vineri 08 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Panouri solare pentru clădirile noi din UE

Panouri solare pentru clădirile noi din UE. Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times. Executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual. Costul total al atingerii acestui obiectiv ar urma să se ridice la sute de miliarde de euro dar aceste costuri ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit "RepowerEU" şi consultat de Financial Times. Panouri solare pentru clădirile noi din UE Una din propuneri este "introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste". Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă, potrivit Agerpres. Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei. "Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030", se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times. De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone "prioritare" cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă. "Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli", se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană. Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

Panouri solare pentru clădirile noi din UE (sursa: Pixabay)
Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

Turcia a rupt un acord cu Atena(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea vor sancționa Ankara. "În primul rând, nu vom spune "da" celor care impun sancțiuni pentru aderarea Turciei la NATO, care este o organizație de securitate. Pentru că atunci NATO nu ar mai rămâne o organizație de securitate, ci devine un loc unde se concentrează reprezentanții terorii", a declarat Erdogan. Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO În cadrul unei conferințe de presă la Ankara, Erdogan a declarat că delegațiile suedeză și finlandeză nu ar trebui să se deranjeze să vină în Turcia pentru a încerca să convingă Turcia să aprobe aderarea țării la NATO. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Ministrul de externe al Turciei a avut "câteva" întâlniri cu omologii suedez și finlandez, a declarat Erdogan, adăugând că niciuna dintre cele două țări nu a avut o poziție clară împotriva organizațiilor teroriste, potrivit CNN. "Chiar dacă spun suntem împotriva lor, dimpotrivă, au declarații prin care spun că nu predau teroriștii pe care trebuie să-i predea Turciei", a spus el. El a adăugat că Suedia este un "cuib" pentru organizațiile teroriste, spunând că le permite teroriștilor să vorbească în parlamente. "Ei au invitații speciale pentru teroriști. Au chiar și parlamentari pro PKK în parlamentele lor. Cum să avem încredere în ei?" Erdogan a reiterat aceeași poziție săptămâna trecută, când a declarat într-o conferință de presă la Istanbul că nu privește "pozitiv" perspectiva aderării Finlandei și Suediei la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde. PKK, sau Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care urmărește un stat independent în Turcia, se află într-o luptă armată cu Turcia de zeci de ani și a fost desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Criza cerealelor arma folosită de Putin împotriva lumii (sursa: Facebook/LizTruss)
Internațional

Suedia și Finlanda în NATO

Suedia și Finlanda în NATO. Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO "cât mai curând posibil", iar "aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, scrie AFP. Suedia și Finlanda în NATO "Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat Liz Truss. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Guvernul "aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acestea ca noi aliaţi din NATO şi este pregătit să le ofere toată asistenţa în cursul procesului de aderare", a adăugat ea. Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO. Aceste acorduri "demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta", a spus şefa diplomaţiei de la Londra, citată de AFP.

Misiunea din Mariupol s-a încheiat (sursa: Twitter/Hanna Liubakova)
Internațional

Misiunea din Mariupol s-a încheiat

Misiunea din Mariupol s-a încheiat. Forțele ucrainene și-au încheiat "misiunea de luptă" în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat al armatei țării. Comandanții unităților staționate în uriașa oțelărie Azovstal din oraș au primit ordin "să salveze viețile personalului lor", se mai arată în declarația Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Misiunea din Mariupol s-a încheiat Sute de oameni au fost evacuați luni de la uzina siderurgică, ultima rezistență dintr-un oraș care a devenit un simbol al rezistenței ucrainene sub bombardamentele neîncetate ale Rusiei. Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Malyar, a descris operațiunea de evacuare într-o declarație video separată, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Cincizeci și trei de persoane grav rănite au fost evacuate de la Azovstal către o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale", a declarat ea. "Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar", potrivit CNN. În cadrul unei "proceduri de schimb", persoanele evacuate vor fi aduse în cele din urmă acasă, a mai spus Malyar. "Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață", a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite. "Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi dificilă. Dar această zi, la fel ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru", a declarat Zelenski. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că a fost stabilit un armistițiu pentru a permite trecerea militarilor ucraineni răniți, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat (sursa: tass.com)
Internațional

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări, transmit agenţiile AFP şi EFE. Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat "Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare", a spus Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Dar el a atras atenţia în continuare că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de amplasarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. "Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns" din partea Rusiei, a indicat Putin. Răspunsul, în funcție de "amenințări" "Care va fi acest răspuns - vom vedea (mai întâi) ce ameninţări sunt create pentru noi", a explicat el mai departe. "Sunt create probleme fără absolut niciun motiv. Trebuie să reacţionăm corespunzător", a mai spus Putin. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acesta consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod "agresiv" pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă. Liderul de la Kremlin a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce a descris drept planurile alianţei militare conduse de SUA de a-şi spori influenţa globală. Teoria laboratoarelor biologice revine Pe de altă parte, Putin a acuzat din nou Statele Unite că au folosit laboratoare în Ucraina pentru a crea "compuşi pentru arme biologice". Vorbind la acelaşi summit, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut că NATO "îşi arată muşchii prin atragerea Finlandei şi Suediei". "Fără apropierea ţărilor noastre (...) s-ar putea ca mâine să nu mai existăm", s-a adresat el celorlalţi lideri prezenţi la summitul OTSC, organizaţie ce reuneşte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Însă, comentează AFP, numai Belarusul a susţinut la această reuniune ofensiva rusă contra Ucrainei, ceilalţi participanţi păstrând în mare parte tăcerea.

Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată

Un ieşean s-a trezit scos la mezat de către Fisc din cauza unei mame surde. A încercat să-i convingă pe magistraţii Tribunalului că nu a fost vina lui, dar fără succes. A fost considerat bun de plată. Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată De loc din Belceşti, Irinel C. îşi încercase norocul în afaceri deschizând o societate cu răspundere limitată ca debutant. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Nu i-a mers, aşa că în 2017 a plecat la muncă în Spania, lăsându-şi firma încărcată cu datorii. În 2018, Fiscul a stabilit o datorie la bugetul statului de 44.700 lei, firma trebuind să mai plătească şi o amendă de 20.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei. Ucraina a raportat un alt atac cu rachete împotriva regiunii de coastă Odesa de la Marea Neagră, care a provocat pagube la infrastructură și a dus la un incendiu. Administrația militară regională din Odesa a declarat luni că "în urma unei lovituri cu rachete lansate de avioane strategice în regiunea Odesa, infrastructura turistică a fost avariată, clădirile au fost distruse și a izbucnit un incendiu". Rușii au reluat atacurile asupra Odesei Aceasta a precizat că Rusia a continuat să lovească podul deja grav avariat peste estuarul Nistrului, la sud de Odesa. Două persoane au fost rănite. Un context: Săptămâna trecută, un centru comercial și două hoteluri au fost lovite de lovituri militare rusești la Odesa, potrivit CNN. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Trei rachete hipersonice Kinzhal au fost lansate dintr-un avion și și au lovit o "țintă de infrastructură turistică", a declarat un oficial ucrainean. Se dau lupte grele în Lugansk și Donetsk În regiunile Luhansk și Donețk, luptele continuă de-a lungul liniilor de front care se întind pe câteva sute de kilometri. Ucrainenii raportează, de asemenea, continuarea luptelor în zonele din est, unde forțele rusești încearcă să pătrundă. Cele mai grele lupte par să se desfășoare în două locații: în jurul orașelor industriale din Luhansk și în zonele rurale de la nord de orașul Sloviansk din Donețk. Statul Major ucrainean a declarat luni că "inamicul și-a concentrat principalele eforturi în direcția Donețk… și pregătește o ofensivă a forțelor concentrate în zona Izium".Rușii și-au întărit prezența în jurul Iziumului, în efortul de a înainta mai mult spre sud, iar în weekend au fost raportate lupte grele în zonă. Statul Major General a declarat că în trei zone de pe linia frontului - Lyman, Bakhmut și Kurakhiv -forțele rusești au continuat să avanseze și luptele au continuat. Dar a afirmat, de asemenea, că într-o altă zonă, Avdiivka, unitățile rusești s-au retras. Forțele rusești continuă să bombardeze Severodonetsk, potrivit oficialilor locali. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că două persoane din oraș au fost ucise în cel mai recent bombardament. El a spus că au fost bombardate intens mai multe orașe și sate din zonă, dar că forțele rusești au fost forțate să se retragă în apropierea orașului Borivske, la sud de Severodonetsk.

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Drama de la Azovstal continuă

Drama de la Azovstal continuă. Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept "criminali de război", relatează EFE. "A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941", când Germania a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram. Drama de la Azovstal continuă În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, "Baticul albstru": "La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...". Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: "Ruşilor, asta acum e despre voi: 'Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început'". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste. Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, "au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici", "au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente" şi "au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor". De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria. Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar "minciunile Moscovei" pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua. Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi. Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la "genocidul" comis - potrivit Moscovei - în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE. Atunci când a anunţat "operaţiunea specială militară" rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat "denazificarea" Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept "bastarzi". În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta 'Azovului' faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene. Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene. Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.

Germania rupe prietenia cu Rusia (sursa: Pexels)
Internațional

Germania "rupe" prietenia cu Rusia

Germania "rupe" prietenia cu Rusia. Germania intenţionează să înceteze să mai importe petrol din Rusia de la finele acestui an, chiar dacă Uniunea Europeană (UE) nu va reuşi să ajungă la un acord cu privire la un embargo la nivelul UE cu privire la ţiţeiul rusesc, au declarat oficialii guvernamentali citaţi de Bloomberg. Eforturile Berlinului destinate încheierii de contracte cu furnizorii alternativi înregistrează progrese, iar guvernul german este încrezător că poate rezolva problemele de logistică rămase în decurs de şase-şapte luni, susţin oficialii care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Germania "rupe" prietenia cu Rusia În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În schimb, oficialii citaţi de Bloomberg susţin că guvernul condus de cancelarul german Olaf Scholz este hotărât să continue cu planul său naţional de încetare a importurilor de petrol din Rusia, ca parte a sancţiunilor europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, potrivit Agerpres. Potrivit cifrelor oficiale, ponderea ocupată de ţiţeiul rusesc în consumul de petrol al Germaniei a scăzut deja până la 12%, de la un nivel de 35% înaintea războiului din Ucraina. Provocările care au mai rămas de rezolvat de autorităţile de la Berlin includ obţinerea de petrol dintr-o sursă alternativă pentru o importantă rafinărie din estul Germaniei, care se bazează pe ţiţeiul rusesc livrat prin conducta Drujba şi care este operată de producătorul rus Rosneft PJSC. Germania are surse alternative de petrol Autorităţile germane au decis că poate fi utilizată o veche conductă petrolieră care face legătura între portul Rostock de la marea Baltică şi rafinăria de la Schwedt, însă din cauza capacităţii sale reduse poate acoperi doar 60% din necesarul rafinăriei. În consecinţă, autorităţile lucrează acum la creşterea presiunii de pompare în această conductă şi la modernizarea infrastructurii astfel încât mai mult petrol să ajungă la rafinăria de la Schwedt. Această rafinărie asigură aprovizionarea cu combustibil a aeroportului internaţional din Berlin şi a majorităţii benzinăriilor din capitala Germania şi a landului Brandenburg. De asemenea, este analizată varianta ca necesarul de combustibil al aeroportului internaţional din Berlin să vină de la o altă rafinărie, posibil din Bavaria. Iniţial, petrolul non-rusesc pentru rafinăria de la Schwedt ar urma să vină de la rezerva naţională amplasată în apropiere de portul Wilhelmshaven, de unde va fi transportat prin canalul Kiel până la Rostock şi de acolo prin vechiul oleoduct până la rafinăria de la Schwedt. Însă în condiţiile în care grupul petrolier rus Rosneft nu este interesat să schimbe furnizorul de petrol pentru rafinăria de la Schwedt, Germania pregăteşte un act legislativ care va permite preluarea controlului la rafinărie de la compania rusă, începând chiar cu data de 1 iunie. Comisia Europeană a propus un embargo pentru importurile de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar importurile de produse petroliere rafinate ar urma să înceteze la finele lui 2022. Însă premierul ungar Viktor Orban a sugerat că un embargo petrolier ar trebui să fie discutat la un summit al liderilor UE, următorul astfel de summit fiind programat pentru finele lunii mai.

Istoria se repetă
Internațional

Istoria se repetă

Istoria se repetă. Când soldații ruși mascați au răscolit casa Ninei din nord-estul Ucrainei la ora 6 dimineața într-o zi de la sfârșitul lunii aprilie, nu căutau arme. În schimb, căutau manualele ei de ucraineană. Trupele i-au ținut soțul și fiica sub amenințarea armei, dar Nina, în vârstă de 48 de ani, a declarat pentru CNN că știa că pentru ea veniseră. În calitate de director de școală, ea crede că au văzut-o ca pe un inamic. Istoria se repetă "Căutau peste tot, chiar și în canalizare și în toaleta exterioară", a explicat ea. "Au găsit manuale școlare și tutoriale pentru limba ucraineană". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Nina nu este singură. Oficialii ucraineni spun că educatorii din zonele din țară recent ocupate de Rusia au raportat cazuri tot mai multe cazuri de intimidare, amenințări și presiuni pentru a adapta programele școlare pentru a se alinia la retorica pro-rusă. Pe măsură ce războiul se desfășoară în Ucraina, educația a devenit o victimă a conflictului - și un potențial câmp de luptă în lupta pentru controlul țării. Înainte ca trupele rusești să invadeze țara la 24 februarie, aproximativ 4,23 milioane de elevi erau înscriși în școlile din întreaga țară, potrivit datelor compilate de Institutul de Analiză Educațională din Ucraina, o agenție de stat. Acum, milioane de copii de vârstă școlară au fost strămutați în interiorul țării sau au fost forțați să fugă în străinătate împreună cu familiile lor.

Suedia încă un pas spre NATO (sursa: Facebook/Magdalena Andersson)
Internațional

Suedia, încă un pas spre NATO

Suedia, încă un pas spre NATO. Premierul suedez Magdalena Andersson va cere luni sprijinul parlamentului de la Stockholm în vederea depunerii candidaturii ţării sale la NATO, a anunţat ea duminică, după ce Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a renunţat la opoziţia faţă de aderarea la alianţa militară, transmit Reuters şi AFP. "Mâine mă voi asigura că există o largă susţinere în Riksdag pentru o candidatură la NATO, iar apoi vom putea lua o decizie la nivelul guvernului", a declarat Andersson într-o conferinţă de presă. Suedia, încă un pas spre NATO Candidatura la NATO se bucură deja de susţinere în parlamentul suedez. O candidatură comună cu Finlanda este "cel mai bun" lucru pentru Suedia şi securitatea sa, a adăugat şefa guvernului suedez. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Joi, preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat la rândul lor că Finlanda va cere aderarea la NATO "fără întârziere", potrivit CNN. Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'.

Lupta dintre Dumnezeu și diavol (sursa: Pexels)
Internațional

Lupta dintre Dumnezeu și diavol

Lupta dintre Dumnezeu și diavol. Un preot militar din regiunea Harkov consideră că războiul declanşat de Rusia în Ucraina simbolizează lupta dintre bine şi rău, dintre Dumnezeu şi diavol. Părintele Nicolae de la Batalionul "Serhii Kulkiţki", care îi sprijină pe militarii ucraineni în luptele contra armatei ruse din Nord-Estul Ucrainei, consideră că acţiunile armatei ruse pe teritoriul ucrainean depăşesc luptele politice şi cele militare. El este de părere că uciderea în masă a civililor ucraineni seamănă mai degrabă cu o acţiune teroristă. Lupta dintre Dumnezeu și diavol "Văd şi înţeleg că pe pământul nostru ucrainean s-au întâlnit din nou Arhanghelul Mihail cu diavolul. Aceasta nu mai e politică, nu este nici război. Este terorism, este genocid şi în toate acestea văd un sens şi mai profund: este lupta pentru dreptate, pentru dreptatea lui Dumnezeu, lupta pentru serbarea dreptăţii lui Dumnezeu pe pământurile noastre ucrainene. Rusia în sine întruchipează răul prin faptul că nu duce luptele cu forţele armate, ci cu copiii, vedeţi această şcoală, aşa arată viitorul pe care vrea ea să îl aducă în Ucraina şi în întreaga lume. Simt că aici se duce lupta între bine şi rău, lupta între Dumnezeu şi diavol. Merită să luptăm până vom obţine victoria", a declarat capelanul, potrivit Agerpres. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist El a ajuns, duminică, la Vilkivka, un sat situat la aproximativ 15 kilometri Est de Harkov, în care numeroşi localnici au murit, zeci de case au fost distruse, iar şcoala s-a transformat într-o ruină. Preotul militar s-a aşezat pe scările de la intrarea în curtea şcolii şi, ţinând o carte de rugăciuni în mână, s-a rugat pentru armata ucraineană şi pentru locuitorii Ucrainei. Satul Vilkivka s-a aflat sub ocupaţia armatei ruse mai bine de două luni, timp în care localnicii au stat ascunşi în beciuri, iar, dacă au îndrăznit să iasă, au fost împuşcaţi. "Ultima locaţie unde am lucrat cu angajaţii Poliţiei este Vilkivka, care a fost eliberată şi noi am găsit cadavre îngropate în curţile caselor. Au fost trei oameni care au fost împuşcaţi dintr-un tanc rusesc, lucruri pe care ni le-au comunicat martorii oculari, oameni care au reuşit să supravieţuiască", a spus, la rândul său, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Regionale din Harkov, Olena Baranik. Pe drumurile din localitate pot fi observate numeroase tancuri ruseşti distruse, dar şi maşini care au explodat după atacurile ocupanţilor. De asemenea, pe marginea drumurilor sunt încă vizibile, înfipte în pământ, rachetele lansate de armata rusă.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rușii au "rupt" acordul cu NATO

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, transmite Reuters. Rușii au "rupt" acordul cu NATO "Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO", a declarat Baerbock reporterilor la sfârşitul unei întâlniri a miniştrilor de externe ai NATO. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, potrivit Agerpres. NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi. https://www.youtube.com/watch?v=Q1guc9O7Z4I&ab_channel=NATONews

România poate salva exportul cerealelor ucrainene (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

România poate salva exportul cerealelor ucrainene

România poate salva exportul cerealelor ucrainene. G7 examinează alternative la transportul de cereale ucrainene pe cale navală, pentru a sparge o blocadă rusă, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, relatează sâmbătă DPA. România poate salva exportul cerealelor ucrainene Problemele legate de diferitele lăţimi de cale ferată au exclus transportul pe scară largă prin România, aşa că acum se analizează dacă este posibil ca trenul să ajungă în porturile baltice pentru export, a spus ea. În mod normal, 5 până la 6 milioane de tone de cereale pe lună ar putea fi livrate pe mare din Ucraina, a declarat Baerbock. Citește și: Imediat ce au câștigat Eurovision, membrii Kalush Orchestra se întorc în Ucraina, să-și apere țara. Psiuk: „Este foarte probabil că voi fi chemat să lupt” Dacă ar fi livrate pe calea ferată, a spus ea, este clar că s-ar obţine mult mai puţine cereale pentru export. Dar "fiecare tonă care este livrată afară poate ajuta puţin la ţinerea sub control a acestei crize a foametei", a adăugat Baerbock. Aurescu, optimist ca tot românu' Până în prezent, a spus şefa diplomaţiei germane, o fracţiune este exportată pe calea ferată, în principal prin România. Dar a apărut un "blocaj", deoarece Ucraina şi România au ecartament feroviar diferit. Potrivit G7, în Ucraina sunt stocate 25 de milioane de tone de cereale care nu pot ieşi din cauza blocadei ruseşti. "Acesta este grâul de care lumea are atât de mare nevoie", a declarat Baerbock după o reuniune a miniştrilor de externe din G7, în Germania, la Marea Baltică. G7 a declarat că examinează alternativele împreună cu Ucraina, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comisia Europeană. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a ignorat "blocajul": într-un tweet, a spus că a discutat cu secretarul de stat american, Antony Blinken, să intermedieze tranzitul de cereale ucrainene prin porturile Galați și Constanța. Briefly discussed w/@SecBlinken in t/margins of Berlin @NATO informal ministerial about RO?? efforts&plans to support UA??economy by facilitating its grain export/transfer via Galați&Constanța ports,& possible joint int'l action in this regard,thus contributing to?#FoodSecurity pic.twitter.com/bWJyVgxqJB— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 15, 2022 Zaharova, grobiană ca de obicei Rusia a negat orice responsabilitate în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la alimente şi criza mondială a foametei care se profilează, într-o replică dură la acuzaţiile aduse sâmbătă de ministrul german de externe Annalena Baerbock, relatează DPA. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că preţurile la produsele alimentare din întreaga lume au crescut "din cauza sancţiunilor impuse de Occidentul colectiv, sub presiunea SUA". În plus, a spus ea, un alt motiv al crizei alimentare mondiale este reprezentat de prăbuşirea statalităţii ucrainene, pentru care Occidentul este de asemenea vinovat. "Neînţelegerea acestui lucru este un semn fie de prostie, fie de inducere în eroare în mod deliberat a publicului", a scris Zaharova pe canalul său Telegram.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră