joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă. Parlamentul Ucrainei a votat două legi care impun restricţii severe cărţilor şi muzicii în limba rusă, în contextul în care Kievul încearcă să rupă legăturile culturale rămase între cele două ţări după invazia Moscovei. Una dintre legi interzice tipărirea cărţilor de către cetăţenii ruşi, precum şi importul comercial de cărţi tipărite în Rusia, Belarus şi pe teritoriul ucrainean ocupat. O altă lege interzice redarea muzicii aparţinând persoanele cu cetăţenie rusă obţinută după 1991 în mass-media şi în transportul public, relatează The Guardian. Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă De asemenea, legea va interzice importul comercial de cărţi tipărite în Rusia, Belarus şi pe teritoriul ucrainean ocupat, solicitând totodată o licenţă specială pentru importul de cărţi în limba rusă din orice altă ţară. O altă lege va interzice redarea muzicii persoanelor cu cetăţenie rusă obţinută după 1991 în mass-media şi în transportul public. Totodată, legea creşte cotele pentru conţinutul de vorbire şi muzică în limba ucraineană în emisiunile TV şi radio. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Legile trebuie să fie semnate de preşedintele Volodimir Zelenski pentru a intra în vigoare şi nu există niciun semn că el se opune acestora. Legea a primit un sprijin larg din partea parlamentarilor Ambele legi au primit duminică un sprijin larg din partea camerei, inclusiv din partea parlamentarilor consideraţi pro-Kremlin de majoritatea presei şi societăţii civile din Ucraina. Ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkachenko, s-a declarat ”bucuros să întâmpine” noile restricţii. ”Legile sunt concepute pentru a ajuta autorii ucraineni să împărtăşească conţinut de calitate cu un public cât mai larg, care după invazia rusă nu acceptă niciun produs creativ rusesc la nivel fizic”, a afirmat Thachenko, potrivit site-ului biroului său. Noile legi reprezintă cel mai recent capitol din calea lungă a Ucrainei către eliminarea moştenirii de sute de ani de guvernare a Moscovei. Ucraina susţine că acest proces, denumit anterior ”decomunizare”, în prezent numit ”derusificare”, este necesar pentru a anula secole de politici menite să zdrobească identitatea ucraineană. Moscova nu este de acord, invocând că politicile Kievului de a înrădăcina limba ucraineană în viaţa de zi cu zi asupresc numărul mare de vorbitori de rusă din Ucraina, ale căror drepturi pretinde că le susţine prin aşa-numita ”operaţiune militară specială”.

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă (sursa: Pixabay)
Testul  "şi-a atins obiectivele aşteptate" (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate"

Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate". China a anunţat duminică seara testarea cu succes a unui sistem terestru de interceptare a rachetelor, afirmând că este o armă defensivă, care nu vizează nicio ţară, transmite Reuters. Conform anunţului ministerului apărării de la Beijing, este vorba de o tehnologie cu rază medie de acţiune. Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate" Reuters reaminteşte că, în cadrul unui program de modernizare supervizat de preşedintele Xi Jinping, China şi-a intensificat cercetările în domeniul rachetelor de toate genurile, de la cele care pot distruge sateliţi în spaţiu până la rachete atomice avansate. Chinezii au testat deja şi alte interceptoare de rachete, cel mai recent în februarie 2021, iar anterior în 2018. Presa de stat a comunicat că testarea unor sisteme anti-rachetă a început în 2010 sau chiar mai demult. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Testul de duminică "şi-a atins obiectivele aşteptate", a afirmat ministerul apărării, fără a da alte detalii. Ca şi Rusia, China a obiectat de mai multe ori împotriva desfăşurării sistemului antirachetă american THAAD (Terminal High Altitude Area Defense - apărare zonală terminală la mare altitudine) în Coreea de Sud. Beijingul a susţinut că radarul puternic al acestui echipament poate monitoriza teritorii chineze. În acelaşi timp, China a dat puţine detalii despre propriile programe de rachete, cu excepţia unor comunicate laconice ale ministerului apărării sau în presa de stat. În 2016, după apariţia unor imagini la televiziunea publică, ministerul a confirmat că îşi continuă testele cu sisteme anti-rachetă. Beijingul susţine că tehnologiile respective sunt necesare pentru apărarea şi securitatea naţională, potrivit Agerpres. Atât China, cât şi Rusia au desfăşurat în trecut şi exerciţii de simulare a apărării anti-rachetă.

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina (sursa: Twitter/
Defence of Ukraine
)
Internațional

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina. Australia a trimis patru dintre cele paisprezece transportatoare blindate de tip M113AS4 promise în Ucraina, ca parte a unui pachet de ajutor în valoare de 285 de milioane de dolari, relatează The Guardian. Transportoarele blindate de tip M113AS4 au fost încărcate într-o aeronavă ucraineană săptămâna trecută, după ce fostul Ministru al Apărării Peter Dutton a promis că va trimite transportoare blindate şi încă 20 de vehicule blindate de tip Bushmaster în luna mai. Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina Ambasadorul Ucrainei în Australia, Vasil Miroşnichenko, a cerut ajutor militar suplimentar, în special rachete cu rază lungă de acţiune care pot lovi ţinte la o distanţă de 150 km, precum şi muniţie pe măsură ce stocurile se scad. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată ”Vom continua să analizăm modalităţile în care putem ajuta cel mai bine poporul Ucrainei. Australia este alături de Ucraina şi solicită din nou Rusiei să înceteze invazia neprovocată, nedreaptă şi ilegală a Ucrainei”, a declarat ministrul australian al Apărării, Richard Marles. https://twitter.com/DefenceU/status/1538636737051774978?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1538636737051774978%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.news.ro%2Fexterne%2Faustralia-a-trimis-patru-dintre-cele-paisprezece-transportatoare-blindate-de-tip-m113as4-promise-in-ucraina-1922405120262022060920746385 Ministerul ucrainean al Apărării a mulţumit Australiei pentru ajutorul militar oferit. ”Ucraina nu va uita (n.r. acest gest). Un alt lot de vehicule blindate australiene este în drum spre Ucraina. Este vorba despre patru dintre cele 14 vehicule blindate de tip M113 promise de guvernul australian”, se arată în postarea Ministerului ucrainean al Apărării pe Twitter.

Atacurile armate din SUA la ordinea zilei
Internațional

Atacurile armate din SUA, la ordinea zilei

Atacurile armate din SUA, la ordinea zilei. Mai multe persoane au fost împuşcate şi un ofiţer de poliţie a fost internat în stare stabilă după ce focuri de armă au fost raportate duminică seara în apropierea festivalului de muzică Moechella din oraşul Washington, relatează luni dpa. Persoanele din public au început să fugă când au început să se audă împuşcăturile. Atacurile armate din SUA, la ordinea zilei Participanţii la festival au postat un videoclip pe Twitter duminică seara cu oameni alergând. "Putem confirma că unul dintre ofiţerii noştri a fost împuşcat", a anunţat Departamentul de Poliţie din Districtul Columbia pe Twitter. "Ofiţerul a fost transportat la spital şi se află în stare stabilă", se mai arată în comunicat. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Poliţia a declarat pentru WTOP-TV că "mai multe persoane" ar fi fost împuşcate lângă o intersecţie din nord-vestul oraşului Washington unde se desfăşura festivalul, potrivit Agerpres. Postul de televiziune a anunţat că a aflat prima dată despre împuşcături imediat după ora 20:00 duminică (00:00 GMT luni), într-o zonă din apropierea festivalului Moachella.

Alertă medicală în Coreea de Nord (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Alertă medicală în Coreea de Nord

Alertă medicală în Coreea de Nord. Coreea de Nord a trimis echipaje medicale și investigatori epidemiologici într-o provincie care se luptă cu epidemia unei boli intestinale, a anunțat duminică presa de stat. Cel puțin 800 de familii care suferă de ceea ce Coreea de Nord a numit doar o "epidemie enterică acută" au primit ajutor în provincia Hwanghae de Sud până în prezent.Enteric se referă la tractul gastrointestinal, iar oficialii sud-coreeni spun că ar putea fi vorba de holeră sau tifos. Alertă medicală în Coreea de Nord Noua epidemie, raportată pentru prima dată joi, pune și mai multă presiune asupra țării izolate, în timp ce se luptă cu penuria cronică de alimente și cu un val de infecții Covid-19. Duminică, agenția de știri de stat KCNA a detaliat eforturile de prevenire, inclusiv carantina, "screeningul intensiv pentru toți rezidenții", precum și tratamentul special și monitorizarea persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată O "echipă națională de diagnosticare și tratament rapid" lucrează cu oficialii locali din domeniul sănătății și se iau măsuri pentru a se asigura că agricultura nu este perturbată în zona agricolă cheie, a precizat KCNA. Se efectuează lucrări de dezinfecție, inclusiv a apelor uzate și a altor deșeuri, pentru a asigura siguranța apei potabile și a apei menajere, se arată în raport. De asemenea, KCNA a raportat duminică alte 19.310 cazuri noi de febră, fără a detalia câți dintre acești pacienți au fost testați pozitiv pentru coronavirus, potrivit CNN. În total, peste 4,6 milioane de persoane au prezentat simptome de febră de când a fost recunoscută pentru prima dată o epidemie de Covid, la mijlocul lunii mai.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ucraina, tot mai aproape de UE

Ucraina, tot mai aproape de UE. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat duminică încrederea că Ucrainei i se va acorda statutul de candidat oficial la aderare, informează dpa. "Cred cu tărie că vom obţine o decizie pozitivă, că vom obţine sprijin, că de acum cursul a fost stabilit", a declarat duminică seară von der Leyen pentru postul public german ARD. Ucraina, tot mai aproape de UE "Desigur, aceasta este şi o decizie istorică pe care Consiliul European trebuie să o ia acum, dar pregătirile sunt bune", a spus ea, adăugând că este încrezătoare în perspectivele existente. Declaraţiile preşedintei Comisie Europene survin după ce vineri instituţia pe care o conduce s-a declarat în favoarea desemnării oficiale a Ucrainei şi a Republicii Moldovei drept ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Cele 27 de state membre ale UE urmează să discute recomandarea Comisiei la un summit care va avea loc la Bruxelles, joi şi vineri. De asemenea, pe ordinea de zi se va afla şi cererea Georgiei de aderare la UE, care, în opinia Comisiei, ar trebui să fie supusă îndeplinirii unor condiţii diferite. Statele membre nu au adoptat până acum o linie comună cu privire la aderarea Ucrainei şi a R. Moldova. Guvernul Austriei a susţinut să i se acorde statutul de candidat Bosniei şi Herţegovina, în timp ce România a făcut lobby pentru Georgia, potrivit Agerpres. Von der Leyen a subliniat că decizia Comisiei de a sprijini statutul de ţară candidată în cazul Ucrainei a fost luată pe baza datelor, faptelor şi a pregătirilor pe care Kievul le-a făcut în ultimii opt ani."Ucraina a făcut paşi uriaşi înainte în ultimii câţiva ani", a spus von der Leyen, adăugând că doreşte să vadă, în continuare, progrese similare din partea Kievului.

Armata britanică se pregătește de război (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Armata britanică se pregătește de război

Armata britanică se pregătește de război. Noul şef al Statului Major al armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a avertizat că trupele britanice trebuie să se pregătească "să lupte în Europa încă o dată" în această generaţie, relatează duminică agenţiile Reuters şi EFE. Armata britanică se pregătește de război "Sunt primul şef de Stat Major după 1941 care preia comanda armatei în umbra unui război terestru în Europa care implică o putere continentală. Invazia rusă în Ucraina evidenţiază obiectivul nostru esenţial de a proteja Regatul Unit prin capacitatea noastră de a lupta şi câştiga războaie terestre", menţionează generalul britanic într-un mesaj scris adresat personalului militar. "Există un imperativ puternic de a construi forţe armate capabile să lupte împreună cu aliaţii noştri şi să învingă Rusia în luptă. Suntem generaţia care trebuie să pregătească forţele armate să lupte în Europa încă o dată", a indicat generalul Patrick Sanders, care săptămâna aceasta a preluat comanda armatei britanice. Boris Johnson, "marele prieten" al Ucrainei Premierul britanic Boris Johnson, un susţinător vocal al Ucrainei de când a început în februarie agresiunea rusă împotriva acestei ţări, a exclus posibilitatea trimiterii unor trupe care să sprijine direct armata ucraineană, dar a avertizat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit să susţină Ucraina "pe termen lung" în războiul acesteia cu Rusia. Descris de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept "marele prieten" al Ucrainei, premierul Boris Johnson a venit vineri pentru a doua oară la Kiev de când a început agresiunea rusă. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare Cei doi au discutat şi despre sporirea ajutorului militar britanic pentru armata ucraineană, în special pentru a acoperi nevoile acesteia de echipare cu armament greu pentru a face faţă superiorităţii artileriei ruseşti. Johnson a oferit de asemenea un vast program de instruire a militarilor ucraineni de către armata britanică.

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina (sursa: Facebook/Верховна Рада України)
Internațional

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina. Parlamentul ucrainean a adoptat duminică o lege care interzice difuzarea la radio şi TV, precum şi interpretarea în spaţiul public a muzicii artiştilor ruşi, relatează agenţiile EFE şi DPA. Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina De o excepţie vor beneficia artiştii care au condamnat public invazia Rusiei. Va fi astfel creată o "listă albă" cu artiştii care s-au delimitat de Kremlin, listă ce va fi gestionată de Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare şi va fi publică. "Produsele muzicale ale statului agresor pot influenţa sentimentele separatiste în rândul populaţiei", motivează în fundamentarea actului normativ parlamentarii ucraineni. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare "Muzica rusească poate face mai atractivă adoptarea unei identităţi ruseşti menite să slăbească statul ucrainean", mai susţin aceştia. Legea prezentată în parlament de mai multe partide, printre care şi cel al preşedintelui Volodimir Zelenski, instituie în plus cote minime de cântece în limba ucraineană, care vor trebui să reprezinte cel puţin 40% din cele emise la radio şi TV. Cărțile în rusă, interzise în majoritate De asemenea, cel puţin 75% din conţinutul informativ şi de divertisment radiofonic va trebui să fie în limba ucraineană. Parlamentul de la Kiev a votat de asemenea favorabil interzicerea importului şi distribuirii de produse tipărite, în principal cărţi, din Rusia, Belarus şi teritoriile ocupate ale Ucrainei (referire la peninsula Crimeea şi la republicile separatiste proruse din Donbas). Mai mult, pentru importul de cărţi din alte ţări decât Rusia şi Belarus, dar care sunt tipărite în "limba agresorului", va fi necesară o licenţă specială. Cărţile din Rusia erau însă deja restricţionate în Ucraina încă din anul 2016.

Emoționant: combatante ucrainene medaliate de Zelenski (sursa: Facebook/Володимир Зеленський)
Internațional

Emoționant: combatante ucrainene medaliate de Zelenski

Emoționant: combatante ucrainene medaliate de Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ale cărui deplasări în afara capitalei Kiev sunt rare de la începutul invaziei ruse, a vizitat sâmbătă, pentru prima dată de la începerea războiului, regiunile Mikolaiv şi Odesa, aflate în sudul Ucrainei, la malul Mării Negre, relatează AFP. Oraș la granița cu Hersonul ocupat de ruși O înregistrare video difuzată de preşedinţia ucraineană îl arată în timp ce inspectează clădirea administraţiei regionale foarte avariată şi la o reuniune cu responsabili regionali din Mikolaiv. Acest oraş portuar şi industrial cu aproape jumătate de milion de locuitori înainte de război se află în continuare sub control ucrainean, dar este situat în apropiere de regiunea Herson, aproape în întregime ocupată de ruşi. Oraşul rămâne o ţintă a Moscovei pentru că se află pe direcţia Odesei, cel mai mare port al Ucrainei, la 130 km sud-vest. Mikolaiv, punct strategic pentru Odesa Această vizită intervine a doua zi după o lovitură rusă care a ucis două persoane şi a rănit 20 în oraş. În înregistrarea video, guvernatorul local, Vitalii Klim, îi arată lui Zelenski faţada distrusă a sediului administraţiei regionale, lovită în martie de un tir rusesc care s-a soldat cu 37 de morţi. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare Volodimir Zelenski s-a deplasat apoi la poziţiile ucrainene din această regiune, precum şi în regiunea vecină Odesa, potrivit serviciului său de presă. "Vă mulţumesc din partea poporului ucrainean, din partea statului, pentru munca voastră importantă, pentru serviciul vostru eroic", le-a spus şeful statului militarilor din regiunea Odesa. Emoționant: combatante ucrainene medaliate de Zelenski "Este important să rămâneţi în viaţă. Atâta timp cât sunteţi în viaţă, există un zid ucrainean solid care protejează ţara noastră", a adăugat el. Preşedintele a participat, de asemenea, la o reuniune cu responsabili locali la Mikolaiv, în ceea ce părea a fi un subsol, unde a înmânat recompense pentru vitejie. "O atenţie specială a fost acordată ameninţărilor terestre şi maritime. Nu vom înceta să depunem eforturi pentru victorie", a precizat preşedinţia într-un comunicat.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Războiul din Ucraina, "ani de zile"

Războiul din Ucraina, "ani de zile", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat duminică de cotidianul german Bild am Sonntag, preluat de AFP şi Reuters. Războiul din Ucraina, "ani de zile" "Trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să dureze ani de zile", a spus Jens Stoltenberg, îndemnând ţările occidentale să acorde Kievului sprijin pe termen lung, ''chiar dacă costurile sunt ridicate'', nu numai în ceea ce priveşte sprijinul militar, ci şi din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente". Aceste costuri nu reprezintă nimic în comparaţie cu ceea ce ucrainenii trebuie să plătească în fiecare zi pe linia frontului, a declarat liderul Alianţei Atlantice. În cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi va atinge obiectivele în Ucraina, aşa cum a făcut-o cu anexarea Crimeei în 2014, "atunci va trebui să plătim un preţ şi mai mare", a apreciat Stoltenberg. Armele Occidentului, cruciale În acest context, el a îndemnat ţările din alianţă să continue livrările de arme către Kiev. "Cu arme moderne suplimentare, probabilitatea ca Ucraina să fie capabilă să împingă trupele lui Putin afară din Donbas ar creşte", a spus el. Această regiune din estul Ucrainei se află acum parţial sub controlul soldaţilor ruşi. Premierul britanic, Boris Johnson, care a vizitat vineri Kievul, a vorbit şi el despre necesitatea pregătirii pentru un război de lungă durată. "Aceasta însemna să ne asigurăm că Ucraina primeşte arme, echipamente, muniţii şi instruire mai rapid decât invadatorul", a scris Johnson într-un articol de opinie în Sunday Times, din Londra. Boris Johnson: "Timpul este factorul vital" "Timpul este factorul vital. Totul va depinde de faptul dacă Ucraina îşi poate consolida capacitatea de a-şi apăra solul mai repede decât îşi poate reînnoi Rusia capacitatea de atac", a adăugat Johnson. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar Atacurile ruseşti s-au intensificat pe câmpurile de luptă din Ucraina, relatează Reuters. Oraşul industrial Severodoneţk, o ţintă principală în ofensiva Moscovei pentru a prelua controlul total asupra Lugansk - una dintre cele două provincii care alcătuiesc Donbas - s-a confruntat din nou sâmbătă cu tiruri intense de artilerie şi rachete, în timp ce forţele ruseşti au atacat zonele din jurul său, a comunicat armata ucraineană.

Putin, cu degetul pe butonul nuclear (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, cu degetul pe butonul nuclear

Putin, cu degetul pe butonul nuclear. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. Ucraina în UE, "semi-colonie" a Vestului "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Citește și: Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el. Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea "operaţiunii militare speciale", adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. "Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal", crede el. Companiile occidentale, dorite în Rusia Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei. El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de "erorile sistemice" ale Occidentului, care și-ar provoca singur inflaţie prin "tipărirea de bani". "Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă (...). Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...). Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră", a opinat Putin. Kremlinul vrea porturi ucrainene fără mine Liderul rus a adăugat că țara sa nu va împiedica exporturile de cereale din Ucraina şi este dispusă să garanteze securitatea navelor care le transportă, dar Ucraina trebuie să-şi demineze porturile de la Marea Neagră, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. "Nu noi am minat porturile", a spus el la Forumul economic de la Sankt Petersburg, reafirmând o condiţie a Moscovei deja respinsă de Kiev, care se teme că, dacă-şi deminează zona de coastă, devine şi mai vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, deşi Rusia a promis că nu va profita de o eliminare a minelor pentru a porni un astfel de atac în agresiunea sa militară intrată vineri în cea de-a 114-a zi. Putin, cu degetul pe butonul nuclear Putin a dat asigurat că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar "dacă este necesar" pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE. "Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre", a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. El a catalogat drept "iresponsabile" declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. Cât despre o posibilă confruntare militară directă a Rusiei cu Occidentul ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina, Putin a răspuns că ţările occidentale au declarat de fapt în trecut "război pe scară extinsă" unor ţări precum Irak, Libia, Afganistan sau Iugoslavia.

Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Foto: News.ro
Internațional

Putin, nevoit să-şi amâne discursul

Putin, nevoit să-şi amâne cu o oră discursul la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic, anunţă Kremlinul. Sistemul de acreditatre a fost vizat de un atac cibernetic de ”negare a serviciului” (ddos). Putin, nevoit să-şi amâne discursul Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că acest atac a fost lansat joi şi că a dezactivat sistemul de acreditare şi de primire a invitaţilor la forum, antrenând o serie de probleme de acces. Specialişti lucrau să soluţioneze pronblema, iar discursul lui Putin a fost amânat, anunţă Peskov, citat de news.ro. Forumul economic anual de la Sankt Petersburg - care se desfăşoară de miercuri şi până sâmbătă - a fost lansat de către Kremlin în 1997, cu scopul de a atrage investiţii străine, a discuta politici economice şi promovării unei imagini a unei Rusii deschise afacerilor, după dispariţia regmului sovietic. Rusia prezintă acest eveniment drept ”Davosul rusesc”. În pofida faptului că Rusia este cea suspectată de atacuri cibernetice în Occident, Putin acuza luna trecută că atacuri ale unor ”structuri de stat” străine vizând Rusia au crescut de câteva or. El anunţa că Moscova urmează să-şi consolideze apărarea cibernetică prntr-o reducere a folosirii software-ului şi hardware-ului străine. Site-uri aparţinând multor companii de stat şi presei au fost vizate de hackeri după ce Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, cu scopul de a afişa informaţii care contravin liniei oficiale a Moscovei cu privire la Războiul rus din Ucraina. Rusia a primit ani de zile lideri mondiali şi oameni de afaceri de talie la acest forum economic, în al doilea cel mai important oraş rusesc, însă anul acesta elita globală stă departe, în urma sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei din cauza Războiului din Ucraina. Talibanii, așteptați la Forum Moscova compensează acest lucru, săptămâna aceasta, invitând actori mai mici, ca China, a doua economie mondială, care nu i-a impus sancţiuni. Pe lista participanţilor, mult mai mică decât în anii precedenţi, se află ministrul Comerţului din Emiratele Arabe Unite (EAU). Liderul separatist prorus al ”republicii” de la Doneţk Denis Puşilin se află, de asemenea, printre participanţi. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Este aşteptat la forum şiun reprezentant al talibanilor - în pofida faptului că Rusia îi desemnează pe talibani drept o grupare teroristă.

Moldova Ucraina și Georgia drum deschis către UE (suursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală (sursa: Twitter/@Mariia_Zolkina)
Internațional

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală. "Mariupol este acum în Epoca Medievală", a declarat Petro Andriușcenko la televiziunea națională. "Alimentarea cu apă este disponibilă doar în 2-3% din gospodăriile din oraș. Oamenii își spală hainele în bălțile de pe străzi". "Riscul de răspândire a bolilor crește pe zi ce trece. Există informații potrivit cărora oamenii vin la medici cu simptome asemănătoare dizenteriei sau holerei", a mai spus el. Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală Organizația Mondială a Sănătății a declarat luna trecută că și ea este îngrijorată de riscul de holeră în Mariupol, calificând situația igienică de acolo drept "un pericol uriaș". Andriușcenko nu se află în oraș, dar a fost un canal de încredere pentru informații din Mariupol. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://twitter.com/Mariia_Zolkina/status/1537734721710575619 El a declarat că Rusia este în curs de a construi o "tabără militară" în oraș. "Plecarea din Mariupol este posibilă doar către Rusia", a declarat Andriușcenko. "Îi sfătuim pe oameni să plece, dar pe cont propriu și nu în coloane oficiale, iar apoi să se îndrepte spre țările baltice sau Georgia. Îi sfătuim pe oameni să conducă fără oprire și să treacă granița cât mai repede posibil". Traversarea din Mariupol, ocupat de ruși, spre teritoriul ucrainean, a spus el, este imposibilă. https://twitter.com/andrewofpolesia/status/1534874503695802370 La 20 mai, uzina siderurgică Azovstal din Mariupol - ultima rezistență și un simbol puternic al rezistenței ucrainene într-un oraș ocupat de altfel de ruși - a căzut în mâinile trupelor rusești după aproape trei luni de lupte brutale. Cel puțin 1.348 de civili au fost uciși în timpul bătăliei de la Mariupol, inclusiv 70 de copii, a declarat joi un înalt oficial al Națiunilor Unite, potrivit CNN. "Bilanțul real al ostilităților asupra civililor este probabil cu mii de morți mai mare", a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet.

Regele Belgiei a ajuns în România (sursa: Captura video)
Internațional

Regele Belgiei a ajuns în România

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră