duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

VIDEO Bătaie ca la Ruginoasa, cu bâtele, între soldații puterilor nucleare China și India. „Nu sunteți maimuțe, sunteți câini”, strigă militarii indieni, triumfători

Bătaie ca la Ruginoasa, cu bâtele, între soldații puterilor nucleare China și India, arată o filmare postată pe Twitter și care a devenit virală. „Nu sunteți maimuțe, sunteți câini”, strigă militarii indieni, triumfători, după ce au reușit să arunce peste baricadă militarii chinezi. Ciocnirea amintește bătăile cu bâte de la Ruginoasa. Potrivit tradiţiei din această comună, tinerii mascaţi şi înarmaţi cu bâte se împart în două grupuri, flăcăii din deal şi cei din vale. Aceştia îşi dispută supremaţia în fiecare an prin bătăi brutale. Puteți urmări aici: „Bataia de la ruginoasa” Bătaie între soldații puterilor nucleare China și India Trupele indiene și chineze s-au ciocnit recent pe granița disputată din Himalaya, acesta fiind primul incident cunoscut între cele două puteri asiatice cu arme nucleare din ultimii doi ani. Hey @NagarJitendra, here's your video [ai] translated from Punjabi as requested by @altryne. https://t.co/VJxixlwlQY— VidTranslator - targum.video AI bot (@vidtranslator) December 13, 2022 Ministerul Apărării din India a afirmat că soldații din ambele părți au suferit răni ușoare în confruntarea care a avut loc vineri în sectorul Tawang din teritoriul Arunachal Pradesh, din nord-estul Indiei, o regiune îndepărtată, inospitalieră, care se învecinează cu sudul Chinei. Citeșlte și: Premieră în istoria administrației Bucureștiului: pentru prima oară, parcările aduc venituri la bugetul orașului. Compania Municipală de Parcări, dividende de zece milioane lei Beijingul a calificat situaţia drept "stabilă" la frontiera cu India, îndemnând la "menţinerea, împreună, a păcii şi liniştii (...) regiunii frontaliere". „Frontiera disputată de 2.100 de mile (3.379 de kilometri) a fost mult timp sursa de fricțiuni între New Delhi și Beijing, tensiunile crescând brusc în iunie 2020, când luptele corp la corp dintre cele două părți au dus la moartea a cel puțin 20 de soldați indieni și patru chinezi în Aksai Chin-Ladakh”, arată CNN. This is how Indian army handled CCP(China's ruling party) army in previous instance... pic.twitter.com/O85cW9SxUU— ??Shiva Reddy Palle??? (@PSR4Bharat) December 12, 2022 Frontiera între cele două ţări, o parte a căreia este situată la peste 4.000 de metri altitudine şi nu a fost niciodată trasată cu exactitate, a constituit motivul unui război în 1962.

VIDEO Bătaie ca la Ruginoasa, cu bâtele, între soldații puterilor nucleare China și India. „Nu sunteți maimuțe, sunteți câini”, strigă militarii indieni, triumfători
China a trimis bombardiere nucleare în număr fără precedent de mare în zona de apărare aeriană a Taiwanului
Internațional

China a trimis bombardiere nucleare în număr fără precedent de mare în zona de apărare aeriană a Taiwanului

China, bombardiere nucleare în spațiul taiwanez. Optsprezece bombardiere chineze cu capacitate nucleară au intrat în zona de apărare aeriană a Taiwanului, a anunţat marţi guvernul de la Taipei, o incursiune record pe fondul tensiunilor crescute cu Beijingul. China, bombardiere nucleare în spațiul taiwanez Douăzeci şi unu de avioane au intrat în Zona de Identificare a Apărării Aeriene (ADIZ) a Taiwanului în ultimele 24 de ore, dintre care 18 bombardiere H-6 (foto) cu capacitate nucleară, a declarat marţi dimineaţă Ministerul Apărării taiwanez. ADIZ a Taiwanului este mai mare decât spaţiul aerian al insulei. Ea include o parte din cel al Chinei şi chiar o porţiune din continent. China a mărit considerabil numărul incursiunilor în sud-vestul zonei de acces restrâns a Taiwanului în ultimii doi ani, dar aceasta este de departe cea mai mare incursiune a bombardierelor H-6 de când Taipeiul a început să publice date zilnice despre ele în septembrie 2020, potrivit unei baza de date AFP. Săptămâna trecută, China a impus noi interdicţii de import pentru alimente, băuturi, alcool şi produse din peşte din Taiwan. Creștere dramatică a presiunii Prim-ministrul taiwanez Su Tseng-chang a acuzat China că încalcă regulile comerciale internaţionale şi că dă dovadă de "discriminare" faţă de insulă. H-6 este principalul bombardier cu rază lungă de acţiune al Chinei şi poate transporta focoase nucleare. Este rar ca China să trimită mai mult de cinci bombardiere H-6 într-o zi, dar incursiunile au crescut dramatic în ultimele săptămâni. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil Luna trecută, 21 dintre aceste bombardiere au survolat ADIZ a Taiwanului, iar numărul actual pentru decembrie este de 23. Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc sub ameninţarea constantă a unei invazii a Beijingului, care consideră insula parte a teritoriului său pe care îl va recuceri într-o zi, cu forţa dacă va fi necesar.

Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil
Internațional

Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil

Ucraina promite noi lovituri în Rusia. Kievul spune că vor urma şi alte atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus, după cel efectuat săptămâna trecută cu drone asupra unor baze aeriene situate adânc în interiorul Rusiei, în timp ce experţi militari ruşi admit că Ucraina dispune de capacităţi pentru astfel de acţiuni şi cer consolidarea antiaerienei ruse în profunzimea teritoriului. Ucraina promite noi lovituri în Rusia "Vom lovi acolo unde este necesar, unde trebuie să lovim inamicul, pentru că inamicul este aici, de la frontieră până la Vladivostok", iar pentru aceasta "nu vom cere permisiunea nimănui", a declarat la televiziunea ucraineană secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare a Ucrainei, Oleksii Danilov. Potrivit presei americane, Washingtonul va lăsa Kievul să aleagă cum să-şi folosească armele contra Rusiei, cerându-i doar să respecte "legile războiului şi convenţiile de la Geneva", după atacurile de săptămâna trecută cu drone asupra a două baze aeriene ruseşti situate la sute de kilometri de frontiera ucraineană. Ucraina pare să fi folosit în acest atac vechi drone ruseşti Tupolev Tu-143, iar cel puţin un bombardier rusesc a fost avariat deşi dronele au fost doborâte de antiaeriana rusească. Amenințare reală Această ameninţare din partea Ucrainei este reală, potrivit analistului militar rus Mihail Hodarionok, care a analizat posibilităţile armatei ucrainene şi capacitatea sa de a lovi ţinte în interiorul teritoriului rus. "Complexul militar industrial al Ucrainei dispune de toate posibilităţile şi dotarea necesară pentru a dezvolta drone şi rachete cu rază lungă de acţiune", semnalează expertul rus, amintind că Ucraina are la Pavlodar şi Harkov unităţi capabile să producă rachete Grom, cu rază de acţiune de 500 de kilometri. Citește și: Ucraina a respins ajutorul financiar bilateral oferit de Ungaria (ministrul ungar de Externe) Încă şi mai rău pentru Rusia, explică Mihail Hodarionok, "nu există dificultăţi insurmontabile care să împiedice reconversia rachetelor Grom în rachete cu rază medie de acţiune capabile să lovească obiective la 1.000-5.500 de kilometri". Armata ucraineană ar putea în plus să folosească şi rachete cu lansare aeriană de producţie sovietică X-55 şi X-55SM. De asemenea, continuă acelaşi analist militar, Ucraina îşi intensifică propria producţie de drone. Un exemplu este drona multifuncţională de asalt ACEO ONE, care are o rază de acţiune de 1.500 de kilometri. Ce trebuie să facă Rusia Prin urmare, el consideră necesară consolidarea apărării antiaeriene a principalelor aerodromuri ale aviaţiei strategice situate în partea europeană a Rusiei, prin amplasarea acolo a unor rachete S-400, sisteme Panţîr-S sau Tor-M2 şi artilerie antiaeriană. "Cel mai important, sistemele de radare în zonele de acces către obiective trebuie să acopere toate înălţimile, în special cele joase şi extrem de joase, pentru a garanta activarea oportună a sistemelor antiaeriene", a subliniat Hodarionok. Cu toate acestea, el consideră puţin probabil ca atacurile în profunzime cu care ameninţă Kievul să poată fi masive, în lipsa unui ajutor militar occidental care să ofere Kievului un acces la alte arme cu rază medie şi lungă de acţiune.

VIDEO A doua execuție în Iran ca efect al protestelor împotriva regimului. Imaginile arată un protestatar care înjunghie doi agenți de securitate
Internațional

VIDEO A doua execuție în Iran ca efect al protestelor împotriva regimului. Imaginile arată un protestatar care înjunghie doi agenți de securitate

Iran: a doua execuție după manifestații. Teheranul a efectuat luni o a doua execuţie legată de manifestaţiile care zguduie ţara de trei luni, a anunţat Mizan Online, agenţia autorităţii judiciare a ţării. Iran: a doua execuție după manifestații "Majidreza Rahnavard, care a fost condamnat la moarte la 29 noiembrie pentru asasinarea (VIDEO) cu 12 zile în urmă, cu armă albă, a doi agenţi de securitate şi pentru rănirea altor patru persoane", a fost executat public la Mashad, precizează agenţia. El a fost arestat la 17 noiembrie când încerca să fugă din ţară, conform Mizan Online. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Iranul se confruntă cu manifestaţii declanşate de moartea la 16 septembrie a Mahsei Amini, o kurdă iraniană de 22 de ani decedată după arestarea sa de către poliţia moravurilor pentru încălcarea codului vestimentar strict din Republica Islamică. Prima execuţie a avut loc joi. Mohsen Shekari, de 23 de ani, a fost condamnat la moarte pentru că a blocat o şosea şi a rănit un paramilitar la începutul manifestaţiilor. Anunţul execuţiei sale a fost condamnat de numeroase ţări, precum şi de ONU.

"Saci de bani" au fost găsiți acasă la Eva Kaili, vicepreședinta Parlamentului European arestată pentru mită din Qatar. Kaili nu a beneficiat de imunitate pentru că a fost prinsă în flagrant
Internațional

"Saci de bani" au fost găsiți acasă la Eva Kaili, vicepreședinta Parlamentului European arestată pentru mită din Qatar. Kaili nu a beneficiat de imunitate pentru că a fost prinsă în flagrant

"Saci de bani", la Eva Kaili. Presupusul caz de corupţie în favoarea Qatarului în care sunt implicaţi reprezentanţi ai Parlamentului European "afectează grav reputaţia" acestei instituţii a UE, a declarat comisarul european al Economiei, italianul Paolo Gentiloni, duminică. Reputația PE, făcută praf În acest caz, un judecător belgian anchetează "plata unor importante sume de bani sau oferirea unor cadouri semnificative unor terţi aflaţi într-o poziţie politică şi/sau strategică ce permite, în cadrul Parlamentului European, influenţarea deciziilor" acestei instituţii, a reamintit duminică parchetul. Şase suspecţi au fost reţinuţi vineri în Belgia, printre care vicepreşedinta elenă a Parlamentului European, Eva Kaili, fostul eurodeputat italian Pier-Antonio Panzeri şi secretarul general al Conferinţei Sindicale Internaţionale (CSI), Luca Visentini, şi el italian. Patru dintre cele şase persoane reţinute au fost inculpate şi încarcerate, printre care şi Eva Kaili. "Acest caz ruşinos şi intolerabil (...) afectează grav reputaţia" Parlamentului European, a spus Gentiloni în cadrul unei emisiuni la Rai. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest "Parlamentul European a fost întotdeauna vârful de lance în privinţa drepturilor. Probabil că nu a fost dotat cu puteri suficiente, însă în privinţa principiilor a fost întotdeauna un punct de referinţă", a subliniat el. "Dacă se confirmă că cineva a primit bani pentru a încerca să influenţeze opinia Parlamentului European, cred că ar fi unul dintre cele mai dramatice cazuri de corupţie din ultimii ani", a adăugat comisarul european. Arestări și în Italia Soţia şi fiica lui Pier-Antonio Panzeri au fost de asemenea arestate în Italia în virtutea unui mandat european emis de parchetul belgian, suspectate că au avut cunoştinţă şi au beneficiat de avantajele financiare sau de alte natură primite de fostul eurodeputat. Ele au fost plasate în arest la domiciliu. Conform unor documente ale justiţiei belgiene care însoţesc mandatul european de arestare, consultate de agenţia italiană de presă ANSA, Panzeri este suspectat că s-a folosit de influenţa sa în Parlamentul European "în avantajul Qatarului şi Marocului". Scandalul a izbucnit în plină desfăşurare a Campionatului Mondial de Fotbal din 2022, în contextul în care ţara gazdă, Qatarul, este nevoită să depună eforturi pentru a-şi apăra reputaţia, criticată în privinţa drepturilor omului, în special cele ale lucrătorilor. Cazul survine de asemenea înaintea unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, unde relaţia dintre UE şi Qatar ar urma inevitabil să apară în dezbateri. "Saci de bani", la Eva Kaili Patru persoane au fost încarcerate după inculparea lor de către un judecător de instrucţie din Bruxelles pentru "apartenenţă la o organizaţie criminală, spălare de bani şi corupţie", a precizat Parchetul Federal într-un comunicat. Alte două persoane au fost eliberate de judecător. Potrivit unei surse judiciare apropiate de acest dosar, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, Eva Kaili se numără printre cele patru persoane încarcerate. Ea nu a putut beneficia de imunitatea sa parlamentară, deoarece infracţiunea de care este acuzată a fost constatată "în flagrant delict" vineri, a explicat aceeaşi sursă. Sursa a confirmat informaţii din presă conform cărora Eva Kaili era în posesia unor "saci cu bani" vineri seară când a fost arestată de poliţia belgiană. Parchetul federal a anunţat de asemenea că sâmbătă seară a avut loc o percheziţie la domiciliul unui al doilea eurodeputat. Domiciliul din Bruxelles al Evei Kaili a fost percheziţionat vineri seară.

Serialul autobiografic Netflix "Harry & Meghan" a atras și diplomația britanică în controversa despre rasism: șeful Externelor îl apără pe rege
Internațional

Serialul autobiografic Netflix "Harry & Meghan" a atras și diplomația britanică în controversa despre rasism: șeful Externelor îl apără pe rege

Scandalul "Harry & Meghan": Externele apără monarhia. Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a luat duminică apărarea familiei regale după lansarea "explozivului" serial documentar Netflix despre Harry şi Meghan. Scandalul "Harry & Meghan": Externele apără monarhia Cleverly a declarat duminică pe Sky News că nu a vizionat încă documentarul "Harry & Meghan", ale cărui prime trei episoade au fost lansate joi pe platforma de streaming. Mai întâi trebuie să recupereze ultimele episoade din "Stranger Things", a precizat el. Primele episoade ale serialului documentar se concentrează în principal pe hărţuirea mediatică, pe aluziile rasiste din presă şi din mediul online. Dar se aşteaptă ca restul serialului, care va fi difuzat joi, să exploreze şi mai detaliat lipsa de sprijin din partea familiei regale de care se plâng fiul cel mic al regelui Charles al III-lea şi soţia sa americană. Harry şi Meghan au părăsit familia regală în 2020 şi au acuzat-o de lipsă de sprijin şi de rasism într-un interviu şocant acordat anul trecut la televiziunea americană. Controversata Lady Susan Hussey "Nu există un mai mare susţinător al unui Regat Unit multicultural decât regele Charles al III-lea", a declarat James Cleverly pe Sky News. "Cred că atitudinea familiei regale faţă de această ţară reflectă ţara modernă pe care o vedem", a adăugat el. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Reacţia sa, cu câteva zile înainte de lansarea ultimelor episoade, intervine şi după o recentă controversă rasistă care a avut loc la Palatul Buckingham. Ngozi Fulani, lidera unei asociaţii care sprijină femeile de culoare victime ale violenţei domestice a afirmat la sfârşitul lui noiembrie că, la o recepţie, Lady Susan Hussey, o prietenă apropiată a Elisabetei a II-a, a insistat să o întrebe de unde "vine cu adevărat". Hussey a demisionat din poziţia sa onorifică în toiul controversei, dar organizaţia caritabilă a lui Ngozi Fulani a anunţat vineri că a fost nevoită să îşi înceteze temporar activităţile pentru a-şi proteja personalul după ce au fost proferate online insulte rasiste "oribile" la adresa acestuia.

Odesa, lăsată fără electricitate de noi atacuri rusești cu "drone kamikaze". Spitalele, totuși, sunt alimentate
Internațional

Odesa, lăsată fără electricitate de noi atacuri rusești cu "drone kamikaze". Spitalele, totuși, sunt alimentate

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate. Oraşul din sudul Ucrainei a rămas aproape în totalitate fără electricitate după un atac cu "drone kamikaze" lansat de Rusia în timpul nopţii, au anunţat sâmbătă autorităţile ucrainene. Rușii au lăsat Odesa fără electricitate "Deocamdată, oraşul este fără electricitate", a declarat un consilier al preşedinţiei ucrainene, Kirilo Timoşenko, într-un mesaj pe contul său de Telegram. Cu toate acestea, infrastructurile esenţiale, inclusiv spitalele şi maternităţile, au acces la curent, a precizat el. "Situaţia rămâne dificilă, însă este sub control", a declarat Timoşenko. Potrivit lui Maksim Marşenko, guvernatorul regiunii Odesa, Rusia a atacat oraşul cu "drone kamikaze" în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă. "Din cauza loviturilor, nu este electricitate în aproape toate districtele şi comunităţile regiunii noastre", a declarat el. Două drone au fost doborâte de unităţi ale apărării aeriene ucrainene, a mai spus Marşenko. Amenințarea lui Putin Vineri, Kievul a subliniat că regiunile din sudul ţării sfâşiat de război, inclusiv Odesa, suferă cele mai grave pene de curent, la câteva zile după cea mai recentă serie de atacuri ruse împotriva reţelei energetice ucrainene. Rusia a tras luni zeci de rachete de croazieră asupra infrastructurilor-cheie, exercitând o şi mai mare presiune asupra reţelei deja în dificultate a Ucrainei, după atacuri repetate. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Joi, preşedintele rus Vladimir Putin a promis că armata rusă va continua loviturile asupra reţelei energetice ucrainene, în pofida criticilor ferme ale Occidentului împotriva atacurilor sistematice care au cufundat milioane de persoane în frig şi obscuritate. Portul Odesa de la Marea Neagră era o destinaţie de vacanţă preferată de numeroşi ucraineni şi ruşi înainte de declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Parlamentarii au dat afară refugiați ucraineni dintr-o casă de la munte pe care vor s-o folosească pentru mers la ski
Internațional

Parlamentarii au dat afară refugiați ucraineni dintr-o casă de la munte pe care vor s-o folosească pentru mers la ski

Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski. Cu puţin timp înainte de începerea sezonului sporturilor de iarnă, un grup de refugiaţi ucraineni trebuie să părăsească o casă de agrement administrată de parlamentul ceh, o decizie ce a stârnit indignare publică, relatează sâmbătă DPA. Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski Aproximativ două duzini de persoane au fost cazate în complexul de clădiri aparţinând Camerei Deputaţilor, camera inferioară a parlamentului ceh, la Harrachov (foto) în Munţii Uriaşi, la nord-est de Praga, încă din primăvară. Cu toate acestea, acum ei trebuie să se mute, în timp ce mai mulţi parlamentari vor să-şi petreacă sărbătorile de iarnă în acest complex de agrement situat lângă graniţa cu Polonia. Alternative de cazare au fost acum găsite pentru refugiaţi în oraş, a declarat un purtător de cuvânt al regiunii administrative Liberec pentru DPA vineri. "Mă bucur că ei pot rămâne acolo unde au de lucru şi unde copiii lor merg la şcoală", a anunţat preşedintele regiunii, Martin Puta. Șefa deputaților respinge criticile Pe lângă opoziţie, prim-ministrul Petr Fiala de asemenea a criticat comportamentul administraţiei parlamentare. Ucrainenii "ar fi trebuit să rămână acolo, acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple", a declarat politicianul liberal-conservator potrivit Brno Daily. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Lidera Camerei Deputaţilor, Marketa Pekarova Adamova, a respins criticile ca o "furtună într-un pahar cu apă". Aproape 467.000 de ucraineni au primit protecţie temporară în Republica Cehă de la începutul războiului Rusiei la sfârşitul lunii februarie, conform cifrelor Ministerului de Interne de la Praga. Acest stat membru al UE şi NATO are doar 10,5 milioane de locuitori.

Arestare spectaculoasă la Bruxelles: vicepreședintă a Parlamentului European, ridicată pentru mită primită din Qatar
Internațional

Arestare spectaculoasă la Bruxelles: vicepreședintă a Parlamentului European, ridicată pentru mită primită din Qatar

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită. Eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului European, a fost arestată vineri seara la Bruxelles în cadrul unei anchete privind suspiciuni de corupţie în care este implicat Qatar-ul, a declarat o sursă apropiată dosarului, relatează AFP. Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită Alte patru arestări au avut loc deja în capitala Belgiei vineri dimineaţa în acelaşi caz. Eva Kaili a fost "arestată pentru a fi audiată" de poliţie, a precizat sursa citată. La Atena, Partidul socialist grec (Pasok-Kinal) al cărui membru este Eva Kaili a anunţat seara că aceasta a fost "demisă". Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) În centrul anchetei, condusă de un judecător de instrucţie de la Bruxelles: acţiunile unei "ţări din Golf" suspectate că "ar influenţa deciziile economice şi politice ale Parlamentului European prin plata unor sume de bani substanţiale sau oferirea de cadouri semnificative", a subliniat parchetul federal. În ceea ce priveşte beneficiarii, aceştia sunt personalităţi care au "o poziţie politică şi/sau strategică semnificativă" în cadrul Parlamentului European.

De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)
Internațional

De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen. Votul Austriei la Consiliul JAI în legătură cu intrarea în Schengen a României, Bulgariei și Croației nu a produs stupoare numai la București, ci în mai toate capitalele europene. Cum a fost posibil ca Viena să voteze pentru Croația când tocmai țara de la Marea Adriatică este una dintre sursele de migranți ilegali pentru Austria? Ce dă Croația Austriei pentru Schengen O analiză publicată de IntelliNews descrie procesul prin care cancelarul austriac, Karl Nehammer, și-a modificat optica în doar câteva zile. Potrivit lui Marcus How, șeful departamentului de analiză al VE Insight, o companie de consultanță în domeniul informațiilor de afaceri și al riscurilor politice cu sediul la Viena, surse la nivel înalt spun că Nehammer a fost convins de croați cu două argumente. Și ambele sunt de mână forte. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Cel dintâi argument: Nehammer ar fi primit asigurări că Austria va primi gaze naturale de la un terminal LNG proaspăt inaugurat în Croația. Celălalt argument: cancelarului austriac i s-a pus în vedere că firmele austriece nu vor mai primi nici un mare contract de infrastructură în Croația. Pus în fața celor două argumente, cancelarul austriac a cedat și și-a schimbat poziția inițială, cea în care amenințase cu veto toate cele trei țări candidate la Schengen: Croația, România și Bulgaria. La Consiliul JAI de joi, Austria a votat pentru intrarea Croației și a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Primul transport de arme din Bulgaria către Ucraina a fost aprobat de Parlamentul de la Sofia. Nu sunt antiaeriene și nici avioane
Internațional

Primul transport de arme din Bulgaria către Ucraina a fost aprobat de Parlamentul de la Sofia. Nu sunt antiaeriene și nici avioane

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina. Sofia va livra primul său ajutor militar în Ucraina de la începutul invaziei ruse, după ce parlamentul a aprobat vineri o listă de arme stabilită de guvernul interimar. Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina Parlamentul a aprobat de asemenea trimiterea a până la 50 de militari în misiunea UE de instruire a forţelor armate ucrainene. Bulgaria a fost una din cele câteva ţări din UE care nu au trimis ajutor militar, în contextul în care Partidul Socialist, membru al precedentei coaliţii de guvernare şi favorabil Rusiei, a blocat în mai o propunere anterioară. Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie. Ministrul interimar al Apărării, Dimitar Stoianov, a spus că Bulgaria, ţară membră a NATO, nu îşi permite să îşi trimită sisteme de rachete antiaeriene sau avioanele MIG-19 şi SU-25, de producţie sovietică, dorite de Kiev. "Abordarea mea a fost conservatoare, deoarece trebuie să asigur capacităţile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în acord deplin cu priorităţile Ucrainei, dar nu trimitem sistemele S-300 şi nici avioanele MIG-29 sau SU-25", a declarat vineri Stoianov la Nova TV. Exporturi crescute către Polonia Deşi Bulgaria nu a trimis până acum arme Ucrainei, producătorii săi de armament au înregistrat o creştere a exporturilor, conform unui raport din noiembrie al Asociaţiei Industriale Bulgare. În august, Ministerul Economiei a aprobat acorduri pentru exporturi de arme de peste un miliard de leva (512 milioane de euro), majoritatea având ca destinaţie Polonia, unul din centrele esenţiale pentru trimiterea de arme în Ucraina. Citește și: Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel Un număr total de 148 din cei 240 de parlamentari au votat vineri în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, socialiştii şi Partidul Renaşterea, pro-rus şi ultranaţionalist, exprimându-se împotrivă.

Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel
Internațional

Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis vineri că orice ţară care îndrăzneşte să atace Rusia cu arme nucleare va fi ştearsă de pe faţa pământului, potrivit TASS. Putin amenință iar cu hipersonice nucleare Putin a declarat că Rusia nu are mandat să lanseze prima o lovitură nucleară preventivă, spre deosebire de Statele Unite, dar că armele hipersonice avansate ale Rusiei ar asigura că aceasta ar putea răspunde cu forţă dacă va fi vreodată atacată. Vladimir Putin a recunoscut de asemenea că au existat unele probleme în procurarea de echipamente şi haine pentru sutele de mii de recruţi mobilizaţi de Moscova pentru a lupta în ultimele luni în Ucraina. Într-o conferinţă de presă vineri la Bişkek, capitala Kârgâztanului, el a spus că unele dintre problemele legate de aprovizionarea celor 300.000 de oameni mobilizaţi în septembrie şi octombrie se rezolvă. "Trădat" de acordurile de la Minsk Printre altele, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va trebui probabil să ajungă la acorduri cu privire la Ucraina în viitor, dar că Moscova s-a simţit trădată de prăbuşirea acordurilor de la Minsk. Potrivit lui Putin, citat de TASS, Germania şi Franţa - care au intermediat acordurile de la Minsk de încetare a focului între Ucraina şi separatiştii susţinuţi de ruşi în estul Ucrainei în 2014 şi 2015 - au trădat Rusia şi acum alimentează cu arme Ucraina. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Într-un interviu publicat miercuri în săptămânalul Die Zeit din Germania, fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk au fost o încercare de "a acorda timp Ucrainei" pentru a-şi construi apărarea. Vorbind vineri la conferinţa de presă în Kârgâzstan, Putin s-a declarat "dezamăgit" de comentariile lui Merkel. Plafonul "stupid" la prețul petrolului Rusia, cel mai mare exportator de energie din lume, ar putea reduce producţia de petrol şi va refuza să vândă petrol oricărei ţări ce impune plafonul de preţ "stupid" al Occidentului asupra petrolului rusesc, a mai declarat vineri Vladimir Putin, citat de Reuters. Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au căzut de acord săptămâna trecută asupra plafonării petrolului rusesc la 60 de dolari per baril după ce membrii UE au depăşit rezistenţa din partea Poloniei. "În ceea ce priveşte reacţia noastră, am spus deja că pur şi simplu nu vom vinde acelor ţări care iau astfel de decizii", le-a declarat Putin reporterilor în conferinţa de presă din capitala Kârgâztanului, Bişkek. Putin, care conduce cel de-al doilea mare exportator de petrol din lume după Arabia Saudită şi cel mai mare exportator de gaze, a spus că Rusia are un acord de producţie cu alţi membri ai clubului producătorilor de petrol OPEC+ , aşa că un pas atât de drastic este încă doar o posibilitate.

VIDEO Incendiu uriaș lângă Moscova, la câțiva kilometri de aeroportul Șeremetievo, într-un centru comercial. Este suspectat un act criminal
Internațional

VIDEO Incendiu uriaș lângă Moscova, la câțiva kilometri de aeroportul Șeremetievo, într-un centru comercial. Este suspectat un act criminal

Moscova: incendiu uriaș, posibil act criminal. Pompierii ruşi luptă să stingă un incendiu care a cuprins 18.000 de metri pătraţi, izbucnit în noaptea de joi spre vineri într-un centru comercial de la periferia Moscovei, au anunţat serviciile ruse pentru situaţii de urgenţă, citate de TASS. Acoperișul s-a prăbușit "Pompierii combat un incendiu pe o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi în regiunea Moscovei", a anunţat pe Telegram Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, într-o primă fază. "Din cauza prăbuşirii acoperişului, focul s-a răspândit instantaneu pe o zonă vastă", a precizat acelaşi minister pe Instagram, evocând dificultăţi pentru pompierii care încearcă să stingă incendiul. The "Mega Khimki" shopping center in #Moscow is on fire. The fire area is about 7000 m². pic.twitter.com/GXxKB3vbxs— NEXTA (@nexta_tv) December 9, 2022 Incendiul face ravagii în centrul comercial Mega Himki, oraş din regiunea capitalei ruse Moscova, situat la şapte kilometri de aeroportul internaţional Şeremetievo. Media ruse au anunţat că incendiul a cauzat moartea unei persoane, însă autorităţile nu au confirmat deocamdată acest bilanţ provizoriu. Moscova: incendiu uriaș, posibil act criminal Serviciile ruse pentru situaţii de urgenţă suspectează că un "act criminal" este la originea acestui vast incendiu. "Acţiuni deliberate, precum un incendiu criminal, sunt luate în considerare", informează agenţia rusă Interfax. La rândul său, agenţia Sputnik a precizat că un act criminal este "una dintre principalele explicaţii" luate în considerare pentru uriaşul incendiu. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Ulterior, agenţiile de presă de stat au evocat o încălcare a normelor de securitate drept posibilă cauză a incendiului. Imagini video publicate pe reţelele sociale arată un incendiu de mare anvergură, în timp ce oameni fug dintr-o clădire pradă flăcărilor în direcţia unei parcări.

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții", traficantul de arme Viktor Bout, dând-o la schimb Statelor Unite pe baschetbalista Brittney Griner
Internațional

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții", traficantul de arme Viktor Bout, dând-o la schimb Statelor Unite pe baschetbalista Brittney Griner

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții". Statele Unite şi Rusia au efectuat un schimb de deţinuţi, în cadrul căruia baschetbalista americană Brittney Griner, încarcerată în Rusia pentru posesie de droguri, a fost predată către SUA în schimbul traficantului rus de arme Viktor Bout, au anunţat oficial Washingtonul şi Moscova. Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții" Schimbul a fost efectuat joi pe aeroportul din Abu Dhabi. Preşedintele american Joe Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris au vorbit la telefon cu Brittney Griner. Liderul de la Casa Albă a declarat în faţa presei că baschetbalista este în drum spre SUA. Ea fusese condamnată în Rusia la nouă ani de închisoare pentru trafic cu droguri, după ce fusese arestată pe un aeroport din Moscova încercând să intre în Rusia cu cannabis asupra sa. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Viktor Bout, traficant de arme notoriu, supranumit "Negustorul Morţii" într-o biografie din 2007, era închis în SUA după ce fusese capturat în Thailanda în 2008 de agenţi americani ce i-au întins o capcană pretinzând că ar fi cumpărători de arme.

Rusia a comandat sute de drone şi rachete balistice din Iran, stocurile Moscovei scad vertiginos
Internațional

Rusia a comandat sute de drone şi rachete balistice din Iran, stocurile Moscovei scad vertiginos

Rusia, drone și rachete din Iran. Moscova a trimis o comandă de sute de drone şi rachete balistice Teheranului, potrivit unei surse diplomatice de la Naţiunile Unite, transmite miercuri DPA. Rusia, drone și rachete din Iran "Ştim că Iranul intenţionează să-şi sporească, în cantităţi semnificative, livrările de vehicule aeriene fără pilot şi de rachete către Rusia", a declarat sursa, sub rezerva anonimatului. Decizia Moscovei ar fi motivată de lipsa acută de armament şi muniţii. "Nu cred că transporturile au fost deja încărcate, dar în mod clar ele au fost comandate", a adăugat sursa citată. Forţele ruse au folosit deja în Ucraina sute de drone Shahed-136, produse în Iran. Rusia a negat că ar fi folosit aşa-numite drone kamikaze, deşi în noiembrie Teheranul a recunoscut că a furnizat drone Rusiei. O rezoluţie adoptată de Consiliul de Securitate al ONU după încheierea acordului nuclear din 2015 cu Iranul îi interzice Teheranului asemenea acorduri privind armele. În luna octombrie, SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania au cerut o anchetă a ONU asupra atacurilor în care au fost folosite arme iraniene în Ucraina. Kuleba invocă "consecințe grave" Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a avertizat marţi Iranul în legătură cu "consecinţele" livrărilor sale de arme către Rusia, potrivit agenţiei de presă Ukrinform, citată de Xinhua. Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații "Semnalul nostru către ei (partea iraniană) a fost foarte clar. În primul rând, fie vă opriţi, fie vă veţi confrunta cu o serie dintre cele mai grave consecinţe. În al doilea rând, indiferent ce beneficii aveţi de pe urma cooperării cu Rusia prin furnizarea de drone sau alte arme, pentru voi consecinţele negative vor depăşi orice beneficii", a spus Kuleba într-un briefing online. Kievul urmăreşte atent "fiecare pas" al Iranului în chestiunea cooperării tehnico-militare cu Rusia, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră