sâmbătă 10 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Guvernul britanic dă undă verde armatei să doboare dronele rusești suspecte

Guvernul britanic a decis să acorde forțelor armate dreptul de a doborî dronele neidentificate care survolează bazele militare. Măsura vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de drone suspecte observate în spațiul aerian al mai multor țări europene în ultimele săptămâni. Măsura anunțată de ministrul britanic al apărării, John Healey Într-un discurs programat luni seara, extrase din care au fost publicate în avans, ministrul apărării John Healey a precizat că noile reglementări vor permite „doborârea dronelor neidentificate deasupra siturilor militare britanice”. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Vom face întotdeauna tot ce este necesar pentru a proteja poporul britanic”, a declarat Healey, subliniind că siguranța națională rămâne o prioritate absolută pentru guvernul de la Londra. Incidentul din München, semnal de alarmă pentru Europa Anunțul Londrei vine după o serie de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al unor state europene, inclusiv Polonia, Danemarca și Germania. Activitatea aeroportului din München a fost paralizată timp de 48 de ore din cauza unor astfel de aparate de zbor neidentificate, care au fost atribuite dronelor rusești. Potrivit aliaților europeni ai Kievului, Moscova ar testa sistemele de apărare aeriană ale NATO, într-o strategie de escaladare a tensiunilor în Europa. Schimbare majoră în protocolul militar britanic Până acum, armata britanică era autorizată doar să devieze sau să bruieze dronele suspecte, intervenind fizic asupra lor doar în circumstanțe extreme. Noile reguli oferă libertate de acțiune totală în cazul dronelor care amenință securitatea națională, permițând doborârea acestora imediat ce sunt identificate ca pericol. Dronelor necunoscute, tot mai frecvente deasupra bazelor americane din Marea Britanie În 2024, mai multe baze aeriene britanice folosite de forțele americane au raportat prezența unor drone de origine necunoscută. O anchetă comună a fost lansată de armatele Statelor Unite și Regatului Unit, însă până în prezent nu au fost comunicate rezultate concrete privind proveniența aparatelor. Aceste baze, precum cea de la Lakenheath (estul Angliei), sunt de importanță strategică pentru forțele americane, care au desfășurat aici avioane de vânătoare F-22A după bombardamentele SUA asupra siturilor nucleare iraniene, din iunie. Europa se pregătește de o nouă eră a apărării anti-drone Confruntată cu amenințarea tot mai mare a dronelor, Comisia Europeană a anunțat, în octombrie, planuri pentru construirea unui „zid anti-drone” la nivel continental. De asemenea, Germania a permis, la începutul lunii octombrie, poliției federale să doboare dronele care reprezintă un risc pentru securitatea națională.

Guvernul britanic dă undă verde armatei să doboare dronele rusești suspecte
Serviciile de informaţii olandeze limitează cooperarea cu SUA din cauza temerilor privind politizarea sub Donald Trump
Internațional

Serviciile de informaţii olandeze limitează cooperarea cu SUA din cauza temerilor privind politizarea sub Donald Trump

Pentru prima dată, serviciile de informaţii olandeze au recunoscut public că transmit mai puţine informaţii către partenerii americani, în special către CIA şi NSA. Motivul: îngrijorările privind politizarea informaţiilor şi posibilele încălcări ale drepturilor omului în timpul administraţiei preşedintelui Donald Trump, potrivit unui interviu publicat de cotidianul Volkskrant. Olanda, mai prudentă în colaborarea cu CIA şi NSA Directorul AIVD (Serviciul General de Informaţii şi Securitate), Erik Akerboom, şi şeful serviciului militar de informaţii MIVD, Peter Reesink, au confirmat în interviu că Olanda a devenit mai selectivă în partajarea informaţiilor sensibile cu partenerii americani. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Într-adevăr, uneori nu mai comunicăm anumite lucruri”, a recunoscut Reesink. La rândul său, Akerboom a declarat că „decidem de la caz la caz dacă împărtăşim sau nu informaţii”. Cei doi oficiali au subliniat că relațiile cu SUA rămân funcționale și cordiale, dar că evaluarea fiecărui schimb de informații este acum obligatorie pentru a preveni eventuale abuzuri politice sau încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. „Suntem foarte atenţi la politizarea serviciilor de informaţii” „Nu evaluăm ceea ce se întâmplă la nivel politic în SUA, dar suntem foarte atenți la politizarea serviciilor de informații și la încălcarea drepturilor omului”, a explicat Akerboom. Afirmațiile marchează o schimbare notabilă de ton în raport cu partenerul strategic american, într-un context global dominat de neîncredere și tensiuni geopolitice. Cooperarea europeană, consolidată în contextul războiului din Ucraina Pe fondul deteriorării încrederii în parteneriatul transatlantic, Țările de Jos și-au intensificat colaborarea cu serviciile europene – în special cu cele din Regatul Unit, Germania, Franţa, Polonia și țările nordice. Războiul din Ucraina și amenințarea tot mai mare din partea Rusiei au accelerat acest proces, au subliniat cei doi șefi ai serviciilor olandeze. Avertisment: crește numărul atacurilor cibernetice din Rusia și China Akerboom și Reesink au tras un semnal de alarmă privind atacurile cibernetice tot mai frecvente și sofisticate lansate de Rusia și China. Potrivit Akerboom, Rusia reușește zeci de atacuri cibernetice pe an împotriva țintelor din Olanda, vizând instituții, infrastructuri și companii strategice. China, avertizează oficialii, a devenit o „superputere cibernetică”, capabilă să rivalizeze cu Statele Unite. Beijingul, acuzat de operațiuni de spionaj asupra cetățenilor olandezi Conform datelor AIVD, serviciile chineze desfășoară „operațiuni de acces apropiat” asupra jurnaliștilor, funcționarilor și angajaților companiilor olandeze care călătoresc în China. În cadrul acestor operațiuni, dispozitivele electronice ale țintelor sunt accesate și datele extrase sunt analizate ulterior cu ajutorul inteligenței artificiale, în scop de supraveghere și control informațional.

Volodimir Zelenski, dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la Budapesta
Internațional

Volodimir Zelenski, dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la Budapesta

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este pregătit să-l întâlnească pe omologul său rus, Vladimir Putin, la Budapesta. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat postului de televiziune american NBC, după discuțiile purtate cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Comparație dură: Putin, asemănat cu Hamas În același interviu, liderul ucrainean l-a comparat pe Vladimir Putin cu organizația teroristă Hamas, subliniind caracterul violent și distructiv al acțiunilor Kremlinului. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Cu toate acestea, Zelenski a afirmat că este dispus să participe la un summit de pace planificat să se desfășoare la Budapesta, în speranța găsirii unei soluții diplomatice la conflictul ruso-ucrainean. „Fără concesii teritoriale suplimentare” Întrebat dacă Ucraina ar putea ceda teritorii în schimbul păcii, Zelenski a admis că războiul ar putea fi încheiat prin mijloace diplomatice. Totuși, liderul ucrainean a sugerat clar că țara sa nu intenționează să facă alte concesii teritoriale Federației Ruse. Posibile negocieri de pace Declarația lui Zelenski vine într-un moment de intensificare a discuțiilor diplomatice privind viitorul conflictului din Ucraina și posibilele negocieri de pace. Budapesta, aflată între Moscova și Kiev atât geografic, cât și politic, ar putea deveni un punct cheie în tentativa de relansare a dialogului între cele două părți.

Trump îl presează pe Zelenski să accepte termenii lui Putin pentru încheierea războiului (Financial Times)
Internațional

Trump îl presează pe Zelenski să accepte termenii lui Putin pentru încheierea războiului (Financial Times)

Preşedintele american Donald Trump l-ar fi îndemnat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de vineri de la Casa Albă, să accepte propunerile formulate de Vladimir Putin pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean. Potrivit Financial Times, Trump l-ar fi avertizat pe Zelenski că președintele rus a amenințat cu „distrugerea” Ucrainei dacă nu sunt acceptate condițiile Moscovei. Întâlnirea tensionată de la Casa Albă Sursele publicației afirmă că Putin și-ar fi redus pretențiile față de cele prezentate la summitul din august cu Trump. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Vizita lui Zelenski la Washington a avut ca scop principal obținerea de noi arme, în special rachete de croazieră Tomahawk. Solicitarea a fost însă respinsă de Trump, iar discuția celor doi s-a transformat într-o confruntare verbală intensă, descrisă de surse ca o „ceartă cu strigăte” în care președintele american „înjura constant”. Trump a cerut cedarea Donbasului Conform relatărilor, Trump i-ar fi cerut președintelui ucrainean să cedeze Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. În prezent, trupele ruse controlează aproape complet Luganskul, dar doar parțial Donețkul. La întâlnirea din august dintre Trump și Putin, liderul rus ar fi cerut retragerea totală a Ucrainei din Donbas, promițând înghețarea restului frontului. Joi, înaintea întrevederii de la Casa Albă, Putin ar fi făcut un pas înapoi, oferind restituirea unor porțiuni din regiunile Herson și Zaporojie în schimbul controlului total asupra Donbasului. Zelenski ar fi reușit să obțină o schimbare de poziție din partea lui Trump Potrivit Financial Times, Zelenski a reușit să-l convingă pe Trump să revină la ideea înghețării actualei linii a frontului. Într-un mesaj postat ulterior pe Truth Social, Trump a scris: „Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă.” Președintele american a mai cerut celor doi lideri „să încheie un acord și să oprească vărsarea de sânge”. Avertismentul transmis lui Zelenski În spatele ușilor închise, Trump i-ar fi spus lui Zelenski că Ucraina pierde războiul și că singura alternativă este negocierea. „Dacă Putin vrea, te va distruge”, ar fi spus liderul american, potrivit unei surse europene citate de publicația britanică. Alte trei surse europene au confirmat că Trump „a ținut prelegeri” lui Zelenski, repetând argumentele lui Putin și îndemnându-l să accepte propunerea rusă. Reacția lui Zelenski După întâlnirea de la Casa Albă, Zelenski a declarat că ambii lideri au convenit asupra „diminuării tensiunilor” cu Rusia. Totuși, odată revenit la Kiev, președintele ucrainean a cerut aliaților occidentali să adopte „măsuri decisive” împotriva Moscovei. El a anunțat și pregătirea unei noi reuniuni a „Coaliției de Voință” — alianța țărilor europene care susțin militar Ucraina și doresc să-i ofere garanții de securitate post-război. „În Europa, avem nevoie de poziții comune și ferme. Și le vom avea”, a spus Zelenski în mesajul său zilnic către națiune. Rusia vrea teritorii, Ucraina cere garanții Primul summit dintre Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurat pe 15 august în Alaska, nu a adus progrese semnificative în direcția păcii. Rusia continuă să insiste pe revendicări teritoriale, în timp ce Ucraina și aliații săi cer garanții de securitate clare, inclusiv posibilitatea staționării de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean, o propunere respinsă categoric de Kremlin. Un al doilea summit Trump–Putin urmează să aibă loc la Budapesta, la o dată încă neprecizată.

VIDEO Oribil: Trump aruncă cu excremente peste protestatari - film AI postat de președintele american pe rețeaua sa socială
Internațional

VIDEO Oribil: Trump aruncă cu excremente peste protestatari - film AI postat de președintele american pe rețeaua sa socială

Statele Unite au fost cuprinse sâmbătă de o amplă mișcare de protest îndreptată împotriva președintelui Donald Trump, în cadrul unei zile de mobilizare națională organizate sub sloganul „No Kings”. Potrivit organizatorilor, circa 7 milioane de americani au participat la peste 2.700 de manifestații desfășurate în marile orașe, de la New York la Los Angeles, dar și în localități mici din centrul țării. „No Kings”: o mișcare pentru apărarea democrației Coaliția de organizații civice care a lansat inițiativa „No Kings” a mai organizat o mobilizare similară în iunie, la care susține că au luat parte 5 milioane de manifestanți. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Sâmbătă, protestele au avut un caracter jovial, dar ferm, cu participanți de toate vârstele, care au denunțat ceea ce consideră a fi o derivă autoritară a administrației Trump. „Sunt pe cale să distrugă democrația”, a declarat un licean prezent la protestul din Washington, unde s-au adunat între 8.000 și 10.000 de persoane. „Asta nu este America, este fascism”, a adăugat el. Mobilizare masivă la New York și Los Angeles La New York, peste 100.000 de persoane au defilat pașnic, potrivit poliției locale. Proteste semnificative au avut loc și la Los Angeles, unde poliția a intervenit sâmbătă seara cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Manifestanții au scandat lozinci anti-Trump și au afișat pancarte satirice, unele reprezentându-l pe președinte în ipostaze de Stalin, regina Angliei sau Regele Soare. Mesaje ironice și pancarte inedite În orașe din Texas și Florida, fiefuri republicane, manifestațiile au fost mai tensionate. La Houston, pancarta „Combateți ignoranța, nu migranții” a devenit simbolul protestului, într-un stat unde aproape un sfert din populație este formată din imigranți. Mulți participanți au ales umorul ca formă de protest, defilând costumați în pinguini, homari sau hipopotami, în timp ce fluturau drapelul american. Reacția Casei Albe: clipuri generate de inteligența artificială Ca reacție la proteste, Donald Trump a publicat pe platforma sa Truth Social o serie de clipuri video generate de inteligența artificială, în care se prezintă ca un „rege”. Într-unul dintre videoclipuri, Trump apare purtând o coroană și pilotând un avion de vânătoare care lansează ceea ce par a fi excremente asupra manifestanților anti-Trump. Republicanii au denunțat mobilizarea drept „o mișcare de ură împotriva Americii”, acuzându-i pe protestatari că doresc să submineze valorile naționale. Tensiuni pe fondul crizei bugetare și al măsurilor militare Ziua de protest a avut loc în contextul paraliziei bugetare a statului federal și al controverselor legate de decizia președintelui Trump de a desfășura militari în mai multe fiefuri democrate, sub pretextul combaterii imigrației ilegale și a criminalității. În orașe precum Chicago și Los Angeles, unde a fost trimisă Garda Națională, manifestanții au ieșit în stradă pentru a contesta măsurile prezidențiale. Sprijin politic din partea liderilor progresiști Protestele au fost susținute public de mai multe figuri importante ale stângii americane, între care Bernie Sanders și Chuck Schumer, liderul senatorilor democrați. „Avem un președinte care vrea tot mai multă putere între mâinile sale și ale acoliților săi oligarhi”, a declarat Bernie Sanders în fața mulțimii adunate la Washington, în apropierea Capitoliului. America, divizată între furie și rezistență civică Protestele de sâmbătă marchează una dintre cele mai mari mișcări civice din istoria recentă a Statelor Unite, semnalând o polarizare accentuată între tabăra susținătorilor lui Donald Trump și opoziția progresistă. În timp ce președintele se prezintă ca apărător al „ordinii și libertății”, milioane de americani consideră că democrația americană se află într-un moment critic, în care participarea civică devine singura formă reală de rezistență.

Atac cu drone ucrainene asupra uzinei de gaze din Orenburg (Rusia), cea mai mare din lume
Internațional

Atac cu drone ucrainene asupra uzinei de gaze din Orenburg (Rusia), cea mai mare din lume

Un atac cu drone ucrainene a vizat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, uzina de procesare a gazului din Orenburg, considerată cea mai mare din lume de acest tip. Guvernatorul regiunii, Evgheni Solnțev, a anunțat că atacul a provocat pagube semnificative și rănirea unui angajat. Incendiu la uzina Gazprom din complexul chimic Orenburg Guvernatorul Solnțev a transmis pe canalul său oficial de Telegram că lovitura cu dronă a declanșat un incendiu la unul dintre atelierele uzinei, iar echipele de urgență intervin pentru stingerea flăcărilor. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Este prima dată când această uzină este lovită de un atac. Instalațiile fac parte din complexul chimic Orenburg, unde se află și facilitățile de producție și procesare a gazului ale Gazprom, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Obiectiv strategic: procesarea gazului rusesc și kazah Uzina atacată procesează gaz condensat din zăcământul Orenburg, precum și din zăcământul Karachaganak din Kazahstan. Complexul are o importanță strategică majoră pentru exporturile rusești de gaze și produse petroliere. Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, însă incendiul a fost descris drept „semnificativ”, iar activitatea uzinei a fost parțial suspendată. Alte regiuni lovite: Samara și Saratov sub atac Separat, guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorișcev, a anunțat că apărările antiaeriene au acționat intens în cursul nopții pentru a respinge atacurile ucrainene cu drone. În urma intervenției, aeroportul local și serviciile de internet au fost temporar suspendate, măsură luată pentru siguranța populației. Ucraina a vizat anterior o rafinărie de petrol din regiunea Samara, într-o serie de atacuri menite să lovească infrastructura energetică rusă. Ministerul rus al Apărării: 45 de drone doborâte Într-un comunicat oficial, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele antiaeriene au doborât 45 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei în cursul nopții. Cele mai multe au fost interceptate în regiunea Samara (12) și regiunea Saratov (11), iar una a fost distrusă în Orenburg, unde atacul a reușit să producă daune infrastructurii industriale. Escaladare a conflictului și vulnerabilitate energetică Atacul asupra uzinei din Orenburg marchează o nouă etapă în strategia Ucrainei de a viza infrastructura energetică rusească, amplificând tensiunile și riscurile pentru aprovizionarea cu gaz. Analiștii consideră că lovitura asupra unui obiectiv atât de important din lanțul Gazprom semnalează extinderea razei operaționale a dronelor ucrainene, care au atins deja ținte la peste 1.000 de kilometri de graniță. Deși Moscova susține că majoritatea dronelor au fost neutralizate, atacul asupra cele mai mari uzine de procesare a gazului din lume evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii energetice ruse într-un conflict care continuă să se intensifice.

Noi atacuri israeliene în Gaza: armistițiul este tot mai fragil
Internațional

Noi atacuri israeliene în Gaza: armistițiul este tot mai fragil

Armata israeliană a lansat duminică noi atacuri asupra Fâșiei Gaza, potrivit presei israeliene, reducând considerabil speranțele privind o pace de durată în enclava palestiniană. Incidentul vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Israel și Hamas privind încălcarea armistițiului intrat în vigoare la 11 octombrie. Confruntări în zone controlate de Israel Un oficial militar israelian a declarat că Hamas a lansat sâmbătă mai multe atacuri asupra forțelor israeliene aflate în Gaza, inclusiv un atac cu lansator de grenade și unul comis de un lunetist. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere „Ambele incidente s-au întâmplat într-o zonă controlată de Israel. Este o încălcare curajoasă a armistițiului”, a spus oficialul citat. În replică, Hamas a negat acuzațiile, afirmând că Israelul este cel care a încălcat în mod repetat acordul de încetare a focului. Hamas acuză Israelul de zeci de încălcări ale armistițiului Oficialul Hamas de rang înalt Izzat Al Risheq a declarat că gruparea militantă palestiniană rămâne angajată respectării armistițiului, dar a acuzat Israelul de 47 de încălcări ale acordului, soldate cu 38 de morți și 143 de răniți. Aceste informații au fost confirmate și de Biroul media al guvernului din Gaza, care a acuzat forțele israeliene de atacuri aeriene și tiruri de artilerie asupra mai multor zone din enclavă. Loviturile israeliene de duminică, cele mai grave de la 11 octombrie Potrivit presei locale, loviturile de duminică sunt considerate cele mai severe de la intrarea în vigoare a încetării focului. Impactul exact al acestor atacuri nu este încă clar, iar autoritățile din Gaza investighează amploarea distrugerilor. Deși oficialii israelieni nu au confirmat direct atacurile, surse militare au declarat că operațiunile au vizat „obiective teroriste identificate recent” în nordul Gazei. Rafah rămâne închis, tensiunile cresc Israelul a anunțat că punctul de trecere Rafah, situat la granița dintre Gaza și Egipt, va rămâne închis până la noi ordine, invocând motive de securitate. Acest punct strategic, esențial pentru intrarea ajutoarelor umanitare, a fost în mare parte închis încă din mai 2024, afectând grav aprovizionarea cu alimente și medicamente a populației civile. Dispută privind returnarea cadavrelor ostaticilor Un alt subiect tensionat între cele două părți îl reprezintă returnarea cadavrelor ostaticilor decedați. Israelul a cerut ca Hamas să predea corpurile celor 28 de ostatici morți care nu au fost încă returnate. Până în prezent, Hamas a eliberat 20 de ostatici în viață și cadavrele a 12 persoane, declarând că restul trupurilor se află sub dărâmături și că este nevoie de echipament special pentru recuperare. Pace fragilă și incertitudine în Orientul Mijlociu Atacurile recente și acuzațiile reciproce au amplificat temerile privind prăbușirea armistițiului și reluarea unui conflict de amploare în Fâșia Gaza. Deși ambele părți afirmă că doresc menținerea încetării focului, tensiunile de pe teren arată că pacea rămâne fragilă și departe de a fi consolidată. Observatorii internaționali avertizează că orice nouă escaladare ar putea submina definitiv eforturile diplomatice din ultimele luni și ar adânci criza umanitară din regiune.

Pakistan și Afganistan, acord de încetare a focului după discuții în Qatar
Internațional

Pakistan și Afganistan, acord de încetare a focului după discuții în Qatar

Pakistanul și Afganistanul au ajuns duminică la un acord privind o încetare imediată a focului, după discuții tensionate desfășurate în Qatar. Decizia vine pe fondul celor mai grave confruntări armate dintre cele două state vecine din ultimele decenii, potrivit agenției dpa. Anunțul ministrului pakistanez al apărării Ministrul apărării din Pakistan, Khawaja Asif, a confirmat în cursul dimineții de duminică, printr-o postare pe platforma X, că înțelegerea a fost finalizată. Citește și: BREAKING Încă o explozie într-un bloc, duminică dimineața, din cauza unei acumulări de gaze „Un acord de încetare a focului între Pakistan și Afganistan a fost finalizat. Seriile de atacuri teroriste din Afganistan pe teritoriul Pakistanului vor fi oprite imediat”, a declarat oficialul pakistanez. Angajamentul reciproc privind respectarea teritoriului Khawaja Asif a subliniat că ambele țări au convenit să respecte integritatea teritorială una alteia și să evite viitoare provocări la frontieră. Totodată, o nouă rundă de discuții bilaterale este programată pentru 25 octombrie, la Istanbul, unde vor fi abordate „chestiuni detaliate” privind cooperarea de securitate. Kabulul confirmă acordul Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a confirmat la rândul său semnarea acordului, afirmând că Afganistanul „nu va susține grupurile care comit atacuri împotriva guvernului Pakistan”. Ambele guverne au mulțumit Qatarului și Turciei pentru rolul lor de mediere în negocieri. Relații tensionate după venirea talibanilor la putere Fostele state aliate au intrat într-o spirală a violenței după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan în 2021, iar atacurile asupra Pakistanului s-au intensificat. Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în urma loviturilor aeriene lansate de Islamabad asupra capitalei Kabul, pe 9 septembrie, și asupra unei piețe din provincia Paktika. Confruntări armate de-a lungul Liniei Durand Forțele afgane au răspuns prin atacuri de-a lungul Liniei Durand, frontiera disputată care separă cele două state. Înainte de acordul de încetare a focului, trupele de la sol au folosit artilerie și arme grele, intensificând tensiunile la graniță. Islamabad acuză Kabulul de complicitate cu talibanii pakistanezi Guvernul pakistanez acuză regimul taliban că oferă adăpost militanților din Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), o grupare insurgentă care luptă pentru impunerea unui regim islamic în Pakistan. Autoritățile de la Kabul resping acuzațiile, insistând că nu tolerează activitățile grupurilor teroriste pe teritoriul afgan.

Prințul Andrew, afectat puternic de relația cu agresorul sexual Epstein, a renunțat la titlul regal
Internațional

Prințul Andrew, afectat puternic de relația cu agresorul sexual Epstein, a renunțat la titlul regal

Prinţul Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, a anunţat vineri seară că renunţă la titlul său regal, în contextul controverselor legate de relaţia sa cu fostul agresor sexual american Jeffrey Epstein. În ciuda deciziei, ducele de York a negat ferm toate acuzaţiile aduse împotriva sa. Decizia, luată după consultarea cu regele Charles Într-o declaraţie publică, prinţul Andrew a precizat că a luat hotărârea după discuţii cu fratele său, regele Charles al III-lea, şi cu restul familiei regale. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative „Am ajuns la concluzia că acuzaţiile continue împotriva mea sunt în detrimentul muncii Majestăţii Sale şi al familiei regale. Am decis, aşa cum am făcut-o întotdeauna, să-mi prioritizez datoria faţă de familie şi ţară”, a transmis acesta. „Nu voi mai folosi titlul meu” Prinţul Andrew a declarat că nu va mai utiliza titlul sau onorurile aferente acestuia. „Nu voi mai folosi titlul meu sau onorurile pe care le conferă”, a afirmat el, precizând că decizia are scopul de a proteja instituţia monarhiei de efectele scandalului. Retras din viaţa publică încă din 2019 Fiul reginei Elisabeta a II-a se retrăsese deja din viaţa publică în urmă cu cinci ani, în 2019, după ce a fost criticat intens pentru legăturile sale cu Jeffrey Epstein. Deşi a negat constant orice implicare în faptele incriminate, reputaţia sa a fost grav afectată, iar activităţile sale publice au fost suspendate.

Trump, din nou laș în fața lui Putin: a refuzat să dea Ucrainei rachete Tomahawk
Internațional

Trump, din nou laș în fața lui Putin: a refuzat să dea Ucrainei rachete Tomahawk

Ucraina nu poate spera să primească rachete Tomahawk din Statele Unite, potrivit presei americane. Informaţia a apărut la scurt timp după întâlnirea dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Întâlnire tensionată între Trump şi Zelenski Surse citate de publicaţia Axios au descris discuţiile drept dificile. Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Una dintre surse a declarat că dialogul „nu a fost uşor”, iar alta a afirmat că a decurs „rău”. CNN a relatat că întâlnirea a fost „emoţională” şi, pe alocuri, „incomodă”. Kievul cere rachete Tomahawk, Washingtonul refuză Zelenski a încercat să obţină acordul Statelor Unite pentru achiziţia unor rachete de croazieră Tomahawk, cu rază lungă de acţiune, care ar fi oferit Ucrainei o capacitate ofensivă sporită în războiul cu Rusia. Preşedintele Trump s-a arătat deschis la discuţii, dar a precizat în repetate rânduri că SUA au, la rândul lor, nevoie de aceste rachete. Nici o menţiune despre Tomahawk în mesajul lui Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Donald Trump a publicat un mesaj pe reţeaua sa Truth Social, însă nu a menţionat deloc subiectul rachetelor Tomahawk. Într-o conferinţă de presă ulterioară, Volodimir Zelenski a declarat că partea americană i-a cerut să nu discute public tema rachetelor, pentru a evita o escaladare a tensiunilor. Totuşi, liderul ucrainean a subliniat că subiectul nu este închis: „Trebuie să mai lucrăm la asta.”

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski - FT
Internațional

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski - FT

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski: Financial Times relatează, azi, că, la întâlnirea din Alaska cu conducătorul Rusiei, președintele SUA a trebuit să suporte o lungă și enervantă lecție de istorie.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie a lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski Discursul lui Putin, care a început cu respingerea oricărui acord de oprire a focului și a continuat cu ceea ce Financial Times numește „o digresiune istorică” despre prinții medievali Rurik de Novgorod și Iaroslav cel Înțelept sau căpetenia cazacilor din secolul al XVII-lea, Bohdan Hmelnițki, l-a făcut pe Trump să ridice tonul și să amenințe că va părăsi discuțiile.  În plus, președintele Rusiei a spus că războiul se va încheia doar cu capitularea Ucrainei și cedarea de noi teritorii în Donbas.  Spre final, președintele SUA a scurtat întâlnirea și a anulat un prânz cu delegația rusă extinsă.  „Summitul s-a dovedit a fi un punct de cotitură (...): un punct culminant negativ în relația dintre Trump și Putin, care a declanșat o schimbare a poziției SUA în favoarea Ucrainei”, apreciază FT.  Relatarea summitului din Alaska se bazează pe interviuri cu opt oficiali și diplomați occidentali și ucraineni informați cu privire la întâlnire, precum și cu persoane din Moscova, precizează publicația britanică.  „Pe măsură ce Trump devine din ce în ce mai exasperat de Putin, administrația sa a permis aliaților europeni să achiziționeze arme din stocurile SUA pentru Ucraina, a contribuit la coordonarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești și l-a amenințat pe Putin cu vânzarea către Kiev a rachetelor cu rază lungă de acțiune capabile să lovească Moscova. Washingtonul a impus, de asemenea, o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor indiene, ca răspuns la achizițiile continue de petrol rusesc, îndemnând în același timp și alte țări să ia măsuri”, arată Financial Times. 

Pisicile negre nu mai pot fi adoptate înainte de Halloween. Interdicția, temporară, într-un oraș din Spania
Internațional

Pisicile negre nu mai pot fi adoptate înainte de Halloween. Interdicția, temporară, într-un oraș din Spania

Autoritățile din orașul Terrassa, situat în regiunea Catalonia, Spania, au decis să suspende temporar adopțiile pisicilor negre până pe 10 noiembrie, pentru a preveni posibile abuzuri sau ritualuri asociate sărbătorii de Halloween. Măsura are caracter preventiv și urmărește protejarea animalelor în perioada în care superstițiile și simbolistica asociată culorii negre pot genera comportamente iresponsabile. Decizia a fost luată pentru a evita abuzurile de Halloween Într-un comunicat oficial, Serviciul pentru Protecția Animalelor din Terrassa a anunțat că toate cererile de adopție a pisicilor negre vor fi respinse temporar. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Această măsură urmărește evitarea potențialelor riscuri legate de superstiții, ritualuri sau alte acțiuni iresponsabile”, au transmis autoritățile. Decizia este în vigoare până la 10 noiembrie, adică la zece zile după Halloween, perioadă în care fenomenul adopțiilor crește semnificativ. Terrassa, un oraș cu peste 200.000 de locuitori Orașul Terrassa, situat la nord-vest de Barcelona, are o populație de aproximativ 200.000 de locuitori și aproape 10.000 de pisici, potrivit datelor oficiale. Autoritățile locale au explicat că interdicția a fost impusă „în spiritul precauției”, având în vedere experiențele anterioare și recomandările asociațiilor pentru protecția animalelor. „Cereri în creștere pentru pisici negre în perioada Halloween” Potrivit lui Noel Duque, consilierul municipal responsabil cu bunăstarea animalelor, cererile de adopție pentru pisici negre cresc semnificativ în fiecare an înainte de Halloween. „Am observat o tendință îngrijorătoare: pisicile negre sunt adoptate ca parte a unor ritualuri sau pur și simplu folosite ca decor. Nu putem închide ochii la o problemă atât de gravă”, a declarat Duque. Consilierul, un cunoscut susținător al protecției animalelor, a atras atenția asupra riscului ca aceste animale să fie rănite, abandonate sau chiar ucise după sărbătoare. Excepții doar în cazuri justificate Serviciul pentru protecția animalelor a precizat că se pot face excepții, dar doar în situații „justificate și evaluate riguros”, în care este garantată siguranța deplină a animalului. Procesul normal de adopție va fi relansat în luna noiembrie, după încheierea sărbătorilor de Halloween. Autoritățile nu exclud aplicarea unei măsuri similare și în anii următori. O problemă recurentă în Spania Organizațiile pentru protecția animalelor din Spania avertizează periodic asupra riscurilor la care sunt expuse pisicile negre în perioada Halloweenului. În unele cazuri, acestea sunt folosite în ritualuri, maltratate sau abandonate după evenimente. Interdicția din Terrassa reflectă o preocupare tot mai mare pentru bunăstarea animalelor, dar și o dorință de a combate prejudecățile legate de simbolistica culorii negre, considerată în cultura populară aducătoare de ghinion.

Trump și Xi, întâlnire mult așteptată la finalul lunii, în Coreea de Sud
Internațional

Trump și Xi, întâlnire mult așteptată la finalul lunii, în Coreea de Sud

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a declarat miercuri că Washingtonul nu dorește declanșarea unui nou război comercial cu China și a confirmat că președintele Donald Trump este pregătit să se întâlnească cu liderul chinez Xi Jinping la sfârșitul lunii, în Coreea de Sud. Washingtonul și Beijingul, în contact zilnic Potrivit lui Bessent, oficiali americani și chinezi se află în dialog zilnic pentru a stabili detaliile întrevederii dintre cei doi lideri. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Nu dorim o escaladare și nu vrem să ne decuplăm de China, a doua cea mai mare economie a lumii”, a subliniat secretarul Trezoreriei la un eveniment organizat de CNBC. El a adăugat că relația de încredere dintre Donald Trump și Xi Jinping a împiedicat până acum izbucnirea unei confruntări comerciale majore. Tensiuni recente între SUA și China Declarațiile lui Bessent vin pe fondul unei creșteri a tensiunilor comerciale între cele două superputeri. Săptămâna trecută, China a extins controalele la exportul de pământuri rare, materiale esențiale pentru industria tehnologică globală. Ca reacție, președintele Trump a amenințat că va impune tarife vamale de ordinul sutelor de procente asupra bunurilor chinezești, declanșând volatilitate pe piețele financiare și îngrijorări privind stabilitatea relațiilor economice bilaterale. Bessent: „Trump și Xi pot restabili echilibrul” Secretarul Trezoreriei a încercat să transmită un mesaj de calm, subliniind că dialogul direct dintre Trump și Xi ar putea readuce echilibrul în relațiile economice dintre cele două țări. „Președintele Trump este pregătit să discute deschis cu președintele Xi pentru a evita o spirală a sancțiunilor. Ambele părți înțeleg ce mize uriașe sunt în joc”, a spus Bessent. Eforturi diplomatice pentru detensionarea relațiilor Scott Bessent și alți oficiali de la Washington au derulat, în această săptămână, o campanie de interviuri și declarații publice, menită să tempereze speculațiile privind un nou război comercial total între Statele Unite și China. Mesajul transmis de administrația Trump este clar: SUA vor proteja interesele economice naționale, dar vor evita, pe cât posibil, o ruptură strategică cu Beijingul, partener comercial esențial în echilibrul global.

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului: Vor fi costuri dacă nu încheie războiul
Internațional

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului: Vor fi costuri dacă nu încheie războiul

Secretarul apărării Statelor Unite, Pete Hegseth, a transmis miercuri un avertisment ferm către Rusia, declarând că SUA și aliații lor vor impune costuri semnificative în cazul continuării agresiunii împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurate la sediul NATO din Bruxelles. Hegseth: „Suntem pregătiți să ne jucăm rolul” „Dacă trebuie să facem acest pas, Departamentul de Război al SUA este gata să își joace rolul cum doar Statele Unite sunt în stare”, a spus Hegseth. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Noua denumire a Pentagonului, Departamentul de Război, a fost propusă de președintele Donald Trump, înlocuind termenul tradițional „Departamentul Apărării”. Oficialul american nu a oferit detalii despre posibilele măsuri, însă surse susțin că administrația Trump analizează cererea Ucrainei de a primi rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, o posibilă schimbare strategică în sprijinul oferit Kievului. Mesaj către Moscova: „Acum e momentul păcii” În același discurs, Pete Hegseth a afirmat că SUA doresc o soluție pașnică și a sugerat că administrația Trump vrea să pună capăt conflictului cât mai curând. „Acum este momentul să se pună capăt acestui război tragic, să se oprească vărsarea de sânge inutilă și să se ajungă la masa păcii. Nu este un război început pe timpul președintelui Trump, dar se va termina pe timpul lui”, a spus Hegseth. Scădere cu 43% a ajutorului militar occidental Secretarul apărării a cerut statelor membre NATO să achiziționeze mai mult armament american pentru Ucraina, menționând că sprijinul occidental a scăzut considerabil. Un raport al Institutului pentru Economia Mondială din Kiel arată că, în lunile iulie și august, asistența militară acordată Ucrainei a scăzut cu 43%, în comparație cu perioada precedentă. NATO mizează pe programul PURL pentru finanțarea sprijinului militar Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi investiții în programul PURL (Prioritized Ukraine Requirements List) — un mecanism care a înlocuit donațiile directe de armament din partea SUA. Prin acest program, aliații au angajat deja peste două miliarde de dolari pentru echipamente și muniție destinate Ucrainei. Totuși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spera la un total de 3,5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie. Contribuții noi din țările nordice, reticență în rândul marilor puteri În cadrul reuniunii de miercuri, Suedia, Estonia și Finlanda au anunțat noi pachete de sprijin pentru Ucraina. În schimb, Franța și Regatul Unit s-au abținut de la noi promisiuni, în pofida insistențelor lui Hegseth de a consolida sprijinul militar comun.

Marine Le Pen are în continuare interdicție de a candida în alegeri, a decis justiția franceză
Internațional

Marine Le Pen are în continuare interdicție de a candida în alegeri, a decis justiția franceză

Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă din Franța, a respins miercuri recursul depus de lidera extremei drepte, Marine Le Pen, împotriva deciziei care o declară ineligibilă pentru următoarele alegeri parlamentare sau prezidențiale. Marine Le Pen, ineligibilă în urma condamnării din dosarul europarlamentarilor Decizia Consiliului de Stat confirmă interdicția impusă în aprilie, în cadrul dosarului privind deturnarea fondurilor europarlamentare ale fostului partid Frontul Național (redenumit între timp Adunarea Națională). Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Apelul în acest dosar urmează să fie judecat între 13 ianuarie și 12 februarie 2026, însă până atunci Marine Le Pen nu poate candida, nici măcar în eventualitatea unui scrutin anticipat. Condamnare la patru ani de închisoare și amendă de 100.000 de euro În luna martie, Le Pen a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, precum și la o amendă de 100.000 de euro, pentru deturnare de fonduri publice. Anchetatorii au descoperit un sistem fraudulos prin care, între 2004 și 2016, patru milioane de euro proveniți din fondurile Parlamentului European ar fi fost folosiți pentru plata salariaților partidului. Deși pedepsele nu sunt definitive, condamnarea a generat restricția temporară de candidatură, menținută acum de instanța supremă administrativă. Posibile scenarii înainte de alegerile prezidențiale din 2027 Curtea de Apel va emite o decizie înainte de campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2027. Dacă restricția va fi anulată, Le Pen va putea candida. În cazul în care condamnarea va fi confirmată, Consiliul Constituțional va fi singura instituție competentă să decidă dacă o eventuală candidatură este validă. Argumentele Marinei Le Pen și motivarea Consiliului de Stat Lidera partidului Adunarea Națională a sesizat Consiliul de Stat după ce numele ei a fost șters de pe listele electorale, considerând decizia neconstituțională. Ea a acuzat fostul premier François Bayrou că a refuzat nejustificat să abroge articolul din Codul Electoral care a dus la excluderea sa. Consiliul de Stat a respins însă argumentele, motivând că cererea presupunea modificarea legii, un act care depășește competențele prim-ministrului. Prin urmare, recursul Marinei Le Pen nu a fost înaintat Consiliului Constituțional pentru o decizie definitivă. O decizie cu impact major asupra extremei drepte franceze Respingerea recursului menține incertitudinea asupra viitorului politic al lui Marine Le Pen, care rămâne una dintre principalele figuri ale opoziției franceze. Dacă instanțele vor confirma interdicția, Adunarea Națională ar putea fi nevoită să-și desemneze un alt candidat pentru alegerile prezidențiale din 2027, o mișcare cu potențial de a schimba echilibrul politic din Franța.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră