sâmbătă 02 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5842 articole
Internațional

Filmări epice ale rezistenței ucrainene

Filmări epice ale rezistenței ucrainene: una din ele arată cum un soldat, cu grenade, rezistă asaltului unui grup de ruși. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD El este însă susținut, spre finalul confruntării, și de o dronă, care aruncă grenade asupra trupelor Kremlinului. Filmări epice ale rezistenței ucrainene Filmările au fost realizate dedrone ale armatei ucrainene. „Un războinic ucrainean în luptă (...) cu 6 ruși. Au fost grenade și ajutorul unei drone”, arată Anton Gerașenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne. One Ukrainian Warrior in single-handed grenade combat with 6 Russians.There were grenades and help of a drone. pic.twitter.com/iGIYj9qYNs— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 23, 2023 O altă filmare, distribuită pe Twitter de Anton Gerașenko, arată un asalt al unei coloane de blindate rusești, care însă o iau la fugă, abandonând infanteriștii disperați. Filmarea din dronă surprinde momentul în care un infanterist disperat se agață de un blindat, dar nu reușește să se țină și este la un pas să fie călcat de alte mașini de luptă. An epic combat video in the outskirts of Synkivka (Kupiansk direction). Russia, having a large advantage in numbers, has attempted to assault the Ukrainian positions with a large convoy of armored vehicles. The combat ended with Russian vehicles retreating, abandoning their… pic.twitter.com/xyF9o0WH9D— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 23, 2023 „Un videoclip epic de luptă în împrejurimile orașului Synkivka (direcția Kupiansk). Rusia, având un mare avantaj numeric, a încercat să atace pozițiile ucrainene cu un convoi mare de vehicule blindate. Lupta s-a încheiat cu vehiculele rusești retrăgându-se, abandonând infanteria și explodând la întoarcere”, scrie Gerașenko. Kievul afirmă că Rusia a pierdut 352.390 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat, sâmbătă, Statul Major General al forţelor armate ucrainene. Acest număr include 1040 de pierderi suferite de fortele ruse în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 5.854 de tancuri, 10.871 de vehicule blindate de luptă, 10.995 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 8.286 dc sisteme de artilerie, 932 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 611 sisteme de apărare aeriană, 327 de avioane, 324 de elicoptere, 6.384 de drone, 22 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin. Sâmbătă seară forțele ruse au efectuat un atac pe scară largă asupra cartierelor rezidențiale din Herson. În timpul nopții, Moscova a lansat 15 drone asupra Ucrainei, vizând sudul țării în special. Apărarea aeriană ucraineană a distrus 14 dintre ele, a anunțat armata. Rusia a atacat și Kropyvnytskyi cu rachete balistice din Crimeea ocupată de Rusia, a declarant purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, la televiziunea națională. O rachetă rusă a fost doborâtă în apropiere de Dnipro, potrivit guvernatorului Serhii Lysak.

Filmări epice ale rezistenței ucrainene Foto: Twitter
Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

România nu mai poate refuza migranți (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Internațional

România nu mai poate refuza migranți

România nu mai poate refuza migranți. În UE, s-a înregistrat un record în 2023. Cifrele, asemănătoare celor înregistrate în 2015, în urma crizei siriene: peste un milion de cereri de azil. După ani de tergiversări, Parlamentul European a anunțat, pe 20 decembrie, că țările membre au ajuns la un acord politic: sistemul de azil din UE va fi reformat în mod fundamental. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Pactul european conține, printre altele, înăsprirea controlului sosirilor de migranți în UE, filtrări drastice, bazate pe statistici, înființarea de centrele închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre, în beneficiul statelor supuse presiunii migratorii. Pactul a fost denunțat de asociațiile privind drepturile omului. România nu mai poate refuza migranți Cererile de azil în UE (plus Norvegia și Elveția) au crescut semnificativ în anul 2023. Pe 14 decembrie, Agenția Europenă pentru Azil (EUAA), a dat publicității ultimele date. Cele mai multe cereri de azil vin din partea sirienilor. De asemenea, au crescut solicitările din partea cetățenilor turci. Germania e în continuare principală destinație pentru solicitanții de azil în UE, primind mai mult de un sfert din toate cererile depuse. La sfârșitul lunii octombrie 2023, în UE erau aproximativ 4,3 milioane de beneficiari de protecție temporară care au fugit din Ucraina în urma invaziei Rusiei. Cehia a găzduit cei mai mulți: 34 la mia de locuitori. Potrivit EUAA, doar în luna octombrie, țările UE au primit aproximativ 123.000 de cereri de azil, marcând, pentru a doua lună consecutiv, cel mai înalt nivel de la criza refugiaților din 2015-2016. În urma analizei tendințelor actuale, EUAA prevede că UE va primi peste un milion de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023. Pe 20 decembrie, după ani de discuții și două zile de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns la un acord politic privind reforma sistemului european de migrație. Reforma vizează, în special, patru puncte fierbinți. Controlul Înainte de intrarea unui migrant în UE va fi instituit un control obligatoriu, înăsprit, în apropierea frontierelor externe. Aceste verificări de identificare și securitate pot dura până la șapte zile. La sfârșitul acestei perioade maxime, persoana este îndreptată către o procedură de azil clasică sau accelerată, sau va fi returnată în țara de origine sau de tranzit. Țările de sosire sunt responsabile pentru introducerea amprentelor digitale, imaginilor faciale și documentelor de identitate ale solicitanților de azil și ale migranților în baza de date Eurodac. Această procedură se va aplica și copiilor cu vârsta de șase ani. O „procedură de frontieră” Un element central al Pactului: procedura de frontieră. Aceasta se aplică solicitanților de azil care, statistic, au cele mai puține șanse de a obține azil, adică resortisanții țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat este sub 20% în UE. Statistic, aceștia provin din Maroc, Tunisia, Bangladesh. Potrivit Pactului, aceștia vor fi reținuți la frontieră. Cererea de azil va fi examinată la fața locului, printr-o procedură accelerată. Oricine nu are nici o perspectivă de azil va fi deportat imediat. Pentru implementarea acestei proceduri, statele membre plănuiesc ca la nivelul UE să fie create centre speciale, cu aproximativ 30.000 de locuri, pentru a primi până la 120.000 de migranți pe an. Familiile cu copii sub vârsta de 12 ani vor fi și ele supuse aceastei proceduri. Solidaritate obligatorie Noul sistem, care înlocuiește Regulamentul Dublin III, menține principiul general în vigoare: prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de examinarea dosarului acestuia. Însă se mai adaugă un criteriu: respectiva țară europeană va fi responsabilă și de procesarea cererii de azil. Pentru că noua prevedere pune o povară mai mare asupra celor din sudul Europei, este introdus un mecanism de solidaritate obligatoriu. Potrivit acestui mecanism, celelalte țări UE vor trebui să contribuie prin primirea solicitanților de azil ("relocări") sau prin ajutor financiar: 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat. Consiliul european plănuiește cel puțin 30.000 de relocări pe an ale solicitanților de azil (din țări aflate sub presiunea migrației, în alte țări UE). Situații de criză În cazul unui aflux masiv și excepțional de migranți într-un stat UE, va fi declanșat un mecanism pentru situații de excepție. Se va institui un regim excepțional, mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite. Acest mecanism va prelungi perioada posibilă de detenție a unui migrant la frontierele externe ale UE și va permite proceduri rapide și simplificate de examinare a cererilor de azil, astfel încât aceștia să poată fi deportați mai ușor. Acest mecanism se va aplica și situațiilor de "instrumentalizare", adică acelor cazuri în care un stat terț folosește migrația pentru a destabiliza o țară UE. Recent, Finlanda a acuzat Moscova că încearcă să le destabilizeze ţara lăsând migranţii să treacă frontiera. Acțiunea a fost numită de Comisia Europeană drept o "instrumentalizarea rușinoasă" a migranților. Pactul, denunțat de apărătorii drepturilor omului Reforma sistemului de azil a provocat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra riscului ca acest pact de migrație să ducă la "un sistem prost conceput, costisitor și crud". Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact "care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei". "Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa", a declarat acesta pe X (fostul Twitter).

Austria, refuzată în Schengen de Germania (sursa: dw.com)
Internațional

Austria, refuzată în Schengen de Germania

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

Tunel Hamas de milioane de dolari (sursa: Times of Israel)
Internațional

Tunel Hamas de milioane de dolari

Tunel Hamas de milioane de dolari. Armata israeliană susţine că a descoperit în timpul ofensivei sale "cel mai mare tunel" pe care Hamas l-a săpat sub Fâşia Gaza şi care duce la doar câteva sute de metri din teritoriul său. Tunel Hamas de milioane de dolari Un fotograf al AFP căruia i s-a permis să meargă acolo a constatat că tunelul era suficient de mare pentru ca prin el să poată trece vehicule mici. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an "Această reţea masivă de tuneluri, care este împărţită în mai multe ramuri, se întinde pe mai mult de patru kilometri şi se află la 400 de metri de punctul de trecere Erez" între Israel şi nordul Fâşiei Gaza, au transmis duminică forţele armate israeliene într-un comunicat. EXPOSED: The biggest Hamas terrorist tunnel discovered.This massive tunnel system branches out and spans well over four kilometers (2.5 miles). Its entrance is located only 400 meters (1,310 feet) from the Erez Crossing—used by Gazans on a daily basis to enter Israel for work… pic.twitter.com/RcjK5LbvGL— Israel Defense Forces (@IDF) December 17, 2023 Forţele israeliene spun că tunelul a costat milioane de euro şi a fost săpat ani de zile sub conducerea lui Mohamed Sinwar, fratele lui Yahya Sinwar, liderul Hamas considerat arhitectul atacului din 7 octombrie. Tunelul este echipat cu un sistem de conducte, electricitate, ventilaţie, canalizare, reţele de comunicaţii şi şine. Atacarea Israelului, prioritate pentru Hamas Armata israeliană susţine că a descoperit un număr mare de arme gata să fie folosite în cazul unui atac al Hamas. "Hamas a investit în mod constant şi deliberat sume uriaşe de bani şi resurse în tuneluri teroriste care au un singur scop: să permită atacarea statului Israel şi a locuitorilor săi", a declarat locotenent-colonelul Richard Hecht, purtător de cuvânt al armatei israeliene. "Această reţea strategică de tuneluri de atac (...) a fost săpată intenţionat lângă un punct de trecere menit să le permită locuitorilor din Gaza să călătorească în Israel pentru muncă şi îngrijiri medicale", a adăugat el. "Pentru Hamas, atacarea poporului israelian continuă să fie o prioritate faţă de sprijinirea oamenilor din Gaza", a spus el. West Point: 500 de kilometri de tuneluri Atacul Hamas asupra Israelului, lansat pe 7 octombrie din Fâşia Gaza, a ucis aproximativ 1.140 de persoane, potrivit Israelului, care a promis imediat să "anihileze" grupul armat şi a iniţiat o ofensivă pe teritoriul palestinian care ar fi ucis peste 18.800 de persoane, conform ultimului bilanţ al guvernului Hamas. Poreclit "Metroul din Gaza" de către armata israeliană, labirintul de tuneluri a fost folosit pentru prima dată pentru a eluda blocada impusă de Israel după ce Hamas a preluat puterea în teritoriu în 2007. Sute de tuneluri au fost săpate sub graniţa cu Sinaiul egiptean pentru a transporta oameni, bunuri, arme şi muniţii între Gaza şi lumea exterioară. Într-un studiu publicat pe 17 octombrie, Institutul de Război Modern de la academia militară americană West Point menţionează 1.300 de galerii pe o distanţă de peste 500 de kilometri. Armata israeliană a transmis la începutul lunii decembrie că a descoperit peste 800 de coborâri în tuneluri, dintre care 500 au fost distruse.

Putin nu se oprește la Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Putin nu se oprește la Ucraina

Putin nu se oprește la Ucraina. În cazul unei victorii a Rusiei în Ucraina, există un "risc real" ca preşedintele rus Vladimir Putin să nu se oprească aici, a avertizat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles. Putin nu se oprește la Ucraina "Dacă Putin câştigă în Ucraina, există un risc real ca agresiunea sa să nu se oprească aici", a declarat Stoltenberg presei, subliniind necesitatea continuării ajutorului militar pentru Kiev. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean "Sprijinul nostru nu este un act de caritate, este o investiţie în securitatea noastră", a adăugat el, în acelaşi timp în care Putin spunea de la Moscova că armata rusă îşi îmbunătăţeşte poziţiile pe aproape întreaga linie a frontului din Ucraina. Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a decide, printre altele, asupra ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, la care Ungaria lui Viktor Orban încă se opune. Este vital ca Kievul să fie sprijinit "Încetarea asistenţei militare pentru Ucraina nu ar face decât să prelungească războiul, şi nu să-l încheie", a avertizat Stoltenberg. "Singura modalitate de a obţine o pace justă şi durabilă este de a-l convinge pe preşedintele Putin că nu va câştiga pe câmpul de luptă", a declarat el după o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico. "Iar singura modalitate de a ne asigura că preşedintele Putin înţelege că nu câştigă pe câmpul de luptă este să continuăm să sprijinim Ucraina", a spus el. De săptămâni întregi, situaţia este tot mai dificilă în Ucraina, în contextul în care contraofensiva sa militară nu a reuşit să producă un progres decisiv în faţa armatei ruse.

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene: "utilizarea avioanelor tactice de luptă F-16 de pe teritoriul" României, Slovaciei și Poloniei "va fi considerată de Moscova drept participare a acestor ţări la conflictul din Ucraina şi va obliga Rusia să ia măsuri adecvate". Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene Recent, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că, "ţinând cont de distrugerea unei părţi semnificative a infrastructurii aerodromurilor de pe teritoriul Ucrainei, există o mare probabilitate că avioanele tactice de luptă F-16 transferate forţelor armate ucrainene de către statele membre NATO vor efectua zboruri din bazele aeriene din Polonia, Slovacia şi România". Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În cadrul şedinţei plenare a OSCE de pe 13 decembrie, şeful delegaţiei ruse la Viena pentru securitatea militară şi controlul armelor, Konstantin Gavrilov, a declarat că Rusia avertizează cu fermitate că "utilizarea avioanelor tactice de luptă F-16 de pe teritoriul statelor menţionate mai sus va fi considerată de Moscova drept participare a acestor ţări la conflictul din Ucraina şi va obliga Rusia să ia măsuri adecvate", arată Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti. "Rusia va riposta" Site-ul MAE rus a publicat intervenţia de miercuri de la OSCE a ambasadorului Konstantin Gavrilov, în care acesta reiterează atacurile Moscovei la adresa SUA şi a Occidentului. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO "Statele Unite ale Americii şi sateliţii săi continuă să genereze ameninţări la adresa securităţii la frontierele noastre vestice. Natura agresivă a politicii lor nu mai este ascunsă în spatele formulării unor doctrine militare exclusiv defensive", a declarat Konstantin Gavrilov. "Am auzit deja comentarii potrivit cărora, în condiţiile unei distrugeri semnificative a structurii aerodromurilor ucrainene, avioanele de luptă tactice F-16 transferate forţelor armate ucrainene pot efectua ieşiri din bazele aeriene din Polonia, România şi Slovacia. Avertizăm cu tărie că utilizarea acestor avioane de luptă de pe teritoriul acestor state membre NATO va fi considerată de Moscova ca o participare a acestora la conflictul din Ucraina şi va forţa Rusia să riposteze", a mai spus diplomatul rus.

Procesul de spionaj care zguduie Germania Foto: Instagram
Internațional

Procesul de spionaj care zguduie Germania

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Poliția germană a luat măsuri excepționale de securitate la acest proces, pentru a-l împiedica pe acuzat să comunice cu exteriorul și pentru ca informațiile din dosar să nu devină publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Instanța unde se judecă procesul este înconjurată cu bariere, iar observatorilor li se interzice să introducă orice obiect metalic, inclusiv propriile instrumente de scris, de teama unor dispozitive de înregistrare ascunse. Dovezile au fost transferate pe hârtie și sunt ținute 3,5 metri liniari de arhivă, astfel încât nicio informație despre acest caz să nu poată fi furată cu mijloace electronice. Procesul de spionaj care zguduie Germania Potrivit actului de acuzare, citit de procurorul Lars Malskies, contactul inițial al colonelului Carsten Linke, din BND - spionajul german, cu FSB (spionajul rusesc) a avut loc în luna mai 2022. Contactul a fost intermediat de Arthur Eller, un negustor de diamante în vârstă de 32 de ani, și Vita Mizayev, un antreprenor rus care pretindea că dorea să obțină un permis pentru a face afaceri în Germania. Trei luni mai târziu, Eller ar fi abordat subiectul cu Linke în barul din Weilheim, un sat din apropierea filialei bavareze a Serviciului Federal de Informații (BND), unde lucra colonelul Linke. În septembrie 2022, Linke a obținut documente clasificate din sistemul informatic intern al sediului BND din Berlin, le-a tipărit pe computerul din biroul său și le-a dus într-un plic, pe un teren de sport din apropiere, a explicat procurorul german. Acolo, Eller ar fi fotografiat paginile cu smartphone-ul său și ar fi dus imaginile la supraveghetorul său de la hotelul Marriott din Moscova. FSB a trimis două smartphone-uri pentru Eller și Linke. Eller le-ar fi introdus ilegal în Germania prin aeroportul din Munchen, ocolind controalele vamale cu ajutorul unui membru neștiutor al personalului BND, care a acționat la ordinul lui Linke. La o altă întâlnire la Moscova, în luna următoare, Mizayev i-a înmânat lui Eller o listă cu 12 întrebări din partea FSB referitoare la subiecte precum detaliile sistemelor de armament furnizate de Occident în Ucraina și măsura în care BND a fost capabil să monitorizeze comunicațiile rusești, a explicat procurorul. Se presupune că FSB le-a plătit lui Linke și Eller cel puțin 400.000 de euro, de persoană, pentru serviciile lor. Salariu bun, o făcea din ură față de guvern Spionul german care lucra pentru Rusia ar fi avut un salariu de circa 7.600 de euro, iar motivul trădării sale ar fi fost ura față de politica guvernului de la Berlin în domeniul azilanților, scrie Der Bild. Ce secrete a transmis Linke rușilor va rămâne secret, întrucât BND apreciază că ar putea periclita operațiuni viitoare. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Însă, potrivit revistei "Der Spiegel", Carsten Linke ar fi făcut capturi de ecran după discuțiile dintr-un grup de chat secret rusesc între mercenarii Wagner: operațiuni secrete, desfășurări de trupe, cifre privind victimele. El a transmis capturile de ecran către serviciul secret rus FSB, așa că rușii au aflat că grupul denumit „Kod” era piratat.

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: Facebook/UEFA)
Internațional

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei. De la invazia rusă a Ucrainei în 2022, zeci de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană au ignorat sancțiunile impuse Rusiei, continuând afacerile cu cluburi de fotbal deținute de oligarhii ruși. O anchetă jurnalistică internațională, coordonată de site-ul olandez de știri Follow The Money, a dezvăluit că 28 de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană ar fi ignorat sancțiunile impuse Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Cluburile implicate provin din 14 state membre ale UE. Cele mai importante cluburi implicate în transferuri de jucători din sau către cluburi de fotbal rusești ale căror proprietari sau președinți se află sub sancțiuni UE, SUA, Marea Britanie sunt din Franța, Austria, Belgia, Spania și Olanda. UEFA a găsit însă portițe legale pentru a permite plata de milioane de euro către Rusia. Filiera cecenă Olympique Lyon a făcut afaceri cu clubul cecen de fotbal Akhmat Groznîi. Akhmat Groznîi este deținut de Republica Rusă Cecenia, iar Ramzan Kadîrov este președintele de onoare. Ramzan Kadîrov, cunoscut și drept "câinele lui Vladimir Putin", conduce Cecenia sub controlul Kremlinului și este liderul milițiilor care acționează în Ucraina. Se află pe listele de sancțiuni atât ale Uniunii Europene, cât și ale Statelor Unite, din 2014. După ce fotbalistul brazilian-olandez Camilo Reijers de Oliveira, aflat sub contract cu Olympique Lyon, a fost împrumutat unei echipe belgiene, a ales să plece la FC Akhmat Groznîi. Transferul lui Oliveira, care a avut loc la mai bine de un an după ce Rusia a invadat Ucraina, nu a ridicat semne de întrebare pentru Olympique Lyon. "Jucătorul s-a comportat impecabil în timpul petrecut cu noi", a spus directorul de fotbal al Olympique Lyon, Vincent Ponsot. "Așa că am convenit să-l eliberăm pentru a putea semna cu clubul Groznîi", a completat Ponsot. Acesta a adăugat că alegerea fotbalistului nu a fost agreată de conducerea clubului, mai ales că nu putea percepe o taxă de cumpărare: Olympique Lyon a decis să nu facă tranzacții financiare cu Rusia. Totuși, deși Lyon nu a primit bani din Cecenia, clubul francez a negociat un procent de vânzare de 20% pentru transferul său, care ar intra în vigoare "în ziua când sancțiunile vor fi ridicate". Însă, dacă transferul lui de Oliveira nu aduce în prezent o valoare economică francezilor, nu același lucru se poate spune în cazul rușilor. Normele UE privind sancțiunile interzic vânzarea jucătorilor către cluburi precum Akhmat Groznîi. Potrivit regulilor UE adoptate după invazia Rusiei din februarie 2022, fonduri sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție "sau în beneficiul entităților deținute sau controlate de persoane sancționate". Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, "Un jucător e o astfel de resursă economică. A pune la dispoziție un jucător «gratuit» este, de asemenea, interzis, deoarece un club sancționat poate câștiga bani cu un astfel de jucător". Groznîi îți dă aaaaripi Un caz similar îl reprezintă și echipa austriacă Red Bull Salzburg, care l-a transferat pe jucătorul Darko Todorovic tot la Akhmat Groznîi. Darko Todorovic a părăsit Red Bull Salzburg în vara lui 2022. Transferul său n-ar fi ridicat nici o problemă dacă n-ar fi fost vorba despre clubul prezidat de Ramzan Kadîrov. În 2018, Red Bull Salzburg îl cumpărase pe internaționalul bosniac de la echipa Sloboda Tuzla pentru suma de 450.000 de euro. Dar Todorovic nu a reușit să se impună la Salzburg. A fost transferat de mai multe ori, mai întâi la Kiel, în a doua ligă germană, apoi la Split, în prima ligă croată. Todorovic s-a întors apoi la Salzburg, pe care a părăsit-o, transferat inițial în 2021, apoi definitiv, la câteva luni după invazia Ucrainei, la FC Akhmat Groznîi din Cecenia. Un purtător de cuvânt al clubului Salzburg a declarat că bosniacul a fost lăsat să plece în mod gratuit, din cauza neînțelegerilor dintre jucător și club. Salzburg nu a primit nici un ban pentru împrumut sau vânzare. Transferurile gratuite sunt însă supuse sancțiunilor, deoarece clubul rus beneficiază de două ori: pe de o parte, Todorovic ajută la câștigarea jocurilor, pe de alta, clubul îl poate vinde din nou. Belgienii, legături multe cu Rusia În fotbalul belgian există mai multe cazuri de încălcare a sancțiunilor. Primul se referă la transferul fundașului central Moussa Sissako. În ianuarie 2020, clubul francez Paris Saint-Germain l-a transferat la clubul belgian Royal Standard de Liège, care mai apoi l-a cumpărat. În septembrie 2022, Royal Standard de Liège l-a transferat la clubul rus Soci. Soci aparține oligarhului rus Boris Rotenberg, aflat pe lista sancțiunilor UE, SUA și Marea Britanie din 8 aprilie 2022. Motivele: strânsele legături cu Vladimir Putin, care i-a înlesnit multe contracte guvernamentale. Rotenberg a cumpărat, în iulie 2015, clubul rus de fotbal Dinamo Sankt Petersburg, pe care l-a mutat la Soci în iunie 2018 și l-a redenumit PFC Soci. În 2019, clubul a fost promovat în prima divizie a Rusiei. Într-un scurt comunicat de presă, Royal Standard de Liège a oferit câteva explicații despre progresul transferului la momentul respectiv: Sissako și-ar fi dorit el însuși transferul în Rusia, transfer inițial refuzat. Apoi, jucătorul și-a reziliat unilateral contractul, după care Standard a cerut despăgubiri. O "tranzacție" ar fi fost apoi încheiată "pentru a pune capăt disputei". Nu se știe însă ce a presupus această tranzacție. "Acordurile cu jucătorul în cauză sunt confidențiale. Nu vom face alte comentarii", a declarat purtătorul de cuvânt al clubului de fotbal belgian. Istoricul transferurilor belgiene cu Soci nu s-a oprit aici. În septembrie 2023, Sissako a ajuns de la Soci la alt club belgian: RWDM. Reprezentanții RWDM au confirmat într-un comunicat de presă că au semnat un contract de transfer pentru acest sezon, cu opțiunea de a-l cumpăra Sissako pentru un contract pe patru ani. "Clubul nostru a luat măsuri de precauție pentru a garanta transparența și legalitatea tranzacțiilor", au afirmat reprezentanții RWDM. Care au adăugat: "Nu a existat nici un flux financiar între RWDM și Soci. Și fiecare tranzacție financiară, cum ar fi plata unui preț de închiriere, se face întotdeauna la RWDM în conformitate cu regulile de combatere a spălării banilor. Clubul nostru respectă regulile FIFA.". Alte două transferuri îi privesc pe jucători belgieni Maximiliano Caufriez și Théo Bongonda. După invadarea Ucrainei, cei doi au plecat spre Spartak Moscova, deținută de Lukoil. Lukoil a fost mult timp subiectul sancțiunilor americane și ucrainene, datorită importanței sale strategice pentru Kremlin. Însă Lukoil nu a ajuns pe lista de sancțiuni europene, ceea ce a oferit cluburilor europene fără proprietari și sponsori americani spațiu de manevră pentru a continua să facă acorduri de transfer. Caufriez a părăsit echipa belgiană STVV pentru Spartak Moscova în august 2021, pe care a ajutat-o la câștigarea Cupei Rusiei la fotbal. În august 2022, Spartak Moscova l-a transferat pe belgian la clubul francez Clermont Foot. Între cele două cluburi a urmat o serie de transferuri, până când Clermont Foot a încheiat un contract de cumpărare cu Spartak Moscova în valoare de 3,5 milioane de euro. Théo Bogonda, un congolez cu rădăcini belgiene, a plecat de la KRC Genk, la clubul spaniol Cádiz în august, 2022, pentru trei milioane de euro. Apoi, de la Cádiz la Spartak Moscova, la începutul acestui an, pentru suma de șapte milioane de euro. Cádiz a refuzat comentariile, susținând că "Totul s-a întâmplat conform regulilor FIFA și UEFA". Nu se știe dacă clubul belgian KRC Genk a primit o cotă din milioanele rusești, de vreme ce avea dreptul la 25% din taxa de transfer ulterioară. KRC Genk nu a comentat. Chelsea s-a lovit de sancțiuni. Real Sociedad, nu În august, 2023, jucătorul rus Arsen Zakharyan, activ la Dinamo Moscova, a fost transferat la clubul spaniol Real Sociedad, pentru suma de 13 milioane de euro. Real Sociedad a anunțat că transferul este valabil până în sezonul 2028-2029. Acest lucru s-a întâmplat după ce transferul lui Zakharyan la Chelsea Londra a fost anulat de două ori din cauza regulilor britanice privind sancțiunile asupra Rusiei. Președintele clubului Real Sociedad a declarat că, dacă ar fi fost interzis acest transfer, Real nu ar fi semnat un asemenea contract cu jucătorul rus. În legătură cu tranzacția, reprezentanții Real Sociedad au declarat că banca spaniolă care a executat tranzacția nu s-a opus. "Am verificat acest lucru în detaliu, iar categoria «fotbalist» nu e inclusă în listele de sancțiuni", au declarat aceștia. UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei În iulie, 2022, clubul olandez PSV Eindhoven l-a cumpărat pe mijlocașul Guus Til de la Spartak Moscova. Au apărut însă contradicții între regulile UEFA și sancțiunile europene. Taxa de transfer plătită de olandezi pentru Spartak Moscova a fost de trei milioane de euro. În vara lui 2022, clubul olandez PSV a transferat prima tranșă într-un cont bancar al Spartak Moscova la Raiffeisenbank din Austria. Însă PSV nu a putut efectua plată ulterioară, deoarece Rabobank, banca PSV, nu a mai dorit să coopereze. PSV a depus atunci banii pentru Til la Asociația Regală Olandeză de Fotbal (KNVB). Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, PSV și KNVB au încalcat sancțiunile impuse de UE: "Este interzisă deținerea a mai mult de 100.000 de euro ca depozit pentru orice sau oricine din Rusia”, a spus aceasta, amintind de această interdicție impusă de UE pe 25 februarie anul trecut. Pe de altă parte, regulile UEFA interzic cluburilor să aibă datorii față de alte cluburi. Pedeapsa este excluderea din competițiile europene. Președintele financiar al PSV, Jaap van Baar, a amintit însă de regulile stabilite de UEFA în aprilie 2022. Potrivit acestora, un club trebuie să fie capabil să demonstreze că a făcut tot posibilul să plătească, iar pentru asta, poate depune o taxă de transfer pe un cont escrow al asociației naționale de fotbal. "Trebuie remarcat că acest proces nu a fost conceput pentru a eluda sancțiunile impuse de autoritățile europene", a argumentat atunci UEFA. "Măsurile au fost menite să ofere o soluție transparentă și practică în limita constrângerilor unui context geopolitic complex și să asigure o abordare corectă și echitabilă a acordării de licențe a cluburilor și a fair-play-ului financiar în ciuda provocărilor externe.", a adăugat organizația.

Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere  Foto: Facebook
Internațional

Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere

Noul președinte al Argentinei, libertarianul Javier Milei, a desființat din prima zi în funcție jumătate din cele 18 ministere de la Buenos Aires. Argentina are o suprafață de zece ori mai mare decât România și 47 de milioane de locuitori, față de sub 20 de milioane, cât mai are acum România. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Însă cabinetul Ciolacu are 20 de membri, cu tot cu premier, doi vicepremieri - dintre care unul fără portofoliu - și secretarul general al Guvernului. PSD a refuzat constant să desființeze chiar și ministerul Familiei. În plus, în structurile Executivului sunt circa 200 de secretari de stat, potrivit unei evaluări din primăvara acestui an - dar este posibil ca, prin plecarea UDMR, numărul acestora să se reducă. Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere „Noul președinte al Argentinei, Javier Milei, a depus duminică jurământul. Spre deosebire de guvernul precedent, au fost doar nouă miniștri în loc de 18 și, pentru prima dată, ceremonia a avut loc cu ușile închise - fără presă, fără transmisiuni în direct. Anterior, noua administrație a emis primul ei «Decret de necesitate și urgență» (Decreto de Necesidad y Urgencia, sau DNU) - un tip de decret prezidențial care îi permite să legifereze fără a trece mai întâi prin Congres. Documentul de 76 de pagini a confirmat faptul că guvernul Milei reduce la jumătate numărul de ministere față de guvernul anterior, rămânând astfel doar nouă. Reducerea drastică a fost o propunere de bază a platformei sale electorale cunoscută sub numele de «Planul drujba»”, scrie Buenos Aires Herald. Noul preşedinte argentinian a spus că niciun alt guvern nu a găsit ţara într-o situaţie mai rea decât în prezent şi că Argentina are nevoie de o ajustare fiscală a sectorului public de 5% din produsul intern brut (PIB). „Nu există alternativă la ajustare, nu există alternativă la un șoc” bugetar, deoarece „nu există bani”, a declarat Milei în fața a câteva mii de susținători în fața Parlamentului, unde tocmai depusese jurământul. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate „Știm că situația se va înrăutăți pe termen scurt. Dar apoi vom vedea roadele eforturilor noastre”, a adăugat el într-un discurs ofensiv, promițând „toate deciziile necesare pentru a rezolva problema cauzată de 100 de ani de risipă din partea clasei politice” și de „cea mai proastă moștenire” primită vreodată de un guvern.

Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală Foto: Captură video
Internațional

Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală

Hunter Biden, fiul președintelui Joe Bidenm, este acuzat de evaziune fiscală: a preferat să cheltuie 383.000 de dolari pe „o femeie” și 151.000 USD pe haine, decât să-și plătească taxele. El riscă până la 17 ani de închisoare. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală Acuzarea susține că Biden Junior „a cheltuit mai mult de 1,8 milioane de dolari, inclusiv aproximativ 772.000 de dolari în retrageri de numerar, aproximativ 383.000 de dolari în plăți către femei, aproximativ 151.000 de dolari în îmbrăcăminte și accesorii", scrie The Times. Potrivit acuzării, „inculpatul nu a folosit niciunul dintre aceste fonduri pentru a-și plăti impozitele în 2018". Acuzatorul, David Weiss, susține că acuzatul, în vârstă de 53 de ani, „a cheltuit milioane de dolari pentru un stil de viață extravagant în loc să își plătească facturile fiscale". Acuzațiile au venit după eșecul unui acord de recunoaștere a vinovăției, care l-ar fi ținut pe Biden departe de închisoare. Eșecul a dus la formularea a trei acuzații federale privind armele de foc, privind achiziționarea unei arme de foc în urmă cu cinci ani. Două dintre aceste capete de acuzare se pedepsesc cu până la zece ani de închisoare, iar cel de-al treilea se pedepsește cu până la cinci ani, dacă este Hunter Biden va fi condamnat. Abbe Lowell, avocatul apărării lui Biden, l-a acuzat pe acuzatorul Weiss că „a cedat presiunilor republicane" în acest caz. Banii, din afaceri dubioase în China comunistă, Ucraina și un corupt român În rechizitoriu, procurorii susțin că Hunter Biden a realizat venituri „substanţiale”, inclusiv dintr-o companie pe care a înfiinţat-o cu un conglomerat de afaceri chinez, compania energetică ucraineană Burisma şi „un om de afaceri român nenominalizat” - cel mai probabil omul de afaceri Puiu Popoviciu. Rechizitoriul dosarului în care Biden e acuzat de fraude fiscale conține 56 de pagini. Procurorii susțin că acesta și-a cheltuit banii pe „droguri, escorte, iubite, hoteluri și mașini de lux, haine și alte lucruri personale. Pe scurt: pe orice, în afară de plata taxelor”. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” În plus, Hunter Biden e acuzat că deși „a beneficiat personal de peste 7 milioane de dolari, venit brut” în perioada 2016-2020 „a refuzat în mod conștient să-și plătească taxele din 2016, 2017, 2018 și 2019, chiar dacă a dispus de fonduri pentru plata taxelor”.

Teroriștii Hamas au violat-o, iar apoi au împușcat-o  Foto: Captură video
Internațional

Teroriștii Hamas au violat-o, iar apoi au împușcat-o

„Mai întâi, teroriștii Hamas au violat-o, iar apoi au împușcat-o în cap. Era o femeie minunată cu chip de înger”, este mărturia lui Yoni Saadon, un bărbat de 39 de ani, care scăpat prefăcându-se că e mort. El a relatat, pentru Sunday Times, experiența sa din 7 octombrie 2023, când se afla la festivalul de muzică electronică SuperNova. Citește și: Sondaje CURS: PSD, AUR și partidul lui Șoșoacă strâng 56% din opțiunile de vot. USR, după doi ani în opoziție, rămâne aproape constant la 10% Yoni Saadon spune că are și acum coșmaruri cu acele momente de groază. Teroriștii Hamas au violat-o, iar apoi au împușcat-o „Am văzut o femeie frumoasă cu chip de înger și opt sau zece luptători care o băteau și o violau. Ea striga: Opriți-vă - deja am să mor oricum din cauza a ceea ce faceți, ucideți-mă! Când au terminat, râdeau și ultimul a împușcat-o în cap. Mă tot gândeam că ar fi putut fi una dintre fiicele mele. Sau sora mea - îi cumpărasem un bilet, dar în ultimul moment nu a putut veni", a adăugat Saadon, tată a patru copii. „Grozăvia nu s-a terminat aici. Ascunzându-se în tufișuri, a văzut încă doi luptători Hamas. Prinseseră o tânără lângă o mașină, iar ea se împotrivea, nu le permitea să o dezbrace. Au aruncat-o la pământ, iar unul dintre teroriști a luat o lopată și a decapitat-o, iar capul ei s-a rostogolit pe jos. Văd și eu acel cap, spune el. Saadon, șef de tură la o turnătorie, și-a spus povestea pentru Sunday Times într-o zonă de sprijin amenajată în Sitria, la sud-est de Tel Aviv, pentru supraviețuitorii festivalului. La opt săptămâni de la atacul în care 1.200 de persoane au fost ucise și 240 au fost luate ostatice, există tot mai multe dovezi ale violurilor pe scară largă din 7 octombrie. Poliția israeliană a început cea mai mare anchetă privind violența sexuală și crimele împotriva femeilor. WARNING: GraphicIn this new Oct 7 Massacre video, you can see Hamas terrorists literally hunting young Israelis, trying to flee from the Nova Music Festival. At end, you see a terrorist execute a girl, begging for her life, point blank.THIS who folks want a ceasefire with? pic.twitter.com/rNVw7aJ6Qw— Arsen Ostrovsky (@Ostrov_A) November 20, 2023 „Este clar acum că infracțiunile sexuale au făcut parte din planificare și că scopul a fost acela de a îngrozi și umili oamenii", spune Shelly Harush, comandantul poliției care conduce ancheta.

SUA vor Hamas afară din Gaza (sursa: Facebook/Vice President Kamala Harris)
Internațional

SUA vor Hamas afară din Gaza

SUA vor Hamas afară din Gaza. Vicepreşedinta americană Kamala Harris i-a declarat sâmbătă preşedintelui egiptean Abdel Fattah al-Sisi că "Statele Unite nu vor permite în niciun caz strămutarea forţată a palestinienilor din Gaza sau Cisiordania", arată un comunicat al Casei Albe. SUA vor Hamas afară din Gaza Harris şi Sisi s-au întâlnit la Abu Dhabi, cu ocazia summitului pentru climă COP28, şi au discutat despre reconstrucţia, securitatea şi guvernarea Fâşiei Gaza. Vicepreşedinta SUA a arătat că aceste obiective pot fi atinse doar "în contextul unui orizont politic clar pentru poporul palestinian către un stat propriu, condus de o Autoritate Palestiniană revitalizată". Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA În prezent, Autoritatea Palestiniană guvernează în Cisiordania, iar Hamas în Fâşia Gaza, vizată de bombardamente şi operaţiuni terestre israeliene după ce gruparea islamistă a atacat Israelul în 7 octombrie. Harris "a spus clar că Hamas nu poate controla Gaza, ceea ce ar fi nesustenabil pentru securitatea Israelului, pentru bunăstarea poporului palestinian şi pentru securitatea regională", precizează comunicatul Casei Albe. Autoritatea Palestiniană, slabă Gruparea islamistă Hamas se află la putere în Gaza din 2007, când a preluat controlul de la partidul Fatah al preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Mai mulţi oficiali americani au discutat până acum despre sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană pentru readucerea sub control a Fâşiei Gaza, dar deocamdată nu s-a convenit niciun plan definitiv în acest sens. Unii reprezentanţi ai Washingtonului şi-au exprimat în cadru privat îndoielile despre capacitatea de guvernare a Autorităţii după încheierea conflictului cu Israelul, iar criticii au acuzat structura respectivă de corupţie şi deficienţe în conducere, în timp ce sondajele arată că palestinienii au un grad scăzut de încredere în ea.

Rusia ar putea spulbera Europa de Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia ar putea spulbera Europa de Vest

Generalii și experții militari din NATO sunt extrem de îngrijorați: Rusia ar putea spulbera Europa de Vest așa cum Napoleon a zdrobit Sfântul Imperiu Roman, la Austerlitz. Discuțiile au avut loc la o conferință de înalt nivel de la Berlin, unde mai mulți generali germani au avertizat că NATO nu va putea proteja Europa de Est în cazul unui atac rusesc. Principala problemă a NATO va fi cea logistică, întrucât îi va fi extrem de greu să aducă pe front un număr uriaș de trupe și logistica aferentă. Acum câteva zile, senatoarea Diana Șoșoacă, președintele AUR, George Simion, și ex-nevasta penalului Dumitru Buzatu, senatoarea Gabriela Crețu, fie au votat împotriva, fie s-au opus înființării unui comandament regional al NATO în România, așa cum a propus președintele Klaus Iohannis. Citește și: Patrioții Șoșoacă, Simion și ex-nevasta penalului Dumitru Buzatu nu vor comandament NATO în România. Simion, care se declară rusofon, n-a avut curaj să voteze contra, s-a abținut Rusia ar putea spulbera Europa de Vest Sönke Neitzel, profesor de istorie militară la Universitatea din Potsdam și, potrivit publicației The Times, „cea mai mare autoritate academică în ceea ce privește forțele armate germane moderne”, a descris logistica ca fiind un „coșmar" și a declarat că ar putea dura cel puțin 15 ani până când Germania va fi pregătită pentru război. El a arătat că numărul de trupe germane este în scădere, fiind cu cel puțin 30.000 mai mic decât ținta de 203.000, iar țara sa are nevoie de încă 60.000 de rezerviști, pe lângă cei 34.000 care sunt înregistrați în prezent. Citește și: Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov: șeful diplomației rusești stă cu mâinile în buzunar în fața omologului său. Lavrov, invitat de Austria la reuniunea OSCE, boicotată de România „«Avem nevoie de mai mulți bani. Avem nevoie de mai mult personal. Și există limite în politică. Nu putem exclude faptul că Bundeswehr-ul (N.red: forțele armate germane) va trebui să lupte (...) Este foarte clar: dacă forțele noastre armate vor lupta, vor muri fără drone, fără apărare aeriană, fără suficiente provizii. Suntem acum suficient de clari în ceea ce privește mesajul nostru [către liderii germani]? Vor muri și este responsabilitatea voastră»”, a spus Neitzel, citat de The Times. Finlanda amintește cum a pierdut războiul de uzură, în 1940 Profesorul a spus că, după vizita pe care a avut-o recent la sediul NATO de la Bruxelles și-a amintit cum se certau între ei liderii Sfântului Imperiu Roman pentru ca apoi întregul imperiu să fie spulberat de Napoleon. Sfântul Imperiu Român a dispărut după bătălia de la Austerlitz, din 1806. La conferința de la Berlin, mai mulți generali germani au arătat problemele structurale cu care s-ar confrunta în cazul unei agresiuni rusești: lipsa de trupe, stocurile de muniție epuizate și dificultatea de a deplasa până la 300.000 de soldați NATO pe o distanță de o mie de kilometri, din Germania spre front. Un general finlandez, Vesa Valtonen, a arătat că situația de acum din Ucraina amintește de războiul ruso-finlandez din 1939-1940. Finlanda a rezistat 105 zile, dar după aceea a intrat într-un război de uzură și nu a putut face față Rusiei, care avea rezerve mult mai mari. Generalul finlandez s-a întrebat cum va reuși Ucraina să aducă forțe pe front, cu o populație de doar 40 de milioane de oameni, în timp ce Rusioa are circa 147 de milioane de cetățeni.

Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov Foto: X
Internațional

Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, față cu Serghei Lavrov Lavrov: șeful diplomației rusești stă cu mâinile în buzunar în fața omologului său, iar privirea sa pare iritat-plictisită, se poate observa într-o fotografie publicată pe Twitter de ministerul rus de Externe. Citește și: De ce merge Iohannis în Dubai, la cel mai luxos și controversat summit climatic din istorie. Biden și Papa Francisc și-au anulat participarea după scurgeri despre agenda secretă comercială Și ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, s-a întâlnit cu Lavrov, dar fotografiile arată o atitudine mult mai prietenoasă din partea șefului diplomației rusești. „Politica noastră externă se desfășoară pe baza interesului național și nu acceptăm nicio presiune externă. De aceea, în perioada următoare, vom coopera cu Rusia în același mod ca și până acum (...) În ceea ce privește livrările de gaze naturale și petrol, colegul său Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia și companiile rusești respectă pe deplin contractele pe care le-au încheiat cu noi. Toate transporturile se fac conform programului si asa va ramane”, a scris Szijjarto pe Facebook. Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov În schimb, Schallenberg pare că se străduie să-i explice ceva lui Lavrov, gesticulând cu pumnul strâns. „Ministrul de externe al Rusiei, Serghei #Lavrov, s-a întâlnit cu ministrul de externe al Austriei @a_schallenberg în marja Consiliului ministerial al #OSCE”, scrie, sec, în postarea ministerului rus de Externe. Rusia a fost invitată la această reuniune care se desfășoară la Scopje, capitala Macedoniei de Nord, de Austria, în pofida opoziției țărilor estice. Într-un interviu pentru Die Presse, Schallenberg a calificat drept „corectă" invitarea lui Lavrov la reuniunea anuală OSCE de la Skopje și a spus că este gata să poarte discuții cu acesta deoarece nu este posibil să conduci politica externă „discutând doar cu Elveția și Liechtenstein". Însă România, Ucraina, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia au boicotat summit-ul de la Skopje în semn de protest față de prezența lui Lavrov. După întâlnirea cu ministrul rus de Externe, un purtător de cuvânt al ministerului austriac de Externe a spus că reuniunea a avut loc la solicitarea OSCE. Problema prelungirii în funcție a patru înalți funcționari ai OSCE, inclusiv a secretarului general Helga Schmid, ar fi fost principala problemă nerezolvată în cadrul reuniunii. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că, în calitate de țară gazdă a OSCE, Austria are „o responsabilitate deosebită" și că acesta este motivul pentru care Schallenberg a fost de acord cu solicitarea OSCE de a discuta cu Lavrov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră