vineri 02 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5202 articole
Internațional

SUA și China s-au așezat la masa negocierilor: taxele vamale, discutate la nivel înalt la Geneva

SUA și China, la masa negocierilor. Negocierile economice dintre Statele Unite și China au fost reluate sâmbătă, la Geneva, marcând cel mai înalt nivel de dialog bilateral de la începutul războiului comercial declanșat de Donald Trump. Scopul principal: detensionarea relațiilor dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un moment în care presiunile financiare globale cresc. SUA și China, la masa negocierilor Pentru a sublinia importanța întâlnirii, ambele părți au trimis oficiali de rang înalt. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan De partea SUA, Scott Bessent, secretar al Trezoreriei SUA și Jamieson Greer, reprezentant comercial american De partea Chinei, va fi prezent vicepremierul He Lifeng. Potrivit televiziunii publice chineze CCTV, discuțiile au început sâmbătă dimineață pe malul lacului Leman, într-o locație discretă, aproape de Parc des Eaux-Vives. Negocierile sunt programate să continue până duminică. Discreție maximă și așteptări nedezvăluite În jurul orei 09:30 (ora locală), delegația americană formată din aproximativ zece persoane a fost văzută intrând în Hotelul Intercontinental din Geneva. Întrebat de jurnaliști despre obiectivele negocierii, Scott Bessent a refuzat să comenteze, evitând presa și urcând într-un SUV blindat. Trump propune relaxarea tarifelor vamale Cu o zi înainte de întâlnire, președintele Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că este dispus să reducă la 80% tarifele vamale punitive pe care chiar el le-a impus produselor chinezești. Declarația a fost transmisă de secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, în cadrul unui interviu pentru Fox News. „Președintele ar vrea să rezolve problema cu China. A spus clar că dorește o calmare a situației”, a afirmat Lutnick. Tarifele, armă politică în administrația Trump Chiar și cu o eventuală reducere, tarifele rămân ridicate. Începând cu revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, Trump a crescut suprataxele până la 145% pentru mărfurile chinezești, peste nivelurile deja existente. Măsura a fost folosită ca instrument de presiune politică și economică împotriva Beijingului. Răspunsul Chinei: „Vom riposta până la capăt” Beijingul a reacționat ferm, promițând că va combate suprataxele impuse de Washington. China a răspuns cu o suprataxare de 125% asupra produselor americane, accentuând astfel conflictul comercial care a tensionat piețele globale în ultimii ani.

SUA și China, la masa negocierilor (sursa: scmp.com)
SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Război rece între Ucraina și Ungaria: ambele capitale au expulzat diplomați

Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări. Ministerul ucrainean de Externe a anunțat vineri expulzarea a doi diplomați ungari, ca reacție la o serie de acuzații de spionaj formulate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). „Răspundem acțiunilor Ungariei pe baza principiului reciprocității și al intereselor noastre naționale”, a declarat ministrul Andrii Sîbiga. Ambasadorul Ungariei a fost convocat pentru a primi nota oficială. Rețea de spionaj maghiară descoperită în Transcarpatia SBU a comunicat că a destructurat o rețea de spionaj activă în regiunea Transcarpatia, unde trăiește o importantă comunitate maghiară. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Doi suspecți, printre care un fost militar ucrainean, ar fi cules informații despre apărarea regiunii și starea de spirit a populației. Cei doi ar fi fost recrutați de serviciile secrete ungare, unul dintre ei încă din 2021. Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a calificat acuzațiile drept parte a propagandei anti-ungare practicate de Kiev. El a cerut dovezi oficiale și a acuzat Ucraina că folosește frecvent astfel de tactici în contextul războiului. La scurt timp după declarațiile Ucrainei, Szijjarto a anunțat expulzarea a doi diplomați ucraineni, despre care susține că erau spioni sub acoperire la ambasada din Budapesta. Relațiile bilaterale sunt deja tensionate, în special din cauza refuzului premierului Viktor Orban de a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia și a preocupărilor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb i-a cerșit iar gaze la preț redus lui Putin. Moscova va accepta, cel mai probabil

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, cerând continuarea livrărilor de gaze naturale la un preț preferențial pentru Serbia. Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine Liderul rus a declarat că subiectul va fi „cu siguranță discutat”, în contextul negocierilor pentru un nou contract multianual, actualul acord expirând la finalul lunii mai. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că diferența între Simion și Nicușor Dan s-a redus la 4% În prezent, Serbia beneficiază de un tarif de doar 275 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, un preț mult sub nivelul pieței europene. Vucic a recunoscut în cadrul întâlnirii televizate că aceste condiții sunt „foarte favorabile” și a exprimat dorința de a le menține sau chiar îmbunătăți. Rusia, garant al securității energetice pentru Serbia Putin a confirmat importanța relației bilaterale și a declarat că Rusia rămâne garantul securității energetice a Serbiei. Discuțiile privind livrările viitoare ale Gazprom vor continua în perioada următoare, în contextul tensiunilor internaționale și al incertitudinilor energetice din Europa. Presiuni europene asupra Serbiei Deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia a refuzat până acum să impună sancțiuni Rusiei și menține o relație apropiată cu Moscova. Bruxelles-ul și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea față de această apropiere și a cerut Belgradului să-și armonizeze pozițiile cu cele ale blocului comunitar.

Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

VIDEO Habemus Papam: noul Papă este cardinalul american Robert Francis Prevost

Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost. Într-un moment istoric pentru Biserica Catolică, cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales joi drept noul Papă (VIDEO). Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost Acesta a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea, potrivit Vaticanului. Robert Prevost este primul papă de origine americană, o premieră notabilă în istoria Vaticanului. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii În vârstă de 69 de ani, noul Suveran Pontif s-a născut în Chicago și este cunoscut ca un apropiat colaborator al Papei Francisc. Discret și echilibrat, el are reputația de a fi un lider moderat, capabil să medieze opinii divergente în cadrul Curiei, guvernul central al Vaticanului. Potrivit agenției ANSA, noul Papă i-a salutat personal pe toți cardinalii care l-au ales și urmează să cineze împreună cu aceștia în cursul serii de joi. „I-a îmbrățișat pe toți”, a transmis Vaticanul. Preot al Ordinului Sf. Augustin Robert Francis Prevost s-a născut pe 14 septembrie 1955 în Chicago, Illinois, într-o familie cu rădăcini italiene, franceze și spaniole. A fost crescut în suburbia Dolton, unde a fost influențat de prezența frecventă a preoților în casa familiei sale, atrași de ospitalitatea mamei sale, Mildred Martínez. A urmat studiile liceale la un seminar minor al Ordinului Sfântului Augustin, absolvind în 1973. Ulterior, a obținut o diplomă de licență în matematică la Universitatea Villanova în 1977 și un master în teologie la Catholic Theological Union din Chicago. În 1982, a fost hirotonit preot în Ordinul Sfântului Augustin. Misionar în Peru, stat al cărei cetățenie a primit-o În 1985, Prevost a fost trimis în misiune în Peru, unde a servit ca cancelar al Prelaturii Teritoriale Chulucanas și a predat drept canonic la seminarul diecezan din Trujillo. A fost prefect de studii și a condus seminarul augustinian din Trujillo timp de un deceniu. În 1998, a fost ales provincial al augustinienilor din America de Nord, iar în 2001 a devenit superior general al Ordinului Sfântului Augustin, funcție pe care a deținut-o până în 2013. În 2014, Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al Diecezei Chiclayo din Peru, iar în 2015 a fost consacrat episcop al aceleiași dieceze. În același an, a obținut cetățenia peruană. În 2023, a fost numit prefect al Dicasterului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, poziții care l-au plasat în centrul procesului de selecție a episcopilor la nivel global. Preocupat de migranți și de săraci Noul Papă, Leon al XIV-lea, este cunoscut pentru umilința sa, abordarea pastorală și angajamentul față de comunitățile marginalizate. În timpul misiunii sale în Peru, a manifestat o preocupare deosebită pentru migranții venezueleni și pentru cei săraci. Este fluent în engleză, spaniolă, italiană, franceză și portugheză, ceea ce îi permite să comunice eficient cu diverse comunități catolice din întreaga lume. În calitate de Papă, Leon al XIV-lea se confruntă cu multiple provocări, inclusiv secularizarea crescândă, criza vocațiilor și necesitatea continuării reformelor inițiate de predecesorul său, în special în domeniul transparenței financiare și al combaterii abuzurilor. 

Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor (sursa: X/Barry Lenihan)
Internațional

Fum roz la Vatican: militante catolice cer ca și femeile să poată sluji în biserici

Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor. Mai multe activiste catolice au organizat miercuri un protest inedit în apropierea Vaticanului, unde are loc conclavul ce va decide succesorul papei Francisc. Femeile au aprins fumigene roz și au cerut accesul femeilor la preoție. Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor Pe una dintre colinele cu vedere spre Capela Sixtină, locul unde se desfășoară conclavul, activistele au parodiat simbolul tradițional al fumului alb care anunță alegerea unui nou papă. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Ele au transmis un mesaj ferm: femeile trebuie incluse în viața decizională a Bisericii. „Nu puteți ignora 50% din populația catolică și să discutați viitorul Bisericii fără ele”, a spus Miriam Duignan, reprezentantă a Institutului Wijngaards pentru studii catolice. În 2011, Duignan a fost arestată temporar după ce a încercat să intre în Vatican pentru a înmâna o petiție în sprijinul unui preot care susținea cauza femeilor preot. Critici la adresa lipsei de reformă în pontificatul papei Francisc Duignan a criticat faptul că nici papa Francisc nu a abordat serios subiectul hirotonirii femeilor. Ea a amintit că singurele femei care îi vor vedea pe cei 133 de cardinali în conclav sunt cele care servesc mâncarea și fac curățenie la reședința Sfânta Marta. Deși pontificatul actual a promovat femei în funcții laice, acestea rămân excluse de la accesul la sacerdoțiu, deci și de la pozițiile de conducere ecleziastică. Inegalitate, în ierarhia Bisericii Miriam Duignan a subliniat inegalitatea persistentă în ierarhia Bisericii: „Chiar și cel mai tânăr preot este superior unei femei cu multă experiență. Statutul femeilor rămâne inferior”. Gabrielle Fidelin, reprezentantă a asociației catolice și feministe Magdala, a declarat că inegalitatea de gen din Biserică este „un păcat”. Ea și celelalte activiste au reamintit că, în primele secole ale creștinismului, femeile aveau un rol egal în ierarhia bisericească, rol pierdut în urma reformelor din Evul Mediu. „Trimitem fum roz, cu speranță” Kate McElwee, de la asociația „Women's Ordination Conference”, a explicat simbolistica acțiunii: „În timp ce lumea așteaptă fumul alb sau negru, noi trimitem un fum roz, cu speranța că Biserica va primi femeile ca egale. Fumul poate semnala și un pericol.” Doar un cardinal a susținut dreptul femeilor la preoție Miriam Duignan a afirmat că doar unul dintre cei 133 de cardinali electori s-a exprimat în favoarea hirotonirii femeilor. Însă a făcut-o în privat. Numele său nu a fost divulgat, de teama excluderii din conclav. Biserica recunoaște lipsa de vizibilitate a femeilor Un document al Bisericii Catolice publicat în octombrie recunoaște lipsa de reprezentare a femeilor în structurile administrative ale Vaticanului. Totuși, problema hirotonirii rămâne ignorată, o sursă de dezamăgire profundă pentru activiste, care consideră actualul sistem patriarhal, în ciuda rolului esențial jucat de femei în viața parohiilor din întreaga lume.

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca avertizează SUA să nu deruleze operațiuni de spionaj în Groenlanda

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite în Danemarca, ca reacție la informațiile publicate de Wall Street Journal privind intenția Washingtonului de a intensifica activitățile de spionaj în Groenlanda. Mobilizarea serviciilor secrete americane Administrația Trump a declanșat o operațiune amplă de colectare de informații privind Groenlanda, implicând agențiile de informații americane în identificarea potențialilor susținători ai intereselor SUA în teritoriu. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Potrivit Wall Street Journal, CIA, NSA și Defense Intelligence Agency au primit instrucțiuni să monitorizeze mișcarea pentru independența Groenlandei și să investigheze pozițiile acesteia față de exploatarea resurselor naturale de către SUA. Totodată, Washingtonul ar încerca să identifice persoane în Groenlanda și Danemarca care susțin interesele americane în regiune. Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează Aflat la Varșovia, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, Lars Rasmussen a calificat situația drept „foarte gravă”. „Acest articol ne îngrijorează foarte mult, pentru că prietenii nu se spionează între ei”, a declarat oficialul danez. „Nu pot ști dacă e adevărat, fiindcă este vorba despre un articol de presă. Dar nu pare să fi fost respins cu fermitate de cei care se exprimă public, ceea ce mă neliniștește”, a adăugat ministrul, afirmând că ambasadorul SUA va fi convocat la Ministerul de Externe „în speranța că informațiile pot fi dezmințite” și pentru a clarifica „poziția fermă a Danemarcei” în această privință. Avertizările lui Trump Donald Trump și-a exprimat public intențiile într-un discurs susținut în fața Congresului, în luna martie: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea noastră națională și chiar internațională”. Într-un interviu pentru NBC News, fostul președinte american a refuzat să excludă varianta unei acaparări prin forță: „Nu exclud nimic. Nu spun că o vom face, dar nu pot exclude. Avem cruntă nevoie de Groenlanda.” Interes geostrategic și economic Motivațiile din spatele interesului SUA nu sunt doar militare. Groenlanda dispune de importante zăcăminte de pământuri rare, esențiale pentru producția de vehicule electrice și turbine eoliene. De asemenea, insula are rezerve neexploatate de petrol și gaz natural, care sporesc atractivitatea sa în ochii Washingtonului. Groenlanda nu dorește o anexare americană Guvernul danez, alături de autoritățile din Groenlanda, a respins categoric orice tentativă de „cumpărare” sau anexare, reafirmând că teritoriul nu este de vânzare. Un sondaj recent arată că majoritatea covârșitoare a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei susțin ideea independenței față de Danemarca, însă resping categoric o eventuală anexare de către Statele Unite.

UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing (sursa: Facebook/Maroš Šefčovič)
Internațional

UE va impune tarife avioanelor Boeing dacă negocierile cu SUA pe taxe vor eșua

UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing. Uniunea Europeană ar putea introduce tarife vamale pentru avioanele produse de gigantul american Boeing, dacă negocierile comerciale cu Statele Unite eșuează, relatează Financial Times. UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing Măsura este parte a unei strategii de răspuns la taxele impuse de Washington produselor europene. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Potrivit surselor citate de Financial Times, Comisia Europeană a întocmit o listă de importuri americane în valoare de 100 de miliarde de euro, care ar putea fi supuse tarifelor vamale. Lista include avioanele civile, iar măsura va intra în vigoare doar dacă discuțiile comerciale nu progresează satisfăcător. Decizia finală aparține statelor membre Orice măsură de represalii comerciale trebuie aprobată de majoritatea statelor membre UE. Comisia Europeană a precizat că aceste tarife vor fi implementate doar în absența unui acord echitabil cu Statele Unite privind reducerea taxelor aplicate produselor europene. SUA, tarife agresive pentru produsele europene În prezent, importurile europene de oțel, aluminiu și autoturisme sunt taxate cu 25% în SUA. Alte bunuri, inclusiv avioanele, sunt supuse unui tarif de 10%, care ar putea urca la 20% după expirarea unui termen de 90 de zile oferit de administrația Trump, pe 8 iulie. Impact asupra companiilor aeriene europene Transportatorii europeni au comandat sute de avioane Boeing, mizând pe creșterea pieței aeriene. Eventualele tarife ar crește considerabil costul acestor aeronave, plătite integral la livrare. Bruxelles-ul vrea condiții egale pentru Airbus și Boeing Surse din industria aeronautică susțin că Uniunea Europeană dorește să asigure un teren concurențial echitabil între Boeing și rivalul european Airbus, prin aplicarea de tarife simetrice. Măsura vine ca reacție la politicile comerciale agresive ale Washingtonului. Spre deosebire de perioada 2020–2021, când a avut loc un război comercial deschis între SUA și UE în domeniul aviației, în prezent, marile companii aerospațiale de ambele părți ale Atlanticului solicită renunțarea completă la tarifele vamale, pentru a proteja competitivitatea industriei.

Trump vrea pace prin Cupa Mondială (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noua găselniță a lui Trump: participarea Rusiei la Cupa Mondială de Fotbal ar aduce pace în Ucraina

Trump vrea pace prin Cupa Mondială. Președintele american Donald Trump a afirmat că o eventuală reintegrare a Rusiei în competițiile internaționale de fotbal ar putea reprezenta un stimulent pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit unei declarații preluate de BBC. Rusia, exclusă din competițiile internaționale După declanșarea invaziei în Ucraina în 2022, Rusia a fost suspendată din toate competițiile internaționale organizate de FIFA și UEFA. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Astfel, în prezent, echipa națională a Rusiei nu are dreptul de a participa la Cupa Mondială din 2026. Campania lui Trump și promisiunea de a opri războiul În timpul campaniei sale electorale, Donald Trump a promis că va încerca să pună capăt conflictului din Ucraina „chiar din prima zi” a unui nou mandat. În acest context, el a adus în discuție posibilitatea ca participarea Rusiei la turneul final din 2026 să contribuie la instaurarea păcii. Cupa Mondială 2026: Rusia, în continuare interzisă Cupa Mondială de fotbal din 2026 va fi găzduită de Statele Unite, Mexic și Canada. Preliminariile au început deja în septembrie 2023, iar 45 de locuri sunt în joc, pe lângă cele trei rezervate țărilor organizatoare. Potrivit regulilor actuale, Rusia rămâne interzisă. Trump vrea pace prin Cupa Mondială În cadrul unei reuniuni dedicate organizării Cupei Mondiale din 2026, Donald Trump, aflat alături de președintele FIFA, Gianni Infantino, a declarat că nu știa despre interdicția Rusiei. „Nu știam asta. Este adevărat?”, a întrebat Trump, iar Infantino a confirmat: „Așa este.” Trump a declarat că reintegrarea Rusiei ar putea fi un „stimulent” eficient pentru a pune capăt războiului. „Hei, ar putea fi un stimulent bun, nu-i așa? Vrem să-i facem să se oprească. Cinci mii de tineri sunt uciși pe săptămână – este incredibil”, a spus Trump. Decizia finală, în mâinile FIFA În final, Trump a subliniat că decizia privind participarea Rusiei aparține FIFA. „Gianni este șeful aici. Eu nu am nimic de-a face cu apelurile privind Rusia”, a spus Trump, lăsând deschisă posibilitatea ca sportul să contribuie, indirect, la eforturile de pace.

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Est-europeni care spionau pentru Moscova și erau controlați de la Viena, judecați în Marea Britanie

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice. Șase cetățeni bulgari, două femei și patru bărbați, acuzați că au desfășurat operațiuni de spionaj în favoarea Rusiei, au fost trimiși în fața instanței din Londra începând cu această săptămână, transmite The Telegraph. Spioni est-europeni, în fața justiției britanice Procesul are loc la Curtea Penală Centrală a Angliei și Țării Galilor, cunoscută ca Old Bailey. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Cei șase riscă până la 14 ani de închisoare pentru spionaj, în urma unor fapte comise între 2020 și 2023 în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Rețeaua „Minionii”: spionaj inspirat din desene animate Grupul a fost supranumit „Minionii”, după ce unul dintre membri i-a comparat cu personajele din filmul de animație care servesc un lider malefic. Cei șase au urmărit jurnaliști, disidenți și chiar o bază militară americană din Germania. Printre țintele spionajului s-au aflat jurnalistul de investigații Christo Grozev, fondatorul site-ului The Insider, Roman Dobrohotov – disident rus stabilit în Marea Britanie – și politicianul kazah refugiat Berghei Riskaliev. Liderul grupului, conectat la fugarul Jan Marsalek Operațiunile erau coordonate de Orlin Rusev, care primea instrucțiuni prin Telegram direct de la Jan Marsalek – fost director la compania Wirecard, fugit din Germania și suspectat că trăiește sub protecția serviciilor ruse în Moscova. Rusev ar fi primit peste 200.000 de euro pentru a finanța rețeaua. La percheziții, anchetatorii au descoperit microfoane și camere ascunse în obiecte banale precum o cravată, o piatră sau o jucărie de pluș, dar și un kit pentru falsificarea de pașapoarte. O parte au recunoscut faptele, ceilalți au fost condamnați Trei dintre acuzați au fost deja declarați vinovați în martie 2024, după un proces de mai multe săptămâni, în timp ce ceilalți trei și-au recunoscut vinovăția. Poliția britanică a putut reconstitui șase misiuni de spionaj, analizând peste 100.000 de mesaje. Comandantul unității antiteroriste din Londra, Dominic Murphy, a numit activitatea lor „spionaj industrial în favoarea Rusiei”, declarând că nu a mai văzut așa ceva în peste 20 de ani de carieră. Londra și Moscova, într-o tensiune diplomatică tot mai mare Procesul are loc într-un context de tensiuni crescânde între Regatul Unit și Rusia, după invazia Ucrainei din 2022. Oficialii britanici afirmă că acest caz transmite un mesaj clar împotriva oricărei tentative de subminare a securității naționale. În paralel, justiția britanică urmează să judece în iulie și un alt caz de spionaj, vizându-l pe Howard Michael Phillips, un britanic acuzat că a sprijinit serviciile ruse de informații.

Merz, cancelar după al doilea vot (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz a devenit cancelarul Germaniei, după ce al doilea vot în Bundestag a avut succes

Merz, cancelar după al doilea vot. Friedrich Merz a fost votat marți în funcția de cancelar federal al Germaniei de către Bundestag, după ce coaliția formată din conservatori și social-democrați a eșuat la primul vot. Merz, cancelar după al doilea vot Situația este fără precedent în istoria postbelică a Germaniei și subliniază fragilitatea noii coaliții de guvernare. Citește și: Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu Coaliția CDU/CSU–SPD a prezentat un program de guvernare pentru următorii patru ani, concentrat pe relansarea economiei, reducerea migrației ilegale și creșterea cheltuielilor militare. Totodată, guvernul promite continuarea sprijinului pentru Ucraina și combaterea ascensiunii extremei drepte (AfD). Programul de guvernare, criticat pentru lipsa de concretețe Documentul de 144 de pagini a fost criticat pentru absența unor măsuri clare și pentru faptul că multe dintre promisiuni sunt condiționate de resurse financiare încă neasigurate. Cu toate acestea, noul guvern beneficiază de o relaxare a „frânei datoriilor”, permițând investiții suplimentare în infrastructură și tranziție verde, în valoare de 500 de miliarde de euro. Prioritate: relansarea economiei germane după recesiune După doi ani de recesiune, cauzată în mare parte de pierderea gazului rusesc, obiectivul principal al noii administrații este repornirea motorului economic. Printre măsuri se numără facilități fiscale pentru companii, reducerea birocrației și plafonarea prețului la energie pentru industriile energo-intensive. Coaliția promite eficientizarea aparatului administrativ prin reducerea cu 8% a numărului posturilor publice în următorii patru ani, cu excepția celor din domeniul securității și ordinii publice. Politici mai ferme împotriva migrației ilegale Negocierile privind migrația au fost cele mai tensionate. Programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră, respingerea migranților ilegali, inclusiv a solicitanților de azil, și limitarea reuniunii familiale pentru refugiații cu protecție limitată. Toate aceste măsuri vor fi implementate în coordonare cu statele europene vecine. Creșterea cheltuielilor pentru apărare Germania intenționează să majoreze bugetul Apărării și să introducă un serviciu militar voluntar inspirat de modelul suedez, după renunțarea la armata obligatorie în urmă cu 15 ani. Măsura vine în contextul îngrijorării privind o eventuală retragere strategică a SUA din Europa. Noul guvern federal Echipa guvernamentală formată de Merz include opt femei, trei persoane din fosta RDG și o persoană de origine străină. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, își păstrează portofoliul, în timp ce Alexander Dobrindt (CSU) preia Ministerul de Interne, Johann Wadephul (CDU) devine ministru de Externe, iar Katherina Reiche conduce Ministerul Economiei. Steinmeier: „Avem nevoie de mai multă încredere și unitate” La ceremonia de învestire, președintele german Frank-Walter Steinmeier a transmis un mesaj de responsabilitate și unitate: „Ar fi bine pentru Germania dacă ne-am plânge mai puțin și am vorbi mai mult despre ceea ce facem bine.”

Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă (sursa: X/Krzysztof Gawkowski)
Internațional

Polonia, sub asediu rusesc de dezinformare și atacuri cibernetice înainte de alegerile prezidențiale

Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă. Ministrul polonez al digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a declarat marți că Polonia se confruntă cu o tentativă fără precedent din partea Federației Ruse de a influența alegerile prezidențiale programate pentru 18 mai. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă. Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă Potrivit oficialului polonez, interferențele includ campanii de dezinformare și atacuri hibride ce vizează infrastructura critică a statului. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Gawkowski a avertizat că obiectivul acestor acțiuni este destabilizarea procesului democratic și paralizarea funcționării normale a instituțiilor statului. „În fiecare minut al discursului meu, au loc aproximativ zece incidente informatice asupra infrastructurii critice”, a subliniat ministrul. Ținte vizate: companii de utilități și instituții publice Printre țintele atacurilor cibernetice s-ar fi numărat companii de apă și canalizare, instalații termoelectrice și instituții administrative. Nivelul atacurilor informatice ar fi, conform ministrului, de peste două ori mai mare față de anul precedent. Incidente anterioare: atacuri asupra agenției spațiale și media În martie 2025, Polonia a raportat un atac informatic asupra agenției sale spațiale naționale. De asemenea, agenția de presă de stat ar fi fost vizată anterior de o operațiune cibernetică atribuită Rusiei. Atât Varșovia, cât și aliații săi europeni susțin că Moscova s-ar afla și în spatele unor incendieri și sabotaje din mai multe țări UE.

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Șoc în Germania: Friedrich Merz nu a obținut votul parlamentar pentru a deveni cancelar

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Bundestag pentru a fi desemnat cancelar al Germaniei. Votul a produs un rezultat surprinzător și fără precedent în istoria politică recentă a țării. Friedrich Merz ratează funcția de cancelar Din cele 621 de voturi exprimate în Bundestag, Friedrich Merz (69 de ani) a primit 310 voturi – cu șase mai puține decât cele necesare pentru a fi validat. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete 307 parlamentari au votat împotrivă, trei s-au abținut, iar un vot a fost invalid. O coaliție majoritară care nu a livrat Rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât CDU, aliatul său bavarez CSU și Partidul Social-Democrat (SPD) dețin împreună 328 de mandate – suficiente pentru o majoritate absolută. În ciuda acestei configurații favorabile, Merz nu a reușit să convingă suficienți parlamentari. Un precedent politic în Germania postbelică Este pentru prima dată în istoria recentă a Germaniei când un candidat la funcția de cancelar nu obține majoritatea absolută în primul tur de vot din Bundestag. Până acum, toți candidații au fost validați din prima rundă. Majoritate absolută sau decizie prezidențială Conform Constituției germane, Bundestagul are acum la dispoziție 14 zile pentru a alege un cancelar cu majoritate absolută. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, este suficientă o majoritate simplă într-un vot ulterior. Președintele Frank-Walter Steinmeier are apoi șapte zile pentru a numi noul cancelar sau pentru a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate. AfD cere alegeri anticipate Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), clasat pe locul doi la alegerile din februarie, a salutat eșecul lui Merz. Co-lidera Alice Weidel a declarat că votul demonstrează „fundamentul slab” al coaliției dintre conservatori și social-democrați și a cerut organizarea de noi alegeri. Bernd Baumann, lider parlamentar AfD, a acuzat presupuse fraude electorale și a susținut că Merz a plătit prețul pentru „intrigile” care au precedat votul. Potrivit acestuia, un nou tur de scrutin este programat pentru miercuri. Critici interne la adresa liderului CDU Înaintea votului, Friedrich Merz a fost criticat chiar din interiorul CDU pentru concesiile făcute social-democraților în vederea formării unei coaliții guvernamentale. Aceste compromisuri ar fi slăbit încrederea în capacitatea sa de a conduce. Interimatul lui Olaf Scholz Alegerile parlamentare din 23 februarie au fost câștigate de blocul conservator cu 28,5% din voturi, în timp ce SPD a înregistrat cel mai slab scor postbelic – doar 16,4%. Fostul cancelar Olaf Scholz va asigura interimatul până la depunerea jurământului de către noul șef al guvernului. Indiferent cine va fi următorul cancelar, noul guvern va avea de înfruntat numeroase provocări: relansarea economiei, întărirea securității europene, redefinirea relației cu administrația Trump, precum și gestionarea migrației ilegale și reducerea birocrației.

Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice (sursa: Pexels/Brett Sayles)
Internațional

Primarul Atenei ia în calcul interzicerea trotinetelor electrice, care provoacă sute de incidente

Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice. Primarul Atenei, Haris Doukas, a anunțat că municipalitatea va lua măsuri ferme pentru reglementarea utilizării trotinetelor electrice, al căror număr tot mai mare a devenit o „teribilă neplăcere” în centrul capitalei Greciei. Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice „Suntem hotărâți să fixăm niște reguli”, a declarat edilul, după o întâlnire cu reprezentanții a patru companii private care operează trotinete electrice în oraș. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Primarul a descris o situație haotică, menționând că trotinetele sunt abandonate pe rampe, pe trotuare și chiar în mijlocul străzii. „Văd zeci de cazuri în fiecare zi”, a spus el într-un comunicat de presă. Interdicții în anumite zone Municipalitatea din Atena intenționează să implementeze un plan cu 70 de locuri special amenajate pentru staționarea trotinetelor electrice. În plus, utilizarea acestora va fi interzisă în anumite zone ale orașului. Deși nu a fost anunțat un calendar precis, Haris Doukas a subliniat că vrea ca măsurile să fie aplicate imediat, în parteneriat cu operatorii de trotinete. Accidentele, în creștere accelerată Conform datelor oferite de Primărie, în prezent circulă peste 4.000 de trotinete de închiriat în Atena, gestionate de companiile Hoppy, Hop, Lime și RideMovi. Poliția locală a raportat 197 de infracțiuni asociate cu utilizarea trotinetelor electrice în luna aprilie, față de 88 în martie, ceea ce indică o creștere semnificativă a problemelor de ordin public. O capitală europeană în căutarea echilibrului urban Atena, cu aproximativ 640.000 de locuitori, face parte dintr-o aglomerare urbană de aproximativ 3,8 milioane de persoane. În acest context, autoritățile locale caută să găsească un echilibru între mobilitatea urbană modernă și siguranța spațiului public.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră