vineri 02 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5202 articole
Internațional

Zelenski nu se poate întâlni decât cu Putin în Turcia, doar el poate lua decizii, spune Kievul

Zelenski va negocia doar cu Puțin. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu este dispus să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Federației Ruse în afară de Vladimir Putin. Informația a fost confirmată de consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, în cadrul unei emisiuni difuzate marți la televiziunea ucraineană. Zelenski va negocia doar cu Putin Întrebat dacă Zelenski ar fi dispus să accepte o întâlnire cu un oficial rus de rang inferior, Podoliak a fost categoric: Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% „Nu, desigur că nu. Nu acesta este formatul.” Potrivit acestuia, în structura de putere a Rusiei doar președintele Vladimir Putin are autoritatea reală de a lua decizii privind continuarea sau încetarea războiului: „Chiar și miniștrii ruși nu au mandatul necesar pentru a lua asemenea decizii. Numai Putin poate decide asupra războiului.” Propunerea lui Putin: discuții directe fără încetarea focului Președintele rus nu a oferit încă un răspuns clar la invitația lui Zelenski de a se întâlni pe 15 mai în Turcia. Duminică, Putin a lansat o contra-propunere: începerea contactelor directe la Istanbul, în aceeași zi, dar fără a declara mai întâi încetarea focului – o condiție cerută insistent de Ucraina și de partenerii săi occidentali. Zelenski îl așteaptă pe Putin în Turcia, chiar fără armistițiu Zelenski a reacționat rapid la propunerea lui Putin, declarând că îl așteaptă joi în Turcia pentru ceea ce ar putea fi prima întâlnire față în față între cei doi lideri de la începutul invaziei rusești în Ucraina, acum mai bine de trei ani. Deși Rusia nu a acceptat încetarea focului de 30 de zile solicitată de Ucraina, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze chiar și în aceste condiții, considerând întâlnirea o oportunitate istorică. Trump s-ar putea alătura negocierilor din Turcia Președintele american Donald Trump a salutat ideea unei întâlniri între Zelenski și Putin, declarând că ia în considerare o deplasare în Turcia pentru a fi prezent la reuniune, dacă aceasta va avea loc. În același timp, Zelenski a discutat luni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru a pregăti detaliile posibilei întâlniri. Putin ar putea trimite emisari, fără a merge personal Experții ucraineni și occidentali se arată sceptici în privința prezenței lui Vladimir Putin în Turcia. Aceștia cred că liderul de la Kremlin ar putea trimite doar oficiali de rang inferior, încercând astfel să tragă de timp fără a strica relațiile cu Donald Trump. Rusia avansează pe front În prezent, armata rusă continuă să câștige teren pe frontul din estul Ucrainei, iar Kremlinul rămâne reticent în privința unei eventuale pauze a ostilităților. Moscova condiționează o posibilă încetare temporară a focului de oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina.

Zelenski va negocia doar cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan, deschis pentru găzduirea negocierilor între Rusia și Ucraina. Putin nu a confirmat prezența

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui negocieri directe între Rusia și Ucraina. Erdogan a subliniat că „s-a deschis o fereastră de oportunitate” și a îndemnat la valorificarea momentului pentru a evita pierderea șansei de pace. Zelenski a confirmat prezența, însă liderul de la Kremlin păstrează tăcerea. Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, o întâlnire în persoană la Istanbul, în această joi. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Ar fi prima întrevedere directă între cei doi lideri de la începutul invaziei din februarie 2022. Kremlinul nu a oferit încă un răspuns oficial, deși și-a arătat deschiderea pentru negocieri „directe”. Turcia, actor-cheie între Moscova și Kiev Turcia, membră NATO, a menținut o relație echilibrată cu ambele părți ale conflictului și a găzduit anterior discuții de pace în martie 2022. Erdogan a reiterat duminică, în convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron și Vladimir Putin, că țara sa este pregătită să faciliteze discuții pentru o încetare a focului și o pace durabilă. Presiuni internaționale pentru armistițiu de 30 de zile Propunerea negocierilor directe a venit în urma solicitărilor din partea liderilor europeni ca Rusia să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Moscova riscă noi sancțiuni economice severe. Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să negocieze, cu condiția ca Rusia să oprească focul începând de luni.

Bombardamentele au fost reluate în Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Bombardamente reluate în Gaza: Israel lovește un spital, Hamas acuză uciderea unui jurnalist

Bombardamentele au fost reluate în Gaza. Armata israeliană a reluat bombardamentele în Fâșia Gaza în noaptea de luni spre marți, vizând spitalul Nasser din Khan Yunis. Potrivit autorităților Hamas, atacul s-a soldat cu moartea mai multor pacienți și a jurnalistului Hassan Aslih, directorul agenției de presă Alam24. Bombardamentele au fost reluate în Gaza Bombardamentele au fost reluate după o scurtă pauză, instituită pentru eliberarea sergentului Edan Alexander, cetățean israeliano-american reținut de Hamas. Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Edan Alexander, în vârstă de 21 de ani, a fost transportat la un spital israelian, unde s-a reunit cu familia. Eliberarea ostaticului coincide cu începerea turneului președintelui Donald Trump în Orientul Mijlociu, cu opriri în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – țări implicate în medierea conflictului dintre Israel și Hamas. Pauza a oferit o rară liniște locuitorilor din Gaza, afectați de conflictul prelungit. Israelul acuză Hamas că folosește spitalele în scopuri militare Forțele israeliene susțin că spitalul vizat adăpostea un centru de comandă al Hamas, acuzând gruparea că exploatează civilii în mod cinic. Armata a declarat că Hassan Aslih ar fi fost un „terorist sub acoperire de jurnalist”, implicat în atacurile din 7 octombrie.    

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Bulgari care spionau pentru Rusia, controlați din Austria - condamnări grele în Marea Britanie

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie. Șase cetățeni bulgari au fost condamnați luni de justiția britanică la pedepse între 5 și peste 10 ani de închisoare, fiind găsiți vinovați de spionaj în favoarea Rusiei. Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie Grupul, format din patru bărbați și două femei, a desfășurat operațiuni de spionaj în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Țintele lor au fost, în principal, disidenți și jurnaliști critici față de regimul de la Kremlin. Liderul rețelei, condamnat la peste 10 ani de închisoare Orlin Rusev, în vârstă de 47 de ani, considerat liderul rețelei, a primit cea mai aspră pedeapsă: 10 ani și 8 luni de închisoare. Acesta a pledat vinovat pentru conspirație în vederea desfășurării de activități de spionaj. Poliția britanică a descoperit mii de mesaje între Rusev și Jan Marsalek, fost director al companiei Wirecard, fugit din Germania după un scandal financiar uriaș. Mesaje criptate și echipamente ascunse în jucării După arestarea rețelei, în februarie 2023, autoritățile britanice au descoperit pașapoarte false și echipamente de spionaj, inclusiv microfoane și camere ascunse în cravate și jucării de pluș, la domiciliul lui Rusev. Analiza a peste 100.000 de mesaje Telegram a permis reconstituirea a șase operațiuni, printre care și planuri de răpiri. Alte condamnări: membri-cheie ai rețelei Biser Geambazov, considerat mâna dreaptă a lui Rusev, a fost condamnat la 10 ani și 2 luni de închisoare. Două femei făceau parte din rețea, jucând rolul de „momeli” în unele operațiuni: Katrin Ivanova (33 de ani), partenera lui Geambazov și asistentă medicală, a primit 9 ani și 8 luni; Vania Gaberova (30 de ani), cosmeticiană, a fost condamnată la 6 ani și 8 luni. Ținte: jurnaliști de investigație și disidenți ruși Rețeaua a vizat jurnaliști precum bulgarul Hristo Grozev și rusul Roman Dobrohotov, ambii implicați în anchete despre spionajul rusesc. Dobrohotov activează în prezent în Regatul Unit și este fondatorul platformei The Insider. Planuri de răpire și amenințări cu moartea Printre planurile discutate de Rusev și Marsalek se numără și răpirea disidentului rus Kiril Kașur, în Muntenegru. Într-un mesaj, Marsalek sugera că, dacă acesta „moare într-un accident”, nu ar fi o problemă, dar ar fi preferabil „să-și găsească drumul către Moscova”. Membrii rețelei au spionat inclusiv baza militară americană Patch Barracks din Germania, suspectând că acolo au loc antrenamente pentru soldații ucraineni privind utilizarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.  

Donald Trump, posibilă participare la negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ar putea participa la negocierile dintre Putin și Zelenski, dacă acestea vor avea loc

Donald Trump, posibilă participare la negocieri. Președintele american Donald Trump a anunțat luni că ar putea face o escală joi în Turcia, în contextul turneului său în Orientul Mijlociu, dacă vor avea loc negocieri între Rusia și Ucraina la Istanbul și dacă va considera că prezența sa poate fi utilă. Donald Trump, posibilă participare la negocieri „Nu știu unde voi fi joi. Am multe întâlniri, dar mă gândesc să zbor acolo. Există o posibilitate, presupun, dacă lucrurile se pot întâmpla”, a declarat Trump în legătură cu posibila sa prezență la negocierile ruso-ucrainene. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Trump începe luni un turneu diplomatic ce include Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Ultimatum european pentru Vladimir Putin Sâmbătă, la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a găzduit un summit cu liderii europeni. Președintele Franței Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz i-au transmis un ultimatum liderului de la Kremlin: să accepte până luni un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Rusia riscă noi sancțiuni economice și o intensificare a livrărilor de armament către Ucraina. Propunerea Moscovei: negocieri directe la Istanbul pe 15 mai Ca răspuns, Rusia a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina începând cu 15 mai, tot la Istanbul – locul unde discuțiile din primăvara lui 2022 au rămas fără rezultat concret. Zelenski a răspuns că este dispus să-l întâlnească personal pe Putin în Turcia la data propusă. Kremlinul, rezervat în fața propunerii lui Zelenski Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze inițiativa lui Zelenski și nu a oferit detalii privind componența delegației ruse care ar putea participa la întâlnirea de joi. „Am spus deja tot” a fost răspunsul său legat de acest subiect. Referitor la presiunea liderilor europeni pentru armistițiul de 30 de zile, Peskov a declarat că „limbajul ultimatumurilor este inacceptabil” și că „nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”. Europa presează pentru o încetare imediată a focului În paralel, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Regatului Unit și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, s-au întâlnit luni la Londra. Mesajul comun transmis a fost clar: Rusia trebuie să accepte o încetare imediată, completă și necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile, pentru a permite negocieri pentru o pace durabilă. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat luni că „mai sunt 12 ore până la sfârșitul zilei” și că, dacă armistițiul nu este instituit până atunci, „partea europeană va pune în mișcare pregătirea sancțiunilor” împotriva Rusiei.

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania nu va mai comunica ce și câte arme livrează Ucrainei, au agreat Merz și Zelenski

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei. Ambasadorul ucrainean în Germania, Oleksii Makeiev, a elogiat decizia cancelarului Friedrich Merz de a păstra secretă amploarea ajutorului militar oferit Ucrainei. Această tactică este văzută ca o formă de „ambiguitate strategică”, menită să împiedice Rusia să afle detalii despre capacitățile reale ale Kievului. Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei La scurt timp după preluarea mandatului, Friedrich Merz a convenit cu ministrul apărării, Boris Pistorius, să înceteze publicarea listelor detaliate privind livrările de arme către Ucraina. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Noua abordare include și oprirea comunicării cantităților exacte de echipamente militare. Un pas înapoi față de transparența instaurată sub Scholz Fostul cancelar Olaf Scholz a adoptat o strategie similară la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Însă, în iunie același an, guvernul său a cedat presiunii publice și a început să publice online o listă detaliată a livrărilor de arme. Aceasta a fost actualizată ultima dată pe 6 mai, chiar în ziua instalării noului guvern Merz. Merz se răzgândește față de propriile critici din trecut Ironia situației constă în faptul că, în calitate de lider al opoziției, Merz critica exact această lipsă de transparență. Într-o declarație din acea perioadă pentru RTL și n-tv, el afirma: „Suntem ținuți în suspans, avem parte de scuze, nu de informații precise despre ceea ce furnizează în realitate Germania”, promițând mai multă deschidere în cazul în care va deveni cancelar. Ucraina vede în noua strategie o mișcare inspirată Ambasadorul Oleksii Makeiev a justificat susținerea Kievului pentru această schimbare printr-o metaforă: „Un bun jucător de şah gândeşte cu câteva mutări înainte. Ceea ce nu face el este să-i anunţe aceste mutări adversarului său”. Astfel, noua strategie a Germaniei este percepută ca o măsură de protecție și anticipare în fața Rusiei. Voce discordantă: fostul ambasador Melnik critică noua politică Nu toți diplomații ucraineni sunt însă de acord. Andrii Melnik, fost ambasador la Berlin, a calificat noua abordare drept o practică „foarte ciudată” care amintește de „amintiri neplăcute” din perioada guvernului Scholz. Melnik consideră că publicarea dimensiunii exacte a ajutorului militar ar avea un rol descurajator asupra Rusiei și ar transmite un semnal clar de sprijin ferm pentru Ucraina.

Rusia nu confirmă participarea la negocieri (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin nu confirmă participarea la negocierile din Turcia cerute chiar de el și acceptate de Zelenski

Rusia nu confirmă participarea la negocieri. Kremlinul a calificat drept inacceptabil ultimatumul adresat Rusiei de Ucraina și aliații săi europeni, care i-au cerut Moscovei să accepte, începând cu 12 mai, un armistițiu de 30 de zile. La negocierile din Turcia cerute de Putin și acceptate de Zelenski, liderul de la Kremlin nu și-a anunțat prezența. Rusia a respins ultimatumul privind armistițiu Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia este deschisă soluționării conflictului, dar doar printr-un dialog serios care să vizeze cauzele profunde ale războiului. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam „Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil. Nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”, a subliniat acesta într-o conferință de presă. Liderii europeni au transmis un mesaj ferm de la Kiev În cadrul unui summit organizat sâmbătă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni – inclusiv Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz – au cerut Rusiei un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, au avertizat că vor urma noi sancțiuni economice și creșterea livrărilor de armament către Ucraina. Rusia nu confirmă participarea la negocieri Ca reacție, Moscova a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, reluând astfel ideea unui acord de pace început, dar nefinalizat, în primăvara lui 2022. Președintele Zelenski a acceptat propunerea și a transmis că îl așteaptă pe Vladimir Putin la Istanbul pentru discuții directe. Totuși, liderul de la Kremlin nu a confirmat prezența la negocierile pe care el însuși le-a propus. Trump cere întâlnirea imediată între Rusia și Ucraina Declarația lui Zelenski vine în contextul în care președintele american Donald Trump a cerut duminică ca Ucraina și Rusia să înceapă imediat negocierile, chiar și în lipsa unui armistițiu prealabil. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că urmează noi discuții cu Zelenski și alți lideri europeni pentru a definitiva pachetul de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul. Încă nu este clar dacă sancțiunile vor fi aplicate împreună cu SUA sau doar cu sprijinul acestora. UE se coordonează cu SUA pentru noile sancțiuni Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a confirmat luni că Uniunea Europeană lucrează în coordonare cu Washingtonul pentru impunerea de noi sancțiuni. „Am colaborat strâns cu SUA în ultimii ani și vom continua acest efort pentru a ne asigura că sancțiunile beneficiază de sprijinul american”, a declarat aceasta. Turcia se oferă ca mediator: apel la încetarea focului Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a îndemnat Rusia și Ucraina să convină asupra unui armistițiu și să se întâlnească la Istanbul. „Sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând și lucrăm în acest sens”, a spus oficialul turc. Moscova insistă pe „cauzele profunde” și pe recunoașterea anexărilor Rusia continuă să susțină că orice soluție de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Rusiei”, inclusiv recunoașterea anexării teritoriilor ocupate, excluderea Ucrainei din NATO și o nouă arhitectură de securitate europeană. Potrivit Moscovei, în 2022 aproape fusese semnat un acord, dar Kievul l-ar fi abandonat la solicitarea Washingtonului, după retragerea trupelor ruse din jurul capitalei ucrainene.

Zelenski îl așteaptă personal pe Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski îl va aștepta pe Putin "în persoană" în Turcia pe 15 mai pentru negocieri

Zelenski îl așteaptă personal pe Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică, pe platforma X, că este pregătit să se întâlnească personal cu omologul său rus, Vladimir Putin, în Turcia. Zelenski îl așteaptă personal pe Putin Întâlnirea este propusă pentru joi, în contextul în care liderul de la Kremlin a sugerat anterior posibilitatea unor negocieri directe la Istanbul. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Zelenski a cerut un armistițiu total și durabil începând de luni, pentru a crea cadrul necesar unui dialog diplomatic. Liderul ucrainean a subliniat că această oprire a focului ar trebui să fie „completă, durabilă și de încredere”, oferind o bază solidă pentru negocieri. Putin vrea discuții „fără condiții prealabile” Vladimir Putin a propus discuții directe cu Ucraina „fără condiții prealabile”, declarând că este deschis la ideea unui armistițiu, dar că accentul negocierilor ar trebui pus pe cauzele profunde ale conflictului. Încă nu este clar dacă va da curs invitației lui Zelenski. Trump îndeamnă la întâlnire fără întârziere Donald Trump a intervenit în discuție, îndemnând Rusia și Ucraina să se întâlnească cât mai curând posibil pentru a discuta o posibilă soluție pașnică. Apelul său adaugă presiune asupra ambelor părți într-un moment crucial pentru viitorul regiunii.

Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu crede că Rusia va fi de acord cu armistițiul și cere Kievului să negocieze cu Moscova

Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia. Președintele american Donald Trump şi-a exprimat scepticismul privind posibilitatea unui acord de pace între Ucraina şi Rusia, îndemnând Kievul să participe la negocieri directe cu Moscova în Turcia. Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia Duminică, pe reţeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a declarat că are tot mai puține speranțe într-un acord între președintele ucrainean și liderul de la Kremlin: Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului „Încep să mă îndoiesc că Ucraina va face un acord cu Putin”, a scris președintele SUA. Propunere pentru negocieri în Turcia, joi Trump a sugerat ca discuțiile de pace să aibă loc joi, în Turcia, afirmând că Vladimir Putin este deschis ideii de a negocia: „Preşedintele Putin al Rusiei nu doreşte să aibă un acord de încetare a focului cu Ucraina, ci mai degrabă vrea să se întâlnească joi, în Turcia, pentru a negocia o posibilă încheiere a BĂII DE SÂNGE. Ucraina ar trebui să fie de acord cu asta, IMEDIAT”, a subliniat Trump. „Liderii europeni și SUA trebuie să știe cum stau lucrurile” În opinia liderului de la Casa Albă, o astfel de întâlnire ar clarifica perspectivele păcii și ar permite puterilor occidentale să își ajusteze strategia: „O astfel de întâlnire ar permite celor două părți să determine dacă un acord este posibil sau nu. Iar dacă nu este, liderii europeni şi SUA vor şti cum stau lucrurile şi pot acţiona în consecinţă”, a mai adăugat Trump.

Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere o încetare totală a focului începând de luni, 12 mai, pentru negocieri cu Moscova

Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică, 11 mai, că faptul că Rusia începe să ia în considerare încheierea războiului reprezintă „un semn pozitiv”. Cu toate acestea, liderul de la Kiev a subliniat că primul pas concret în această direcție ar trebui să fie instituirea unui armistițiu începând de luni, 12 mai. Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor Cu o zi înainte, Zelenski a obținut sprijinul marilor puteri europene și al președintelui american Donald Trump pentru un armistițiu necondiționat, valabil timp de 30 de zile, începând din 12 mai. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic Acest apel internațional vizează oprirea imediată a ostilităților și crearea unui cadru favorabil negocierilor de pace. „Este un semn pozitiv că rușii au început în cele din urmă să ia în considerare încheierea războiului... Iar primul pas în încheierea cu adevărat a războiului este o încetare a focului”, a scris Zelenski pe platforma X. El a adăugat că „nu are sens să continuăm crimele nici măcar pentru o singură zi” și că Ucraina se așteaptă ca Rusia să confirme o „încetare a focului deplină, de durată și credibilă” începând de luni. Președintele ucrainean a reafirmat disponibilitatea țării sale de a participa la discuții imediate. Încetarea focului, prioritate absolută Șeful cancelariei prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a susținut la rândul său, pe Telegram, că „încetarea focului trebuie să aibă loc prima, apoi orice altceva”. El a criticat poziția Kremlinului, spunând că „Rusia nu ar trebui să-și deghizeze dorința de a continua războiul prin declarații vagi”. Putin respinge armistițiul cerut De cealaltă parte, președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică că Rusia este deschisă negocierilor „directe” și „fără condiții prealabile” cu Ucraina, propunând ca acestea să aibă loc pe 15 mai, la Istanbul. Totuși, liderul de la Kremlin a respins ideea unui armistițiu înaintea acestor discuții, contrar cererilor Kievului și ale partenerilor occidentali. „Nu excludem ca în cursul acestor negocieri să ajungem la o nouă încetare a focului – una veritabilă, respectată atât de Rusia cât și de Ucraina – care să reprezinte primul pas către o pace durabilă”, a spus Putin.

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin trage de timp când propune negocieri directe cu Ucraina fără încetarea focului, spune Macron

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică, în orașul polonez Przemysl, că propunerea lui Vladimir Putin de a relua negocierile directe cu Ucraina este „o primă mișcare”, dar „insuficientă” în contextul actual. Comentariul său a venit după ce liderul de la Kremlin a respins ideea unei încetări necondiționate a focului, cerută de Kiev și susținută de aliații occidentali. Macron, sceptic față de oferta Kremlinului Potrivit președintelui francez, încetarea focului necondiționată trebuie să fie un gest unilateral de bună credință, nu un subiect de negociere. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic „Încetarea focului necondiţionată nu este precedată de negocieri, prin definiţie”, a explicat Macron în fața jurnaliștilor, imediat după ce a coborât din trenul care îl aducea înapoi din Ucraina. Putin vrea doar să câștige timp Macron consideră că inițiativa lui Putin are mai degrabă scopul de a amâna luarea unor decizii. „Această contrapropunere arată că Vladimir Putin caută o cale, dar există la el în continuare dorinţa de a câştiga timp”, a declarat liderul francez. Președintele Franței s-a aflat sâmbătă în capitala ucraineană împreună cu omologii din Marea Britanie, Germania și Polonia, unde, alături de Volodimir Zelenski, au lansat un ultimatum către Moscova: fie acceptă o încetare completă a focului timp de 30 de zile, fie se va confrunta cu sancțiuni masive, coordonate cu Statele Unite. Putin propune negocieri, dar refuză armistițiul cerut de Occident În noaptea ce a urmat vizitei la Kiev, Vladimir Putin a anunțat că este dispus să negocieze „fără nicio condiție prealabilă”, începând de joi, la Istanbul. Totuși, liderul rus a respins ideea de a institui o încetare a focului până la începerea acestor negocieri. Macron a reacționat: „Este un mod de a nu răspunde”. Ambiguitate strategică din partea Kremlinului Emmanuel Macron a mai adăugat că Vladimir Putin nu putea respinge frontal propunerea occidentală fără să riște să fie perceput negativ pe plan internațional. „Este un mod de a arăta că se angajează şi de a încerca să aibă o ambiguitate faţă de americani”, a comentat președintele francez. Liderul de la Élysée consideră că reacția comună a aliaților trebuie să rămână fermă. „Cred că trebuie să rezistăm împreună cu americanii şi să spunem că încetarea focului este necondiţionată şi, după aceea, putem discuta restul”, a subliniat el. Kievul nu poate negocia sub bombardamente Macron a mai spus că propunerea Moscovei este inacceptabilă pentru partea ucraineană, întrucât nu poate exista dialog real în timp ce atacurile continuă. „Este inacceptabil pentru ucraineni să accepte discuţii paralele, în timp ce continuă să fie bombardaţi”, a insistat el. Istanbul, loc cu precedent „complicat” pentru Ucraina În final, președintele francez a pus sub semnul întrebării și locul propus pentru negocieri, Istanbul. Acesta a amintit că acolo au avut loc, în 2022, primele runde de discuții ruso-ucrainene după invazie, care s-au încheiat fără rezultat. Un precedent care face dificilă acceptarea reluării dialogului în același cadru.

Putin propune negocieri directe cu Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin propune negocieri directe cu Zelenski la Istanbul, pe 15 mai. Kievul nu a răspuns încă

Putin propune negocieri directe cu Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că este pregătit să inițieze negocieri directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, fără nicio condiție prealabilă. Putin propune negocieri directe cu Ucraina Propunerea vine în contextul unui ultimatum formulat de Ucraina și aliații săi europeni, care cer o încetare completă a focului pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni, avertizând că refuzul va atrage sancțiuni economice masive împotriva Rusiei. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Fără a menționa în mod direct solicitarea occidentală, Putin a criticat atitudinea liderilor europeni, pe care i-a acuzat că tratează Rusia „prin ultimatumuri” și într-un „mod grosolan”. Președintele rus a declarat că un armistițiu ar trebui discutat în cadrul unor negocieri ample, care să vizeze cauzele profunde ale conflictului ce durează de trei ani. Istanbul, propus pentru viitoarele discuții de pace Putin a precizat că Rusia este gata de negocieri fără condiții, începând de joi, 15 mai, la Istanbul. El a adăugat că urmează să discute în curând cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit în repetate rânduri să medieze un acord de pace. Turcia, membru NATO, a jucat un rol cheie în 2022, facilitând exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, acord din care Rusia s-a retras ulterior. Negocieri axate pe cauzele istorice ale conflictului Putin a sugerat că discuțiile ar trebui să abordeze „rădăcinile istorice” ale conflictului, numindu-l explicit „război” – un termen rar utilizat de autoritățile ruse. Totodată, liderul de la Kremlin nu a exclus posibilitatea unui nou armistițiu, care să fie respectat de ambele părți și care ar putea reprezenta un prim pas spre o pace durabilă. Ucraina e pregătită de negocieri Deocamdată, Kievul nu a răspuns, însă Ucraina este pregătită pentru negocieri. În urma unei discuții telefonice cu fostul președinte american Donald Trump, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este „gata pentru toate formatele de negociere”, dar a subliniat că Rusia trebuie să dovedească intenții serioase, acceptând mai întâi o încetare completă și necondiționată a focului. Sâmbătă, președintele ucrainean a primit sprijinul liderilor europeni, în timpul unei vizite la Kiev din partea lui Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk. Potrivit liderului francez, circa 20 de țări dintr-o „coaliție a voluntarilor” au convenit asupra unei încetări a focului monitorizate în principal de SUA și susținute de toți europenii. Posibile sancțiuni dacă Rusia refuză armistițiul Macron a avertizat că, în cazul în care Rusia respinge sau încalcă armistițiul propus, vor fi impuse sancțiuni economice masive, coordonate între europeni și americani. Totodată, cei cinci lideri au avut o convorbire cu Donald Trump, pentru a-l informa asupra poziției comune. Friedrich Merz a subliniat că, în lipsa unui răspuns favorabil din partea Kremlinului, sprijinul militar pentru Ucraina va continua. El a calificat războiul rus drept o tentativă de a distruge ordinea politică europeană. Pe teren, alerte aeriene și lupte intense Ambasada Statelor Unite în Ucraina a emis vineri un avertisment privind riscul crescut al unui atac aerian rusesc major în zilele următoare, amplificând tensiunile într-un context deja exploziv. În noaptea de sâmbătă spre duminică, după expirarea armistițiului unilateral decretat de Moscova, alertele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv la Kiev. Potrivit militarilor ucraineni din nord-estul țării, armistițiul nu a fost respectat, iar trupele lor au fost ținta unor tiruri grele încă de joi. Trump salută decizia lui Putin Donald Trump a reacționat pozitiv la anunțul făcut de Vladimir Putin privind reluarea negocierilor directe cu Ucraina, într-o postare publicată pe Truth Social. Trump a salutat acest posibil punct de cotitură în conflict, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea salva „sute de mii de vieți” și ar putea duce la o „lume nouă și mai bună”. Trump a numit redeschiderea dialogului cu Kievul drept „o zi cu potențial extraordinar pentru Rusia și Ucraina”. Liderul american a exprimat speranța că acest „baie de sânge fără sfârșit” se va încheia, iar pacea va deveni, în cele din urmă, posibilă. Donald Trump a anunțat că va continua să colaboreze cu ambele părți implicate în conflict pentru a sprijini un acord de pace. „Voi continua să lucrez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat el, subliniind rolul activ pe care și-l asumă în procesul diplomatic.

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

India și Pakistan anunță încetarea focului (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

India și Pakistan au agreat încetarea imediată a focului după atacuri reciproce soldate cu morți

India și Pakistan anunță încetarea focului. India și Pakistan au ajuns la un acord privind o încetare totală și imediată a focului, a declarat sâmbătă după-amiază ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar. India și Pakistan anunță încetarea focului Informația a fost confirmată de o sursă guvernamentală indiană, care a precizat că discuțiile au fost bilaterale și nu includ alte subiecte sensibile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Președintele american Donald Trump a transmis un mesaj pe rețeaua sa Truth Social, lăudând decizia celor două state: „După o noapte lungă de discuții sub mediere americană, sunt bucuros să anunț că India și Pakistan au acceptat o ÎNCETARE A FOCULUI TOTALĂ ȘI IMEDIATĂ. Felicitări celor două țări pentru bunul simț și marea inteligență.” Secretarul de stat american Marco Rubio a precizat, într-un mesaj pe X, că acordul este rezultatul unor negocieri intense purtate alături de vicepreședintele JD Vance, cu liderii Indiei și Pakistanului – Narendra Modi și Shehbaz Sharif – precum și cu alți oficiali de rang înalt. Conflict declanșat după atacul din Pahalgam: 26 de morți Tensiunile dintre cele două state au atins cote alarmante după atacul din 22 aprilie din orașul turistic Pahalgam, situat în Kashmirul indian. Atacul, care nu a fost revendicat, s-a soldat cu 26 de morți. India a acuzat gruparea jihadistă Lashkar-e-Taiba (LeT), cu sediul în Pakistan, și a susținut că Islamabadul sprijină terorismul. Escaladare militară fără precedent După o perioadă de sancțiuni diplomatice și declarații agresive, miercuri a avut loc cea mai gravă confruntare militară dintre cele două țări din ultimele decenii. India a lansat atacuri asupra mai multor orașe din Pakistan, afirmând că a distrus „tabere teroriste”. La rândul său, Pakistanul a ripostat sâmbătă dimineața cu tiruri de rachete asupra unor baze militare indiene, inclusiv una situată în apropiere de Islamabad. Operațiunea „Edificiu compact” Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că prin operațiunea numită „Edificiu compact”, țara sa a oferit un răspuns proporțional Indiei, respectând promisiunea de a răzbuna morțile nevinovate. India a confirmat că a fost vizată de o serie de atacuri, inclusiv atacuri cu drone asupra unor baze militare din nord-vestul țării.

Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri (sursa: Facebook/Barbie)
Internațional

Trump reduce taxele pentru Rolls-Royce, dar amenință păpușile Barbie cu tarife uriașe

Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri. Deși Donald Trump promovează ideea de sacrificiu personal, sugerând că americanii ar trebui să cumpere mai puține păpuși Barbie, administrația sa a negociat un acord comercial cu Marea Britanie care favorizează importul de mașini de lux. Printre beneficiarii direcți se numără branduri exclusiviste precum Rolls-Royce, Bentley și Jaguar. Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri Trump a anunțat joi că noul cadru de discuții comerciale cu Regatul Unit include scăderea tarifelor vamale la automobilele de lux britanice. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Astfel, primele 100.000 de vehicule importate anual în SUA vor fi taxate cu doar 10%, în loc de 25%. Mașinile suplimentare vor rămâne supuse tarifului standard de 25%. „Am redus taxa de la 25% la 10% pentru Rolls-Royce, pentru că astfel de mașini nu se vor produce niciodată aici. Nici nu le-aș cere asta. Sunt mașini speciale, în număr limitat”, a declarat Trump în Biroul Oval. În același discurs, Trump a lansat un atac dur la adresa companiei Mattel, producătoarea jucăriilor Barbie și Hot Wheels. Supărat că CEO-ul companiei, Ynon Kreiz, a declarat că jucăriile nu pot fi produse în SUA fără a deveni prea scumpe pentru consumatori, Trump a replicat: „Vom pune un tarif de 100% pe jucăriile lor și nu vor mai vinde niciuna în Statele Unite, care este piața lor principală”. Reacția vine după ce Mattel a avertizat că astfel de tarife ar duce la creșterea prețurilor jucăriilor pentru consumatorii americani, afectând în mod direct familiile care își fac stocurile pentru sezonul cadourilor încă din vară. Mașini pentru elite, în timp ce bunurile de consum rămân taxate Potrivit S&P Global Mobility, Marea Britanie a exportat aproximativ 90.000 de vehicule către SUA anul trecut, ceea ce o plasează pe locul șase în topul surselor de import auto. Acestea reprezintă doar 1% din totalul mașinilor importate, însă valoarea lor cumulată a fost de 12,3 miliarde de dolari – ceea ce înseamnă un preț mediu de peste 135.000 de dolari pe vehicul. Trump a subliniat că branduri precum Bentley și Jaguar nu sunt producători de masă, ci fabrică un număr restrâns de mașini de lux, artizanale, „făcute de mână în aceleași locuri de zeci de ani”. Alte mărci britanice care ar putea beneficia de aceste tarife reduse sunt Land Rover, Aston Martin și Mini. Cu toate acestea, măsura nu aduce nicio reducere pentru bunurile de consum de largă folosință. Economistul Justin Wolfers de la Universitatea Michigan a scris pe X: „Deși din prima zi s-a pus accent pe reducerea prețurilor pentru americanii de rând, administrația a redus prețurile la Rolls Royce, Bentley, Jaguar, Aston Martin, Range Rover și Mini”. Wolfers a punctat faptul că niciun alt produs de consum nu a beneficiat de astfel de excepții în cadrul acordului comercial SUA-Marea Britanie. Critici din partea susținătorilor lui Trump Ken Griffin, miliardar și susținător al lui Trump în alegerile din 2024, a declarat pentru CNBC că „tarifele sunt o taxă regresivă dureroasă” care lovește cel mai puternic în buzunarul americanilor obișnuiți. Într-un interviu pentru Politico, Griffin a avertizat că astfel de politici „deschid ușa capitalismului de cumetrie”, în care guvernul decide cine câștigă și cine pierde. „Credeam că acest proces va dura ani. Este înfricoșător să-l vezi desfășurându-se în doar câteva săptămâni”, a concluzionat Griffin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră