vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

"Rusia nu va prelua controlul Ucrainei"

"Rusia nu va prelua controlul Ucrainei". Rusia şi-"a pierdut deja pe plan strategic" Războiul în Ucraina şi "nu va prelua niciodată controlul" asupra Ucrainei, este de părere şeful Statului Major Interarme britanic, amiralul Tony Radakin, relatează AFP. "Preşedintele (rus Vladimir) Putin a folosit 25% din puterea armatei sale pentru a realiza cuceriri teritoriale minuscule", declară militarul britanic cu cel mai înalt grad, citat vineri de agenţia britanică de presă Press Association (PA). "Rusia nu va prelua controlul Ucrainei" Moscova "poate că va înregistra succese tactice în viitoarele săptămâni", recunoaşte el. "Însă Rusia a pierdut deja pe plan strategic. NATO este mai puternică" decât Rusia, iar "Finlanda şi Suedia vor să adere la organizaţie", subliniază amiralul Tony Radakin. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Amiralul Tony Radakin consideră că Kievul "nu va pierde niciodată controlul Ucrainei". La aproape patru luni de la lansarea invaziei Ucrainei de către Putin, armata rusă "va duce în curând lipsă de oameni şi de rachete sofisticate", estimează şeful Statului Major britnic. Tony Radakin face aceste declaraţii în timp ce forţele Kievului se află în dificultate în Donbas (est), iar Ucraina le cere neîncetat aliaţilor săi "armament greu suplimentar". Adjuncta ministruui ucrainean al Apărării Anna Maliar declara marţi că Ucraina a primit "abia 10%" din armamentul de care are nevoie, potrivit Agerpres. "E greu pentru Ucraina, dar va fi o luptă îndelungată", declară Tony Radakin. Amiralul reiterează susţinerea Ucrainei de către Regatul Unit, care este ”pregătit pe termen lung”.

Kremlinul a pierdut în plan strategic războiul din Ucraina, consideră șeful Satului Major britanic (sursa: telegraph.co.uk)
"Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu" (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

"Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu"

"Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu". Ucraina a lăsat impresia joi că ameninţă să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci, care face legătura cu peninsula Crimeea, prin publicarea unor detalii ale acestei construcţii, transmite vineri dpa. "Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu" Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat detalii despre construcţia podului despre care susţin că sunt informaţii oficiale ruseşti, deşi nu a fost imediat posibil să se stabilească autenticitatea documentului de aproape 300 de pagini. Acesta a fost dat publicităţii la o zi după ce generalul ucrainean Dmitro Marcenko a declarat că podul va fi "ţinta numărul unu" dacă Kievul va obţine armele necesare. El a spus că Moscova foloseşte podul pentru a transporta provizii în Crimeea şi în sudul Ucrainei. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Din 2018, acest pod, cu o lungime de 18 de kilometri, leagă peninsula Crimeea de partea continentală a Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a asigura securitatea Crimeei. Kremlinul este conştient de ultimele ameninţări ale Kievului de a lua drept ţintă podul, a adăugat Peskov. Moscova a ameninţat că va bombarda Kievul dacă această structură este atacată. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că ameninţarea generalului ucrainean Marcenko contravine promisiunilor făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski partenerilor occidentali de a nu folosi arme cu rază lungă de acţiune pentru a ataca teritoriul rus, potrivit Agerpres. Kievul continuă însă să se raporteze la Crimeea ocupată ca la un teritoriu ce aparţine Ucrainei.

Zelenski pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că invazia Rusiei are ca obiectiv "să rupă Ucraina și să rupă întreaga Europă prin Ucraina". În timpul unei conferințe de presă comune la Kiev cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi și președintele român Klaus Iohannis, Zelenski le-a spus omologilor săi că atacul Rusiei asupra Ucrainei echivalează cu un atac asupra întregii Europe. Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE "Rusia vrea să demonstreze că Europa unită nu este capabilă să fie eficientă și că valorile europene nu funcționează pentru protejarea libertății. Noi putem și trebuie să spargem acest scenariu și să le demonstrăm că Europa va continua să fie liberă, democratică și… unită", a spus el. Zelenski a declarat că cel mai bun mod de a demonstra "poziția noastră comună și puternică" este susținerea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, adăugând că statutul Ucrainei de candidat la aderarea la UE "poate amplifica libertatea în Europa din punct de vedere istoric și poate deveni una dintre deciziile europene cheie din prima treime a secolului XXI". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE. "Înțelegem că drumul către Uniunea Europeană este într-adevăr un drum și că nu este un singur pas. Dar această cale trebuie să înceapă, iar noi suntem gata să lucrăm pentru ca statul nostru să se transforme într-un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar ucrainenii au câștigat deja dreptul de a porni pe această cale", a declarat el. Președintele ucrainean a cerut liderilor UE să acorde țării sale o aderare rapidă la blocul comunitar printr-o procedură mai scurtă pentru a contracara agresiunea rusă. Zelenski a declarat că numărul total de rachete rusești folosite împotriva populației civile din Ucraina "a ajuns deja la 3.000 în această lună", adăugând că, cu cât Ucraina va primi mai repede arme mai puternice din partea Occidentului, cu atât mai repede va putea pune capăt atacurilor rusești. "Fiecare lot de astfel de provizii echivalează cu ucraineni salvați. Și fiecare zi de întârziere sau de amânare a deciziilor este o șansă pentru armata rusă de a ucide ucraineni sau o șansă de a ne distruge orașele. Există o legătură directă: Cu cât obținem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul și ne putem elibera țara", a declarat Zelenski, potrivit CNN.

Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi" (sursa: Twitter/BoxingScene.com)
Internațional

Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi"

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, s-a întâlnit joi în capitala ucraineană cu cancelarul german Olaf Scholz și i-a cerut ajutorul "astăzi" pentru ca țara sa să poată rezista în fața Rusiei. Klitschko a declarat că au discutat despre nevoia urgentă a Ucrainei de "arme, asistență economică și financiară" și a cerut Europei să impună "sancțiuni mai puternice și mai eficiente împotriva agresorului rus". Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi" "Este important ca liderii mondiali să viziteze Ucraina și să vadă consecințele acțiunilor barbare ale Rusiei, care ne distrug orașele și ucid cu brutalitate ucraineni pașnici", a declarat Klitschko într-o postare pe Telegram-ul său. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a avertizat că liniștirea agresiunii rusești "nu va face decât să-i deschidă apetitul, iar războiul se va extinde în țările UE". Klitschko a subliniat că Ucraina are nevoie de asistență imediată pentru a învinge invazia Rusiei. "De aceea, Ucraina, care a încasat lovitura răului imperial și se apără eroic, are nevoie de ajutor astăzi și acum!", a spus el, potrivit CNN.

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova (sursa: Pixabay)
Internațional

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova. Se aşteaptă ca, în cursul zilei de vineri, Comisia Europeană să se pronunţe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, informează DPA. O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată vineri, în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aflat agenţia germană de presă din cercurile Comisiei. Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova Cu toate acestea, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil, chiar dacă li se acordă statutul de candidat. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a depus candidatura Ucrainei pentru aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruseşti din februarie. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină La scurt timp după aceea, Republica Moldova şi Georgia şi-au depus şi ele propriile cereri. Statele UE au însărcinat apoi Comisia Europeană să analizeze această chestiune şi să facă o recomandare cu privire la modul în care să procedeze. Potrivit unor surse din cercurile Comisiei, este posibil ca Georgiei să i se acorde statutul de ţară candidată numai după îndeplinirea anumitor condiţii. La fel ca în cazul Bosniei şi Herţegovinei şi Kosovo, este de aşteptat ca Georgia să primească pentru moment statutul de "potenţial candidat la UE". Odată ce recomandările Comisiei Europene vor fi făcute publice, guvernele celor 27 de state membre ale UE vor trebui să decidă cum să procedeze, o decizie privind statutul de candidat al Ucrainei fiind aşteptată încă de săptămâna viitoare, când liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru un summit, potrivit Agerpres.

Marcron gata de noi discuții cu Putin (sursa: Captura foto)
Internațional

Marcron, gata de noi discuții cu Putin

Marcron, gata de noi discuții cu Putin. Preşedintele francez Emmanuel Macron se declară pregătit să călătorească la Moscova pentru discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin, însă în anumite condiţii, transmite dpa. "Cred că o călătorie în Rusia astăzi necesită condiţii prealabile, adică gesturi din partea preşedintelui Putin. Nu voi merge acolo pur şi simplu", a declarat preşedintele Macron pentru postul TF1 în timpul vizitei de joi la Kiev. Marcron, gata de noi discuții cu Putin El a spus că va vorbi cu Vladimir Putin despre probleme umanitare, protecţia prizonierilor şi securitatea alimentară pentru a găsi o soluţie."Nu voi exclude nimic, dar o voi face mereu în mod transparent faţă de preşedintele ucrainean şi ori de câte ori are sens". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Întrebat dacă crede că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale Rusiei, Macron a spus că este la latitudinea Kievului să decidă. "Cred că astăzi este de datoria noastră să fim de partea valorilor noastre, a dreptului internaţional şi, prin urmare, a Ucrainei". Este nevoie de ajutor pentru a permite Ucrainei să persevereze, a spus el."Dar nu este sarcina noastră să decidem în locul ucrainenilor asupra condiţiilor pentru încheierea acestui război". La un moment dat, trebuie să existe fie o victorie militară, fie negocieri, a spus preşedintele Franţei, adăugând că orice decizie referitoare la teritorii şi posibile concesii ar trebui luate de conducerea ucraineană, potrivit Agerpres.

Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie

Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o "a doua Ucraină" iar acest lucru este evident din abordarea "consumeristă" a actualei conduceri a ţării, relatează joi agenţia oficială de presă rusă TASS. Ce crede populația Moldovei? "Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ucraină", a declarat el joi într-un interviu acordat canalului NTV. "O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci când ei spun , precum şi alte declaraţii", a explicat şeful diplomaţiei ruse. Acesta a numit această abordare "cerşit". El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu ar împărtăşi această poziţie, notează TASS. Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie "Ruşii ar trebui să ne dea din nou o reducere la gaz comparativ cu contractele care au fost semnate, să amâne plăţile", a citat el un exemplu de astfel de declaraţii. "O astfel de cerşetorie, în general, extorcare", a mai estimat Lavrov. Ministrul rus a adăugat că comportamentul Chişinăului seamănă cu un truc: "Dacă nu ne faceţi aceasta, vom merge mai repede în Europa, iar dacă ne faceţi, oricum mergem, dar mai încet". Anterior, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că Ucraina doreşte deschiderea frontului transnistrean, ceea ce ar putea conduce la consecinţe triste pentru statalitatea Republicii Moldova, potrivit website-ului gazeta.ru (pro-guvernamental). "Îngrijorații" pentru Transnistria Reprezentantul permanent nu a exclus un scenariu în care Rusia ar trebui să apere Republica Moldovenească Transnistreană (PMR) nerecunoscută. "În special, vorbim despre provocările Ucrainei la graniţă", a adăugat el. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Cu o zi înainte, zeci de persoane au pichetat clădirea Ambasadei Republicii Moldova din Moscova, în cadrul unei acţiuni de protest sub sloganul "Luaţi mâinile de pe Transnistria!", desfăşurată împotriva "politicii agresive a Statelor Unite şi NATO de a trage (Republica) Moldova într-un nou conflict în Transnistria", potrivit site-ului ridus.ru.

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor (sursa: TASS.com/ Dmitri Peskov)
Internațional

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor. Rusia și Statele Unite trebuie să discute prelungirea tratatului de reducere a armelor nucleare START, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Peskov a declarat că discuțiile privind prelungirea ar fi trebuit să înceapă deja, deoarece această chestiune este importantă pentru securitatea globală. Discuțiile de orice fel dintre SUA și Rusia au fost tensionate în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor "Acesta este un subiect care nu poate fi evitat", a declarat Peskov într-un interviu acordat joi agenției ruse de știri de stat RIA Novosti. "Această discuție este importantă nu doar pentru popoarele celor două țări, ci și pentru întreaga lume, pentru securitatea globală", a adăugat el. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe SUA și Rusia au convenit anterior să prelungească până la 4 februarie 2026 tratatul istoric New START, care limitează numărul de arme strategice ofensive pe care ambele țări le pot avea, până la 4 februarie 2026. Acordul istoric a fost semnat pentru prima dată pentru o perioadă de 10 ani de către fostul președinte american Barack Obama și fostul președinte rus Dmitri Medvedev în 2010. Acesta este ultimul tratat dintre SUA și Rusia care impune limite privind creșterea celor mai mari două arsenale nucleare din lume, după ce SUA s-au retras dintr-un acord separat de control al armelor nucleare cu Rusia, Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF), sub administrația Trump, în 2019, potrivit CNN.

Liderii europeni au mers în vizită la Irpin (sursa: Twitter/KlausIohannis)
Internațional

Liderii europeni au mers în vizită la Irpin

Liderii europeni au mers în vizită la Irpin. Preşedintele Klaus Iohannis, liderul francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi au vizitat joi dimineaţă Irpin, unul dintre oraşele de la periferia Kievului, devenit un simbol al distrugerilor şi atrocităţilor comise în timpul ocupării regiunii de către armata rusă în martie, potrivit AFP. Liderii au fost conduşi de militari ucraineni înarmaţi, înconjuraţi de un puternic dispozitiv de securitate şi de o mulţime de jurnalişti. Liderii europeni au mers în vizită la Irpin Ca şi alţi lideri străini care au venit la Kiev înaintea lor, Macron, Scholz, Draghi şi Iohannis s-au plimbat pe străzile din Irpin, unde urmele bombardamentelor sunt omniprezente. Oficialii i-au pus întrebări ghidului lor cu privire la întoarcerea locuitorilor în oraş şi la lucrările de reconstrucţie planificate, înainte de a viziona câteva minute de înregistrare video cu Irpin în urmă cu trei luni, la apogeul luptelor. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Pe pereţii unei clădiri distruse era scris "Make Europe Not War" ("Faceţi Europa, nu război"). O inscripţie pe care Macron a văzut-o şi a comentat: "Este un mesaj corect (...) este foarte emoţionant să vezi asta". Irpin, la periferia de nord-vest a Kievului, a fost scena unor ciocniri violente între ruşi şi ucraineni în primele zile ale agresiunii ruseşti de la sfârşitul lunii februarie. Armata rusă a preluat rapid controlul asupra acestei suburbii bogate, care avea 60.000 de locuitori înainte de război, şi a ocupat-o pe tot parcursul lunii martie. De atunci, Kievul a acuzat forţele ruse de comiterea de crime de război în Irpin şi în oraşele învecinate Bucea şi Borodianka, după ce aproape 300 de cadavre de civili au fost găsite în aceste localităţi după retragerea armatei ruse la sfârşitul lunii martie. Anchete internaţionale sunt în curs de desfăşurare pentru a determina vinovaţii pentru aceste crime de război, atribuite de ucraineni forţelor ruse. Cei patru lideri urmează să discute ulterior cu preşedintele Volodimir Zelenski despre continuarea sprijinului militar şi financiar pentru această ţară şi despre dorinţa Ucrainei de a fi admisă în Uniunea Europeană. Vizita la Kiev este un "mesaj de unitate europeană, adresat ucrainenilor (...), pentru că ştim că următoarele săptămâni vor fi foarte dificile", a declarat Macron după ce a coborât din tren în capitala ucraineană. "Nu vrem doar să demonstrăm solidaritate, ci şi să ne asigurăm că ajutorul pe care îl organizăm - financiar şi umanitar, dar şi când vine vorba de arme - va continua", a declarat la rândul său cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres.

Rușii aveau ordine să cucerească Kievul în 12 ore (sursa: uatv.ua)
Internațional

Rușii aveau ordine să cucerească Kievul în 12 ore

Rușii aveau ordine să cucerească Kievul în 12 ore. Armata rusă se aștepta ca Kievul să cadă în termen de 12 ore de la invazia din 24 februarie, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, într-un interviu exclusiv la Bruxelles. Rușii aveau ordine să cucerească Kievul în 12 ore A fost găsit un document asupra unui ofițer militar rus care a fost ucis în timpul invaziei, în care erau precizate obiectivele militare rusești, a spus Reznikov. "Au crezut că vor ajunge în centrul Kievului în 12 ore", a spus el, se arată în document. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Rușii au anticipat în mod naiv că în 72 de ore de la invazia lor, guvernul ucrainean va fugi din capitală, a spus Reznikov. "Sincer vorbind, și partenerii noștri din diferite capitale ale lumii au fost naivi. Ei ne-au spus că invazia este iminentă și că veți cădea. Aveți la dispoziție doar 72 de ore. De aceea nu ne-au dat armament greu". Abia după ce Ucraina a eliberat regiunea Kiev, la sfârșitul lunii martie, partenerii occidentali au început să furnizeze Ucrainei arme mai grele, a spus el, potrivit CNN.

România are o vocație masivă în zona Mării Negre Foto: Facebook
Internațional

România are o vocație masivă în zona Mării Negre

România are o vocație masivă în zona Mării Negre. România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură, a spus Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice. România are o vocație masivă în zona Mării Negre „România este în mod evident o ancoră strategică, într-o zonă foarte complexă a Europei. România are o vocație masivă în zona Mării Negre, dar este o vocație multiregională și ceea ce România oferă ca geografie, ca densitate strategică și ca nivel de loialitate față de Alianță, sunt ingrediente extrem de apreciate aici, la NATO. Şi este evident faptul că în acest moment, în care integrarea NATO începută în urmă cu câțiva ani de zile se desăvârșește într-un fel, vom avea acum prezență NATO și apărare și descurajare la nivelul Europei de Vest. Se întâmplă și la noi. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură. Întotdeauna strategicul este precursorul economicului. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Când ai pace, stabilitate, securitate, este mai ușor să ai investiții, dezvoltare, locuri de muncă și un trai mai prosper. Deci, aceasta este, de fapt, rolul României de ancoră strategică și sunt convins că cei de acasă, indiferent de politică, indiferent de momentul sau de poziția în care ne aflăm, vom contribui cu toții la acest binom: securitate, prosperitate - este ceea ce face ca NATO să fie atât de important și de relevant pentru noi toți", a spus Mircea Geoană. Secretarul NATO a dezvăluit și ce se va întâmpla astăzi la Bruxelles, dar şi cum se desfăşoară pregătirile pentru Summitul de la Madrid. „Această întâlnire ministerială este ultimul moment politic înainte de summit-ul NATO de la Madrid, care este peste câteva zile deci este, dacă vreți, ultima bornă pe un drum către un summit pe care noi numim Transformator, cel care va produce schimbări în ceea ce face NATO pe foarte multe fronturi. Războiul pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei a zguduit din temelii sistemul de securitate european. E normal să ne pregătim, vom continua să sprijinim Ucraina, vom continua să întărim flancul estic al NATO, vom întări zona Mării Negre, care este astăzi sub o presiune crescândă datorită evoluțiilor din această zonă, dar vom continua să ne adaptăm tehnologic. Vom invita în premieră liderii din zona Asia-Pacific la un summit NATO, pentru pentru prima dată în istoria noastră, premierii Japoniei, Australiei, președintele Coreei de Sud, premierul Noii Zeelande. (...) Asistăm la o schimbare profundă a modului în care NATO vede apărarea aliaților de pe flancul estic și faptul că Rusia este un actor agresiv și imprevizibil, ne face să ne luăm măsuri în consecință. Până recent, până la invazia din 2014, NATO nu avea nicio prezență pe flancul estic. Nu era nevoie. Înțelegerea noastră cu Rusia în actul fondator NATO-Rusia din 1997 indica că Rusia, pe de o parte, își lua angajamentul, atunci că nu-și atacă vecinii, că nu are pretenții teritoriale și că permite de fapt țărilor din Europa să-și aleagă propriul destin. Iată cum și-a încălcat propriul cuvânt Federația Rusă. Și atunci, evident, nu era nevoie de prezență NATO în est. După ocuparea ilegală a Crimeei, a început o prezență NATO relativ lejeră, grupul de luptă în zona Mării Baltice și în Polonia, o prezență și în România, în zona Mării Negre. Dar noua realitate strategică ne conduce către decizie că e nevoie să schimbăm în mod fundamental modul în care imaginăm apărarea și descurajarea pe flancul estic. Deci, va fi mai multe din întreg meniul de apărare și descurajare, mai multe trupe terestre, mai multă vigilență și aeriană, mai multe active în zona maritimă, mai multe active în zona cyber, în zona de spațiu, mai multe exerciții, mai multă repoziționare de echipamente, o nouă arhitectură de sisteme de apărare antirachetă. Deci este, dacă vreți, o o abordare holistică a ceea ce înseamnă apărare și descurajarea e de făcută pe cu anumit grad de flexibilitate, pentru că nu fiecare țară, fiecare geografie de pe flancul estic sunt identice”, a spus Geoană.

Au sunat sirenele la Kiev în timpul vizitei liderilor europeni (sursa: Twitter/KlausIohannis)
Internațional

Au sunat sirenele la Kiev în timpul vizitei liderilor europeni

Au sunat sirenele la Kiev în timpul vizitei liderilor europeni. Sirenele de raid aerian au răsunat în Kiev, în timp ce liderii României, Franței, Germaniei și Italiei au sosit în capitala Ucrainei joi dimineață. Sirenele nu înseamnă neapărat că a avut loc un atac, dar deseori sună în semn de avertizare. Au sunat sirenele la Kiev în timpul vizitei liderilor europeni Iohannis, Macron, Scholz, și Dragi au ajuns la Kiev. Președintele Klaus Iohannis a ajuns joi dimineață la Kiev, unde efectuează o vizită comună cu alți trei lideri europeni – Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi. Vicepremierul ucrainean a declarat că nu se așteaptă la "anunțuri strălucitoare" în urma vizitei liderilor francez, italian, român și german în Ucraina. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Nu sunt sigură că vor fi anunțuri strălucitoare în urma întâlnirii, dar indiferent cum se va încheia, va fi o întâlnire istorică care fie va deschide calea către o Europă mai puternică, fie către o Ucraină mai puternică", a declarat ea. "Faptul că patru lideri europeni au venit în Ucraina chiar în mijlocul unui război total, este un semnal extraordinar care întărește Ucraina și Europa." Vereshchuk a spus că există "două întrebări importante" care trebuie adresate liderilor. "Cum să punem capăt războiului și cum să întoarcem o nouă pagină pentru Ucraina și să deschidem calea pentru Ucraina în Uniunea Europeană", a spus ea. Se așteaptă ca vineri, Comisia Europeană să ofere avizul său conform căruia Ucraina ar trebui să fie considerată un stat candidat. Apoi, cele 27 de state membre ale UE vor trebui să decidă dacă sunt sau nu de acord cu avizul Comisiei. Deși majoritatea națiunilor europene susțin ferm Ucraina și au ajutat, în diferite grade, eforturile de război ale țării, nu este deloc sigur că vor susține candidatura acesteia la aderarea la UE, potrivit CNN.

Mii de rachete Grad și cinci elicoptere pentru Ucraina (sursa: thedefensepost.com)
Internațional

Mii de rachete Grad și cinci elicoptere pentru Ucraina

Mii de rachete Grad și cinci elicoptere pentru Ucraina. Slovacia a donat Ucrainei cinci elicoptere militare din seria Mi şi mii de rachete Grad, de concepţie sovietică, a anunţat joi ministrul Apărării de la Bratislava, Jaroslav Nad, potrivit Reuters. "Mă bucur să confirm că mii de rachete slovace Grad de 122 mm şi cinci elicoptere din seria Mi au fost donate în siguranţă forţelor armate ucrainene", a scris Nad, după o întâlnire a miniştrilor apărării din NATO şi din ţări aliate la Bruxelles. Mii de rachete Grad și cinci elicoptere pentru Ucraina Transportul include patru elicoptere Mi-17 şi un elicopter Mi-2, a spus el, adăugând că acestea au fost deja înlocuite în cadrul forţelor armate slovace de elicoptere UH-60M Black Hawk de producţie americană. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Stat membru al NATO şi vecin vestic al Ucrainei, Slovacia a sprijinit ferm apărarea Ucrainei în faţa invaziei ruse. Bratislava a donat anterior şi alte echipamente militare şi tipuri de muniţie, inclusiv sistemul de apărare antiaeriană S-300. Slovacia a convenit de asemenea să vândă Ucrainei opt noi mortiere autopropulsate Zuzana 2, potrivit Agerpres.

Iohannis Macron Scholz și Dragi au ajuns la Kiev (sursa: Twitter/KlausIohannis)
Internațional

Iohannis Macron Scholz și Dragi au ajuns la Kiev

Iohannis, Macron, Scholz, și Dragi au ajuns la Kiev. Președintele Klaus Iohannis a ajuns joi dimineață la Kiev, unde efectuează o vizită comună cu alți trei lideri europeni - Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi. Potrivit presei internaţionale, cei trei s-au reunit în timpul nopţii la Rzeszow, oraş din sud-estul Poloniei care dispune de un aeroport internaţional, după care şi-au continuat drumul cu acelaşi tren spre Kiev. Iohannis, Macron, Scholz și Dragi au ajuns la Kiev În capitala Ucrainei li s-a alăturat și Klaus Iohannis, care a parcurs un alt traseu. https://twitter.com/KlausIohannis/status/1537334098955538432?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1537334098955538432%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fpublish.twitter.com%2F%3Fquery%3Dhttps3A2F2Ftwitter.com2FKlausIohannis2Fstatus2F1537334098955538432widget%3DTweet La finalul călătoriei sale în România şi Moldova, preşedintele Emmanuel Macron s-a alăturat miercuri seară, în Polonia, cancelarului german, Olaf Scholz, şi premierul italian, Mario Draghi. Împreună s-au urcat într-un tren de noapte special închiriat, unde au avut o întâlnire de lucru miercuri seară pentru a se pregăti pentru întâlnirea de a doua zi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îi primelte pe liderii europeni în cursul dimineţii, la Palatul Marinski, sediul Preşedinţiei, pentru discuţii considerate cruciale înainte de summitul european din 23 şi 24 iunie. https://twitter.com/nexta_tv/status/1537299866241708033?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1537327052961071104%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es2_&ref_url=https%3A%2F%2Fpublish.twitter.com%2F%3Fquery%3Dhttps3A2F2Ftwitter.com2Fnexta_tv2Fstatus2F1537327052961071104widget%3DTweet În jurul prânzului este programată o conferinţă de presă, urmată de un „pranz privat”. https://www.youtube.com/watch?v=OhSb188YuzM&ab_channel=BFMTV Preşedintele francez ar urma să facă o plimbare pe străzile din Kiev, apoi să se întâlnească cu jandarmii francezi care participă la investigaţiile ucrainene privind crimele de război. Plecarea delegaţiei este programată pentru seară, pe o rută similară, preşedintele francez fiind aşteptat Paris vineri, în a doua parte a zilei, potrivit Agerpres.

Kim Jong-un de neoprit în demersul nuclear (sursa: almayadeen.net)
Internațional

Kim Jong-un, de neoprit în demersul nuclear

Kim Jong-un, de neoprit în demersul nuclear. Coreea de Nord pare să extindă lucrările la situl său de testare nucleară pentru a include un al doilea tunel, a declarat joi un grup de reflecție cu sediul în SUA, în timp ce oficialii sud-coreeni și americani afirmă că Coreea de Nord ar putea efectua un test nuclear în orice zi. Lucrările de pregătire la tunelul nr. 3 al instalației de testare nucleară de la Punggye-ri erau aparent finalizate și pregătite pentru un posibil test nuclear, a declarat Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale într-un raport, citând imagini din satelit comercial. Kim Jong-un, de neoprit în demersul nuclear Coreea de Nord a efectuat șase teste nucleare subterane la acest sit între 2006 și 2017. Grupul de cercetare a precizat că, pentru prima dată, analiștii au observat o nouă activitate de construcție la Tunelul nr. 4 al instalației, "sugerând cu tărie un efort de a-l reactiva pentru potențiale teste viitoare".În afara Tunelului nr. 3, imaginile au arătat un zid de sprijin și unele amenajări minore cu copaci mici sau arbuști, probabil în anticiparea unei vizite a unor oficiali de rang înalt, a precizat grupul. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Cele două tuneluri nu au fost niciodată folosite anterior pentru teste nucleare, iar intrările lor au fost demolate în 2018, când Coreea de Nord a declarat un moratoriu autoimpus privind testarea armelor nucleare și a rachetelor sale balistice intercontinentale (ICBM). Liderul Kim Jong Un a declarat că nu mai este obligat să respecte acel moratoriu din cauza lipsei de măsuri reciproce din partea Statelor Unite în timpul negocierilor de denuclearizare, iar Coreea de Nord a reluat testele cu rachete balistice intercontinentale în acest an. Oficialii sud-coreeni au declarat săptămâna aceasta că Coreea de Nord este pregătită să efectueze un test nuclear "în orice moment" și că momentul va fi decis de Kim, potrivit CNN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră