duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus)

Rusia nu are decât opțiunea nucleară. Moscova a avertizat joi că există un risc "enorm" ca o conflict cu arme convenţionale între puteri atomice să degenereze într-un război nuclear. Rusia nu are decât opțiunea nucleară În cazul unui război cu mijloace convenţionale între puteri nucleare "riscul de a degenera într-un război nuclear este enorm", a declarat într-o conferinţă de presă ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov. Din acest motiv, a susţinut Lavrov, Rusia nu doar că este de acord că un război nuclear este inadmisibil, ci şi face apel la împiedicarea oricărui conflict armat între ţări care deţin astfel de arme. Lavrov a amintit că preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi SUA, Joe Biden, au semnat în iunie 2021 o declaraţie conform căreia nu pot exista câştigători într-un război nuclear, document la care au subscris mai târziu încă cinci puteri nucleare. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime "După cum am spus deja, noi suntem dispuşi să mergem chiar mai departe şi să spunem nu doar că nu poate fi declanşat un război nuclear, ci şi că este inadmisibil orice război între puteri nucleare", a subliniat Lavrov. El a declarat că Moscova observă cu îngrijorare retorica Occidentului, care acuză Rusia că pregăteşte provocări în care să folosească arme de distrugere în masă. "Însă însuşi Occidentul, SUA, Regatul Unit sau Franţa fac totul pentru a-şi spori participarea practic directă în războiul pe care îl poartă împotriva Rusiei prin intermediul ucrainenilor. Este o tendinţă periculoasă", a spus Lavrov. Rusia e înfrântă, nu mai e stabilitate Şeful diplomaţiei ruse a insistat că a discuta cu SUA despre stabilitate strategică fără a lua în calcul situaţia din Ucraina nu este posibil. El a susţinut că guvernul de la Kiev şi-a propus ca obiectiv "să învingă, ba chiar distrugă Rusia pe câmpul de luptă". "Cum este posibil ca obiectivul de a înfrânge Rusia să nu aibă importanţă pentru stabilitatea strategică?", s-a întrebat Lavrov, care a susţinut că Rusia este unul dintre actorii cheie în acest domeniu. Lavrov a apreciat că nu se poate separa conflictul din Ucraina de dezbaterea privind stabilitatea strategică. Americanii "ne spun: despre Ucraina trebuie să vorbim cu ucrainenii, când vor ucrainenii, iar noi să discutăm despre armament nuclear şi stabilitate strategică. Asta este, puţin spus, naiv", a insistat el.

Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus)
Cresc prețurile la gaz și electricitate, dar și apă, în Rusia, pentru a doua oară în acest an. 43% din ruși se plâng că nu le ajunge salariul de la o lună la alta
Internațional

Cresc prețurile la gaz și electricitate, dar și apă, în Rusia, pentru a doua oară în acest an. 43% din ruși se plâng că nu le ajunge salariul de la o lună la alta

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia. Autorităţile ruse vor creşte preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, mass-media locale relatând joi că preţul gazului va creşte cu 8,5%, iar cel pentru electricitate, cu 9%, transmite dpa. Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia Şi apa şi căldura vor deveni mai scumpe. Aceasta este a doua creştere a tarifelor în anul 2022. În mod normal, guvernul creşte preţurile în luna iulie a fiecărui an, scrie dpa. În acest an, costurile la utilităţi au crescut cu 4%. La începutul toamnei, Ministerul Economiei a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou în decembrie, transferând o parte din costuri către consumatori. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Cetăţenii ruşi se confruntă cu o inflaţie de două cifre după ce Moscova a invadat Ucraina, la 24 februarie. Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au materializat, notează dpa. Potrivit sondajelor de opinie, 43% din cetăţenii ruşi spun că nu le ajunge salariul de la o lună la alta.

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime
Internațional

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri. Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor. Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN). Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă. "Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina - n.r.) care vă permit (Occidentului - n.r.) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni - n.r.) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov. Occidentul vrea să preia OSCE El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani. Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate. El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece. "Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov. NATO creează o situație explozivă lângă China Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. "Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (...). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez", a spus el. Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. "Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea", a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia. El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă. Papa, declarații "necreştineşti" În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles. Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc. "El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime", a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie.

Elon Musk, invitat în Ucraina de Zelenski pentru a vedea distrugerile provocate de Rusia înainte de a face sugestii pentru încheierea războiului
Internațional

Elon Musk, invitat în Ucraina de Zelenski pentru a vedea distrugerile provocate de Rusia înainte de a face sugestii pentru încheierea războiului

Musk, invitat în Ucraina de Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat miercuri controversatul plan de pace propus de Elon Musk pentru a pune capăt ofensivei Rusiei în Ucraina, invitându-l pe miliardarul american să vină în ţara sa devastată de război. Musk, invitat în Ucraina de Zelenski Elon Musk a stârnit controverse pe Twitter în octombrie cu o propunere de plan de pace între Kiev şi Moscova. Miliardarul american a sugerat în special ca Peninsula Crimeea să rămână parte integrantă a Rusiei, dar şi organizarea de noi referendumuri sub supravegherea ONU în regiunile ucrainene anexate de ruşi, precum şi statutul de ţară neutră pentru Ucraina. La un eveniment organizat de The New York Times, preşedintele Zelenski a părut să ia în derâdere propunerea miliardarului american, spunând că acesta ar trebui să vină în Ucraina."Cred că, fie cineva are influenţă asupra lui, fie trage singur concluzii", a declarat Zelenski într-o conferinţă video cu ocazia DealBook New York Times. "Dacă vrei să înţelegi ce a făcut Rusia aici, vino în Ucraina şi vei vedea totul singur", a spus Zelenski. "Şi apoi îmi vei spune cum să pun capăt acestui război, cine l-a declanşat şi când se poate termina." Sondaje pe Twitter În luna octombrie, fondatorul Tesla şi SpaceX a lansat un sondaj pe Twitter pentru a-i lăsa pe cei peste 100 de milioane de următori ai săi să voteze planul de pace propus. Volodimir Zelenski a răspuns cu propriul sondaj pe Twitter, în care întreba: "Care @elonmusk îţi place cel mai mult?" cu opţiunile "Cel care sprijină Ucraina" şi "Cel care sprijină Rusia". Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Preşedintele Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, susţinând în mod aberant că scopul acestei ofensive este "denazificarea" acestei ţări pro-occidentale. Invazia rusă a fost condamnată în bloc de Occident și de alte zeci de țări.

China își va tripla arsenalul nuclear până în 2035, până la 1.500 de focoase, estimează Pentagonul
Internațional

China își va tripla arsenalul nuclear până în 2035, până la 1.500 de focoase, estimează Pentagonul

China își va tripla arsenalul nuclear. Arsenalul nuclear chinez este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare, a indicat Pentagonul într-un raport difuzat marţi care a subliniat, de asemenea, perfecţionarea constantă a forţelor aeriene chineze. China își va tripla arsenalul nuclear Washingtonul a identificat Beijingul drept principala sa provocare militară, iar raportul militar asupra armatei chineze subliniază o creştere atât a forţelor nucleare, cât şi a celor convenţionale. "Departamentul Apărării estimează că stocul (chinez) de focoase nucleare operaţionale a depăşit 400", se arată în raport. "Dacă China continuă să-şi mărească stocul nuclear în acest ritm, va avea, după toate probabilităţile, un stoc de aproximativ 1.500 de focoase" până în 2035. Această mărire a arsenalului nuclear chinez ar putea fi o sursă de instabilitate, potrivit generalului Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului. "Cu cât este mai multă proliferare, cu atât este mai îngrijorătoare, cu atât mai mult destabilizează regiunea", le-a spus el jurnaliştilor marţi. Locul al treilea, după SUA și Rusia Acest arsenal este, totuşi, cu mult în urma celui al Statelor Unite şi al Rusiei, care posedă fiecare câteva mii de focoase nucleare. Beijingul, care lucrează, de asemenea, la modernizarea rachetelor balistice care ar putea transporta aceste focoase nucleare, a testat 135 în 2021, "mai mult decât restul lumii", dacă nu sunt luate în calcul cele trase în conflicte militare, potrivit raportului. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Şi armata aerului chineză progresează cu paşi mari, "ajungând rapid din urmă forţele aeriene occidentale". Un înalt responsabil militar a declarat înainte de publicarea raportului că forţele aeriene chineze încearcă să "progreseze rapid pe toate fronturile", în special echipamentele, piloţii şi restul personalului. Variabila Taiwan Raportul mai estimează că China desfăşoară "acţiuni mai coercitive şi mai agresive în regiunea Indo-Pacifică", un termen folosit de administraţia americană pentru a desemna o realitate în schimbare a alianţelor din Asia-Pacific. Acesta este mai ales cazul în jurul Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. O vizită pe insulă a preşedintei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi, în august, a accentuat tensiunile, China efectuând ca răspuns cele mai agresive exerciţii militare în jurul insulei din anii 1990. Tensiunile s-au diminuat de atunci, dar înaltul responsabil militar a subliniat că activitatea chineză în jurul Taiwanului, deşi a scăzut, a rămas mai ridicată decât înainte şi constituie un motiv de îngrijorare.

SUA nu infirmă posibilitatea de a trimite sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, dar atrag atenția că este nevoie de instructaj complex pentru folosirea acestora
Internațional

SUA nu infirmă posibilitatea de a trimite sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, dar atrag atenția că este nevoie de instructaj complex pentru folosirea acestora

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei. Statele Unite sunt deschise trimiterii unor sisteme antiaeriene Patriot pentru armata ucraineană, dar nu au deocamdată în plan acest lucru, a anunţat marţi Pentagonul. SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei Apărarea antiaeriană a Ucrainei continuă să fie "prioritatea majoră" pentru Washington şi restul comunităţii internaţionale, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder. Totuşi, "în acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot", a adăugat el, explicând faptul că aceste sisteme necesită o întreţinere complexă, precum şi un antrenament anume pentru utilizarea lor, astfel că, chiar dacă ele ar fi trimise Ucrainei, această ţară nu le va putea folosi imediat. Mai devreme în aceeaşi zi, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO care se desfăşoară la Bucureşti, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a insistat asupra cererii Kievului de a primi rachete antiaeriene, printre care a menţionat şi sistemele Patriot, pentru ca ţara sa să se poată apăra în faţa atacurilor ruseşti care-i distrug infrastructura energetică. Medvedev, în delir din nou În acest timp, la Moscova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a scris pe Telegram că, "dacă aşa cum a sugerat (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO le va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot împreună cu personalul NATO, acestea vor deveni imediat o ţintă legitimă pentru forţele noastre armate". Această postare a fostului preşedinte rus, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, vine după o alta de asemenea cu referire la NATO, în prima zi a reuniunii ministeriale de la Bucureşti. "Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Ea trebuie să se pocăiască în faţa umanităţii şi să fie dizolvată ca entitate criminală", a scris Medvedev.

Mare depozit petrolier rusesc la 150 km de granița cu Ucraina, complet distrus într-un incendiu. Este suspectat un sabotaj ucrainean
Internațional

Mare depozit petrolier rusesc la 150 km de granița cu Ucraina, complet distrus într-un incendiu. Este suspectat un sabotaj ucrainean

Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu. Un depozit petrolier din regiunea Rusiei Briansk, oraş la 150 km de graniţa cu Ucraina, era în flăcări miercuri, potrivit guvernatorului local. Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu "Ard rezervoare cu produse petroliere în cartierul Surajski", a declarat pe reţelele sociale guvernatorul, Aleksandr Bogomaz. "Echipe de pompieri şi salvatori sunt la faţa locului", a adăugat el. Guvernatorul nu a indicat ce ar fi putut provoca acest incendiu, dar a precizat că nu există informaţii în legătură cu victime. Potrivit lui Bogomaz, incendiul afectează o suprafaţă de 1.800 m2 şi peste 80 de persoane încearcă să-l stingă. Agenţia de presă de stat TASS a raportat apoi, citând serviciile de urgenţă, că incendiul s-a extins pe o suprafaţă de 4.000 m2. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina În octombrie, un depozit de petrol de lângă Belgorod, de asemenea la graniţa cu Ucraina, a fost bombardat de forţele ucrainene, precum şi o centrală electrică din aceeaşi localitate provocând o întrerupere majoră de curent. Mai devreme în timpul nopţii, guvernatorul regiunii Kursk din Rusia - la sud de Briansk şi de asemenea la graniţa cu Ucraina - a anunţat că forţele ucrainene au lovit o centrală electrică, provocând întreruperi de curent electric, adaugă Reuters.

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, din celulă la reanimare. Nu sunt cunoscute motivele spitalizării
Internațional

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, din celulă la reanimare. Nu sunt cunoscute motivele spitalizării

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare. Una dintre personalităţile opoziţiei belaruse, Maria Kolesnikova, care ispăşeşte o pedeapsă de 11 ani de închisoare, a fost spitalizată la secţia de reanimare, au anunţat marţi susţinători ai săi. Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare "Maria a fost spitalizată la reanimare în Gomel", oraş din sud-estul Republicii Belarus, a anunţat într-un comunicat pe Telegram biroul de presă al lui Viktor Babarîka, un alt opozant belarus aflat în detenţie şi a cărui mână dreaptă era Kolesnikova. Potrivit comunicatului, Maria Kolesnikova, 40 de ani, a fost spitalizată luni într-o secţie de chirurgie, înainte de a fi transferată la reanimare. "Veşti teribile! Draga noastră Maşa (diminutiv de la Maria - n.r.), sperăm cu toţii că vei fi bine", a scris la rândul său pe Facebook lidera opoziţiei belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia. Figură importantă a mişcării de contestare împotriva regimului belarus din vara lui 2020, Maria Kolesnikova fusese condamnată în septembrie 2021 la 11 ani de închisoare, justiţia belarusă declarând-o vinovată de "complot menit să uzurpeze puterea", de "apeluri la acţiuni ce aduc atingere securităţii naţionale" şi de "înfiinţarea unei formaţiuni extremiste". Cele trei opozante Kolesnikova a fost încarcerată în septembrie 2020, după ce rezistase în mod spectaculos unei tentative de a o expulza din propria ţară. Potrivit apropiaţilor săi, serviciile speciale belaruse (KGB) au răpit-o, apoi i-au pus un sac pe cap, pentru a o conduce la frontiera ucraineană. Refuzând să părăsească Belarus, ea a sărit pe o fereastră, apoi şi-a rupt paşaportul, ceea ce a dus la încarcerarea ei. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina Kolesnikova este una dintre cele trei femei propulsate în fruntea mişcării de contestare, alături de Svetlana Tihanovskaia, care candidase la preşedinţia Republicii Belarus în locul soţului său plasat în detenţie, şi de Veranika Ţapkala. Acestea două din urmă au fugit din Belarus, la presiunile autorităţilor. Mişcarea de contestare, care a reunit zeci de mii de manifestanţi în vara lui 2020, a fost treptat înăbuşită, cu mii de arestări, exilări forţate şi întemniţări de opozanţi, de responsabili media şi ai unor ONG-uri.

La 33 de ani după 1989, China se răscoală din nou. Forțele de ordine au răspuns agresiv, neletal, dar situația poate degenera. Casa Albă: Susținem dreptul la proteste pașnice
Internațional

La 33 de ani după 1989, China se răscoală din nou. Forțele de ordine au răspuns agresiv, neletal, dar situația poate degenera. Casa Albă: Susținem dreptul la proteste pașnice

SUA susțin dreptul chinezilor la protest. Preşedintele american Joe Biden "este informat continuu despre ceea ce se întâmplă, urmăreşte îndeaproape" evoluţia situaţiei a declarat luni un purtător de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, despre manifestaţiile din China. SUA susțin dreptul chinezilor la protest "Casa Albă susţine dreptul la proteste paşnice", a mai declarat el presei, după manifestaţii de proporţii istorice în China împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multă libertate. John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, un organism sub conducerea preşedintelui american, nu s-a pronunţat asupra fondului acestor revendicări: "Aceşti manifestanţi vorbesc de la sine". Purtătorul de cuvânt a adăugat că "nimic (nu s-a schimbat) în dorinţa noastră de a menţine deschise canalele de comunicare" cu autorităţile chineze, la scurt timp după întâlnirea dintre Joe Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping, în marja summitului G20 din Indonezia. Cei doi lideri, în cadrul unei întâlniri menite să demineze relaţiile care deveniseră foarte tensionate între cele două superputeri, au semnalat dorinţa de a relansa discuţiile în anumite domenii în care ar fi posibil să coopereze. "Avem intenţia de a continua aceste discuţii", a spus John Kirby. Strategia "zero COVID", ineficientă "Am spus de mult timp că toată lumea are dreptul de a demonstra în mod paşnic, aici, în Statele Unite, şi în întreaga lume", a declarat anterior un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. "Aceasta include China", a spus el într-un comunicat. Statele Unite consideră că vaccinarea, testele şi tratamentele sunt mai eficiente decât restricţiile stricte, a adăugat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane. Citește și: Jurnalist al BBC, reținut și bătut de poliție la Shanghai unde relata despre protestele împotriva restricțiilor anti-COVID "Credem că va fi foarte dificil pentru China să limiteze virusul cu strategia lor zero Covid", a conchis el. "Va fi foarte greu să menţină izolările şi zero Covid", a adăugat diplomatul. La sfârşitul săptămânii trecute, sute de persoane au ieşit în stradă în China în mai multe oraşe mari, printre care Shanghai şi Beijing, protestând împotriva izolării şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Prin dimensiunile sale teritoriale, această mobilizare pare a fi cea mai importantă după manifestaţiile pro-democraţie din 1989, reprimate în mod brutal.

De ce SUA nu declară Rusia stat terorist: Decizia ar fi contraproductivă, ar putea încetini oferirea de asistență umanitară în Ucraina
Internațional

De ce SUA nu declară Rusia stat terorist: Decizia ar fi contraproductivă, ar putea încetini oferirea de asistență umanitară în Ucraina

SUA nu declară Rusia stat terorist. Statele Unite nu consideră necesar în acest moment să declare Rusia drept "stat terorist", iar o astfel de decizie s-ar putea dovedi chiar contraproductivă, pentru că ar risca să obstrucţioneze trimiterea de asistenţă umanitară în Ucraina şi exporturile de cereale din această ţară, a declarat luni, la Bucureşti, ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith (foto). SUA nu declară Rusia stat terorist "Washingtonul consideră că acest lucru nu este necesar în acest moment", a spus ea, reiterând poziţia exprimată de preşedintele american Joe Biden şi de alţi reprezentanţi ai administraţiei SUA. "De fapt, (o astfel de decizie) ar putea fi contraproductivă, în sensul că ar putea încetini sau obstrucţiona capacitatea noastră de a trimite asistenţă umanitară în Ucraina sau exporturile de cereale din Ucraina", a declarat Julianne Smith în cadrul unui briefing online cu presa internaţională, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO care va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti. "Din acest motiv, focusul SUA, în strânsă colaborare cu mulţi parteneri şi aliaţi din întreaga lume, este de a folosi sancţiuni şi de a identifica mijloace pentru a suplimenta sancţiunile, cu scopul de a spori presiunea asupra (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi asupra regimului său, dar şi de a găsi mijloace pentru a aplica presiunea asupra economiei. De fapt, pentru a împiedica armata rusă (...) să construiască noi capabilităţi în contextul războiului (...) Aşadar, nu văd nicio mişcare, cu siguranţă nu în SUA, în direcţia" declarării Rusiei drept "stat terorist", a explicat ambasadoarea SUA, ca răspuns la o întrebare privind posibilitatea ca NATO să discute despre o astfel de decizie. PE: Rusia, "stat sponsor al terorismului" Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluţie care califică Rusia drept "stat sponsor al terorismului" şi care "utilizează mijloace teroriste" în conflictul din Ucraina, după atacurile recente asupra infrastructurii energetice ucrainene, invitând cele 27 de ţări membre ale UE să adopte o poziţie similară. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Ministerul rus de Externe a denunţat rezoluţia Parlamentului European, afirmând că aceasta "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să declare "terorist" regimul preşedintelui rus Vladimir Putin.

BREAKING Rusia refuză reluarea inspecțiilor americane la instalațiile sale nucleare, care ar fi putut fi stabilite prin discuții anunțate, dar anulate de Moscova
Internațional

BREAKING Rusia refuză reluarea inspecțiilor americane la instalațiile sale nucleare, care ar fi putut fi stabilite prin discuții anunțate, dar anulate de Moscova

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare. Discuţiile dintre Rusia şi SUA privind reluarea inspecţiilor în cadrul noului tratat de reducere a armelor nucleare START, care urmau să înceapă marţi la Cairo, au fost amânate, au anunţat Ministerul de Externe rus şi ambasada SUA la Moscova. Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare Reprezentanţi ai SUA şi Rusiei urmau să se întâlnească la Cairo începând de marţi, 29 noiembrie, timp de o săptămână, pentru a analiza posibilitatea reluării inspecţiilor în cadrul noului tratat START, care au fost suspendate în martie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. "Sesiunea programată a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START între SUA şi Rusia la Cairo (29 noiembrie - 6 decembrie) nu va avea loc la aceste date. Evenimentul este amânat sine die", a menţionat diplomaţia rusă. MAE rus nu a oferit nicio altă explicaţie, dar ambasada SUA la Moscova a declarat că decizia respectivă a fost luată exclusiv de Rusia, potrivit Kommersant. Ultima reuniune a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START a avut loc în octombrie 2021. Suspendare în august La începutul lunii august, Rusia a anunţat suspendarea inspecţiilor americane la obiectivele sale militare în cadrul noului tratat START. Acest tratat este ultimul acord bilateral de acest tip între principalele două puteri nucleare din lume. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Semnat în 2010, tratatul limitează arsenalele celor două ţări la cel mult 1.550 de ogive desfăşurate de o parte şi de cealaltă, în scădere cu aproape 30% comparativ cu limita precedentă fixată în 2002. Tratatul limitează, de asemenea, numărul de lansatoare şi bombardiere grele la 800. În ianuarie 2021, preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit înţelegerea cu cinci ani, până în 2026.

Jurnalist al BBC, reținut și bătut de poliție la Shanghai unde relata despre protestele împotriva restricțiilor anti-COVID
Internațional

Jurnalist al BBC, reținut și bătut de poliție la Shanghai unde relata despre protestele împotriva restricțiilor anti-COVID

Jurnalist BBC, arestat, bătut la Shanghai. Guvernul britanic este "îngrijorat" de atacul asupra unui jurnalist BBC de către poliţia chineză în timpul protestelor anti-COVID-19 din China, a declarat luni ministrul pentru mediul de afaceri, Grant Shapps. Jurnalist BBC, arestat, bătut la Shanghai Potrivit televiziunii britanice, unul dintre jurnaliştii săi acreditaţi în China, cameramanul Ed Lawrence, care acoperea protestele de la Shanghai împotriva politicii draconice "zero COVID" a regimului, a fost arestat şi "bătut de poliţie". Unele imagini postate pe reţelele de socializare au arătat cum jurnalistul este târât la pământ în cătuşe, în timp ce într-o altă înregistrare video a fost văzut spunând: "Sunaţi la consulatul (britanic) acum". "El a fost reţinut timp de câteva ore înainte de a fi eliberat. În timpul detenţiei sale, a fost bătut şi lovit de poliţie. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce lucra ca jurnalist acreditat. Este foarte îngrijorător că unul dintre jurnaliştii noştri a fost atacat în acest mod în timpul exercitării atribuţiilor sale", a comunicat BBC într-un comunicat de presă. Radiodifuzorul a precizat că nu are nicio explicaţie oficială sau scuze din partea autorităţilor chineze pentru acest incident, dar că acestea au spus că l-au arestat pe jurnalist "pentru binele său", pentru că "ar fi putut lua COVID din mulţime". Beijingul, arogant Grant Shapps a calificat violenţa denunţată de BBC drept "inacceptabilă" şi "preocupantă". "Orice s-ar întâmpla, libertatea presei trebuie să fie inviolabilă", a declarat ministrul la radioul privat LBC. Sute de persoane au manifestat în weekend în China în mai multe oraşe mari, printre care Shanghai şi Beijing, protestând împotriva izolării şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Lawrence s-a întors ulterior la locul protestelor, potrivit filmărilor postate pe contul său de Twitter. Beijingul a susţinut luni că Lawrence nu s-a identificat ca jurnalist. "Din ceea ce am aflat de la autorităţile competente din Shanghai, el nu s-a identificat ca jurnalist şi nu şi-a prezentat în mod voluntar acreditările de presă", a declarat Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, cerând presei străine "să respecte legile şi reglementările chineze (când se află) în China".

Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale
Internațional

Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei. Congresmeni republicani din Camera Reprezentanţilor a SUA au promis că, şi după ce partidul lor va prelua în ianuarie controlul acestei camere a Congresului, acest partid îşi va menţine sprijinul bipartizan - împreună cu democraţii - faţă de ajutorul militar oferit Ucrainei, dar nu va accepta modul netransparent şi fără o responsabilitate asupra deciziilor de care îl acuză pe preşedintele democrat Joe Biden în acordarea acestui ajutor. Sprijin promis, dar nu "cec în alb" Liderul republican Kevin McCarthy a cerut astfel mai multă responsabilitate decizională şi a promis că, dacă va fi preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, nu va accepta din această poziţie un "cec în alb" pentru finanţarea ajutorului militar destinat Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia. "Nu vom scrie un cec în alb", a confirmat congresmanul republican Michael McCaul, membru al comitetului de politică externă din Camera Reprezentanţilor, într-un interviu comun cu McCarthy acordat postului ABC, la care s-a alăturat şi Mike Turner, congresman republican din comitetul de informaţii al Camerei. Potrivit lui Michael McCaul, cel mai recent pachet de ajutor militar oferit Ucrainei "ne-a fost comunicat în ziua votului, iar membrii au avut la dispoziţie doar câteva ore să parcurgă toate acele pagini". Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei "Republicanii nu vor conduce în acest mod. Noi avem acum o voce şi vom face acest lucru cu simţul răspunderii şi cu transparenţă în faţa poporului american", a subliniat McCaul. "Este vorba despre banii contribuabilului american. Diminuează aceasta voinţa noastră de a ajuta poporul ucrainean în lupta sa? Nu, dar o vom face în mod responsabil", a explicat congresmanul republican. Atât acesta cât şi colegul său Mike Turner au asigurat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski "va avea sprijin bipartizan" în SUA pentru continuarea ajutorului militar. Mai mult, amândoi au susţinut trimiterea de rachete cu rază lungă de acţiune armatei ucrainene, iar Turner a subliniat că sunt de asemenea importante sistemele antiaeriene care să fie uşor de folosit de către militarii ucraineni. 19,7 miliarde de dolari, ajutor Pe de altă parte, aceşti doi congresmeni republicani au subliniat potenţialele consecinţe globale ale unei teoretice victorii militare a Rusiei în Ucraina. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor militar american pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari. Odată cu acesta, asistenţa militară pe care Washingtonul a oferit-o Ucrainei de când Joe Biden este preşedinte al SUA ajunge la circa 19,7 miliarde de dolari. Pe lângă livrarea de arme moderne şi muniţii, SUA ajută Ucraina şi cu informaţii despre trupele ruse obţinute cu ajutorul sateliţilor şi al avioanelor-spion.

Ayatollahul Ali Khamenei și-a arestat propria nepoată, care a calificat puterea de la Teheran drept "regim asasin"
Internațional

Ayatollahul Ali Khamenei și-a arestat propria nepoată, care a calificat puterea de la Teheran drept "regim asasin"

Ayatollahul Ali Khamenei și-a arestat nepoata. Autorităţile iraniene au arestat-o pe nepoata ayatollahului Ali Khamenei, Farideh Moradkhani, după ce ea a denunţat reprimarea protestelor antiguvernamentale din Iran şi a calificat puterea de la Teheran drept "regim asasin", a declarat sâmbătă fratele său. Ayatollahul Ali Khamenei și-a arestat nepoata O cunoscută activistă, Farideh Moradkhani este fiica sorei lui Ali Khamenei, care în anii '80 a fugit împreună cu familia sa în Irak. Tatăl său, şeicul Ali Tehrani, decedat în octombrie, a fost un opozant al şahului Iranului, devenind apoi un critic al Republicii Islamice Iran. Farideh Moradkhani a fost arestată miercuri după ce a fost convocată la biroul procurorului, a scris pe Twitter fratele ei, Mahmoud Moradkhani. Acesta a distribuit pe aceeaşi reţea de socializare şi o înregistrare video în care sora sa condamnă "represiunea violentă" din Iran şi inacţiunea comunităţii internaţionale căreia îi cere să rupă legăturile cu Teheranul. Aceeaşi nepoată a lui Khamenei a mai fost arestată şi la începutul anului, după ce a salutat-o pe Farah Diba, văduva şahului înlăturat de la putere de revoluţia islamică din 1979. Mii de arestări, sute de morți Un ONG denumit Human Rights Activists News Agency (HRANA), care-şi desfăşoară activitatea din SUA, a confirmat arestarea lui Farideh Moradkhani, adăugând că ea riscă acum 15 ani de închisoare. În Iran continuă protestele începute în luna septembrie după ce o tânără în vârstă de 22 de ani a decedat în arestul poliţiei morale, ea fiind reţinută pentru că nu ar fi purtat corect vălul islamic. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID Guvernul de la Teheran acuză statele occidentale, în special SUA, că alimentează revolta pentru a obţine o schimbare de putere în Iran. Peste 14.000 de persoane au fost arestat de la începutul mişcării contestatare, potrivit ONU. Conform unui bilanţ al ONG-ului Iran Human Rights (IHR), care activează din Norvegia, cel puţin 416 persoane au fost ucise în reprimarea protestelor, dintre care peste 90 pe 30 septembrie în capitala provincială Zahedan în timpul manifestaţiilor provocate de violul asupra unei adolescente imputat unui poliţist.

Stupefiant: ucrainenii, nevoiți să tragă zilnic mii de obuze împotriva rachetelor rusești, cam cât folosea NATO lunar în Afganistan
Internațional

Stupefiant: ucrainenii, nevoiți să tragă zilnic mii de obuze împotriva rachetelor rusești, cam cât folosea NATO lunar în Afganistan

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze. Ucraina poate trage zilnic mii de obuze de artilerie împotriva invadatorilor ruşi, în timp ce forţele NATO în Afganistan trăgeau 300 de lovituri pe zi, potrivit The New York Times. Ucrainenii trag zilnic mii de obuze Potrivit unor responsabili NATO, cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă. În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană. Dar Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană. "O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan", declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare. Un înalt responsabil al NATO a declarat că, vara trecută, în regiunea Donbas, ucrainenii trăgeau între 6.000 şi 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce ruşii lansau între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Comparativ, SUA nu produc decât 15.000 de obuze lunar. NATO poate investi în obuze sovietice Occidentul depune eforturi pentru a găsi echipamente şi muniţii din perioada sovietică, tot mai rare, pe care Ucraina le poate utiliza în prezent, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 şi în special obuze de artilerie de calibru sovietic. "Occidentul încearcă de asemenea să propună sisteme alternative, chiar dacă ele sunt mai vechi pentru a înlocui stocurile în descreştere de rachete de apărare antiaeriană şi grenade antitanc costisitoare. Există discuţii cu privire la investiţii ale NATO în vechi uzine din Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria pentru a relansa fabricarea obuzelor de calibru sovietic 152 mm şi 122 mm pentru arsenalul de artilerie ucrainean datând în marte parte încă din epoca sovietică. Careul de nevoi de artilerie Potrivit lui Mark F. Cancian, fost strateg în materie de armament al Casei Albe, în prezent consilier principal la Centrul de studii strategice şi internaţionale din Washington, ucrainenii vor cel puţin patru sisteme de artilerie pe care Occidentul nu le-a furnizat şi pe care este puţin probabil să le furnizeze: rachete sol-aer cunoscute sub numele de ATACMS care ar putea lovi Rusia şi Crimeea; avioane de vânătoare occidentale; tancuri occidentale; şi o apărare antiaeriană mult mai avansată. Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de 190 km, nu vor fi furnizate din teama de a nu atinge Rusia; tancurile şi avioanele de vânătoare sunt pur şi simplu prea complicate, necesitând un an sau mai mult pentru antrenament în utilizarea şi întreţinerea lor. În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a declarat Cancian, NATO şi SUA au dezactivat cea mai mare parte a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune după Războiul rece şi nu se mai poate face mare lucru. Producţia lor poate lua până la doi ani. SUA poate furniza TOW și Hawk Washingtonul are în vedere de asemenea alternative mai vechi şi mai puţin costisitoare, ca de pildă să ofere Ucrainei rachete antitanc TOW, care sunt din abundenţă, în loc de Javelin, şi rachete sol-aer Hawk în locul versiunilor mai recente. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise "Dar responsabilii exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Ucrainei pentru a fi mai eficientă şi a nu mai trage de pildă cu o rachetă care costă 150.000 de dolari asupra unei drone care costă 20.000 de dolari", se afirmă în articolul din The New York Times. Potrivit lui Cancian, vor fi necesari poate patru-cinci ani pentru a creşte capacitatea de producţie a obuzelor de 155 mm, conform publicaţiei citate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră