vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4119 articole
Politică

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu. Deputata Simona Bucura Oprescu, propunerea PSD pentru ministerul Muncii, și-a șters din CV doctoratul cu tema „Buna Guvernare” început în anul 2013 la Academia SRI. În același an a început doctoratul, tot la Academia SRI, și Marcel Ciolacu, actualul ei șef pe linie de partid. Dar el a fost exmatriculat. Din CV-ul viitorului ministru al Muncii a dispărut și Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Academiei de Științe Economice (ASE), pe care susținea că o absolvise în anul 2004. Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician de anvergură care se respectă, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la o carte: în cazul ei, "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. În PSD, încă din adolescență Deputata Simona Bucura susține în CV-urile publicate de-a lungul vremii de presa locală că a devenit membru PSD în 1996, la vârsta de 16 ani. Mai mult, pentru a avea greutate în CV, Simona Bucura a specificat că în anul 1997, adică la 17 ani, a devenit membru în Consiliul Național al PSD. Însă în legea partidelor se specifică clar că „pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot”. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie Un an mai târziu avea să fie aleasă președinte al TSD Argeș, cu ajutorul baronului Constantin Nicolescu. Apoi a plecat la facultate la București. În perioada 1999 – 2004 a urmat cursurile Facultății de Relații Internaționale din cadrul ASE București, în timp ce se ocupa de politică social-democrată la nivelul județului Argeș. Informațiile despre studiile urmate la ASE București au dispărut din CV-ul deputatei. Comitete și comiții fără număr Revenită pe plaiurile natale, Simona Bucura s-a înscris la a doua facultate. De data aceasta, la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Craiova,de unde a obținut o diplomă de economist. În timp ce își tocea coatele pe băncile facultății, Simona Bucura era manager la firma Top Image, consilier județean și secretar al comisiei de învățământ, reprezentant al CJ Argeș în Asociația Internațională a Regiunile Francofone, membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Rucăr și membru în Consiliul de Administrație al Bibliotecii Județene "Dinicu Golescu". În plus, se mai ocupa și de treburile de partid. Înainte de a termina cea de-a doua facultate, a fost aleasă din nou consilier județean. Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu Cu cariera politică aranjată, Simona Bucura a trecut la nivelul următor: studii de securitate și combinații politice de la București. Așa că, în anul 2009, s-a înscris la Colegiul Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a se specializa în managementul afacerilor interne. În paralel, a urmat și cursurile unui master în Relații Internaționale și Programe Europene, tot la Academia de Poliție. Trebuie menționat că, în timp ce urma cele două forme de studiu la București, se ocupa și de administrație la nivelul județului Argeș. În plus, era și purtătorul de cuvânt al PSD Argeș. Citește și: Pe cine promovează PSD în locul lui Firea și Budăi: o educatoare din Brad care credea că Suedia are președinte și o deputată obscură, care spunea că Elena Lasconi este o „venetică” Cu toate responsabilitățile administrativ politice pe umerii săi, Simona Bucura a început în anul 2013 un doctorat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul", celebra academie a Serviciului Român de Informații. Tema tezei de doctorat era "Buna Guvernare". În acel an, s-a înscris la doctorat și colegul ei de partid Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru și șef al PSD. Simona Bucura a avut grijă să își cosmetizeze CV-ul, din care a șters informațiile care făceau referire la doctoratul început la Academia SRI. Cu toate acestea, a menționat că în anul 2014 s-a specializat în "securitate națională" în urma unui curs de la Colegiul Național de Informații al Academiei SRI.

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Turcan, trasă în scandalul azilelor groazei (sursa: Facebook/Raluca Turcan)
Politică

Turcan, trasă în scandalul azilelor groazei

Turcan, trasă în scandalul azilelor groazei. La momentul acreditării centrului din Voluntari toate lucrurile erau în regulă din punctul de vedere al formalităţilor legale, a transmis, luni, ministrul Culturii, Raluca Turcan, după ce PSD i-a cerut demisia în scandalul "azilelor groazei" având în vedere că a deţinut portofoliul Muncii în perioada respectivă. Turcan, trasă în scandalul azilelor groazei "La momentul acreditării centrului din Voluntari toate lucrurile erau în regulă din punctul de vedere al formalităţilor legale. Semnarea acreditării este o cerinţă administrativă şi o obligaţie legală, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege. Sunt acreditaţi peste 5.500 de furnizori de servicii sociale publice sau private la nivel naţional (pe an sunt de ordinul sutelor). Oricine intervine pentru a acoperi nereguli în activitatea unor astfel de centre, pentru a ascunde nerespectarea obligaţiilor în derularea activităţii sau pentru a bloca aflarea adevărului trebuie să plătească. Sunt ferm convinsă că ancheta va scoate la iveală cine se face vinovat de astfel de lucruri şi că făptuitorii vor fi pedepsiţi", a scris Turcan, într-un mesaj postat luni pe Facebook. Romașcanu și logica, dușmani Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a susţinut că Raluca Turcan ar trebui să îşi dea demisia, pentru că este una dintre persoanele care au avizat "azile ale groazei". "În plan politic, Gabriela Firea şi Marius Budăi şi-au făcut analizele şi au decis să-şi dea demisia de onoare. Cred că şi doamna Turcan, fiind una dintre persoanele care au avizat azile ale groazei, ar trebui să facă un pas în spate. E un gest de demnitate politică. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie Nu o acuz pe doamna Turcan că ar fi făcut ceva direct, care să influenţeze direct activitatea acelor aşezăminte, dar şi-a asumat să avizeze un azil care s-a dovedit a fi al groazei, la sfârşit", a afirmat Romaşcanu.

Firea insistă că este încă ministru (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Firea insistă că este încă ministru

Firea insistă că este încă ministru. "Ministru al Familiei, Tineretului si Egalitatii de Sanse, Senator PSD" - asta scrie (încă) în intro-ul paginii de Facebook a Gabrielei Firea, luni, 17 iulie. Firea insistă că este încă ministru Premierul Marcel Ciolacu i-a plătit, discret, o poliță Gabrielei Firea, ironizând-o când era clar că decizia de a demisiona fusese luată. Astfel, pe 13 iulie, când Marius Budăi, ministrul Muncii, a demisionat, premierul Ciolacu a folosit de două ori în aceeași intervenție cuvântul "firească". Evident, cuvântul nu a fost nici repetat și nici ales întâmplător, Ciolacu bătea șaua să priceapă iapa. O zi mai târziu, pe 14 iulie, când Firea a cedat și și-a prezentat și ea demisia, Ciolacu a scris o postare pe Facebook în care a menționat că apreciază "gestul voluntar pe care l-a făcut doamna Firea". Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Firește, nici aici nu a fost ales fără intenție cuvântul "voluntar", șeful PSD transmițându-i astfel Gabrielei Firea că locul ei e la Voluntari, nu la București.

Pe cine va promova PSD în locul lui Firea și Budăi Foto: Replica online
Politică

Pe cine va promova PSD în locul lui Firea și Budăi

Pe cine promovează PSD în locul lui Firea și Budăi: Natalia Intotero, o educatoare din Brad care credea că Suedia are președinte, și o deputată obscură, Simona Bucura-Oprescu, care spunea că Elena Lasconi, acum primar în Câmpulung Muscel, este o “venetică“ în Muscel. “Fiecare dintre noi, la Câmpulung să le spunem tuturor: în Muscel veneticii nu sunt bineveniţi. În Muscel trebuie să ai rădăcină de muscelean ca să fii primar!”, spunea Bucura-Oprescu, în campania la alegerile locale din 2020. Potrivit unor surse din PSD, Intotero urma să preia Ministerul Familiei, iar Bucura-Oprescu, pe cel al Muncii. O decizie a fost luată luni: Ciolacu, care vrea să arate că promovează femei în Guvern, a confirmat informațiile pe surse. Pe cine promovează PSD în locul lui Firea și Budăi Natalia Intotero a fost educatoare în Brad, Hunedoara, dar s-a căsătorit cu un om de afaceri italian și, după acest eveniment fericit, a promovat rapid în politică, ajungând, în 2009, secretar de stat în ministerul de Externe, parlamentar și chiar ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Dăncilă. Când era secretar de stat în MAE a susținut că Suedia are președinte. Tot atunci, scria în declarația de avere că are o mașină “Lancea“. “Numele meu este Natalia-Elena Intotero şi sunt din Hunedoara, locul de naştere al poporului român. Sunt profesor, politician, patriot“, scrie în CV-ul ei de pe site-ul Camerei Deputaților. În 2013, într-un interviu pentru Adevărul, ea le recomanda românilor săraci: „Să stea în ţară! Să-şi ia trei meserii şi să muncească!“. Natalia Intotero Foto: Kanal D Foto: Kanal D În iunie, în plină grevă a profesorilor, Intotero se pregătea să plece în Bali, pe banii Parlamentului, deși este șefa comisiei de educație. Simona Bucura-Oprescu este o deputată obscură din Argeș, cu studii de economie la facultatea din Craiova. Soțul ei a fost prefect de Argeș - acum este secretar general la Agenția pentru Egalitate de Șanse - și un apropiat al fostului baron al acestui județ, Constantin Niculescu. Doctorat la fabrica de plagiate Presa locală scrie că Bucura-Oprescu a scos din CV faptul că are un doctorat la academia SRI. „Oare ce are de ascuns deputatul PSD Argeș, Simona Bucura Oprescu, de nu şi-a mai trecut, ca în anii anteriori, în CV-ul domniei sale, doctoratul pe care le avea în derulare şi pe care l-a întrerupt după izbucnirea scandalului doctoratelor plagiate?”, scria Impuls de Argeș în decembrie 2022, citată de argesulonline.ro. “Tema tezei de doctorat “Buna Guvernare”. Anul acesta, doctoratul nu mai apare trecut în CV-ul celei despre care cam toată suflarea pesedistă din judeţ vorbește că vrea şefia partidului, deci înlăturarea lui Ion Mînzînă din această funcţie“, arată această publicație. Foto: Impuls de Argeș “Deputata Simona Bucura-Oprescu a intrat de mică în politică, în FSN (FDSN, PDSR, PSD) apoi, sprijinită de fostul lider al PSD Argeş, Constantin Nicolescu, a ajuns consilier judeţean, vicepreşedinte al CJ Argeş, apoi deputată, din 2012 încoace (trei mandate consecutive). S-a remarcat în 2020, în campania electorală pentru locale, printr-un acces de xenofobie acută, spunând că „în Muscel veneticii nu sunt bineveniţi. În Muscel trebuie să ai rădăcină de muscelean ca să fii primar!”, aluzie la candidatura la Primăria Câmpulung a „veneticei” Elena Lasconi, de loc din Hunedoara. Mai spre zilele noastre, la începutul lunii în curs, dna Bucura-Oprescu și-a declarat deschis admirația față de regimul comunist, totalitar şi opresiv, de la Beijing, cu ocazia vizitei în Argeş a ambasadorului Chinei în România, Excelenţa sa Han Chunlin“, mai arată această publicație. Ode în presa din Muscel Însă Ziarul de Muscel îi înălța, în 2016, ode: “Ziua de 10 noiembrie nu o să o uite niciodată! Este ziua în care și-a unit destinul de Mihail Oprescu, actualul șef al ITM Argeș. Cred că v-ați dat seama despre cine este vorba! Simona Bucura Oprescu a primit pe pagina sa de socializare, mii de felicitări, după ce a făcut publice câteva poze de la nuntă. Are și motive! A împlinit 15 ani de la căsătorie, unirea în fața lui Dumnezeu a Simonei cu Mihaia avut loc la mânăstirea din Curtea de Argeș. Pe pagina sa de socializare, Simona Bucura Oprescu, deputatul de Mioveni care reprezintă interesele argeșenilor și muscelenilor în Parlamentul României a făcut doar o scurtă afirmație la fotografiile pe care le-a postat pe pagina sa de socializare, adică cele de la nunta sa, și anume că au trecut 15 ani și că luna de miere simte că ar fi fost weekend-ul trecut!“. Citește și: Firea a șters 3.600 de comentarii din peste 4.400 la postarea în care își justifica demisia, le-a lăsat doar pe cele care o lăudau

Ciolacu a ironizat-o repetat pe Firea (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Ciolacu a ironizat-o repetat pe Firea

Ciolacu a ironizat-o repetat pe Firea. Șeful PSD nu avea, politic vorbind, o relație bună cu Gabriela Firea și nu a regretat deloc că trebuie să elibereze scaunul de ministru al Familiei. Ciolacu a ironizat-o repetat pe Firea Mai mult, însă, Ciolacu i-a plătit, discret, o poliță Gabrielei Firea, ironizând-o când era clar că decizia fusese luată. Astfel, pe 13 iulie, când Marius Budăi, ministrul Muncii, a demisionat, premierul Ciolacu a folosit de două ori în aceeași intervenție cuvântul "firească". Evident, cuvântul nu a fost nici repetat și nici ales întâmplător, Ciolacu bătea șaua să priceapă iapa. O zi mai târziu, pe 14 iulie, când Firea a cedat și și-a prezentat și ea demisia, Ciolacu a scris o postare pe Facebook în care a menționat că apreciază "gestul voluntar pe care l-a făcut doamna Firea". Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Firește, nici aici nu a fost ales fără intenție cuvântul "voluntar", șeful PSD transmițându-i astfel Gabrielei Firea că locul ei e la Voluntari, nu la București.

Ce i-a cerut Firea lui Ciolacu înainte de a-și anunța demisia Foto: Cotidianul
Politică

Ce cerut Firea lui Ciolacu înainte de a-și anunța demisia

Surse politice: ce i-a cerut fostul ministru al Tineretului, Gabriela Firea, lui Marcel Ciolacu, premier și președinte al PSD, înainte de a-și anunța demisia, pentru a pleca fără scandal. Potrivit acestor surse, cei doi ar fi avut o discuție de o oră înainte ca Firea să-și anunțe demisia, atât din Guvern, cât și de la conducerea organizației PSD din București. Ce i-a cerut Firea lui Ciolacu înainte de a-și anunța demisia Astfel, Gabriela Firea a avut două pretenții de la șeful ei pe linie de partid: să primească un loc eligibil pe listele de candidați la Parlamentul European, la alegerile din primăvara anului viitor. PSD să nu-i creeze probleme soțului ei, Florentin Pandele, care va candida și-n 2024 pentru postul de primar al orașului Voluntari. Nu este clar cum a reacționat Ciolacu la aceste cereri și dacă le va onora. Însă, după demisia lui Firea, șeful PSD a scis o lungă postare în care spunea că așteaptă și alte demisii în scandalul “azilurilor groazei“, inclusiv de la primari pe care nu i-a nominalizat: “Lucrurile nu trebuie să se oprească însă aici. Aștept acum ca și primarii, șefii de Consilii Județene, directorii de instituții publice locale sau șefii din poliție care au avut o legătură cu 'azilele groazei' să își asume pe deplin responsabilitatea. Toți trebuie să facă un pas în spate. Lucrurile nu se vor schimba, însă, doar cu un număr de demisii. Cel mai grav ar fi ca această indignare legitimă a societății să fie acoperită de un șir de demisii, iar în spate lucrurile să rămână la fel", a scris Ciolacu pe Facebook. Crede că ar fi ieșit primar “în orice formulă politică“ Firea a sugerat că nu va mai candida la primăria Capitalei, lăsându-l astfel pe Ciolacu să-și stabilească propriul candidat. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre “Obiectivul demolatorilor mei din multe direcții este să nu mai intru în cursa pentru Primăria Capitalei! Să nu mă mai aliniez la startul precampaniei! Toate sondajele arată că aș fi câștigat în orice formulă politică. Pentru că bucureștenii au plătit, din păcate, amar, cei trei ani de experimente pe viața lor cu un individ absolut nepăsător la nevoile oamenilor. Lui nu i s-a mai cerut nicio demisie, când s-au întâmplat chiar tragedii în mandatul său. Întotdeauna a fost o dublă măsură!“, a susținut Firea, pe Facebook.

Firea voia să fie ministrul Muncii (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Firea voia să fie ministrul Muncii

Firea voia să fie ministrul Muncii. Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz a fost înființată în decembrie 2020 de către "sora" Gabrielei Firea, Ligia Enache (Gheorghe), și de Ștefan Godei, un fost șef al TSD Ilfov și foarte apropiat de Firea. Azi, Godei este în arest pentru abuzurile împotriva bătrânilor din azile. Firea voia să fie ministrul Muncii După înființare, asociația a deschis câteva azile de bătrâni în Ilfov, în a doua jumătate a anului 2021. Tot în acea perioadă, apele politice erau foarte agitate: premierul liberal Florin Cîțu nu mai avea susținerea partidului astfel că, în noiembrie 2021, a pierdut și Palatul Victoria. Unde s-a instalat liberalul Nicolae Ciucă, sprijinit de o alianță politică constituită din PNL, PSD și UDMR. Ministru al Muncii în Cabinetul Ciucă a fost (și a rămas și în Executivul Ciolacu) Marius Budăi. Însă postul și-l dorea foarte mult și Gabriela Firea. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Înainte de definitivarea listei de miniștri ai lui Ciucă, chiar Firea admitea că se discută propunerea ca ea să fie ministru al Muncii. "Sunt şi eu trecută la tot felul de ministere, ba la Interne, ba la Muncă. Realmente sunt speculaţii făcute până în acest moment. A fost doar o discuţie de tatonare, exploratorie, urmând ca după acest weekend, în care s-a lucrat la programul de guvernare, la modul tehnic vorbind, săptămâna viitoare, dacă se iau decizii în cele două partide, în forurile statutare, să se realizeze sau nu o coaliţie de guvernământ.", spunea Firea la începutul lunii noiembrie 2021. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Și o mențiune: nimeni niciodată nu a luat-o în calcul pe Firea pentru Ministerul de Interne, numele a fost aruncat în discuție de pesedistă doar pentru a nu admite direct că singura variantă de lucru în ce o privea, la dorința ei, era cea de la Muncă. A doua încercare de sabotare a lui Budăi La nici trei luni de la instalare, ministrul Marius Budăi de la Muncă a fost lovit de un scandal serios: renegocierea PNRR în domeniul pensiilor. Cu această ocazie, s-a vorbit inclusiv de demisia lui Budăi, care ar fi fost cerută de liberali. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre În acest context, a reapărut varianta ca Gabriela Firea să preia ministerul, susțineau surse social-democrate pentru ziare.com. Firea ar fi fost nemulțumită că ministerul său (al Familiei) ar fi de rangul doi și ar fi propus o fuziune cu Ministerul Muncii, pe care să-l fi preluat de la Marius Budăi. Practic, Gabriela Firea ar fi ajuns să conducă un minister-mamut, care să înglobeze munca (deci pensiile), familia și tineretul. Cel care se opunea era liderul PSD, Marcel Ciolacu, mai scria ziare.com. Mizele: ANPDPD și ANPIS Ministerul Muncii are în subordine Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Ambele instituții au rol de autorizare a centrelor pentru bătrâni. În scandalul azilelor groazei din Voluntari, de exemplu, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a transmis o adresă către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin care a propus retragerea licenței de funcționare provizorie nr. 1358/12.07.2022 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Afumați și a licenței de funcționare nr. 97/07.07.2022 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Voluntari, în baza art. 27 alin. 2 lit. c) din Legea 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare. Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Prin aceeași adresă, ANPDPD a solicitat sistarea demersului de licențiere și revocarea licenței de funcționare nr. 0000414/29.06.2023 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Afumați. În acest context, în data de 05.07.2023, ANPIS a demarat procedura legală privind retragerea acreditării pentru cele două servicii sociale furnizate de Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz. Totuși, președintele și vicepreședintele ANPDPD și directorul general al ANPIS au fost demiși. Șoferul Godei și "sora" Ligia Gabriela Firea a câștigat alegerile de primar de București în 2016 și și-a preluat mandatul în data de 23 iunie 2016. La fix o săptămână după instalarea în funcție a Gabrielei Firea, Ștefan Godei a fost angajat ca șofer la Primăria Capitalei. Într-un răspuns transmis de Biroul de Presă al PMB se menționează că „domnul Godei Ștefan a fost angajat la Primăria Municipiului București, începând cu data de 01.07.2016, pe postul de șofer, în Cadrul Direcției Suport Tehnico-Administrativ și deservește, la cerere, Municipalitatea, în funcție de nevoile acesteia. Menționăm că domnul Godei Ștefan nu a fost transferat niciodată la Primăria Municipiului București. Mașina Audi cu numărul B-01-PMB la care faceți referire se află în dotarea Primăriei Capitalei, fiind condusă de către persoane autorizate, la cerere.”. Răspunsul i-a fost trimis jurnalistului Petru Zoltan în ianuarie 2018. Ligia Gheorghe (fostă Enache) a fondat împreună cu Godei Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz, care deținea azile de bătrâni în Ilfov. Ligia Gheorghe a declarat la DIICOT că nu a participat la procesul de înființare a azilelor, dar a recunoscut că a fost împreună cu Godei să vadă o vilă din Pipera unde au fost găzduiți bătrâni.

Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele din Voluntari Foto: Bucureștiul.ro
Politică

Delirul explicațiilor pesediste drama bătrâni Voluntari

Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele de bătrâni din Voluntari: de la „L-am tinut pe tatăl meu in brațe ca pe un ou” la „Eu doar sesizez problema și o trimit mai departe”. Nici un lider PSD, de la ministrul Muncii, Marius Budăi, la familia Firea-Pandele, nu și-a asumat vreo răspundere. În schimb, familia Firea-Pandele a aruncat cu acuzații în toate direcțiile, purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, fiind acuzat că „s-a dat cu USR”. Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele din Voluntari Iată câteva din cele mai cinice și, într-un fel, amuzante declarații prin care liderii PSD s-au spălat pe mâini de drama bătrânilor de la azilele din Voluntari: Marius Budăi: „Eu nu pot să verific calitatea hranei, eu doar sesizez problema și o trimit mai departe” Gabriela Firea: „Soțul meu a fost uimit că acele cuvinte au fost scrise de purtătorul de cuvânt al BOR. Aluzia domnului Bănescu era la credința noastră. Domnul Bănescu să nu uite că, atunci când eram primarul general, eu eram linșată în presa useristă. Domnul Bănescu s-a dat acum de partea lor”. Florentin Pandele: „Mama mea, Dumnezeu s-o odihnească, a murit la 40 de ani. Și de la picioarele mamei mele începe Raiul. Tatăl meu a murit la 76 de ani. L-am tinut pe tatăl meu in brațe ca pe un ou. Cine nu-și respectă părinții, cine nu-și respectă bătrânii, va avea multe păcătuiri (…) Este concertat totul! Au fost trimise zeci de salvari au fost trimise in Voluntari, presa a fost anunțată să vină în Voluntari. (...) Purtătorul de cuvânt al BOR a aruncat o piatră. Suntem creștini-ortodocși practicanți. Nu întâmplător au apărut aceste atacuri și vor continua. Este o regie foarte bine pusă la punct. E clar că face parte din acest angrenaj. Ar trebui ca Patriarhul Daniel să ia atitudine. Dacă nu ia, înseamnă că e de acord”. Unul dintre puținii jurnaliști care au apărat-o pe Firea a fost Victor Ciutacu: „Au prins-o liftele spurcate rezist pe Firea la înghesuială și dau în ea ca surdu-n tobe. Au ieșit din smârcuri toate creaturile bizare. Până și Magicianul grăiește și nu la vorbitor. Au uitat că orașul face frigu-n case iarna și vara se spală cu apă rece de izvor. Nu mai contează că ne mănâncă șobolanii și că mâine-poimâine dăm în difterie”. DeFapt.ro a scris ieri că Ștefan Godei, administratorul unuia dintre căminele în care erau maltratați seniorii României, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. El este partenerul de afaceri al Ligiei Gheorghe (fostă Enache), consiliera ministrului Gabriela Firea, încă din septembrie 2015, an în care au deschis un stand de vânzare a cărnii în complexul Smart Expo Voluntari. Citește și: Bătrânii din azilele ororii de la Voluntari și-au mâncat hainele de foame, cu tot cu nasturi. Medicii care i-au preluat sunt șocați: Nu am mai văzut așa ceva, parcă au fost uitați într-un container

Ponta se gudură pe lângă Ciolacu (sursa: B1 TV)
Politică

Ponta se gudură pe lângă Ciolacu

Ponta se gudură pe lângă Ciolacu. Victor Ponta își dorește o reîntoarcere în PSD și, mai ales, o sinecură asigurată de partid. Despre intenția fostului șef al PSD știe și actualul șef al social-democraților, Marcel Ciolacu, care a spus în toamna lui 2022 că analizează chestiunea. Ponta se gudură pe lângă Ciolacu De când Ciolacu a devenit premier, Ponta a devenit și mai insistent, inclusiv public. "Deci se poate sa mergi in vizite oficiale si fara avion privat de rapper american ????? fara escala la Buzau si fara oameni care sa ia paltonul ? Te primesc asa , cu o cursa de linie, in Germania ? Se pare ca da ?! Bravo Ciolacu - bafta la Berlin✌️" - aceasta este o postare pe Instagram a lui Victor Ponta de marți, 4 iulie. Citește și: Ziariștii români despre demisia lui Hellvig: ode deșănțate, teorii conspiraționiste, zero informații verificabile despre proiectul fostului șef al SRI Textul este însoțit de o imagine care-l înfățișează pe Marcel Ciolacu într-un avion de linie, la clasa economic, într-un zbor spre Berlin. Ca să fie sigur că mesajul său este văzut, Ponta a postat același text și pe Facebook. Noul premier este într-o ofensivă de PR încercând să-și creeze o imagine de politician popular, care trăiește ca restul lumii. Postarea lui Ponta de pe Instagram (sursa: instagram/victor.ponta)

Ziariștii români despre demisia lui Hellvig Foto: Administrația Prezidențială
Politică

Ziariștii români despre demisia lui Hellvig

Demisia lui Hellvig pentru ziariștii români: ode deșănțate, teorii conspiraționiste, zero informații verificabile despre proiectul fostului șef al SRI. Interesant este că odele au venit de la doi jurnaliști apropiați Antenei 3. Hellvig a fost membru al Partidului Conservator, formațiunea înființată de Dan Voiculescu. Șeful SRI, Eduard Hellvig, și-a anunțat luni demisia din funcție. Hellvig a spus că a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre acest lucru și l-a informat și pe președintele comisiei parlamentare de control a SRI. El a fost numit director al SRI în 2015, la propunerea lui Klaus Iohannis. Ziariștii români despre demisia lui Hellvig Presa din România a avut reacții amestecate la această demisie, care nu a fost anticipată. Este fără precedent ca un șef al SRI să demisioneze înainte de finalizarea mandatului președintelui care l-a propus în funcție. Cine i-a înălțat ode lui Eduard Hellvig, după demisie: Radu Tudor și Bogdan Chirieac, doi ziariști din zona de influență a Antenei 3. „După o perioadă extrem de complicată, în care Serviciul a fost implicat în scandaluri, a avut parte de acuzații publice, în care au existat inclusiv imixtiuni politice, Eduard Hellvig a reușit nu doar 'să readucă în cazarmă' Serviciu Român de Informații de prin toate zonele politice, ci să-l și reorienteze spre natura lui constituțională, către munca de intelligence, nu către justiție, nu către politică, nu către alte zone în care SRI-ul nu avea ce căuta. Iar în momentul de față, SRI-ul are o cotă foarte bună printre serviciile aliate din NATO”, a spus Radu Tudor. El și-a exprimat speranța că Hellvig va reveni în politică și nu a uitat să-l laude pe directorul interimar al SRI, Răzvan Ionescu. Dan Voiculescu, în 2015: Om onest, cu multă putere de muncă De altfel, în 2015, Dan Voiculescu scria despre Hellvig: „Din experiența mea, atunci când era parlamentar al Partidului Umanist (actualul Partid Conservator), Eduard Hellvig era un om onest și cu multă putere de muncă. Sunt convins că nu s-a schimbat și a rămas un om cinstit care va respecta regulile democratice, principiul separației puterilor în stat – element fundamental al statului de drept și că nu va implica SRI în dispute politice”. Bogdan Chirieac: „El a reformat SRI, l-a scos din zona abuzurilor profunde în care ajunsese, l-a democratizat. Şi a ajuns în situaţia unică în care regele Charles, în vizită în România, a cerut să îi strângă mâna. Nu poate fi uitat asta”. Hellvig îngroapă PNL și-l renaște În schimb, stiripesurse.ro, site-ul controlat de soțul unei deputate PSD, susține că Hellvig își va face un partid și va rupe PNL-ul. „Potrivit surselor indicate se pare că s-ar pregăti inființarea unei noi formațiuni politice din partea căruia să candideze Eduard Hellvig. Sursele citate nu pot indica denumirea noii formațiuni dar susțin că o parte din PNL, PMP, ORBAN merg cu el”, scrie acest site. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Pe de altă parte, jurnalistul Dan Tapalagă susține că Hellvig a demisionat fiindcă nu se mai înțelegea cu președintele Iohannis, iar cei doi nu și-au mai vorbit de un an: „Putem doar specula că președintele Klaus Iohannis nu a digerat nici până azi refuzul directorului SRI de a accepta funcția de premier după schimbarea lui Orban de la Palatul Victoria”.

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. "Am discutat deschis cu președintele" "Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Șeful statului face propunerea Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei. Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României. Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare. Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării. Cum e demis un șef al SRI La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii." (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992. În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni. Rolul Consiliului Director Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992). Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992). Ionescu, al șaptelea director după '89 Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului. Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 - apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 - dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 - iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. - oct. 2006); George Maior (oct. 2006 - ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 - iul. 2023)

Liviu Negoiţă s-a înscris în partidul lui Dan Voiculescu Foto: News.ro
Politică

Liviu Negoiţă s-a înscris în partidul lui Dan Voiculescu

Fostul primar PDL al Sectorului 3, Liviu Negoiţă, s-a înscris în partidul lui Dan Voiculescu, PUSL, și va candida împotriva lui Robert Negoiță, actualul primar de sector. Anunțul a fost făcut de Cristian Popescu Piedone, la o reuniune a PUSL. Cristian Popescu Piedone a vorbit în cadrul Consiliului PUSL despre inspiraţia pe care a avut-o de la Liviu Negoiţă, primarul Sectorului 3. Liviu Negoiţă s-a înscris în partidul lui Dan Voiculescu „Astăzi este membru şi de astăzi este preşedintele filialei PPUSL Sector 3”, a spus Piedone de la tribună. „Acum, dacă şi Negoiţă, pot să spun părintele administraţiei locale din Bucureşti, cine nu recunoaşte asta este, eu am recunoscut că de aici a plecat dezvoltarea Bucureştiului, ce înseamnă teritoriul, spaţiul verde, de la Liviu Negoiţă. Pot să spun că şi viitorul primar la Sectorul 3, împreună cu noi toţi şi cu Piedone va fi Liviu Negoiţă”, a mai afirmat Cristian Piedone, citat de news.ro. Liviu Negoiţă a spus la rândul lui despre Cristian Popescu Piedone că este ”un erou”. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Negoiţă a spus că s-a alăturat formaţiunii cu mare bucurie. ”România, Bucureştiul, unde eu am făcut administraţie, are nevoie de oameni sănătoşi la cap, oameni de bună credinţă şi eu cred că aici este grupul acela”, a afirmat el.

Moment istoric cu Șoșoacă: l-a sunat pe Lukașenko și a salvat Moscova Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Moment istoric cu Șoșoacă

Moment istoric cu senatoarea Diana Șoșoacă: „Am vorbit cu Lukașenko să-l primească pe Prigojin. Bravo mie, am salvat Moscova”, a strigat ea la jurnaliști. Declarația a fost făcută acum câteva zile, după ce fusese votată noua lege a pensiilor speciale. Moment istoric cu Șoșoacă „Șoșoacă: Să ziceți mersi că am vorbit cu Lukașenko să-l primească pe Prigojin. Bravo mie! Jurnalist: Ați salvat Rusia, să înțelegem… Șoșoacă: Bravo mie că am salvat Moscova! Vreți să vă salvez și Washingtonul? Nu vedeți că n-aveți creier să gândiți? Niciunul nu ține cu România!”. În acceași zi, ea a făcut scandal în plenul Parlamentului, la legea pensiilor speciale, și s-a certat pe holuri cu premierul Ciolacu. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Senatoarea Diana Șoșoacă a vizitat de mai multe ori Ambasada Rusiei la București, după ce această țară a invadat Ucraina. Recent, ea a dat un interviu la publicația rusă Eurasia Daily în care a mințit în repetate rânduri. „Trăim numai din împrumuturi și în curând vom ajunge, ca și Ucraina, o țară cumpărată la bursă de organizațiile sorosiste care colcăie in România”, a susținut ea, printre altele. Împrumuturile sunt tot mai mari, dar România nu este nici măcar țara cea mai îndatorată din UE. Grecia, Italia și Portugalia au datorii guvernamentale care depășesc 100% din PIB.

Noi avem întotdeauna resurse de prezidenţiabil, spune Alina Gorghiu Foto: Facebook
Politică

Noi avem întotdeauna resurse de prezidenţiabil

Ministrul PNL al Justiției, Alina Gorghiu, a afirmat, la Digi 24: „Noi avem întotdeauna resurse de prezidenţiabil (...) Această preocupare în acest moment în interiorul Partidului Naţional Liberal nu există”. Potrivit transcrierii news.ro, ea nu a invocat numele lui Nicolae Ciucă în discuția despre viitorul candidat PNL la președinție. Noi avem întotdeauna resurse de prezidenţiabil „Noi avem întotdeauna resurse de prezidenţiabil (...) Sunt absolut convinsă că vom găsi acea resursă în interiorul partidului. Momentan nu s-a făcut această selecţie. E prematur să discutăm despre alesul pentru prezidenţiale, în condiţiile în care suntem la jumătatea lui 2023”, a declarat Gorghiu. Ea a precizat că, până acum, PNL a mers cu preşedintele partidului la alegerile prezidenţiale: ”Până acum, Partidul Naţional Liberal a optat pentru genul acesta de candidatură. Preşedintele partidului a fost cel promovat pentru candidatura la prezidenţiale. Însă, daţi-mi voie să vă spun cu toată responsabilitatea, că această preocupare în acest moment în interiorul Partidului Naţional Liberal nu există”. Ministrul Justiţiei a explicat că liberalii sunt concentraţi pe actul de guvernare, având în vedere recenta rotativă care s-a produs şi tensiunile din societate. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde ”S-a produs rotativa acum 2 săptămâni, avem de pus la punct un mecanism cu noul guvern, noul premier, trebuie să punem în aplicare un program de guvernare într-un context foarte complicat”, a adăugat Alina Gorghiu.

Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Eșec vizitei Budăi Comisia, cerut refacerea PNRR

Eșec deplin al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR: mai multe state au depus noi programe, iar Bruxelles-ul le-a aprobat. România nici n-a depus noua variantă, arată datele de pe site-ul UE care monitorizează evoluția programelor de redresare și reziliență. Alte 11 state fie au depus un nou plan de reconstrucție, fie au primit chiar aprobarea finală a Comisiei Europene. Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR În 17 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost la Bruxelles, iar după ce a revenit în România a anunțat că PNRR va fi modificat astfel încât plafonul de 9,4% la cheltuielile cu pensiile va fi eliminat. Budăi a fost însoțit în acea vizită de Marcel Boloș, pe atunci ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene. Ultimele date de pe site-ul „Recovery and resilience scoreboard” sunt din 27 iunie. Pe acest site nu apre vreo informație că Bruxelles-ul ar fi aprobat plata, fie și parțială, a tranșei doi din fondurile destinate României. Cererea de plată a fost depusă în decembrie 2022. „Salut anunțul Comisiei Europene privind aprobarea cererii de plată nr. 2 din PNRR. În urma eforturilor ministrului investițiilor și proiectelor europene din ultima săptămână am reușit să #reducem suma reținută din această tranșă de la 150 de milioane la doar 50 de milioane de euro”, a scris Ciolacu, pe Facebook, la 27 iunie. Însă Comisia Europeană a explicat că cererea de plată numărul doi trebuie verificată de Comitetul Economic și Financiar, ceea ce va dura maximum patru săptămâni. Ce state au modificat programele de reconstrucție Ce state au depus la Comisia Europeană PNRR-uri modificate și cine a primit deja aprobarea Bruxelles-ului: Luxemburg a depus în noiembrie 2022 un proiect de modificare a PNRR, în ianuarie a fost aprobat Germania cere modificarea PNRR în decembrie 2022, în februarie este aprobată modificarea Finlanda depune în ianuarie noul PNRR, în martie este aprobat Estonia: martie depune PNNR nou, iunie primește OK-ul CE Franța: depune în aprilie, primește „susținerea” Comisiei - un pas premergător aprobării - în iunie Slovacia: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținere”. Slovacia a primit din martie banii pentru cererea II de plată Malta: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținerea” CE Irlanda: depune în mai, primește aprobarea preliminară în iunie Portugalia: depune în mai noul program Danemarca: depune în mai moul program, modificat Spania: depune în iunie programul modificat În total, 11 țări au demarata sau chiar au închis procedurile de modificare a PNRR. Pe acest site nu mai sunt informații despre România din decembrie 2022. Site-ul mai arată că România a îndeplinit 4% din țintele și jaloanele prevăzute de PNRR. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră