marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi

Un milion de soldați ucraineni înarmați. Ucraina poate înarma, cu ajutorul SUA şi al UE, un milion de soldaţi bine pregătiţi şi puternic motivaţi ce ar putea pune mari probleme armatei ruse. Este avertiamentul unui colonel rus în retragere, Mihail Hodarenok, la o emisiune la postul public rus de televiziune Rossiya-1, relatează agenţia EFE şi postul CNN. Un milion de soldați ucraineni înarmați "Forţele armate ale Ucrainei pot înarma un milion de persoane, iar acest lucru ele însele îl spun. Având în vedere că ajutorul (militar) american şi european este pe punctul de activare, realitatea este că vom avea un milion de ucraineni înarmaţi", a subliniat militarul rus. Mihail Hodarenok, care a lucrat şi în Statul Major al armatei ruse, a îndemnat "să nu fie luate sedative informaţionale", multe mass-media ruse dând "informaţii despre căderea psihologică şi emoţională a forţelor armate ale Ucrainei", ceea ce "nu corespunde realităţii". Armata ucraineană, un nivel ridicat de motivaţie Colonelul rus a mai subliniat faptul că deşi într-adevăr există soldaţi ucraineni care se predau trupelor ruse, este vorba despre "cazuri izolate", iar în acest timp armata ucraineană îşi păstrează un nivel ridicat de motivaţie, la care se adaugă aprovizionarea ei cu arme moderne occidentale, situaţie căreia planificatorii militari ruşi trebuie să-i acorde atenţie în calculele lor strategice şi operaţionale. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Hodarenok, care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră” "Situaţia pe acest plan se va înrăutăţi pentru noi", a insistat colonelul, într-o critică neobişnuită auzită la un post TV rus despre mersul "operaţiunii militare speciale" în Ucraina. "Nivelul de profesionalism al oricărei armate nu depinde doar de echiparea sa, ci şi de instruirea efectivelor, de motivaţia lor şi de dispoziţia de a vărsa sânge pentru patrie. O armată de recruţi poate fi de asemenea foarte profesionistă", a mai remarcat colonelul rus, ce are apariţii frecvente în mass-media ruse. Rusia, într-o "izolare geopolitică totală" Pe de altă parte, el a sesizat faptul că Rusia se regăseşte în prezent într-o "izolare geopolitică totală". Cât despre NATO, Mihail Hodarenok a apreciat că ar fi ridicol ca Rusia să-şi îndrepte rachetele spre Finlanda, ţară care şi-a anunţat candidatura pentru a intra în Alianţă. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat de altfel că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este în sine o ameninţare pentru Rusia, cu excepţia cazului în care va include şi desfăşurarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul acestor ţări.

Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi
Țările "neprietenoase" cu Rusia pot fi numite deja țări "ostile", spune Dmitri Peskov
Internațional

Țările "neprietenoase" cu Rusia pot fi numite deja țări "ostile", spune Dmitri Peskov

Peskov recunoaște războiul din Ucraina. Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax. "Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională 'Noi Orizonturi', recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE. Peskov recunoaște războiul din Ucraina Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment. "Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic", a declarat Peskov, în cadrul forumului organizat de societatea 'Znanie' ('Cunoaşterea'), potrivit Agerpres. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Le numim în continuare într-un mod blând drept state 'neprietenoase'. Dar aş spune că deja acestea sunt state 'ostile' pentru că ceea ce fac ele este război", a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi", a pus Peskov, care, împreună cu actuala sa soţie Tatiana Navka, celebră patinatoare (de altfel, de naţionalitate ucraineană, fiind născută la Dnepropetrovsk), şi copiii săi adulţi se află pe lista cu sancţiuni occidentale. "Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim", a declarat reprezentantul Kremlinului. Care sunt țările neprietenoase în opinia Kremlinului Rusia va depăşi această perioadă de "furtună perfectă" şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin "ştie încotro îşi duce ţara" şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară "nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii". Moscova consideră 'neprietenoase' toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene. La 14 mai, ministrul de externe rus Serghei Lavrov afirmase că ţările occidentale au declarat Rusiei un război hibrid total, acuzând SUA că au pregătit actuala criză încă de la finele Războiului rece, şi spunând că Moscova acceptă această provocare, potrivit RBC.ru. La rândul său, Dmitri Peskov a afirmat că Rusia "are totul" pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că "la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional". "Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea de a înlocui importurile", a asigurat el.

Infrastructura feroviară din Lviv a fost avariată în urma bombardamentelor rusești care au vizat vestul Ucrainei
Internațional

Infrastructura feroviară din Lviv a fost avariată în urma bombardamentelor rusești care au vizat vestul Ucrainei

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia. Rachetele rusești au vizat în cursul nopții vestul Ucrainei, avariind infrastructura feroviară din apropierea graniței cu Polonia, potrivit șefului administrației militare regionale din Lviv. Maksim Kozitski a declarat că locația lovită se află în apropierea orașului Yavoriv, care găzduiește, de asemenea, o mare bază militară. El a precizat că nu au fost raportate victime. Bombardamente rusești la 15 km de Polonia Sistemele de apărare aeriană au doborât trei rachete, a adăugat el. Primarul orașului, Andri Sadovi, a declarat că niciun sit din orașul Lviv nu a fost lovit. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Pe Twitter, Sadovyi a spus că au fost două salve de rachete asupra regiunii în cursul nopții. Apărarea antiaeriană a funcționat bine, a spus Sadovyi, adăugând că nu era clar dacă orașul în sine a fost o țintă, potrivit CNN. https://twitter.com/nexta_tv/status/1526325999339708417 O serie de explozii au fost auzite în centrul orașului Lviv în jurul orei locale 00:45, la scurt timp după ce sirenele de alarmă aeriană au sunat în oraș. Yavoriv a fost lovit de cel puțin trei ori de la începutul războiului. În primul atac, asupra bazei militare de acolo, pe 13 martie, peste 30 de persoane au fost ucise. Locuri din Lviv au fost, de asemenea, lovite de rachete rusești în ultimele săptămâni, inclusiv o fabrică de piese de avion, un depozit de combustibil și mai multe substații electrice.

Mircea Geoană: Domeniul securității cibernetice face parte din nouă strategie de război
Internațional

Mircea Geoană: Domeniul securității cibernetice face parte din nouă strategie de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Forțele ucrainene contraatacă în regiunea Harkov și împing liniile ruse spre nord-estul regiunii
Internațional

Forțele ucrainene contraatacă în regiunea Harkov și împing liniile ruse spre nord-estul regiunii

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov. Soldații ucraineni avansează spre nord și nord-est de Harkov, potrivit șefului administrației militare regionale din nord-estul orașului, în timp ce un contraatac care durează de câteva săptămâni se intensifică. Oleh Syniehubov a declarat marți la televiziunea ucraineană că luptele sunt în desfășurare la nord-est de al doilea oraș ca mărime din Ucraina, spre orașul Vovchansk, de-a lungul graniței dintre Rusia și Ucraina. Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov Orașul a devenit o rută de realimentare pentru forțele rusești, în timp ce acestea încearcă să își susțină ofensiva în regiunile Donețk și Luhansk, mai la sud. Întreruperea acestei linii de aprovizionare ar putea compromite capacitatea rușilor de a-și consolida ofensiva spre Sloviansk și Kramatorsk. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Ostilități active au loc în așezările din nordul regiunii", a declarat Syniehubov. "Inamicul se concentrează pe menținerea pozițiilor. Trupele noastre trebuie să le respingă fiecare centimetru din teritoriul nostru", potrivit CNN. Siniebuhov a adăugat că avansurile ucrainene au ajutat la reducerea - dar nu la eliminarea - atacurilor de artilerie rusești asupra Harkovului. A existat "o liniște relativă în ultimele două săptămâni", a spus Syniebuhov. "Cu toate acestea, inamicul lovește uneori cu lovituri de artilerie". Luni au avut loc lovituri în districtele Saltivka și Shevchenkivski, în apropiere de Kharkiv, a adăugat Siniebuhov. "Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore", a spus el.Syniebuhov a precizat că au continuat bombardamentele rusești asupra altor părți ale regiunii Harkov.

Șeful NATO consideră că rezervele Turciei privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO trebuie luate în considerare
Internațional

Șeful NATO consideră că rezervele Turciei privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO trebuie luate în considerare

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, relatează DPA. "Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea", a scris Stoltenberg pe Twitter după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei "Suntem uniţi în acest moment istoric", a adăugat el. Finlanda şi Suedia şi-au anunţat recent candidaturile pentru aderarea la NATO, în contextul în care invazia Rusiei din Ucraina a amplificat îngrijorările privind securitatea. Turcia a transmis că va fi de acord cu aderarea celor două ţări numai în anumite condiţii. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Președintele Turciei a criticat din nou luni posibilitatea ca Finlanda și Suedia să intre în NATO, potrivit Agerpres. El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină "organizaţii teroriste", printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO care a avut loc duminică la Berlin, Cavusoglu a criticat unele state membre pentru că restricţionează exporturile de arme către Turcia din cauza luptei sale împotriva acestor grupări. Săptămâna trecută, Erdogan a afirmat că cele două state sunt "case de oaspeţi pentru organizaţii teroriste". Nu este clar cum va putea fi convinsă Turcia să nu se opună aderării Suediei şi Finlandei la NATO, comentează DPA. Potrivit unor diplomaţi, un rol l-ar putea juca declaraţii din partea celor două state europene nordice în legătură cu lupta împotriva terorismului şi afacerile cu arme.

UE ia în calcul introducerea obligativității dotării clădirilor noi cu panouri solare
Internațional

UE ia în calcul introducerea obligativității dotării clădirilor noi cu panouri solare

Panouri solare pentru clădirile noi din UE. Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times. Executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual. Costul total al atingerii acestui obiectiv ar urma să se ridice la sute de miliarde de euro dar aceste costuri ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit "RepowerEU" şi consultat de Financial Times. Panouri solare pentru clădirile noi din UE Una din propuneri este "introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste". Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă, potrivit Agerpres. Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei. "Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030", se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times. De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone "prioritare" cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă. "Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli", se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană. Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

Proiectul legii offshore va fi dezbătut marți în comisiile de buget și industrii
Internațional

Proiectul legii offshore va fi dezbătut marți în comisiile de buget și industrii

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

Erdogan spune că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea sancționează Turcia
Internațional

Erdogan spune că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea sancționează Turcia

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea vor sancționa Ankara. "În primul rând, nu vom spune "da" celor care impun sancțiuni pentru aderarea Turciei la NATO, care este o organizație de securitate. Pentru că atunci NATO nu ar mai rămâne o organizație de securitate, ci devine un loc unde se concentrează reprezentanții terorii", a declarat Erdogan. Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO În cadrul unei conferințe de presă la Ankara, Erdogan a declarat că delegațiile suedeză și finlandeză nu ar trebui să se deranjeze să vină în Turcia pentru a încerca să convingă Turcia să aprobe aderarea țării la NATO. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Ministrul de externe al Turciei a avut "câteva" întâlniri cu omologii suedez și finlandez, a declarat Erdogan, adăugând că niciuna dintre cele două țări nu a avut o poziție clară împotriva organizațiilor teroriste, potrivit CNN. "Chiar dacă spun suntem împotriva lor, dimpotrivă, au declarații prin care spun că nu predau teroriștii pe care trebuie să-i predea Turciei", a spus el. El a adăugat că Suedia este un "cuib" pentru organizațiile teroriste, spunând că le permite teroriștilor să vorbească în parlamente. "Ei au invitații speciale pentru teroriști. Au chiar și parlamentari pro PKK în parlamentele lor. Cum să avem încredere în ei?" Erdogan a reiterat aceeași poziție săptămâna trecută, când a declarat într-o conferință de presă la Istanbul că nu privește "pozitiv" perspectiva aderării Finlandei și Suediei la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde. PKK, sau Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care urmărește un stat independent în Turcia, se află într-o luptă armată cu Turcia de zeci de ani și a fost desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Liz Truss: Suedia și Finlanda ar trebui să adere la NATO cât mai repede posibil
Internațional

Liz Truss: Suedia și Finlanda ar trebui să adere la NATO cât mai repede posibil

Suedia și Finlanda în NATO. Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO "cât mai curând posibil", iar "aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, scrie AFP. Suedia și Finlanda în NATO "Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat Liz Truss. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Guvernul "aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acestea ca noi aliaţi din NATO şi este pregătit să le ofere toată asistenţa în cursul procesului de aderare", a adăugat ea. Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO. Aceste acorduri "demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta", a spus şefa diplomaţiei de la Londra, citată de AFP.

Ucraina declară încheiată "misiunea de luptă" în Mariupol, pe fondul evacuării
Internațional

Ucraina declară încheiată "misiunea de luptă" în Mariupol, pe fondul evacuării

Misiunea din Mariupol s-a încheiat. Forțele ucrainene și-au încheiat "misiunea de luptă" în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat al armatei țării. Comandanții unităților staționate în uriașa oțelărie Azovstal din oraș au primit ordin "să salveze viețile personalului lor", se mai arată în declarația Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Misiunea din Mariupol s-a încheiat Sute de oameni au fost evacuați luni de la uzina siderurgică, ultima rezistență dintr-un oraș care a devenit un simbol al rezistenței ucrainene sub bombardamentele neîncetate ale Rusiei. Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Malyar, a descris operațiunea de evacuare într-o declarație video separată, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Cincizeci și trei de persoane grav rănite au fost evacuate de la Azovstal către o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale", a declarat ea. "Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar", potrivit CNN. În cadrul unei "proceduri de schimb", persoanele evacuate vor fi aduse în cele din urmă acasă, a mai spus Malyar. "Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață", a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite. "Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi dificilă. Dar această zi, la fel ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru", a declarat Zelenski. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că a fost stabilit un armistițiu pentru a permite trecerea militarilor ucraineni răniți, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la "Rusia nu are probleme cu aceste ţări"
Internațional

Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la "Rusia nu are probleme cu aceste ţări"

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări, transmit agenţiile AFP şi EFE. Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat "Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare", a spus Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Dar el a atras atenţia în continuare că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de amplasarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. "Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns" din partea Rusiei, a indicat Putin. Răspunsul, în funcție de "amenințări" "Care va fi acest răspuns - vom vedea (mai întâi) ce ameninţări sunt create pentru noi", a explicat el mai departe. "Sunt create probleme fără absolut niciun motiv. Trebuie să reacţionăm corespunzător", a mai spus Putin. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acesta consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod "agresiv" pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă. Liderul de la Kremlin a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce a descris drept planurile alianţei militare conduse de SUA de a-şi spori influenţa globală. Teoria laboratoarelor biologice revine Pe de altă parte, Putin a acuzat din nou Statele Unite că au folosit laboratoare în Ucraina pentru a crea "compuşi pentru arme biologice". Vorbind la acelaşi summit, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut că NATO "îşi arată muşchii prin atragerea Finlandei şi Suediei". "Fără apropierea ţărilor noastre (...) s-ar putea ca mâine să nu mai existăm", s-a adresat el celorlalţi lideri prezenţi la summitul OTSC, organizaţie ce reuneşte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Însă, comentează AFP, numai Belarusul a susţinut la această reuniune ofensiva rusă contra Ucrainei, ceilalţi participanţi păstrând în mare parte tăcerea.

Executat de Fisc din cauza mamei. Fiind surdă, nu l-a putut informa de controale
Internațional

Executat de Fisc din cauza mamei. Fiind surdă, nu l-a putut informa de controale

Un ieşean s-a trezit scos la mezat de către Fisc din cauza unei mame surde. A încercat să-i convingă pe magistraţii Tribunalului că nu a fost vina lui, dar fără succes. A fost considerat bun de plată. Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată De loc din Belceşti, Irinel C. îşi încercase norocul în afaceri deschizând o societate cu răspundere limitată ca debutant. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Nu i-a mers, aşa că în 2017 a plecat la muncă în Spania, lăsându-şi firma încărcată cu datorii. În 2018, Fiscul a stabilit o datorie la bugetul statului de 44.700 lei, firma trebuind să mai plătească şi o amendă de 20.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rachetele rusești trase asupra Odesei au avariat infrastructura și clădirile turistice
Internațional

Rachetele rusești trase asupra Odesei au avariat infrastructura și clădirile turistice

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei. Ucraina a raportat un alt atac cu rachete împotriva regiunii de coastă Odesa de la Marea Neagră, care a provocat pagube la infrastructură și a dus la un incendiu. Administrația militară regională din Odesa a declarat luni că "în urma unei lovituri cu rachete lansate de avioane strategice în regiunea Odesa, infrastructura turistică a fost avariată, clădirile au fost distruse și a izbucnit un incendiu". Rușii au reluat atacurile asupra Odesei Aceasta a precizat că Rusia a continuat să lovească podul deja grav avariat peste estuarul Nistrului, la sud de Odesa. Două persoane au fost rănite. Un context: Săptămâna trecută, un centru comercial și două hoteluri au fost lovite de lovituri militare rusești la Odesa, potrivit CNN. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Trei rachete hipersonice Kinzhal au fost lansate dintr-un avion și și au lovit o "țintă de infrastructură turistică", a declarat un oficial ucrainean. Se dau lupte grele în Lugansk și Donetsk În regiunile Luhansk și Donețk, luptele continuă de-a lungul liniilor de front care se întind pe câteva sute de kilometri. Ucrainenii raportează, de asemenea, continuarea luptelor în zonele din est, unde forțele rusești încearcă să pătrundă. Cele mai grele lupte par să se desfășoare în două locații: în jurul orașelor industriale din Luhansk și în zonele rurale de la nord de orașul Sloviansk din Donețk. Statul Major ucrainean a declarat luni că "inamicul și-a concentrat principalele eforturi în direcția Donețk… și pregătește o ofensivă a forțelor concentrate în zona Izium".Rușii și-au întărit prezența în jurul Iziumului, în efortul de a înainta mai mult spre sud, iar în weekend au fost raportate lupte grele în zonă. Statul Major General a declarat că în trei zone de pe linia frontului - Lyman, Bakhmut și Kurakhiv -forțele rusești au continuat să avanseze și luptele au continuat. Dar a afirmat, de asemenea, că într-o altă zonă, Avdiivka, unitățile rusești s-au retras. Forțele rusești continuă să bombardeze Severodonetsk, potrivit oficialilor locali. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că două persoane din oraș au fost ucise în cel mai recent bombardament. El a spus că au fost bombardate intens mai multe orașe și sate din zonă, dar că forțele rusești au fost forțate să se retragă în apropierea orașului Borivske, la sud de Severodonetsk.

Kremlinul refuză să negocieze eliberarea combatanților blocați în uzina Azovstal
Internațional

Kremlinul refuză să negocieze eliberarea combatanților blocați în uzina Azovstal

Drama de la Azovstal continuă. Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept "criminali de război", relatează EFE. "A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941", când Germania a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram. Drama de la Azovstal continuă În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, "Baticul albstru": "La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...". Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: "Ruşilor, asta acum e despre voi: 'Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început'". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste. Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, "au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici", "au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente" şi "au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor". De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria. Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar "minciunile Moscovei" pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua. Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi. Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la "genocidul" comis - potrivit Moscovei - în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE. Atunci când a anunţat "operaţiunea specială militară" rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat "denazificarea" Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept "bastarzi". În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta 'Azovului' faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene. Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene. Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră