia Anul acesta, Rusia a încasat pe livrările de petrol către România peste 2,3 miliarde de euro, conform cifrelor Eurostat, citate de Euronews. Însă, scrie site-ul Panorama, valoarea petrolului exportat de România în UE a crescut, în primele opt luni din 2022, de cinci ori față de anul precedent, ajungând la circa 245 milioane de euro. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut că rafinăriile din România nu vor avea probleme. „Toți cei trei operatori ne-au informat că au deja contracte cu surse alternative. Deci nu vor mai importa petrol din Federația Rusă. Evident că în a doua parte a lunii decembrie vom vedea cum evoluează prețurile (...) Am avut discuții de-a lungul acestei perioade cu absolut toți operatorii cu privire la importurile de țiței, nu avem absolut nicio problemă, suntem pregătiți, sunt rute alternative, sunt furnizori alternativi, absolut toți producătorii, și asta s-a confirmat la începutul săptămânii trecute, au rută alternativă și aprovizionează în mod curent rafinăriile din România cu țiței non rusesc”, a spus Popescu, la Antena 3. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

Moldova, mai credibilă azi decât oricând (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Moldova, mai credibilă azi decât oricând

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova Foto: Facebook George Simion
Politică

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile Moldova

De ce este supărat George Simion pe moldovenii din stânga Prutului și vrea să-i lase fără finanțare din România: partidul său, AUR, a obținut un scor catastrofal la alegerile parlamentare din iulie 2021, din Republica Moldova. Însă campania electorală a AUR în Republica Moldova a fost marcată de acțiuni extrem de agresive și minciuni care au ajutat doar tabăra pro-rusă. Dezastrul de acum 15 luni ar putea explica de ce George Simion cerea, vineri: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. În plus, în iunie 2022, George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Liderul AUR a încercat să intre, deși știe că are interdicție până în 2023 Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova La alegerile din 11 iulie 2021, AUR a beneficiat de doar 7.216 voturi, respectiv 0,49% din totalul alegătorilor prezenți la urne. PAS a câștigat cu 52,8% din totalul voturilor valabil exprimate. Astfel, partidul Maiei Sandu a obţinut 774.754 voturi din totalul celor 1.467.205 valabil exprimate. PAS a depăşit categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,17% din electorat, respectiv 398.678 alegători. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că Partidul Politic "Şor" (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,74% dintre alegători (84.185 voturi). În campanie, reprezentantul AUR Moldova, Vlad Bilețchi, a înregistrat la punctul de trecere a frontierei de la Leușeni un clip în care afirma că România a introdus regimul de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Afirmația sa era complet falsă. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni Publicația Podul scria, în 2021, că AUR Moldova are legături cu un fugar celebru: „Potrivit surselor Podul.ro, AUR Moldova este finanțată în prezent și de infractorul de notorietate internațională Veaceslav Platon. De altfel, pe lângă legăturile pe care interlopul le are și cu alte personaje AUR-iste, a se remarca și faptul că nu există nicio deosebire între atacurile furibunde ale AUR împotriva PAS și a Maiei Sandu și atacurile permanente lansate de Veaceslav Platon. Mai mult chiar, AUR Moldova jubilează că interlopul a depus o plângere penală în România împotriva Maiei Sandu”. Fostul director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău și actualul deputat în Parlamentul de la București din partea Alianței pentru Unirea Românilor, Boris Volosatîi, a fost ales în septembrie noul președinte al AUR Moldova.

Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, declară că nu are de gând să candideze la primăria București. Acum o săptămână, news.ro a publicat datele unui sondaj pe București, comandat de PNL, care arăta că Gabriela Firea ar fi votată de 34% din electoratul Capitalei, în timp ce Ilie Bolojan ar strânge doar 22% din voturi. Nicușor Dan ar colecta, acum, doar 17% din voturi, candidând ca independent. În cazul în care ar fi susținut de PNL și USR sau măcar de unul din aceste partide, procentul celor care l-ar vota ar crește substanțial. Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Însă Bolojan a declarat, pentru Bihoreanul, că „nu se pune problema” să candideze la primăria Capitalei. Întrebat dacă știa că va fi inclus în sondaj, a spus: „Nu”. Potrivit sondajului PNL, pe locul doi era plasat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, cu 22% intenţie de vot, la egalitate cu Ilie Bolojan, preşedintele CJ Bihor. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Primarul general în funcţie, Nicuşor Dan, are o intenție de vot de 17% - dacă ar candida ca independent , în timp ce liderul USR Bucureşti, Vlad Voiculescu este cotat la 11%. În iulie 2021, întrebat la Digi 24 dacă ar candida la președinția României, Bolojan a spus: „Nu se pune această problemă. Eu cred că fiecare om trebuie să-și facă o analiză a capacităților pe care le are și unde poate livra mai mult. Fiecare poziție necesită o anumită expertiză și atunci, fiecare om își poate face o analiză personală. Nu e ușor să faci asta, pentru că de obicei, riscăm să ne supraevaluăm”

Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen Foto: Facebook MAE
Politică

Olanda Suedia susține aderarea României Schengen

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță, pe Twitter că Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen. În consecință, în acest moment doar Austria se mai opune acestei extinderi a spațiului Schengen. Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen O decizie se va lua la reuniunea Justiție și Afaceri Europene din cadrul Consiliului UE, la 8 decembrie. Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of ??’s #Schengen accession. The very close political dialogue with ?? partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 „Mă bucur să salut evaluarea și poziția pozitivă de astăzi a guvernului olandez în sprijinul aderării RO la #Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii NL de la toate nivelurile a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile”, a scris Aurescu pe Twitter. El i-a mulțumit lui Wopke Hoekstra, ministrul olandez de Externe, pentru sprijin. I warmly welcome today’s positive result of the debate in ??Riksdag Committee on EU Affairs,which supports ?? #Schengen accession. Glad that my open&comprehensive dialogue with my ??colleague @TobiasBillstrom, as well as with Social-Democrat leadership @shekarabi was successfull.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 Tot azi, șeful diplomației române a anunțat pe Twitter poziția Suediei: „Salut cu căldură rezultatul pozitiv de astăzi al dezbaterii din Comisia Riksdag pentru afaceri UE, care sprijină aderarea RO #Schengen. Mă bucur că dialogul meu deschis și cuprinzător cu colegul meu Tobias Billstrom, precum și cu conducerea social-democrată Ardalan Shekarabi a fost un succes”. Puțin timp după anunțul lui Aurescu, premierul Ciucă a salutat, pe Twitter, poziția Olandei. Welcoming the ?? Government’s recognition of ??’s readiness to join #Schengen as a key step towards achieving this goal, made possible through dialogue&cooperation. NL is a valued partner of our country. We are determined to continue working together. @MinPres— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) December 2, 2022 Iohannis încearcă să-l convingă pe Nehammer În ce privește Austria, sunt de așteptat două evenimente de la care România speră la schimbarea poziției acestei țări. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Primul eveniment se va consuma în 2 și 3 decembrie, în Grecia, atunci când se va desfășura reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, eveniment la care va participa și cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Este programată o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și Karl Nehammer, iar unul dintre subiectele de pe agendă este și aderarea României la Schengen, a aratat G4Media. Al doilea eveniment se referă la un proiect al Comisiei Europene care va fi prezentat cel mai probabil pe 6 decembrie, cu o zi înainte de reuniunea Coreper. Acesta se referă la un plan comun al comunității europene privind migrația ilegală. Prin acest proiect, Comisia Europeană oferă liderilor austrieci o oportunitate pentru a explica electoratului un eventual vot pozitiv aderării României la spațiul Schengen.

România nu mai trebuie să finanţeze Guvernul de la Chişinău, spune George Simion Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Politică

România nu mai trebuie să finanţeze Guvernul Chişinău

George Simion, președintele AUR, cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. În plus, el a spus că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiații ucraineni. România nu mai trebuie să finanţeze Guvernul de la Chişinău „Un alt adevăr pe care tot noi trebuie să îl spunem este că România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău. Mi-e drag de unii miniştri de peste Prut, dar mai drag îmi este adevărul. Nu facem decât să finanţăm separatism antiromânesc finanţând acea guvernare. Sau finanţându-l pe primarul Chişinăului, antiromânul Ion Ceban. Asta fac, din păcate, cei care au pe mână banii noştri. Niciun leu pentru Guvernul de la Chişinău, după cum tot un adevăr pe care trebuie să îl spunem este că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiaţii care au venit din Ucraina”, a spus Simion. El a adăugat că milioane de români au plecat din ţară şi că avem "mai mult de jumătate din ţară în sărăcie lucie". George Simion a declarat că membrii AUR sunt "unionişti" şi îi vor pe toţi românii împreună. "Şi din puţinul nostru, din pâinea noastră, ştim să dăm, inclusiv celor care s-au retras din faţa agresiunii ruse şi din faţa războiului. Toţi suntem oameni şi toţi trebuie să vedem durerea celui de lângă noi, dar cum guvernanţii noştri de 30 de ani nu văd durerea noastră, te revolţi, nu?", a afirmat liderul AUR. Potrivit acestuia, un "alt adevăr" este că "AUR nu e un partid antieuropean". Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Întrunit vineri la Alba Iulia, Congresul extraordinar al AUR a aprobat "Strategia de propagandă a partidului pentru 2023 - integritatea morală şi loialitatea faţă de electorat" şi "Rezoluţia - Sistemul medical în satele româneşti, între uitare şi aşteptare".

Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea  Foto: Facebook Florin Birta
Politică

Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea

PSD Bihor îl reclamă pe primarul PNL din Oradea, Florin Birta, că nu cheltuie mai mult pe subvenția la energia termică. Social-democrații nu acuză o creștere a facturilor, ci spun că ea ar fi putut să scadă și mai mult decât în prezent. Cheltuielile cu subvenția energiei termice au fost reduse, la Oradea, cu două milioane de euro, bani care ar urma să fie dirijați spre infrastructură. Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea Consilierii locali PSD Adrian Madar și Liviu Popa Sabău susțin că orădenii plătesc, de la 1 noiembrie, o factură mai mare cu o treime mai mare față de ce ar fi avut dacă municipalitatea ar fi pus în prețul final și scăderea prețului de producție, și scăderea TVA. Cei doi au arătat că „în această iarnă, TVA pentru energia termică folosită pentru apa încălzită, scade pe perioada sezonului rece, de la 19% la 5%”. În plus, ANRE a acceptat să recunoască un preț mai mic cu 24%, susține PSD, citat de bihon.ro. Un consilier local al acestui partid a arătat că, deşi justificarea primăriei orădene este că aceste fonduri "economisite" se folosesc pentru proiecte de dezvoltare, în multe cazuri de astfel de investiţii "banii nu sunt folosiţi aşa cum trebuie". Economiile făcute de primăria Oradea prin reducerea subvenției sunt de zece milioiane de lei, doar în 2023. Banii ar ajunge la un pasaj subteran sau la „pietonalizarea de pe strada Mihai Pavel sau de pe Dunării”, potrivit PSD. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD până în 2024 Foto: Facebook Alina Gorghiu
Politică

Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD 2024

Președintele Senatului, Alina Gorghiu (PNL), anunță: „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024”. Declarația a fost făcută la emisiunea Talk News de la Profit News Tv, fiind citată de news.ro. Pe de altă parte, Gorghiu a spus că l-ar susține pe Ciucă „cu tot dragul” să fie președinte al Senatului, dacă PSD preia postul de premier în primăvara anului viitor. Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD până în 2024 „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024, până când se va termina cu guvernarea, nu din alte motive ci pentru că a venit rezultatul la alegerile generale şi se va face desemnarea de premier. Vor fi toate cam în acelaşi timp, parlamentarele cu prezidenţialele se cam suprapun. Vom avea un ciclu de patru ani fără alegeri, vă daţi seama cât se poate construi”, a spus Alina Gorghiu. ”Mesajul premierului a fost clar, vom merge în alegeri pe barba noastră şi cred că va fi un test”, a mai arătat ea. Ea a mai spus că dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor anul viitor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl va susţine „cu tot dragul”, dar că nu s-a luat o decizie în partid. Ciucă nu va avea soarta lui Cîțu și Orban Întrebată dacă va lăsa locul lui Nicolae Ciucă la Senat, la schimbarea premierilor, anul viitor, Alina Gorghiu a spus: ”Nu am nicio ezitare dacă aceasta va fi decizia PNL, însă la noi momentan nu s-a discutat dar nimeni nu se cramponează de nimic”. Preşedintele interimar al Senatului a mai arătat: ”Dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl voi susţine cu tot dragul”. Întrebată dacă Nicolae Ciucă ar putea avea soarta lui Florin Cîţu, Gorghiu a spus: ”De câte ori credeţi că poate greşi PNL făcând mişcări din aceastea bruşte? Când face mişcări bruşte poţi să consideri asta o greşeală. Ce pot să vă spun cu certitudine este că nu vom schimba preşedintele PNL, mai aud povestea asta ascuns, pe la colţuri. (..) Sunt sigură că nu vom avea congres, lumea se aşteaptă sau poate colegii din opoziţie mai speră la trepidaţii la rotativă”. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Nota de plată pentru criza energetică din Europa Foto: Facebook Electrica
Politică

Nota de plată pentru criza energetică din Europa

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg. Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută. Nota de plată pentru criza energetică din Europa Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina. Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar. O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale. "În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra. România a alocat 3,54% din PIB Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB. Foto: Bruegel/ twitter Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest Foto: Poliția de Frontieră
Politică

3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest. El a afirmat, la Antena 3, că este fals că cei peste 100.000 de migranți sosiți în Austria în acest an ar fi trecut prin România. „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus cancelarul Austriei, Karl Nehammer, înaintea unei vizite în Croația. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Autoritățile austriece au explicat că dețin aceste date din verificarea telefoanelor migranților ilegali. Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România „Datele statistice pe care eu le-am prezentat au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agențiile europene Frontex sau Agenția Europeană pentru Azil şi conform acestor date, pe primele 8 luni spre exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia, 3.574 de migranți au fost înregistrați în România venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7 % din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România. Așadar, teoria că migranții, cei peste 100.000 de solicitanți de azil astăzi se află în Austria, pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o măsură foarte mare din România, ca fiind intrat prin România, este o teză falsă. În consecință, i-am prezentat și datele FRONTEX care arătau rutele pe unde care sunt accesate de către migranți pe ruta Balcanilor de Vest și care ajung în final în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România”, a spus Bode la Antena 3, conform transcrierii de pe site-ul acestui post. „Numai că, încă o dată spun, o eventuală opoziție din partea Austriei, nu în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen nu va face sistemul mai funcțional, dimpotrivă”, a mai arătat ministrul de Interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră