joi 07 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Putin vrea să destabilizeze UE

Putin vrea să destabilizeze UE. Președintele rus Vladimir Putin vrea să provoace o foamete generalizată care să forțeze Occidentul să pună capăt sancțiunilor, susține Timothy Snyder, profesor de istorie la prestigioasa universitate americană Yale. Snyder a subliniat că nu sunt semne care să indice că Rusia va ori prea curând bocajul asupra exporturilor cerealelor ucrainene. Țara vecină este un mare producător mondial de cereale, alimentând în principal țări din Orientul Mijlociu și din Asia. Putin vrea să destabilizeze UE Snyder susține că planul lui Putin nu este doar de a destabiliza Ucraina prin întreruperea exporturilor, ci de a destabiliza și Uniunea Europeană prin generarea unor valuri de „refugiați din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, zone hrănite de obicei de Ucraina”. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect „Când vor începe revoltele din cauza crizei alimentare și pe măsură ce foametea se va răspândi, propaganda rusă va da vina pe Ucraina și va cere recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei în Ucraina, precum și ridicarea tuturor sancțiunilor”, a spus Snyder. Ucraina a stabilit două rute prin Polonia şi România pentru a exporta cereale şi a preveni o criză alimentară globală, însă blocajele au încetinit lanţul de aprovizionare, a declarat, duminică, viceministrul ucrainean de Externe. Dmitro Senik a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Moscovei asupra Kievului a oprit exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, cauzând penurii la scară largă şi creşterea preţurilor la nivel mondial, informează Fox News. Ucraina este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume şi susţine că există aproximativ 30 de milioane de tone de cereale stocate pe teritoriul deţinut ucrainean, pe care încearcă să le exporte pe cale terestră, fluvială şi ferată.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Rusia câștigă teren în Severodonețk (sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Rusia câștigă teren în Severodonețk

Rusia câștigă teren în Severodonețk. Armata ucraineană a anunţat luni că trupele sale au fost împinse în afara centrului oraşului Severodoneţk, un oraş-cheie din estul Ucrainei pentru care cele două armate se luptă de săptămâni întregi, transmit DPA şi AFP. Forţele ruse au bombardat centrul oraşului cu artilerie şi i-au alungat pe soldaţii ucraineni rămaşi acolo, a comunicat Statul Major de la Kiev. Rusia câștigă teren în Severodonețk În ciuda acestui regres major, luptele din jurul Severodoneţk au continuat şi Ucraina deţine în continuare controlul asupra a aproximativ o treime din oraş în ansamblu, se spune în ultimul raport cu privire la situaţie. Într-un mesaj video în noaptea de duminică spre luni, preşedintele Volodimir Zelenski declara că ucrainenii "se luptă pentru fiecare centimetru de pământ" în oraşul industrial de importanţă strategică. El anticipează că ruşii vor încerca să arunce în luptă recruţi slab pregătiţi şi, în aceste condiţii, Rusia poate depăşi pragul de 40.000 de soldaţi pierduţi încă din iunie, mai mult decât în orice alt război în care a fost implicată Moscova. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Rusia a cucerit oraşul portuar Mariupol în luna mai, după un asediu care a durat luni de zile, iar apoi şi-a îndreptat mai mult atenţia spre preluarea controlului asupra provinciei Lugansk, unde se află Severodoneţk. Rusia controlează acum 90% din Lugansk şi a făcut progrese treptate pentru a încercui complet Severodoneţk. Lugansk şi provincia învecinată Doneţk alcătuiesc regiunea cunoscută sub numele de Donbas, care se învecinează cu Rusia. Uzina chimică Azot din Severodoneţk este, de asemenea, bombardată de Rusia. Potrivit oficialilor ucraineni, civilii continuă să reziste în uzină, folosind-o ca adăpost antiaerian. În oraşul Lisiceansk, aflat în apropiere, trei civili, inclusiv un băiat de şase ani, au murit în bombardamentele din ultimele 24 de ore, potrivit guvernatorului regiunii Lugansk, Serghei Gaidai. Cucerirea Severodoneţkului ar deschide calea Moscovei către un alt oraş important din Donbas, Kramatorsk, un pas important în cucerirea întregii regiuni de la frontiera cu Rusia, deţinută parţial de separatiştii pro-ruşi din 2014, potrivit Agerpres. Potrivit AFP, duminică Ministerul rus al Apărării a anunţat că a distrus la Ciortkiv, în vestul Ucrainei, la 140 km de graniţa cu România, ''un mare depozit de sisteme de rachete antitanc, sisteme portabile de apărare antiaeriană şi obuze furnizate regimului de la Kiev de către SUA şi ţările europene''. Atacul asupra acestui oraş s-a soldat cu 22 de răniţi, potrivit guvernatorului regiunii Ternopil.

Ucraina dezminte știrea privind mobilizarea femeilor (sursa: cepa.org)
Internațional

Ucraina dezminte știrea privind mobilizarea femeilor

Ucraina dezminte știrea privind mobilizarea femeilor. Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, un organism al statului ucrainean, a dezmințit informația potrivit căreia Kievul va începe mobilizarea femeilor pentru război din data de 15 iunie. Această știre publicată de site-ul rusesc Pravda îl citează pe Boris Rojin, un analist al Centrului de jurnalism politico-militar din Rusia, care susține că a intrat în posesia unui document ce arată că șeful Statului Major General al Ucrainei, general-locotenentul Serghei Șaptal, a ordonat centrelor de recrutare să pregătească până pe 15 iunie lista ucrainencelor ce urmează să fie înrolate în forțele armate. Ucraina dezminte știrea privind mobilizarea femeilor Potrivit documentului prezentat de Rojin și citat de Pravda, centrelelor de recrutare ucrainene li s-ar fi ordonat să înroleze toate femeile ucrainene cu vârsta între 18 și 60 de ani până la sfârșitul lunii iunie și că acestea ar urma să fie mobilizate pentru „completarea neîntreruptă a efectivului” militar. Aceeași știre publicată de ziarul rusesc și care nu pare să fi fost preluată de vreun canal mass-media occidental mai afirmă că administrațiilor militare și civile din Dnepropetrovsk, Kiev, Kirovograd, Nikolaev, Odesa și Harkov li s-a ordonat să organizeze centre suplimentare de cazare și instruire militară pentru femeile ce urmează să fie mobilizate. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect În mod interesant, știrea privind mobilizarea ucrainencelor a apărut la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins petiția privind ridicarea interdicției pentru bărbații cu vârsta între 18 și 60 de ani de a părăsi Ucraina. De asemenea, Boris Rojin pare a fi un analist semi-obscur în Rusia iar „informația” prezentată de acesta nu pare să fi fost preluată de marile agenții de presă ale statului rus precum TASS, Interfax sau RIA Novosti. Fake news rusesc distribuit masiv în social media Însă ea a fost pe larg distribuită pe canale de Telegram din Rusia sau canale pro-rusești. Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, un organism din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare a Țării, a reacționat față de apariția știrii, notând că propagandiștii ruși răspândesc această știre falsă despre mobilizarea femeilor, folosind o fotografie a presupusului document care ar fi fost obținut de Rojin. „Avertisment! Fake-ul distribuit este creat pentru consumatorii 'domestici' și vizează crearea unor centre de instabilitate socială în anumite regiuni ale Ucrainei”, afirmă centrul ucrainean într-o postare făcută duminică pe canalul său de Telegram, transmite Știri.md Acesta subliniază că informația nu este adevărată și că documentul este un fals, citându-l de asemenea pe Oleg Honceariuk, șeful centrului de recrutare din regiunea Cernihiv, care a declarat recent că „nu există nicio nevoie pentru a chema femeile în serviciul militar obligatoriu”.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO sub semnul întrebării (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării. Preocupările de securitate exprimate de Turcia în opoziția sa față de cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei sunt legitime, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei vizite în Finlanda. "Acestea sunt preocupări legitime. Este vorba despre terorism, este vorba despre exporturi de arme", a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez Sauli Niinisto. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării Suedia și Finlanda au solicitat luna trecută să se alăture alianței occidentale de apărare, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei, care le-a acuzat că susțin și adăpostesc militanți kurzi și alte grupuri pe care le consideră teroriste. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Stoltenberg a declarat că Turcia este un aliat-cheie pentru alianță datorită poziției sale strategice la Marea Neagră, între Europa și Orientul Mijlociu, și a citat sprijinul pe care l-a oferit Ucrainei de când Rusia a trimis trupe în țara vecină, la 24 februarie. Moscova numește acțiunile sale o "operațiune militară specială". "Trebuie să ne amintim și să înțelegem că niciun aliat NATO nu a suferit mai multe atacuri teroriste decât Turcia", a declarat Stoltenberg, folosind pronunția turcească a numelui țării, așa cum preferă Turcia și președintele său Tayyip Erdogan. Stoltenberg și Niinisto au declarat că discuțiile cu Turcia vor continua, dar nu au dat niciun indiciu privind progresul negocierilor, potrivit Reuters. "Summitul de la Madrid nu a fost niciodată un termen limită", a declarat Stoltenberg, referindu-se la o reuniune NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie.

Rusia a transformat alimentele în arme de război (sursa: military.com)
Internațional

Rusia a transformat alimentele în arme de război

Rusia a transformat alimentele în arme de război. Coordonatorul Consiliului de Securitate Națională al SUA pentru comunicare strategică, John Kirby, a declarat duminică la CNN că președintele rus Vladimir Putin "a transformat în mod absolut alimentele în arme" în invazia sa în Ucraina. Kirby a declarat că administrația președintelui american Joe Biden și națiunile partenere lucrează pentru a depăși o blocadă a exporturilor care provoacă o penurie de alimente la nivel mondial. Rusia a transformat alimentele în arme de război "Absolut a înarmat alimente - domnul Putin a înarmat alimente și lucrăm din greu cu comunitatea internațională și cu ONU pentru a găsi modalități de a putea să scoatem acele cereale acolo și să le ducem pe piață, acolo unde le este locul", a declarat Kirby. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Blocajul exporturilor Rusiei, a recunoscut Kirby, "va avea un impact global". "Probabil că vom simți o parte din acest lucru și aici, motiv pentru care lucrăm atât de mult pentru a încerca să găsim rute alternative pentru a scoate o parte din aceste cereale", a spus el, potrivit CNN. Războiul Rusiei din Ucraina ar putea împinge până la 49 de milioane de oameni în foamete sau în condiții asemănătoare foametei din cauza impactului devastator asupra aprovizionării cu alimente și a prețurilor la nivel mondial, conform estimărilor ONU.

Putin se crede noul țar ar Rusiei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se crede noul țar ar Rusiei

Putin se crede noul țar ar Rusiei. Vladimir Putin reînvie spiritul lui Petru cel Mare în ideea recuperării marelui imperiu rus de la țările Occidentale. Citirea gândurilor președintelui rus Vladimir Putin este rareori o sarcină simplă, dar, uneori, liderul de la Kremlin o face chiar pe față. Acesta a fost cazul joi, când Putin s-a întâlnit cu un grup de tineri antreprenori ruși. Oricine caută indicii cu privire la ceea ce ar putea fi finalul jocului lui Putin pentru Ucraina ar trebui să citească transcrierea, publicată cu folos aici în limba engleză. Putin se crede noul țar ar Rusiei Cuvintele lui Putin vorbesc de la sine: Ceea ce urmărește el în Ucraina este restaurarea Rusiei ca putere imperială. Mulți observatori au reținut rapid una dintre cele mai provocatoare replici ale lui Putin, în care acesta s-a comparat cu Petru cel Mare, țarul modernizator al Rusiei și fondatorul orașului Sankt Petersburg - locul de naștere al lui Putin - care a ajuns la putere la sfârșitul secolului al XVII-lea. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect "Petru cel Mare a purtat Marele Război al Nordului timp de 21 de ani", a spus un Putin relaxat și aparent mulțumit de sine. "La prima vedere, el se războia cu Suedia, luând ceva de la ea… Nu lua nimic, ci se întorcea. Așa a fost", potrivit CNN. Nu a contat faptul că țările europene nu au recunoscut faptul că Petru cel Mare și-a însușit teritoriul prin forță, a adăugat Putin.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje. Coaliţia lui Emmanuel Macron pare bine plasată pentru a rămâne prima forţă politică din Adunarea naţională (camera inferioară a parlamentului), conform primelor proiecţii ale rezultatelor votului din primul tur al alegerilor legislative de duminică. Tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate, potrivit Agerpres, care citează AFP. Coaliția lui Macron stă bine în sodaje În termen de voturi, coaliţia preşedintelui centrist recent reales în aprilie se află umăr la umăr cu coaliţia stângii, conform aceloraşi estimări. Blocul de stânga Nupes (LFI, PCF, PS şi EELV) şi ”Ensemble”, o coaliţie macronistă a partidelor de centru şi centru-dreapta LREM / Renaissance, MoDem şi Horizons au obţinut câte 25,2%. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Pe locul trei în opţiunile votanţilor s-a clasat Rassemblement National, cu 18,9%. Alegerile au fost marcate de absenteism, participând doar 47,2% din totalul francezilor cu drept de vot. Al doilea tur al alegerilor legislative va avea loc duminică, 19 iunie. Dacă blocul de stânga ”Nupes” ar obţine majoritatea absolută, Emmanuel Macron ar fi lipsit practic de toate puterile care îi revin, potrivit Reuters. Aproximativ 6.300 de candidaţi luptă pentru cele 577 de locuri în parlament.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Șefa CE despre aderarea Ucrainei

Șefa CE, despre aderarea Ucrainei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, după întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski, că este nevoie ca Ucraina să își consolideze legislația anticorupție. După întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Comisiei Europene a spus: "Mai trebuie să fie implementate reforme, pentru a consolida statul de drept, pentru a lupta împotriva corupției, de exemplu, sau pentru a moderniza administrația, ceea ce va ajuta și la atragerea investitorilor". Șefa CE, despre aderarea Ucrainei "Ucraina este în război. Deci, concentrarea voastră și sprijinul nostru este să depășiți acest război atroce și oribil. Dar vrem să privim mai departe. Și, odată cu reconstrucția, vrem să vedem ce trebuie făcut în continuare", i-a transmis ea președintelui ucrainean. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Ursula von der Leyen, a apreciat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei "decizii istorice" cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării ţării la UE. "Sper că peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom putea spune că am făcut lucrul corect"⁣, le-a declarat Von der Leyen jurnaliştilor în timpul călătoriei de întoarcere după o vizită efectuată la Kiev. Potrivit şefei executivului comunitar, provocarea va fi aceea de a ieşi din summitul UE din 23 şi 24 iunie cu o poziţie unificată "ce reflectă amploarea acestei decizii istorice", potrivit The Guardian. "Ucraina a realizat multe în ultimii ani, dar rămân multe lucruri de făcut. Recomandarea noastră va reflecta cu grijă acest aspect", a adăugat preşedinta Comisiei Europene.

Cel mai mult a exportat în UE (sursa: Pixabay)
Internațional

Cel mai mult a exportat în UE

Cel mai mult a exportat în UE. Rusia a câştigat 93 de miliarde de euro din venituri provenite din exporturi de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său împotriva Ucrainei, cea mai mare parte către UE, se arată în raportul unui centru de cercetare independent publicat luni şi care indică în special Franţa, relatează AFP. Cel mai mult a exportat în UE Această publicaţie a Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul în Finlanda, survine în momentul în care Ucraina le cere occidentalilor să întrerupă orice legătură comercială cu Rusia pentru a nu mai alimenta maşina de război a Kremlinului. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Uniunea Europeană a decis recent un embargo gradual - cu excepţii - asupra importurilor sale de petrol. Gazul rusesc, de care este foarte dependentă, nu este în prezent vizat. Potrivit CREA, UE a reprezentat 61% din importurile de combustibili fosili, aproximativ 57 de miliarde de euro, în primele 100 de zile de război (24 februarie - 3 iunie). Cei mai mari importatori au fost China (12,6 miliarde de euro), Germania (12,1 miliarde) şi Italia (7,8 miliarde), potrivit Agerpres. Veniturile Rusiei provin mai întâi din vânzarea ţiţeiului (46 miliarde), urmată de gaz transportat prin gazoducte (24 miliarde), apoi produsele petroliere, gazul natural lichefiat (GNL) şi în final cărbunele.

Războiul pentru Taiwan este foarte posibil, crede Wei Fenghe (sursa: Agerpres)
Internațional

Războiul pentru Taiwan este foarte posibil

Războiul pentru Taiwan este foarte posibil. China va "lupta până la capăt" pentru a împiedica Taiwanul să-şi declare independenţa, a declarat duminică ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Beijing şi Washington cu privire la acest subiect, relatează AFP. Războiul pentru Taiwan este foarte posibil "Vom lupta cu orice preţ şi ne vom lupta până la capăt. Aceasta este singura opţiune pentru China", a declarat Wei Fenghe la forumul de securitate "Dialogul Shangri-La" organizat la Singapore. "Cei care urmăresc independenţa Taiwanului cu scopul de a diviza China cu siguranţă nu îşi vor atinge scopurile", a subliniat el. "Nimeni nu ar trebui să subestimeze niciodată determinarea şi capacitatea forţelor armate chineze de a-şi salvgarda integritatea teritorială", a menţionat ministrul chinez. Pentagonul vede provocări Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a considerat sâmbătă activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului ca fiind "provocatoare şi destabilizatoare", la o zi după ce omologul său chinez l-a avertizat că Beijingul "nu va ezita să intre în război" dacă insula îşi declară independenţa, notează AFP. Citește și: China nu se mai încurcă în diplomație: Vom declanșa un război dacă Taiwanul va fi separat de Beijing China consideră că această insulă cu 24 de milioane de locuitori este una dintre provinciile sale istorice, chiar dacă nu o controlează, şi a crescut presiunea asupra Taipeiului în ultimii ani, de exemplu prin campanii de incursiuni în Zona de apărare aeriană a Taiwanului.

Se repetă scenariul de la Azovstal la Azot, în Severodonețk (sursa: dw.com)
Internațional

Se repetă scenariul de la Azovstal

Se repetă scenariul de la Azovstal. Ucraina deţine în continuare controlul asupra uzinei chimice Azot din oraşul Severodoneţk, unde sute de civili se adăpostesc, a anunţat duminică dimineaţă guvernatorul provinciei Lugansk, Serhii Gaidai, informează Reuters. Se repetă scenariul de la Azovstal "Azot nu este blocată, au loc lupte pe străzile din apropierea uzinei", a declarat Serhii Gaidai pentru postul public de televiziune ucrainean. El a adăugat că se aşteaptă ca forţele ruse să mobilizeze toate mijloacele în încercarea de a captura oraşul Severodoneţk duminică sau luni. Kievul a cerut livrări rapide de armament greu din Occident, explicând că forţele ruse au de cel puţin zece ori mai multe piese de artilerie decât armata ucraineană. Citește și: Putin, nou delir de grandoare: compară politica agresivă pe care o duce în Ucraina cu cea dusă de Petru cel Mare împotriva Suediei și insistă că Occidentul nu rezistă fără petrol rusesc Sâmbătă, forţele ruse au atacat centralele electrice din Kramatorsk şi Sloviansk, cele mai mari două oraşe din regiunea Doneţk aflate sub control ucrainean, a scris guvernatorul regional, Pavlo Kirilenko, pe Telegram. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei.

Nemții vor să scape de Schröder. În imagine, Steinmeier cu Iohannis (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Nemții vor să scape de Schröder

Nemții vor să scape de Schröder. Preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier, l-a criticat pe fostul cancelar Gerhard Schröder pentru legăturile sale de afaceri cu Rusia, afirmând că multe lucruri făcute de acesta în mandatul de la conducerea executivului de la Berlin au fost eclipsate de comportamentul său ulterior, relatează duminică dpa. Nemții vor să scape de Schröder "Implicarea lui Gerhard Schröder în companii energetice ruse a ridicat semne de întrebare despre ţara noastră, în special din partea vecinilor noştri est-europeni", a spus Steinmeier. Actualul şef al statului german a lucrat îndeaproape cu Schröder în trecut, ambii fiind membri ai Partidului Social-Democrat (SPD). Steinmeier a fost şeful de cabinet a cancelariei conduse de Schröder în perioada 1999-2005. "Am fost pe acelaşi drum împreună timp de 15 ani, dar de 17 ani îmi urmez propria cale politică, fără el. În această perioadă, Gerhard Schröder a luat decizii personale care ne-au separat", a explicat Frank-Walter Steinmeier. Nici Steinmeier nu e departe de Putin În ultimii ani, Gerhard Schröder a devenit ţinta criticilor în Germania pentru funcţiile sale deţinute în companii de stat ruse şi pentru relaţiile sale apropiate cu preşedintele rus Vladimir Putin. La rândul său, Frank-Walter Steinmeier a fost criticat recent pentru politica sa faţă de Moscova în ultimele două decenii. În cele din urmă, el a recunoscut că a făcut unele greşeli cu privire la Vladimir Putin. Citește și: Bine a făcut Zelenski că i-a închis ușa în nas lui Steinmeier. Germania are bani, dar nu mai are credibilitate În urmă cu câteva săptămâni, Gerhard Schröder a demisionat din funcţia deţinută în consiliul de supraveghere al companiei ruse Rosneft şi a respins o nominalizare a sa în boardul grupului Gazprom. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei.

Macron cedează: merge și la Kiev (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron cedează: merge și la Kiev

Macron cedează: merge și la Kiev. Cancelarul german, Olaf Scholz, se va deplasa la Kiev cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul italian, Mario Draghi, înainte de summitul G7, la sfârşitul lunii iunie, potrivit ediţiei de sâmbătă a publicaţiei Bild am Sonntag, relatează Reuters. Macron cedează: merge și la Kiev Ziarul a citat surse guvernamentale franceze şi ucrainene. Biroul de presă al guvernului german nu răspuns imediat la o solicitare de comentarii adresată de agenţia de presă Reuters. Niciunul dintre cei trei lideri nu a mai fost la Kiev de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie. Citește și: Președintele Poloniei face front comun cu Zelenski și îi critică pe Macron și Scholz pentru discuțiile lor dese și inutile cu Putin: Așa s-a vorbit și cu Hitler în al doilea război mondial? Preşedintele francez Emmanuel Macron a încercat să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin încă de la începutul războiului. Atitudinea sa a fost criticată de unii parteneri estici şi de la Marea Baltică, aceştia considerând că subminează eforturile de a-l aduce pe Putin la masa negocierilor.

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev (sursa: Facebook/Володимир Зеленський)
Internațional

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns sâmbătă la Kiev pentru o nouă vizită consacrată ambiţiilor Ucrainei de aderare la UE şi reconstrucţiei, relatează AFP. Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev "M-am întors la Kiev pentru a mă întâlni cu preşedintele (Volodimir) Zelenski şi cu premierul (Denis) Şmigal", le-a spus Ursula von der Leyen jurnaliştilor care o însoţesc în vizită. "Vom evalua eforturile comune necesare pentru reconstrucţie şi progresul înregistrat de Ucraina pe calea europeană", a adăugat ea. Oficialii UE ar urma să se pronunţe asupra chestiunii ambiţiilor europene ale Ucrainei săptămâna viitoare, înaintea unui summit la 23 şi 24 iunie unde ar urma să fie abordat şi acest dosar. Ucraina cere un "angajament juridic" concret până la finalul lunii iunie din partea europenilor pentru a obţine statutul de candidat oficial pentru aderarea la UE, însă ţările membre sunt extrem de divizate în legătură cu această chestiune. Vestul Europei, rezervat În timp ce numeroase ţări, în principal din Europa de Est, susţin o aderare a Ucrainei, altele, precum Olanda sau Danemarca, dar şi Germania şi Franţa, care deţine preşedinţia Consiliului UE până la finalul lunii iunie, sunt extrem de rezervate. Şi chiar dacă Ucraina obţine "statutul de candidat", acest lucru va lansa un proces de negocieri şi de potenţiale reforme care ar putea dura ani, chiar decenii, înainte de a fi pe punctul de a intra în UE. Citește și: Macron spulberă speranțele Ucrainei privind o aderare rapidă la UE. Ar putea dura „decenii” Mai multe state din UE au atenuat astfel speranţele Kievului la un proces "accelerat". Este a doua vizită în Ucraina a şefei Comisiei Europene de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. În cadrul precedentei sale vizite, la 8 aprilie, Ursul von der Leyen a dat asigurări că Ucraina are un "viitor european".

Mariupol: copii morți, cadavre pe stradă (sursa: Facebook/Iryna Venediktova)
Internațional

Mariupol: copii morți, cadavre pe stradă

Mariupol: copii morți, cadavre pe stradă. Procuratura Generală din Ucraina a anunţat sâmbătă că a fost informată de decesul altor 24 de copii în Mariupol, oraşul-port din sud-estul ţării care a fost asediat timp de mai multe săptămâni şi apoi capturat la mijlocul lunii mai de forţele ruse, relatează Reuters. Mariupol: copii morți, cadavre pe stradă În total, conform Procuraturii, cel puţin 287 de copii au murit de la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie. Alţi cel puţin 492 de copii au fost răniţi. "În timpul documentării infracţiunilor, s-a descoperit că alţi 24 de copii au murit la Mariupol, în regiunea Doneţk, din cauza bombardamentelor la întâmplare ale armatei ruse", a precizat Procuratura pe serviciul de mesagerie Telegram. "Aceste cifre nu sunt finale, în contextul în care încă se lucrează la colectarea lor în locurile cu activităţi ostile, în teritoriile ocupate temporar sau eliberate", a adăugat sursa citată. Holera s-a instalat în oraș Reuters precizează că nu a putut verifica informaţia din surse independente. Primarul din Mariupol, oraş redus la ruine din cauza asediului, a spus că în localitate a apărut holera, în contextul în care sistemele sanitare au fost distruse, iar cadavrele putrezesc pe străzi. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN La începutul lunii iunie, ONU a transmis că peste 250 de copii au fost ucişi de la începutul războiului şi cinci milioane sunt supuşi riscului de violenţă şi abuz.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră