vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Cărbunele revine în Occident

Cărbunele revine în Occident. Criza energetică accentuată de războiul din Ucraina determină statele Uniunii Europene să își regândească prioritățile și să ăși schimbe unele politici. Olanda, Germania, Italia și Austria au decis să își redeschidă centralele care consumă cărbuni pentru a produce electricitate, notează France24. Olandezii au decis să ridice toate restricțiile legate de centralele electrice pe bază de cărbuni care, anterior, erau limitate doar la o treime din potențialul de producție. O decizie similară a fost luată și de guvernanții din Germania și Viena. Cărbunele revine în Occident "Cabinetul a decis să retragă imediat restricțiile privind producția din centralele electrice pe bază de cărbune din 2002 până în 2024", a declarat Rob Jetten, ministrul olandez al climei și energiei. El a subliniat că această decizie a fost luată după consultările cu "colegii europeni". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Chiar dacă au luat o măsură similară, germanii au ținut să sublinieze faptul că încă își propun să închidă toate centralele care consumă cărbuni până în 2030, ca parte a politicilor legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. "Data de renunțare la cărbune în 2030 nu este deloc pusă la îndoială", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului economiei, Stephan Gabriel Haufe, într-o conferință de presă. El a mai subliniat că acest obiectiv este "mai important ca niciodată". Invazia Rusiei asupra Ucrainei a a dus la creșterea costurilor la energie și a accentuat instabilitatea pieței la nivel global. Gigantul Gazprom a oprit deja livrările către o serie de țări europene, inclusiv Polonia, Bulgaria, Finlanda și Olanda.

Cărbunele revine în Occident (sursa: Pixabay)
Atac violent în Suedia (sursa: thenews.com)
Internațional

Atac violent în Suedia

Atac violent în Suedia. Cel puțin două persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul în orașul Vasteras, în Suedia, a anunțat marți poliția locală, adăugând că o persoană a fost reținută la fața locului, transmite Reuters. Atac violent în Suedia Cotidianul suedez Aftonbladet citează surse potrivit cărora victimele au fost înjunghiate cu un cuțit. Cel puțin două persoane au fost transportate cu ambulanța la spital, una dintre ele având răni grave care pun viața în pericol. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Poliția a transmis într-o declarație de presă că atacatorul a folosit un obiect ascuțit, iar atacul a fost clasificat drept ”tentativă de omor”. Potrivit poliției, atacul a avut loc în centrul orașului Vasteras, la aproximativ 90 km vest de capitala Stockholm.

"Nuri separă satelitul fals" (sursa: koreaherald.com)
Internațional

"Nuri separă satelitul fals"

"Nuri separă satelitul fals". Coreea de Sud a efectuat cea de-a doua lansare-test a rachetei sale spaţiale Nuri, marţi, la opt luni după prima lansare realizată cu succes dar care nu a reuşit să plaseze pe orbită un satelit fals, informează agenţiile Reuters, AFP şi Yonhap. Racheta de 200 de tone, cu combustibil lichid, a decolat de la Centrul Spaţial Naro din Goheung, în extremitatea sudică a Peninsulei Coreene la ora locală 16.00 (7:00 GMT), cu sarcină utilă alcătuită dintr-un satelit de verificare a performanţei rachetei, de 162,5 kilograme şi un satelit fals, de 1,3 tone. "Nuri separă satelitul fals" "Nuri separă satelitul fals", a raportat televiziunea sud-coreeană YTN, marţi, la câteva minute după decolare, afirmând la scurt timp după aceea că lansarea "pare a fi un succes". Racheta KSLV-II Nuri în trei trepte, proiectată de Institutul de Cercetare Aerospaţială din Coreea (KARI) pentru a amplasa în cele din urmă o sarcină utilă de 1,5 tone pe orbita terestră, la 600 până la 800 de kilometri deasupra Pământului, reprezintă o piatră de temelie pentru planurile ţării de a face primii paşi în programul său spaţial şi de a atinge obiective ambiţioase în domeniul reţelelor 6G, a sateliţilor de spionaj şi chiar a sondelor selenare. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Programul utilizează în exclusivitate tehnologii coreene, iar aceasta este prima rachetă construită în această ţară. Cea mai recentă rachetă lansată de Coreea de Sud, în 2013, după întârzieri şi mai multe teste eşuate, a fost dezvoltată în comun cu Rusia. Prima lansare a fost în octombrie 2021 La prima lansare-test al rachetei Nuri, realizată în octombrie, vehiculul spaţial a finalizat secvenţele de zbor, dar nu a reuşit să amplaseze sarcina utilă de probă pe orbită după ce motorul celei de-a treia trepte şi-a încetat funcţionarea mai devreme decât era prevăzut. Inginerii au reglat rezervorul de heliu din a treia treaptă a rachetei Nuri pentru a rezolva această problemă, potrivit agenţiei Yonhap. KARI a declarat că intenţionează să efectueze încă cel puţin patru teste de lansare până în anul 2027. De asemenea, Coreea de Sud colaborează cu Statele Unite la o sondă care ar urma să fie amplasată pe orbita selenară şi speră să reuşească aterizarea unei sonde pe Lună până în 2030. Lansările în spaţiu au fost multă vreme o problemă sensibilă în Peninsula Coreeană, unde Coreea de Nord se confruntă cu sancţiuni din cauza programul său de rachete balistice, potrivit Agerpres. În martie, armata Coreei de Sud a realizat ceea ce a catalogat drept prima lansare cu succes a unei rachete spaţiale cu combustibil solid, o altă parte a planurilor sale de a lansa sateliţi spion, notează Reuters.

Operațiunea de rusificare de la Herson (sursa: dw.com)
Internațional

Operațiunea de rusificare de la Herson

Armata rusă a anunţat marţi că a conectat întreaga regiune Herson la canalele de televiziune ruseşti, ce vor fi de acum accesibile "gratuit" în această regiune cucerită de Moscova în sudul Ucrainei, informează AFP. "Specialişti din cadrul unităţilor de transmisie ale forţelor armate ruse au conectat şi reconfigurat pentru difuzarea de canale ruseşti ultimul dintre cele şapte emiţătoare de televiziune din regiunea Herson", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Operațiunea de rusificare de la Herson Ministerul a precizat că circa un milion de locuitori ai regiunii au acum acces "gratuit" la principalele canale ruseşti, printre care cele ale grupului public de audiovizual VGTRK, care difuzează activ linia Kremlinului. Învecinându-se cu peninsula anexată Crimeea, regiunea Herson a fost cucerită de armata rusă chiar în primele zile ale ofensivei sale împotriva Ucrainei, lansată la sfârşitul lui februarie. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise De atunci, Moscova duce o politică de rusificare a teritoriilor căzute sub controlul său în sudul Ucrainei: a introdus moneda rusă, rubla, a început să distribuie paşapoarte ruse, potrivit Agerpres. Marţi, unul dintre noii responsabili proruşi ai regiunii Herson, Kirill Stremousov, a afirmat că acest teritoriul ar putea fi alipit Rusiei "înainte de sfârşitul anului". "Vom avea un referendum în acest an. Şi, în urma acestui referendum, ne vom adresa liderilor Federaţiei Ruse, pentru ca ei să ne accepte în sânul Rusiei", a afirmat Stremousov.

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari (sursa: dw.com)
Internațional

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari. Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, și-a scos luni la licitație medalia pentru 103,5 milioane de dolari, toate încasările urmând să fie direcționate în beneficiul copiilor refugiați din Ucraina. Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari Heritage Auctions a scris pe Twitter că Muratov "a scos la licitație premiul său #NobelPeacePrize 2021 în beneficiul fondului UNICEF pentru copiii refugiați. S-a vândut pentru 103.500.000 de dolari". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "În acest moment, premiul este o oportunitate pentru mine de a-l împărtăși cu oamenii", a declarat Muratov înainte de licitație, îndemnând oamenii din întreaga lume să se alăture cauzei și să își facă contribuțiile. Potrivit unei declarații a Heritage Auctions, directorul Institutului Nobel norvegian, Olav Njølstad, a susținut licitația, numind-o un "act generos de umanitarism", potrivit CNN. Muratov este redactorul-șef al publicației de știri independente din Rusia, Novaya Gazeta. El a criticat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și utilizarea forței militare de către guvern, atât în Rusia, cât și în afara ei, potrivit organizației Premiului Nobel pentru Pace.

Canada își consolidează apărarea în Arctica (sursa: Twitter/cbc.ca
Internațional

Canada își consolidează apărarea în Arctica

Canada își consolidează apărarea în Arctica. Ministrul canadian al apărării a anunţat luni modernizarea apărării antiaeriene şi antirachetă din Arctica, în colaborare cu Statele Unite, transmite AFP. Potrivit ministrului Anita Anand, noile măsuri sunt justificate de ameninţările militare tot mai mari din partea Rusiei şi de apariţia unor noi tehnologii inamice, precum rachetele hipersonice. Canada își consolidează apărarea în Arctica Într-o conferinţă de presă organizată la cea mai mare bază aeriană din Canada, situată în oraşul Trenton din Ontario, ministrul a anunţat deblocarea unui buget de 4,9 miliarde de dolari canadieni (3,6 miliarde de euro) pe parcursul a şase ani. Fondurile vor fi cheltuite pentru instalarea de radare la sol şi prin satelit, capabile să detecteze bombardiere sau rachete, precum şi reţele de senzori cu "capacităţi clasificate" pentru a monitoriza evenimentele aeriene şi maritime din Arctica până pe continent. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Programul se înscrie în intenţia de modernizare a Comandamentului de apărare aerospaţială din America de Nord (NORAD) şi a sistemelor sale de avertizare timpurie. O modernizare pe care invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat-o. Aceste sisteme vor înlocui vechiul sistem de avertizare nordic din perioada războiului rece - 50 de staţii radar cu rază scurtă şi lungă de acţiune amplasate în Alaska -, care nu mai sunt capabile să detecteze rachetele moderne. "Pe măsură ce regimurile autocratice ameninţă ordinea internaţională bazată pe statul de drept care ne-a protejat de zeci de ani şi pe măsură ce concurenţii noştri dezvoltă noi tehnologii, cum ar fi arme hipersonice şi rachete de croazieră, devine urgentă modernizarea capacităţilor canadiene ale NORAD", a spus Anita Anand. Aceste investiţii reprezintă pentru Canada "cea mai semnificativă modernizare în aproape patru decenii", a adăugat ea, potrivit Agerpres. La rândul lor, SUA au stabilit deja un nou buget pentru apărarea continentală. În luna martie, guvernul canadian şi-a anunţat intenţia de a cumpăra 88 de avioane de luptă americane F-35 pentru a-şi înnoi flota. Principalul lor rol va fi acela de a patrula în nordul îndepărtat al Canadei.

Ucraina și Moldova tot mai aproape de aderarea la UE (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va invita săptămâna aceasta cele 27 de ţări membre ale UE să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, informează AFP. Propunerea, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene, va fi prezentată la summitul liderilor europeni care are loc joi şi vineri de la Bruxelles, unde o decizie favorabilă va trebui adoptată cu unanimitate. Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE "A sosit momentul să recunoaştem că viitorul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei se află în UE. Vă voi invita să acordaţi statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei. În acelaşi timp, vom continua să oferim Ucrainei un sprijin solid umanitar, militar, economic şi financiar", a scris Charles Michel în scrisoarea de invitaţie la summit, comunicată luni seară. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Vineri, Comisia Europeană, prin preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen, a recomandat acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei."Ştim cu toţii că ucrainenii sunt gata să moară pentru aspiraţiile lor europene. Ne dorim ca ei să locuiască împreună cu noi, pentru visul european", a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles, îmbrăcată în albastru şi galben, culorile drapelului ucrainean, potrivit Agerpres.Tot vineri, Comisia Europeană a exprimat o recomandare identică pentru Republica Moldova; Georgia beneficiază doar de o perspectivă de aderare deoarece nu îndeplineşte încă criteriile pentru acordarea statutului de ţară candidată.

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Internațional

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei

Guvernatorul Kaliningradului a anunţat luni că ministerul rus de externe îl va convoca marţi pe şeful delegaţiei Uniunii Europene la Moscova, Markus Ederer, în legătură cu interzicerea de către Lituania a tranzitului de mărfuri spre Kaliningrad în conformitate cu sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, transmite Reuters. Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei Autorităţile de la Vilnius au interzis tranzitul de mărfuri pe teritoriul lituanian către şi dinspre exclava rusă situată între Lituania şi Polonia, invocând sancţiunile UE. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "Aceasta este, desigur, o situaţie care poate fi rezolvată prin mijloace diplomatice, a declarat pentru televiziunea rusă Anton Alihanov, guvernatorul Kaliningradului. " Din câte ştiu, mâine Marcus Ederer, ambasadorul Uniunii Europene în Rusia, va fi chemat la ministerul de externe... şi va fi informat despre condiţiile corespunzătoare implicate aici", potrivit Agerpres. Nu a existat nicio confirmare oficială imediată din partea ministerului rus de externe cu privire la această convocare. Luni, Kremlinul a calificat drept "fără precedent" decizia Lituaniei de a interzice tranzitul unor bunuri către regiunea rusă Kaliningrad și a promis că va reacționa. Autoritățile lituaniene au interzis tranzitul de bunuri care sunt sancționate de Uniunea Europeană pe teritoriul său, care include singura rută feroviară între Rusia continentală și exclava Kaliningrad de la Marea Baltică. Printre bunurile interzise se numără cărbunele, metalele, materialele de construcție și tehnologia avansată.

Putin, provocare pentru Biden: "mercenarii" americani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Putin, provocare pentru Biden: "mercenarii" americani

Putin, provocare pentru Biden: "mercenarii" americani. Kremlinul a declarat luni că americanii capturaţi în Ucraina sunt "mercenari" angajaţi în activităţi ilegale şi trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru "crimele" comise, a relatat agenţia de presă rusă RIA, preluată de Reuters. Putin, provocare pentru Biden: "mercenarii" americani Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost de asemenea citat de agenţia rusă declarând că Convenţia de la Geneva nu se aplică acestor bărbaţi deţinuţi întrucât ei nu făceau parte din trupele regulate. Ei au tras în militari ruşi şi le-au pus viaţa în pericol, a adăugat el. Printre altele, Peskov a spus că jucătoarea americană de baschet Brittney Griner, care a fost reţinută în Rusia, se confruntă cu urmărirea penală, de asemenea potrivit agenţiei ruse de presă de stat RIA, preluată de Reuters. Brittney Griner, ostatică sau nu? "De ce ar trebui să o numim ostatică? Ea a încălcat legea rusă, acum se confruntă cu urmărirea penală', declară Dmitri Peskov citat de RIA într-un interviu acordat televiziunii americane MSNBC. "Nu este vorba despre a fi luat ostatic", a insistat el. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Vedeta americană de baschet Brittney Griner se află în prezent în arest preventiv pentru transport de stupefiante în Rusia, unde venise să joace. Arestarea ei în februarie a trecut aproape neobservată în contextul declanşării ofensivei ruse în Ucraina, aminteşte France Presse. MAE rus, noi acuzații vechi la adresa Occidentului Rusia a susţinut luni că creşterea preţurilor cerealelor, care a stârnit temeri cu privire la o criză alimentară mondială, este rezultatul acţiunilor "distructive" ale Occidentului şi nu al blocării exporturilor din Ucraina de către Moscova, relatează France Presse. "În ceea ce priveşte posibilitatea foametei, din ce în ce mai mulţi experţi înclină spre un scenariu pesimist (...). Iar vina este a regimurilor occidentale, care acţionează ca provocatori şi distrugători", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe canalul de Telegram. Fanteziile Kremlinului Potrivit Mariei Zaharova, Occidentul a făcut "greşeli sistematice" în planificarea politicii sale agricole şi a provocat inflaţie mondială cu mecanisme financiare şi monetare lipsite de perspectivă create în timpul pandemiei. Potrivit acesteia, creşterea preţurilor este şi rezultatul unei politici de tranziţie energetică "prost gândite" de către ţări din Europa şi America de Nord, "în special introducerea forţată a biocombustibililor". În cele din urmă, Zaharova a subliniat "restricţiile ilegale" occidentale, luate după ofensiva Kremlinului în Ucraina şi care au perturbat circuitele logistice şi financiare ale Rusiei, în special pentru exportul de cereale, adaugă AFP.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO în așteptare (sursa: dw.com)
Internațional

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare

Turcia nu va da undă verde ofertei Suediei și Finlandei de a adera la NATO la summitul de la Madrid al blocului, stabilit pentru sfârșitul lunii iunie, a declarat luni pentru TASS șeful Institutului de Politică Externă din Ankara. "Nu se poate aștepta ca Turcia să dea undă verde la summitul de la Madrid. Mai devreme sau mai târziu, Suedia și Finlanda vor adera la NATO. Este foarte puțin probabil să se întâmple în acest an și ar putea fi nevoie ca alianța să organizeze un alt summit", a subliniat Huseyin Bagci. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare El a subliniat că Turcia nu se opune în principiu aderării la NATO a celor două țări nordice, dar este interesată în primul rând să obțină garanții scrise care să răspundă preocupărilor legate de legăturile acestora cu organizațiile teroriste, și anume Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), așa-numitele Forțe Democratice Siriene (FDS) și organizația FETO. Potrivit expertului, din cauza poziției de neclintit a Turciei față de Suedia și Finlanda, oferta lor de aderare la NATO a devenit mai complicată decât era atunci când și-au anunțat pentru prima dată planurile de aderare la bloc. "A venit timpul pentru o diplomație cu ușile închise", a precizat el. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Directorul Institutului de Politică Externă a negat acuzațiile potrivit cărora Ankara ar fi intensificat presiunile asupra celor două țări nordice în încercarea de a face jocul Rusiei și de a obține, de asemenea, anumite concesii din partea Statelor Unite, în special în ceea ce privește furnizarea de arme, potrivit TASS. La 18 mai, trimișii suedez și finlandez la NATO au înaintat secretarului general Jens Stoltenberg cererile de aderare a țărilor lor la alianță. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat atunci că Ankara nu va sprijini aderarea Suediei și Finlandei la NATO până când cele două țări nu-și vor stabili poziția față de organizațiile menționate, considerate grupuri teroriste de către Ankara.

Bani europeni pentru pădurile României (sursa: Pixabay)
Internațional

Bani europeni pentru pădurile României

Bani europeni pentru pădurile României. Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României în valoare de 500 de milioane de euro pusă la dispoziţie prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafeţe împădurite, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Măsura face parte din strategia României de asigurare a protecţiei pădurilor şi a biodiversităţii. Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde. Bani europeni pentru pădurile României "Schema în valoare de 500 de milioane de euro aprobată luni va permite României să creeze noi suprafeţe împădurite. Aceste păduri vor contribui la prevenirea eroziunii şi a inundaţiilor, la curăţarea aerului şi la combaterea schimbărilor climatice. Măsura va contribui nu numai la obiectivele Pactului verde al UE, ci va sprijini, totodată, dezvoltarea economică a zonelor rurale din România", a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Măsura notificată de România, care va avea un buget de 500 de milioane de euro, va fi finanţată integral prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Schema se va desfășura până în 2026 Schema, care se va desfăşura până la 30 iunie 2026, urmăreşte să sprijine proprietarii de terenuri agricole adecvate pentru împădurire în vederea creării de noi suprafeţe împădurite, ceea ce va avea un impact climatic pozitiv pe termen lung. În cadrul schemei, se va oferi sprijin sub forma unor granturi directe proprietarilor publici şi privaţi de terenuri agricole adecvate pentru împădurire, inclusiv municipalităţilor, precum şi asociaţiilor acestora. Pentru a beneficia de ajutor, proprietarii de terenuri agricole trebuie să creeze trupuri de pădure de cel puţin 0,5 ha sau cordoane forestiere (adică rânduri de arbori şi arbuşti pentru a proteja terenurile agricole împotriva eroziunii eoliene şi a secetei) cu o suprafaţă de cel puţin 0,1 ha. În plus, beneficiarii trebuie să se asigure că terenul pe care sunt plantate trupurile de pădure sau cordoanele forestiere este adecvat pentru împădurire. În sfârşit, împădurirea trebuie realizată în conformitate cu un plan de proiect aprobat de Garda Forestieră din România, în care sunt detaliate speciile de arbori şi arbuşti care urmează să fie plantaţi, precum şi densitatea plantaţiilor. Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale şi al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii. Comisia a constatat că schema facilitează dezvoltarea anumitor activităţi economice, în special împădurirea terenurilor agricole. În plus, aceasta are un "efect stimulativ", deoarece beneficiarii nu ar desfăşura activităţile de împădurire în aceeaşi măsură în absenţa ajutorului, are un impact limitat asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special: măsura este necesară şi adecvată pentru a încuraja dezvoltarea pădurilor şi pentru a corecta o disfuncţionalitate a pieţei, deoarece piaţa nu asigură îndeplinirea obiectivelor preconizate în ceea ce priveşte împădurirea; iar măsura este, de asemenea, proporţională. Deşi valoarea maximă a ajutorului este de până la 100% din costurile eligibile, valoarea finală va fi calculată în mod nediscriminatoriu. Costurile eligibile vor fi susţinute de documente justificative clare şi contemporane şi se vor baza pe costuri standard. De asemenea, măsura promovează asigurarea unei creşteri inteligente şi durabile a suprafeţelor împădurite. În plus, măsura este în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare rurală şi cu obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde. Pe acest temei, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze. Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate ale celor două ţări pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale blocate în Ucraina, din cauza blocadei maritime a Rusiei, a afirmat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, transmite Reuters. "Şinele de cale ferată trebuie să fie modernizate, trebuie să avem vagoane de transport marfă adecvate, iar Guvernul german lucrează pentru remedierea problemei cu multe alte părţi", a declarat oficialul german înaintea reuniunii de la Luxemburg a miniştrilor de Externe din ţările UE. Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze Oficialul a adăugat: "Este clar că, în final, cu certitudine nu vom putea scoate din Ucraina toate acele cereale, dar dacă reuşim să trimitem la export o parte din ele, pe diverse rute, va reprezenta un ajutor în această provocare globală". Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată De la pierderea dramatică a veniturilor din export şi până la câmpurile înţesate cu mine şi maşini agricole distruse, invazia rusească a avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol din Ucraina. Acum, porturile de la Marea Neagră sunt închise, în pofida eforturilor internaţionale de a ajunge la un acord, recoltarea este pe cale să înceapă, iar silozurile sunt încă pline cu recolta de anul trecut, potrivit Agerpres. Înainte de război, Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb şi floarea soarelui, iar întreruperea livrărilor din Ucraina a trimis o undă de şoc pe pieţele agricole mondiale, ducând preţurile la alimente la valori record şi îngrijorări cu privire la foamete la nivel mondial.

Situație critică în Lugansk(sursa: Pexels)
Internațional

Războiul se complică mult la Severodonetsk

Războiul se complică mult la Severodonetsk. Forțele rusești au reușit să cucerească orașul Metelkine, la est de orașul strategic Severodonetsk, potrivit unui oficial regional, a anunțat luni un oficial regional. "Din nefericire, în prezent nu controlăm Metelkine, în apropiere de centrul regional", a declarat Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale din Luhansk. Războiul se complică mult la Severodonetsk Forțele rusești au intensificat utilizarea artileriei și a loviturilor aeriene pentru a ținti pozițiile ucrainene din Severodonețk și din jurul acestuia, în timp ce bătălia pentru orașul strategic continuă să se prelungească, a adăugat Hayday. "Ele lucrează din greu asupra zonei industriale din Severodonetsk și la periferia orașului", a declarat Hayday. "Același lucru este valabil și în districtele Toshkivka și Ustynivka". Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată "(Ei) vor să facă o descoperire acolo, iar în acest scop au adunat acolo o cantitate mare de echipamente", a adăugat el. "Lupte au loc în multe sate din jurul Severodonețk și Lîsîchansk." Severodonetsk se află în inima Donbasului, o mare regiune industrială din estul Ucrainei care a fost scena unor lupte sporadice din 2014, când separatiștii susținuți de Rusia au preluat controlul asupra a două teritorii de acolo - autoproclamata Republică Populară Donețk și Republica Populară Luhansk. Săptămâna trecută, Hayday a declarat că forțele rusești controlează cea mai mare parte din Severodonetsk, adăugând că "situația rămâne dificilă". Comentariile sale au fost făcute în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lupta pentru acest oraș poate determina rezultatul războiului din estul țării, potrivit CNN. "Severodonetsk rămâne epicentrul confruntării din Donbas", a declarat Zelenski la acea vreme. "Aceasta este o bătălie foarte aprigă, foarte dificilă… Probabil una dintre cele mai dificile pe parcursul acestui război", a adăugat el. "În multe privințe, soarta Donbasului nostru se decide acolo".

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare (sursa: Facebook/EmmanuelMacron)
Internațional

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare. Președintele francez va trebui să lupte pentru reformele promise, după ce rivalii de extremă-stânga și de extremă-dreapta au înregistrat câștiguri istorice. Președintele francez Emmanuel Macron se va confrunta cu cinci ani de blocaj potențial tumultuos, după ce alianța sa centristă nu a obținut majoritatea absolută în turul de scrutin parlamentar de duminică, la doar câteva săptămâni după ce a fost reales la Elysée. Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare Alegătorii s-au pronunțat masiv în favoarea Raliului Național de extremă dreapta și a coaliției de stânga NUPES, privându-l pe Macron de o majoritate guvernamentală. Coaliția Ensemble a lui Macron a obținut 245 de locuri, față de 345 în camera demisionară, potrivit rezultatelor finale. NUPES, condusă de focșăneanul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon a obținut 131 de locuri, în timp ce Raliul Național al lui Marine Le Pen pleacă cu 89 de locuri. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Votul din turul doi determină componența Adunării Naționale, camera inferioară a parlamentului. În primul tur de scrutin de duminica trecută, coaliția de partide a lui Macron a fost la egalitate cu alianța NUPES, ceea ce a stârnit îngrijorarea unora din tabăra lui Macron că popularitatea președintelui francez este în scădere bruscă. Duminică, susținătorii lui Macron au fost lăsați să se clatine după ce mai mulți oameni importanți din partid, inclusiv președintele Adunării Naționale, Richard Ferrand, și Christophe Castaner, biciul partidului lui Macron în camera ieșită, și-au pierdut locurile. Ministrul Sănătății, Brigitte Bourguignon, și ministrul Mediului, Amélie de Montchalin, și-au pierdut, de asemenea, locurile - ceea ce va forța probabil demisiile lor, așa cum a fost convenția încă din epoca Sarkozy, potrivit Politico. Noul prim-ministru desemnat, Elisabeth Borne, care și-a câștigat locul în Normandia cu o mică majoritate, a declarat că Ensemble va lucra pentru a-și lărgi sprijinul în parlament și pentru a construi o "majoritate de acțiune". În aprilie, Macron a câștigat un al doilea mandat cu 59% din voturi, față de 41% pentru Le Pen. Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea, l-a acuzat pe Macron că a fost ales prin neprezentare și a promis că îl va contesta la alegerile parlamentare.

Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Internațional

Borrell acuză Moscova de crime de război

Borrell acuză Moscova de crime de război. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a acuzat luni Rusia de comiterea unei "adevărate crime de război", prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, cu riscul de a amplifica foametea în lume, informează AFP. "Este inimaginabil ca milioane de tone de grâu să stea blocate în Ucraina, când restul populaţiei mondiale suferă de foame. Aceasta este o adevărată crimă de război. Nu-mi pot imagina ca aceasta să dureze şi mai mult: aceasta va fi într-adevăr un lucru de care Rusia se va face vinovată", a declarat Borrell la Luxemburg, înaintea unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe din UE. Borrell acuză Moscova de crime de război "Rusia trebuie să înceteze să se joace cu foametea în lume", a avertizat la rândul său şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna. "Rusia trebuie să înceteze să blocheze porturi ale Ucrainei şi să înceteze să distrugă infrastructurile de stocare (de cereale) din Ucraina", a adăugat ea. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată "Europenii îi vor ajuta pe ucraineni pe termen lung. Ei îi vor acorda (Ucrainei) sprijin politic, umanitar şi militar. Rusiei i se trimite un mesaj şi trebuie să înţeleagă acest lucru", a spus Colonna. "Franţa susţine în mod ferm eforturile secretarului Naţiunilor Unite şi rolul Turciei în încercarea de a se ajunge la un acord între Rusia şi Ucraina" pentru a permite exporturile de cereale din Ucraina pe Marea Neagră, a adăugat ea. "A lăsa cerealele blocate este periculos pentru stabilitatea din lume", a atenţionat şefa diplomaţiei franceze. "Bătălia narativelor" dintre Occident şi Rusia care acuză sancţiunile împotriva ei de agravarea crizei alimentare se va afla în centrul discuţiilor dintre miniştrii de externe ai ţărilor din UE, potrivit Agerpres. "Sancţiunile impuse de UE "nu îi interzic Rusiei să exporte produse agricole şi seminţe, nici să le cumpere, cu condiţia ca persoanele sau entităţile sancţionate să nu fie implicate" în aceste operaţiuni, a insistat şeful diplomaţiei europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră