miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4116 articole
Politică

Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală

„Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane de lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”, a anunțat, azi, primarul Capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion El a precizat că o astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol. Edilul general s-a referit la disproporţia existentă între atribuţiile Primăriei Capitalei şi ale Primăriilor de sector şi între bugetele alocate acestora. El a menţionat că în proiectul de buget pentru 2024, acest raport este şi mai accentuat, având în vedere că PMB va primi 47% din cotele defalcate din impozitul pe venit, nu 50%, cum a primit în 2023. Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală „O parte importantă din bugetul Municipiului Bucureşti vine din aşa-numitele cote defalcate din impozitul pe venit, adică bani pe care bucureştenii îi plătesc impozit pe salariile lor. În bugetul din 2023, 50% din aceşti bani se duceau la PMB, iar 50% la Primăriile de sector. În proiectul de buget pe 2024 doar 47% din aceşti bani se duc la Primăria Generală şi rămân 50% la Primăriile de sector. Asta înseamnă peste 300 de milioane de lei", a spus Nicuşor Dan. Potrivit edilului general, proiectul de buget conţine şi o altă prevedere în baza căreia bugetul PMB pentru 2024 urmează să fie diminuat. Este vorba despre banii destinaţi instituţiilor de cultură. „În toate judeţele, mai puţin Bucureştiul, 2% din alocarea cumulată pentru Consiliul judeţean şi Consiliile locale se duce către instituţiile de cultură. Nu şi în Municipiul Bucureşti, unde toate teatrele sunt plătite de bugetul Municipiului Bucureşti, Opera Comică, Circul, toate muzeele", a explicat el. Nicuşor Dan a mai precizat că printre atribuţiile Primăriilor de sector se numără: salubritatea stradală, şcolile, anveloparea termică, străzile, spaţiile verzi şi asistenţa socială. Primăriei Capitalei, în schimb, îi revin: subvenţia pentru căldură şi transport, infrastructura pentru asigurarea căldurii şi infrastructura de transport, teatrele şi muzeele, iluminatul public, semaforizarea, spitalele, combaterea riscului seismic, străzi, spaţii verzi, asistenţă socială. Infrastructură vs. panseluțe și borduri El a atras atenţia asupra faptului că subvenţia pentru termie, suportată de PMB, reprezintă 2 miliarde de lei, iar subvenţia pentru transport a totalizat 1,5 miliarde lei în anul 2023. „Se vede cu ochiul liber - şi se ştie de ani de zile - că noi avem mult mai multe atribuţii faţă de sectoare. Şi, totuşi, încă din bugetele anterioare - şi se amplifică în momentul acesta - Primăria Capitalei primeşte mai puţini bani decât sectoarele. Şi aici este o diferenţă de viziune. Vrem să facem infrastructură, să cumpărăm tramvaie, autobuze electrice, să modernizăm linii de tramvai, să modernizăm reţeaua de termoficare? Asta înseamnă mari lucrări de infrastructură. Sau vrem să avem un Bucureşti de panseluţe şi borduri? Asta este diferenţa de viziune între PMB şi Guvernul Ciolacu, care propune această distribuţie a banilor între Primăria Capitalei şi Primăriile de sector", a transmis Nicuşor Dan. Amenzile pe transportul în comun se duc la sectoare Edilul general a mai explicat că, potrivit Codului fiscal, toate taxele şi impozitele locale din Bucureşti revin Primăriilor de sector. „Adică, noi plătim o subvenţie considerabilă pentru transportul public, dar dacă amendăm pe cineva care nu are bilet în tramvai amenda se duce la Primăria de sector", a exemplificat el. Nicuşor Dan şi-a exprimat speranţa că va exista înţelepciune în Parlament „pentru a nu lipsi Bucureştiul de un instrument de dezvoltare". El a admis că, în contextul în care Primăriile de sector au mai mulţi bani, acestea au început să realizeze şi proiecte mari de infrastructură. „Bineînţeles că dacă un sector cere Primăriei Generale şi ne spune: 'Voi n-aveţi bani, noi avem. Vrem să facem un pod acolo, daţi-ne administrarea', evident că PMB, neavând bani, spune 'Da, vă dăm'. Dar întrebarea este dacă e normală această partiţie sau nu", a completat primarul general. Potrivit acestuia, în cazul în care bugetul pentru 2024 va rămâne în forma actuală, vor fi diminuate proporţional investiţiile în lucrări de infrastructură, în consolidări de clădiri sau la spitale. Edilul general a precizat însă că o astfel de diminuare nu va afecta lucrările începute, precum cele de la Podul Grant. Lucrările la Podul Grant nu pot fi plătite „Apropo de Podul Grant, sunt deja lucrări de 20 de milioane de lei pe care nu putem să le plătim, pentru că există această ordonanţă cu regula de unu pe nouă. Sunt lucrări care au fost făcute deja şi nu putem să le plătim. Sperăm să le plătim la începutul lui ianuarie, ca să nu blocăm şantierul de acolo", a menţionat el. În 2023 cotele defalcate din impozitul pe venit au reprezentat 6,2 miliarde lei. Edilul a reamintit că în momentul în care a preluat mandatul de primar general a transmis o adresă Guvernului prin care solicita ca PMB să îi revină 70% din cotele defalcate din impozitul pe venit, iar Primăriilor de sector 30%. „Noi facem tot ce putem ca să optimizăm fondurile europene. Am luat 72 de tramvaie din cele 100 şi am reuşit să ducem finanţarea celorlalte 28 în exerciţiul financiar următor. Am luat toţi banii pe autobuzele electrice. Am luat 650 de milioane de lei pe staţia de epurare de la Glina şi am reuşit să ducem totul în exerciţiul financiar următor, am luat vreo 20 de milioane de euro pe termie şi am reuşit să ducem restul pe exerciţiul financiar următor. Deci, am optimizat fondurile europene. De asemenea, am avut prima oară, aşa cum au multe alte localităţi care au încălzire centralizată, subvenţie naţională pe lucrările de termoficare pe care le facem de la bugetul local", a mai explicat Nicuşor Dan.

Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală Foto: Facebook
Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria, la adoptarea bugetului pe 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide Foto: Facebook AEP
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun  Foto: Facebook
Politică

50% români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani, arată un sondaj INSCOP realizat pentru news.ro. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.3% sunt de părerea contrară (faţă de 44.7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9.7% în noiembrie 2013). 46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5.7% din total eşantion (faţă de 6.4% în noiembrie 2013). Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Cine este Doina Federovici, șefa organizației PSD și a Consiliului Județean Botoșani Foto: Facebook
Politică

Cine este Doina Federovici

Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României. Fedorovici este președintele Consiliului Județean și al organizației județene a PSD. Citește și: Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente” DNA verifică angajările pe șpagă la spitalul controlat de Fedorovici Procurorii DNA efectuează, azi, 92 de percheziții în Iași și Botoșani. Procurorii DNA au descins la spitalul Județean din Botoșani, la Consiliul Județean, acolo unde au verificat și biroul președintelui Doina Federovici. De asemenea, sunt percheziții și la sediul PSD Botoșani. Potrivit unor surse din Justiție, procurorii investighează angajările pe șpagă la spitalul județean, unde se plătea între 200 de euro și 15.000 de euro. Spitalul este subordonat, legal, Consiliului Județean și, de facto, este controlat de Fedorovici. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Polul sărăciei din nordul Moldovei În schimb, Botoșani este polul sărăciei din nordul României: Județul are circa 360.000 de locuitori, dintre care doar 35% din populație are loc de muncă. Restul sunt pensionari, elevi, persoane cu dizabilități, asistați social, șomeri și peste 40.000 de oameni care nu muncesc și nu se află în nicio evidență. Un botoșănean câștigă un salariu mediu net între 2.500 și 3.500 de lei pe lună - date din 2023. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Botoşani, în trimestrul 1 2023, a fost de 1.588 lei, fiind mai mică decât cea înregistrată la nivelul ţării, în acelaşi trimestru, cu 415 lei (-20,7%). Cel mai mare angajator din județ este statul. 90 la sută dintre gospodării nu sunt racordate la rețeaua de gaz, iar la canalizare și apă au acces doar jumătate dintre locuitori (Pro TV). Județul are cea mai proastă infrastructură rutieră din țară, cu mai puțin de jumătate dintre drumurile județene modernizate. Cine este Doina Federovici Șefa CJ Botoșani, Doina Federovici, nu și-a publicat vreun CV. Potrivit unor relatări din presă ea ar fi urmat cursurile unei facultăți din Târgoviște. Ea a fost senator între 2012 și 2020. În legislatura 2016-2020, a luat cuvântul o singură dată, 53 de secunde, la depunerea jurământului. În legislatura 2012-2016 a vorbit un minut și 52 de secunde, prezentând rapoartele comisiilor pentru drepturile omului asupra activității CNCD. Federovici este extrem de activă pe Facebook, unde se remarcă prin toaletele schimbate frecvent și mesaje profunde precum: „ Frumos în suflet să vă fie!”. Sau: „Desaga cu bucurii este în inima fiecăruia. Frumos și bucurie în suflet să aveți!”. Într-un alt panseu de pe Facebook ea scria: „Grâul simbolizează răbdarea, atenția și încrederea în puterea miraculoasă de regenerare a vieții. Fiecare dintre noi are această vitalitate interioară care stă la baza bucuriei și fericirii necondiționate”. Despre Eminescu, Federovici scria: „Capodoperele sale poetice sunt creații nemuritoare, pentru că exprimă cel mai bine trăirile pe care le încercăm cu toții: iubirea, dragostea de neam și patrie, frustrarea și chiar furia față de nedreptățile vieții”.

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici Foto: Facebook
Politică

DNA peste președintele Consiliului Județean Botoșani, Federovici

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Monitorul de Botoșani a anunțat că mai multe percheziţii de amploare au loc, miercuri dimineaţă, în județul Botoșani, inclusiv la președintele CJ: „Descinderi au loc și la președintele Consiliului Județean Botoșani. Este vizată o perioadă de achiziții din trecut de la spital”. Spitalul Județean este controlat de Consiliul Județean și, implicit, de Fedorivici. DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici „Nu mai puțin de șase mașini cu anchetatori de la DNA au ajuns, încă de la primele ore ale dimineții, la cea mai mare unitate sanitară din județ. Oamenii legii au solicitat şi prezența managerului spitalului pentru a avea acces în clădirea administrativă a unității sanitare. Sunt vizate mai multe locații din Botoșani, atât la persoane fizice cat și spital. Câteva birouri din cadrul unității sanitare, inclusiv cel al secretarei managerului, au fost deja sigilate de către anchetatori, care acum răscolesc printre documentele din birourile administrative”, scrie Monitorul de Botoșani. Federovici, președintele CJ Botoșani, este protectoarea politică a lui Marius Budăi și a lăcătușului mecanic Angel Călin, pe care l-a pus manager al spitalului județean. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate În august, la acest spital a murit Alexandra Ivanov, o tânără gravidă în vârstă de 25 de ani, după ce medicii nu i-au acordat ajutorul medical de urgență adecvat.

Pensionarul special Tudorel Toader și-a șters singur dezinformarea Foto: Facebook
Politică

Pensionarul special Tudorel Toader și-a șters singur dezinformarea

Pensionarul special Tudorel Toader și-a șters singur dezinformarea distribuită pe Facebook: el se văita că este ținta unei manipulări, făcând aluzie la un articol DeFapt.ro. Fostul ministru al Justiției din regimul Dragnea se lupta, în această postare, cu o știre care nu exista. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Pensionarul special Tudorel Toader și-a șters singur dezinformarea Toader a scris, pe Facebook: „Am văzut în presă că am dat statul în judecată pentru obținerea diferențelor la pensia de magistrat. Preferabilă era o prealabilă documentare/întrebare. Nu am făcut un astfel de demers”. Mesajul se încheia: „Mesajul va fi șters la orele 10.00!”. Cu o întârziere de peste jumătate de oră, mesajul a fost, într-adevăr, șters. Tudorel Toader făcea aluzie la un articol din DeFapt.ro, care se baza pe declarația sa de avere din 2023, în care se arăta că el a dat statul în judecată pentru majorarea, retroactivă, a salariilor sale de magistrat - o metodă folosită pe scară largă de magistrați, care trebuie să încaseze miliarde de lei de la stat. Ce a scris DeFapt.ro: „Pensionarul special Tudorel Toader, rector al universității Cuza din Iași și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu, ceea ce a și reușit”. Contractele avocatului Toader cu universitatea rectorului Toader Potrivit declarației de avere din 2023, el a obținut 397.142 de lei din „diferențe compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”. Valoarea de referință sectorială (VRS) reprezintă punctul de plecare în stabilirea salariilor de bază în sectorul bugetar. Procesele în masă au apărut pentru că magistrații au dorit calcularea salariilor lor la un VRS de 605 lei, față de 488 lei. Însă, prin creșterea salariului, ar trebui să crească și pensia specială, iar unii magistrați pensionari au deschis deja acțiuni în instanță în acest scop. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Ultima declarație de interese arată că universitatea Cuza din iași, condusă de rectorul Tudorel Toader, a avut contracte cu firma de avocatură a avocatului Tudorel Toader, fapt ce ar putea constitui un conflict de interese, cel puțin din punct de vedere moral: în această declarație sunt prevăzute două contracte, fiecare de 1.000 de lei, încheiate prin achiziție directă.

Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”

Marcel Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”: liderul PSD a fost enervat de o întrebare a președintelui PNL, într-o emisiune Digi 24, „Săptămâna președinților”. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești „Îl întreb pe domnul premier Marcel Ciolacu dacă este de acord să ne menținem angajamentul să nu mărim taxele și impozitele în 2024, să nu modificăm Pilonul II al pensiilor și să ne ținem cuvântul față de profesori, pentru a le majora salariile, așa cum ne-am angajat în acest în, astfel încât în 2024 să ajungă la 50% din grila nouă de salarizare”, l-a chestionat președintele PNL pe omologul din PSD. Însă Ciolacu a răspuns-iritat ironic, spunând că această întrebare este, de fapt, a consultanților și arătând că toate problemele ridicate de Ciucă țin de miniștrii liberali. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural” „Îmi plăcea mai mult domnul Nicolae Ciucă cel natural, adevăratul Nicolae Ciucă. Întrebările puse de consultanți sunt o surpriză pentru mine, mai ales în vocea domnului Nicolae Ciucă. În primul rând, domnul ministrul al Finanțelor este de la PNL, doamna ministru al Educației de la PNL. Presupun că au fost întrebări retorice. Există niște oameni, cei de la ANAF, de la Finanțe. Domnului Boloș nu-i prima oară când i-am spus că produce mai mult decât putem citi. Are șapte modificări la celebra ordonanță trenuleț. I-am zis: «oprește-te!». Mai mult, totuși, cei de la Finanțe au un spor de confidențialitate, nu poți lua documentele să le dai pe surse presei, că faci rău. Ce produc dânșii ajunge la decizia politică, așa cum e normal. Guvernul de Coaliție și-a asumat că va crește procentul la Pilonul II, de la 3.75 la 4.75. O sumă importantă. E aproape un efort bugetar de 6 miliarde. Eu cred în sistemul paralel de pensii. Noi ne-am angajat un jalon, pe care l-am îndeplinit, noi împreună am hotărât că se aplică de la 1 ianuarie 2024. Dacă eu modific data, lucru pe care nu-l puteam face singur, ci împreună cu miniștrii PNL, ca să răspund retoric domnului Ciucă, Comisia venea și spunea că: «jalonul din cererea de plată numărul 1, pe care l-ați îndeplinit și v-am dat bani pentru el, vedeți că vă luăm banii înapoi, fiindcă între timp ați făcut modificări la jalon». Cui să-i treacă prin cap așa ceva, că cineva a gândit în ANAF sau Finanțe a gândit ca tehnician, ca angajat. Eu nici nu îi pot reproșa acelui om. Dar decizia politică e la noi, la co-președinții Coaliției. Nici nu s-a pus în discuție acest element. Mărirea taxelor - am convenit împreună, nici nu trebuie să-i răspund la televizor, că nu mărim taxele. Este o problemă la jalonul 206 în privința microîntreprinderilor, pe care Comisia nu-l consideră îndeplinit. Avem argumentele noastre, că nu putem modifica plafonul într-un an fiscal, tocmai a fost modificat la 500.000, decizie a actualei Coaliției. Vom merge și vom explica”, a răspuns Ciolacu.

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen. Relaxarea blocadei Schengen austriece față de România și Bulgaria este reflectată în mod diferit în presa austriacă și cea bulgară. Presa austriacă a remarcat succesul diplomaților români, minimalizând aportul premierului "postcomunist". Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Presa din Bulgaria consemnează, în mare parte, declarațiile revoltate ale politicienilor. Există însă și vocea diplomaților, care îndeamnă la rațiune și la o negocieri: să fie acceptate condițiile aderării parțiale, însă doar pentru maximum șase luni. Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen Presa austriacă a minimalizat reușita guvernului român, amintind doar de mesajul euforic, postat pe Facebook, al premierului Marcel Ciolacu, un politician "postcomunist": "Am spart gheața!". Însă a lăudat eforturile diplomaților români pentru aderarea țării noastre la Schengen. Potrivit jurnaliștilor austrieci, de când Austria a refuzat în urmă cu un an "în mod neașteptat" aderarea României la Schengen, "diplomații români au lucrat neobosit la o soluție. Primele succese sunt acum evidente". Deși Der Standard avansează ipoteza intervenției SUA în ceea ce ne privește, argumentând că România este un aliat important al Statelor Unite în Europa de Est, jurnaliștii austrieci nu ignoră faptele: Olanda, care își exprimase veto-ul doar împotriva aderării Bulgariei, nu și a României, înclina deja să renunțe la acest refuz, lăsînd Viena de una singură. Schengen-ul complet ar foloșsi și firmelor austriece În plus, există un foarte puternic factor economic: Schengen pentru România este în interesul companiilor austriece. Cum în România există multe afaceri austriece, acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la granițe. Există, de asemenea, o importantă componentă socială, despre care au vorbit o mare parte a mass media austriece la finele anului 2022: îngrijitorii la domiciliu. 55% dintre ei provin din România. Bulgaria susține că își face treaba Prim-ministrul Bulgariei, Nikolai Denkov, a afirmat că este "inacceptabil" să se introducă reguli suplimentare pentru Bulgaria și România. Premierul a remarcat că cele mai recente statistici indică scăderea numărul încercărilor ilegale de trecere a frontierei. "Diferența este acum vizibilă pentru toți. Există proceduri legate de cine poate rămâne în Europa, cine trebuie trimis înapoi. Dacă au existat critici la adresa Bulgariei, acestea au fost mai degrabă anul trecut, la începutul acestui an am urmat aceste proceduri", a spus premierul. Furie la Sofia Președintele Parlamentului, Rosen Zhelyazkov, a avut aceeași poziție: "Austria nu ne poate impune condiții suplimentare pentru Schengen". Acesta a declarat că în prezent Bulgaria se așteaptă să intre în spațiul Schengen "în totalitate": "Nu cred că un stat membru poate impune condiții, pentru că asta ar însemna că vorbește în numele tuturor ţările din UE, fără a avea un mandat.". "Veștile despre Schengen nu sunt bune", le-a declarat jurnaliştilor și Cornelia Ninova, liderul partidului social BSP. "Sunt doar firimituri. Suntem membru cu drepturi depline al UE și nu vrem să fim tratați ca o țară secundară, iar poporul bulgar, ca unul de mâna a doua. Am îndeplinit toate cerințele, trebuie să fim acceptați pe deplin. (...) Acesta este un tratament nedrept.", a adăugat Ninova. Mai multe resurse pentru granițele cu Turcia Într-un interviu pentru publicația economică Dnevnik, Irene Maria Plank, ambasadoarea Germaniei în Bulgaria, a afirmat că recenta relaxare a veto-ului austriac oferă politicienilor și factorilor de decizie bulgari "un exemplu interesant de a gândi și în altă lumină": "Există argumente pro și contra, dar multe depind de modul în care ajungi să ajustezi unele decizii.(...). O dată cu intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen, toate resursele care sunt acum folosite pentru a păzi interiorul și granița dintre cele două țări pot fi pur și simplu transferate de-a lungul graniței cu Turcia.". Liubomir Kyuchukov, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, a afirmat că admiterea Bulgariei și României la Schengen doar pe calea aerului este, totuși, un pas în direcția bună, însă ar trebui să fie condiționată de un termen limită pentru intrarea definitivă în zona de liberă circulație. Se cer termene clare pentru restul integrării "Este mai bine decât nimic. (...) Intrarea în etape este posibilă, dar, fără termene fixe pentru calitatea de membru cu drepturi depline, ar rămâne pur și simplu un act care nu duce la finalizarea procesului de aderare. Ceea ce ni se oferă în prezent este un compromis logic, care era de așteptat. Însă trebuie să ni se și garanteze rezultatul final", a declarat Kyuchukov. Dimitar Gurdev, diplomat și fost președinte al Comisiei pentru politică externă, a declarat, la rândul său, că acceptare parțială trebuie să vină cu un termen clar pentru acceptarea integrală după trei sau șase luni. "O astfel de decizie poate fi adoptată doar temporar, cu termene reale fixate în viitorul apropiat, nu undeva după sfârșitul anului viitor, ci după trei sau șase luni", a arătat Gurdev.

Putinista Șoșoacă, invitată să vorbească la biserica ”Buna Vestire” din Viena Foto: captură video
Politică

Putinista Șoșoacă, invitată să vorbească la biserica din Viena

Putinista Diana Iovanovici Șoșoacă a fost invitată să vorbească, în această duminică, la Biserica ”Buna Vestire” din Viena. Parohul bisericii este Nicolae Dura, el fiind cel care i-a permis lui Șoșoacă să ia cuvântul după slujba de duminică. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Putinista Șoșoacă, invitată să vorbească la biserica din Viena „Vizita delegației S.O.S. România la românii din Austria continuă duminică, 10 decembrie cu un moment deosebit. La ora 10.00, la Biserica ”Buna Vestire” din Viena / Simering Hauptstrasse 161 / președintele partidului, doamna senator Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ va participa, împreună cu membrii delegației, la Sfânta Liturghie, slujită de părintele Dura Nicolae, rugându-se alături de ceilalți credincioși”, a anunțat SOS România. Discursul politic ținut de Șoșoacă într-o biserică ortodoxă care ține de Biserica Ortodoxă Română (BOR) a fost transmis de Lazarus TV. În dimpul discursului, senatoarea a părut că se înduioșează și este pe cale să plângă, în timp ce se plângea că trăiește între oameni plini de ură. „Sunt niște oameni care nu simt decât ură”, a spus Șoșoacă, celebră pentru amenințările cu moartea la adresa ei. În timp ce transmitea acest mesaj, un bărbat din biserică i-a spus: „Oamenii fără copii sunt foarte răi, sadici, criminali! Sunt plătiți de interesele americane”. Șoșoacă nu l-a contrazis. La finalul discursului, senatoarea a fost aplaudată. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate La 21 noiembrie, senatoarea Diana Șoșoacă a lansat amenințări cu uciderea în chinuri a unor personalitățio publice românești și mesaje antisemite în Parlament, în timp ce era vizionat un film dramatic despre victimele teroriștilor Hamas. „Ce ziceţi, domnilor Orban, Cîţu, Ciolacu, Iohannis, Ciucă, Mahler, Rafila, Voiculescu, Mihăilă, Cercel, Gheorghiţă, Arafat, Tătaru, Cercel, să vă băgăm pe gât obiectul acela mizerabil cu care aţi omorât oameni în pandemie şi să vă băgăm în nişte saci negri de plastic să vă aruncăm în gropi comune, ca pe nişte câini?”, a spus ea.

Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, salariu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru salariu

Pensionarul special Tudorel Toader, rector al universității Cuza din Iași și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu, ceea ce a și reușit. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Tudorel Toader și-a anunțat intenția de a candida pentru un al treilea mandat de rector. El a fost instalat de Liviu Dragnea ca ministru al Justiției în guvernele PSD din 2017-2019. Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, salariu Potrivit declarației de avere din 2023, el a obținut 397.142 de lei din „diferențe compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”. Această victorie va face ca și pensia sa specială să fie recalculată și majorată. DeFapt.ro a arătat că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Ultima declarație de interese arată că rectorul Tudorel Toader a avut contracte cu firma de avocatură a avocatului Toader, fapt ce ar putea constitui un conflict de interese, cel puțin din punct de vedere moral: în această declarație sunt prevăzute două contracte, fiecare de 1.000 de lei, încheiate prin achiziție directă. Tudorel Toader, fost ministru al Justiției în guvernarea Dragnea, perioadă în care a demis-o pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA, primește de la stat: pensie specială de 312.345 de lei în anil fiscal 2022 267.254 de lei - salariul de rector Ca avocat a câștigat, în anul fiscla 2022, peste 720.000 de lei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Toader are în țară 11 terenuri, 4 case și 3 apartamente, potrivit declarației de avere.

Primul atac din PNL la ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu (foto), zis „Busi” Foto: Facebook
Politică

Primul atac din PNL la ministrul PSD al Agriculturii

Primul atac din PNL la „Busi”, ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu: nu știe să facă diferența între „noile tehnici genomice (NTG) și plantele modificate genetic (OMG)”, a scris, pe Facebook, deputatul Emil-Florian Dumitru, vicepreședinte al Comisiei de agricultură. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești „Pe scurt, ca să înțeleagă și domnul ministru, pentru ca o plantă să fie modificată genetic se inserează o genă de la o plantă diferită în genomul (ADN-ul) plantei. În schimb, NTG nu implică introducerea ADN-ului străin – se introduc gene de la aceiași plantă sau de la o plantă înrudită”, a scris Dumitru. Ministrul Florin Barbu și premierul Ciolacu Foto: Facebook Primul atac din PNL la ministrul PSD al Agriculturii Dumitru i-a mai reproșat lui Barbu și alte gafe: Consiliile de miniștri la nivel european îl prind de fiecare data nepregătit Incompetența și neînțelegerea subiectelor face ca ministrul nostru să-și schimbe poziția de la un sezon la altul. Astfel, în martie susținea interdicția valorificării porcului cu excepția gospodăriei țărănești care e membră în cooperativele agricole. După ce a ajuns ministru, ne-a explicat clar că de fapt el susține creșterea porcului în gospodăria țărănească. Situația plăților în avans pentru fermieri (...): „asistăm la cea mai proastă campanie de avansuri din ultimii ani. Astfel, s-au plătit doar 850 de milioane de euro dintr-un miliard alocat”. Prin urmare, zeci de mii de fermieri vor rămâne fără finanțare Este „foarte preocupat de furajarea animalelor cu nutreț din rogoz și din stuf. Din păcate, nimeni n-a vorbit și cu animalele să vadă dacă lor le place stuful”. „A inventat o schemă de ajutor de stat, InvestAlim, pentru care s-au depus, țintit, fix 5 proiecte în valoare fiecare de 2 milioane de euro din bugetul național” „Busi”, de la Vâlcov la Paul Stănescu „Fermierii, profesioniștii din mediul academic-agricol și mediul asociativ se tot întreabă ce îl recomandă totuși pe actualul ministru? Păi e simplu, fraților. Omul e din Olt”, a afirmat deputatul Dumitru, pe Facebook. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă DeFapt.ro a scris că ministrul Florin Barbu, zis „Busi”, este un ex-om de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum este în gruparea lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Barbu, cu studii de economie la Craiova, are zero pregătire profesională în materie de agricultură.

Capcanele ofertei austriece: transportatorii români vor continua să piardă bani așteptând la graniță Foto: Facebook
Politică

Capcanele ofertei austriece

Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. De acceptarea în spațiul Schengen strict cu frontiera aeriană vor beneficia câteva milioane de cetățeni care călătoresc cu avionul. Printre condițiile puse de Austria ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen cu frontiera aeriană este prezența consilierilor austrieci pe aeroporturile din cele două țări, pentru verificarea documentelor. Negocierile se vor purta marți, în Slovenia. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Însă turiștii care merg în Grecia cu mașina, de exemplu, vor continua să se confrunte cu cozile uriașe de la granițele cu Bulgaria și cu Grecia. Capcanele ofertei austriece „Fiecare Dacia Duster sau Sandero, fiecare Ford Puma sunt mai scumpe cu 100 de euro. Doar din cauza costurilor cu aşteptarea în vamă”, spunea recent ministrul Economiei, Radu Oprea. El estima, pe Facebook, pierderile la „cel puțin 0,5% din PIB doar din cauza întârzierilor în vamă. Creșterea economică ar putea să fie de 3% din PIB prin investițiile străine nou atrase, prin numărul mai mare de turiști străini sau prin creșterea competitivității companiilor din România”. Estomările pierderilor anuale variază însă foarte mult. „Cât timp România este în afara spațiului Schengen, firmele de transport mărfuri au pierdut între 18-22% din cifra de afaceri. La frontiera cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore. Dacă un camion stă blocat la graniță un program de condus, acesta nu produce bani, produce doar pierderi”, declara, în 2022, Adrian Pop, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor „Europa 2002". Potrivit unei analize realizate de Europa Liberă, cifra de afaceri a transportatorilor rutieri de mărfuri a fost în 2022 de circa 50 de miliarde de euro, iar pierderile de 18-22% calculate de asociațiile patronale înseamnă aproape zece miliarde de euro. „O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen și aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plătește orice cetățean sau orice companie care trebuie să tranziteze granițele, neintrând în Schengen. Vorbim de o pierdere anuală”, spunea fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, la Digi 24. Condițiile Austriei Însă, potrivit presei de la viena, Austria pune condiții clare pentru a permite intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontiera aeriană: creșterea de trei ori a misiunii Frontex în Bulgaria, banii pentru infrastructura de protecție a frontierelor trebuie să fie asigurați de Comisia Europeană; creșterea controalelor la frontierele dintre Bulgaria și România și dintre Ungaria și România; prezența unor consilieri din Austria pe aeroporturile din București și Sofia, la verificarea documentelor; „preluarea de către România și Bulgaria a solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” - Der Standard. Însă presa din Austria consideră că nici una din aceste condiții nu este problematică.

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Politică

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România "să evadeze" definitiv de la "periferia Europei": în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest "vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică", iar ţara noastră nu va mai fi "frontiera de răsărit a Vestului". Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina "Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (...) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană - n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei", a explicat Geoană. Campania electorală a adjunctului NATO El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela "de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa", ci "în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante". "Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa - Germania - Polonia - România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României", a adăugat Mircea Geoană. Geoană şi-a lansat sâmbătă, la Timişoara, cartea "Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO".

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD Foto: Inquam/George Călin
Politică

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD: „Este o ghenă”, a spus liderul organizației PNL din Olt, care a anunțat că a rupt orice colaborare cu PSD-ul local. Însă, doar azi, au mai criticat formațiunea social-democrată europarlamentarul Gheorghe Falcă și fostul ministru al Energiei Virgil Popescu. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” În plus, Falcă a transmis un mesaj neobișnuit către USR. „Eu cred într-o astfel de colaborare (cu USR - n.r.) şi la nivel naţional şi la nivel local. Am demonstrat asta în 2020, când am vrut să colaborăm cu ei. Regretabil este că în 2020 nu ne-am înţeles (...) Eu cred că au nevoie de parteneri, să agresezi PNL nu este o soluţie. Soluţia este să fim parteneri (...) USR trebuie să se gândească la electoratul lor, să se gândească la ceea ce înseamnă parteneriat cu alte partide, pentru că, aşa cum se poate constata, singur nu reuşeşti", a spus Falcă. Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD Tot azi, fostul ministru Virgil Popescu a afirmat că „nu este uşor cu un partid care îţi înfige cuţitul pe la spate, îţi ia primarii, ţi-i momeşte”. „Avem un an foarte greu şi nu este uşor de coabitat cu PSD. Nu este uşor cu un partid care îţi înfige cuţitul pe la spate, îţi ia primarii, ţi-i momeşte. Nu este uşor să mergem să le spunem oamenilor, pentru că stabilitatea este foarte importantă”, a afirmat Popescu. Nici Popescu, nici Falcă nu au oferit o soluție la guvernarea comună cu PSD. Însă, în Olt, fostul ministru al Culturii Gigel Știrbu a anunțat că au fost rupte relațiie cu social-democrații. „Este inadmisibil ca în 2024 această țară să fie condusă de cineva care încă nu-și găsește, după ce caută destul de intens, diploma de bacalaureat (...) E mult mai greu să te bați cu PSD, e mult mai greu să te iei cu ei de piept și să ai probleme, să ai anumite neconcordanțe, să fiu mai elegant, cu instituțiile statului, e mult mai ușor să spui gata și facem așa: mata iei 95 și o iau cinci, la numărul de primari mă refer. Acesta este efectul pe care noi îl trăim în județul Olt. Niciodată, dar absolut niciodată, în județul Olt nu vom mai asista, vă garantez, niciodată Partidul Național Liberal nu va mai sta la masă cu PSD”, a spus Gigel Știrbu. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Însă un prim-vicepreședinte PNL, Dan Motreanu, a criticat și atitudinea PNL: „Astăzi, din punctul meu de vedere, Partidul Național Liberal arată ca un elev mediocru pe care îl așteaptă un examen foarte greu”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră