vineri 01 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Contractul cu Rusia nu este prelungit

Contractul cu Rusia nu este prelungit. Decizia Ucrainei de a nu prelungi actualul contract existent cu Gazprom pentru livrarea gazului rusesc către ţările europene prin Ucraina după 31 decembrie "va dăuna grav intereselor consumatorilor europeni", a susținut Kremlinul. Contractul cu Rusia nu este prelungit "Nimeni nu va prelungi acordul cu Rusia, s-a încheiat", a afirmat marţi, categoric, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG În ciuda conflictului în derulare, Rusia a livrat puţin peste 14 miliarde de metri cubi de gaze în 2023 Europei prin teritoriul ucrainean, mai puţin decât cele 40 de miliarde de metri cubi prevăzute în contract. Austria, Ungaria şi Slovacia sunt principalii beneficiarii. "O astfel de decizie din partea Ucrainei va afecta grav interesele consumatorilor europeni care doresc în continuare să cumpere gaz rusesc", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. "Pur şi simplu vor trebui să plătească mult mai mult, ceea ce va face industria lor mai puţin competitivă", a spus el, amintind că Moscova a început discuţiile cu Turcia pentru a crea în cele din urmă un "hub de gaze" acolo. Contractul dintre companiile ucrainene Natfogaz şi GTSOU cu Gazprom a fost semnat la sfârşitul anului 2019 pe o perioadă de cinci ani, până la 31 decembrie 2024. Ucraina discută cu Azerbaidjanul, Rusia cu China La începutul lunii iulie, Volodimir Zelenski a indicat că ţara sa este în discuţii cu Azerbaidjanul, un important producător de gaze naturale, pentru a înlocui cu gaz azer gazul rusesc care tranzitează prin Ucraina în drumul spre Europa. Însă Ucraina nu are o graniţă comună cu Azerbaidjanul, iar gazul azer ar trebui să fie transportat prin conducte prin Rusia. Preşedintele azer Ilham Aliev a dezvăluit la sfârşitul lunii iulie că UE şi Kievul l-au "abordat" pentru a "facilita" discuţiile cu Moscova şi pentru a ajunge la un acord care să convină tuturor părţilor. Ca represalii pentru lansarea ofensivei ruseşti împotriva Ucrainei în februarie 2022, Uniunea Europeană a declarat că doreşte să se elibereze de toate gazele naturale ruseşti până în 2027. Pentru a anticipa scăderea drastică a livrărilor de gaze către Europa, Rusia a apelat la China. Anunţul oficial al lui Volodimir Zelenski a survenit în timp ce armata sa a lansat o ofensivă majoră în regiunea rusă Kursk pe 6 august. Kievul a declarat că a ocupat oraşul Sudja, unde există o staţie de măsurare majoră, singurul punct de intrare pentru gazul rusesc în reţeaua de conducte a Ucrainei către Europa. Celălalt punct de intrare, în Sohranivka (est), a fost blocat de când Kievul a declarat un caz de "forţă majoră" în mai 2022.

Contractul cu Rusia nu este prelungit (sursa: TASS)
Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Foto: Giurgiulești Free Port
Internațional

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea portului strategic de la Giurgiulești

Un pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea, de către o companie a statului român, a portului strategic de la Giurgiulești, de pe teritoriul Republicii Moldova. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” Acesta este singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, iar importanța sa a crescut enorm în contextul războiului din Ucraina. Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află un memorandum cu tema: „Aprobarea iniţierii negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în vederea achiziţionării de către statul român, prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa (...) a acţiunilor Danube Logistics SRL deţinute de către BERD în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova”. Danube Logistics SRL este deținută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potrivit site-ului companiei. Un pas la fel de important pentru unificarea economică a României cu Republica Moldova a fost preluarea de la Moldovatransgaz, de către Transgaz, la finalul anului trecut, a activității de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Portul Giurgiulești are o importanță strategică deosebită fiind singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime de până în 10.000 de tone. „Portul este atât un punct principal de intrare pentru importurile de combustibil în Moldova, cât și un furnizor de combustibil pentru rețelele de benzinării și fermierii ucraineni. În timp ce un obiectiv major este exportul de cereale din Moldova, Giurgiulești transbordează din ce în ce mai mult cereale din Ucraina, contribuind la efortul internațional de prevenire a penuriei alimentare amenințate de război", a declarat șefa Biroului BERD în Moldova, Angela Sax, potrvit unui articol publicat pe site-ul BERD în iulie 2022. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui. Portul Giurgiulești Foto: BERD Și guvernul de la Chișinău investește în dezvoltarea legăturilor cu portul În plus, portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. În vara anului trecut, guvernul de la Chișinău a alocat 60 de milioane de lei moldovenești pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești. Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău. În zonă se află și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump

Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump. Procurorul special care instrumentează dosarul împotriva fostului preşedinte american Donald Trump pentru tentative ilegale de a inversa rezultatele alegerilor din 2020 a emis marţi un act de acuzare revizuit pentru a se lua în considerare o decizie recentă a Curţii Supreme. Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump Documentul, care conţine aceleaşi patru capete de acuzare ca şi precedentul emis la 1 august 2023, "reflectă dorinţa acuzării de a respecta şi aplica concluziile şi instrucţiunile Curţii Supreme", a precizat într-un comunicat Peter Carr, purtătorul de cuvânt al procurorului special Jack Smith. Prin urmare, Donald Trump rămâne acuzat de "complot împotriva instituţiilor americane" şi "atingere adusă dreptului de vot" al alegătorilor pentru presiunile sale asupra autorităţilor locale din mai multe state-cheie de a invalida rezultatele oficiale ale alegerilor câştigate de democratul Joe Biden. Într-o hotărâre fără precedent la 1 iulie, Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a retrimis instanţelor inferioare chestiunea imunităţii penale a lui Donald Trump în calitate de fost preşedinte, decizie care a amânat şi mai mult desfăşurarea procesului său în dosarul privind asaltul simpatizanţilor săi asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Cu un raport de şase voturi la trei, cele ale celor şase judecători conservatori împotriva celor trei progresişti, Curtea consideră că fostul "preşedinte nu beneficiază de imunitate pentru actele sale neoficiale", însă "are dreptul la cel puţin o prezumţie de imunitate pentru actele sale oficiale"

Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul” (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul”

Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul”. Occidentul „se joacă cu focul” atunci când discută cu Kievul posibila utilizare a rachetelor sale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului rus, a avertizat ministrul de externe, Serghei Lavrov. Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul” "Se joacă cu focul, sunt ca nişte copii mici care se joacă cu chibriturile", a spus Lavrov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit ministrului rus, un astfel de comportament este „foarte periculos din partea adulţilor bărbaţi şi femei cărora li se încredinţează arme nucleare” în respectivele state occidentale. În opinia sa, Occidentul pretinde că vrea să evite o escaladare, însă, în realitate, este vorba despre o atitudine „înşelătoare”. „Occidentul nu vrea să evite o escaladare, (ci) caută probleme”, a spus el. Ucraina, prima rachetă balistică Potrivit site-ului Politico, Kievul intenţionează să furnizeze Washingtonului o listă cu obiective de pe teritoriul Rusiei pe care vrea să le atace cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat marţi asupra urgenţei ca aliaţii săi occidentali să le permită forţelor ucrainene să lovească obiective militare situate în interiorul Rusiei. El a anunţat, de asemenea, că Ucraina a testat cu succes prima sa rachetă balistică de producţie proprie.

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale

Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale. Ucraina a folosit avioane de luptă F-16 livrate de partenerii săi occidentali pentru a respinge ultimele lovituri aeriene masive ale Rusiei, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale "În timpul acestor atacuri masive ruseşti, am distrus rachete şi drone cu ajutorul F-16", a afirmat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, reiterând, de asemenea, că numărul avioanelor primite de Kiev nu este "suficient". Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Kievul a anunţat marţi că a doborât cinci rachete şi 60 de drone ruseşti în cea de-a doua noapte consecutivă în care Moscova a lansat atacuri aeriene masive ce vizează infrastructura energetică ucraineană, soldate cu moartea a cel puţin patru persoane. Pe 4 august, preşedintele Zelenski a anunţat că Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16, după mai bine de doi ani de aşteptare. Cu ocazia primirii lor, el a subliniat că numărul acestora este "insuficient". De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a cerut neobosit livrarea de avioane F-16 pentru a-şi putea proteja mai bine oraşele şi trupele împotriva bombardamentelor ruseşti zilnice. Prima rachetă balistică ucraineană Totodată, preşedintele Zelenski a anunţat marţi testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate de Ucraina, la câteva zile după ce a salutat crearea unei drone-rachetă cu rază lungă de acţiune. "Prima rachetă balistică ucraineană a fost testată cu succes. Felicit industria noastră de apărare pentru acest lucru", a spus Zelenski în conferinţa de presă, refuzând însă "să ofere mai multe detalii" despre această nouă armă. Aceste rachete au o traiectorie numită "balistică", adică influenţată doar de gravitaţie şi de viteza dobândită de impulsul furnizat în momentul propulsării. Pe 25 august, Volodimir Zelenski a salutat, de asemenea, lansarea în luptele de pe front a unei noi drone-rachetă cu rază lungă de acţiune, numită "Palianîţia". "Ieri a avut loc prima utilizare cu succes în luptă a noii noastre arme", a scris el pe reţelele de socializare, fără a oferi mai multe detalii. Această nouă dronă, al cărei nume "Palianîţia" se referă la o pâine tradiţională ucraineană, "a fost dezvoltată în ţară pentru a distruge potenţialul ofensiv" al Rusiei, a afirmat Zelenski.

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană (sursa: TASS)
Internațional

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană. Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat marţi că implicarea Statelor Unite în incursiunea ucraineană în desfăşurare în regiunea Kursk, din vestul Rusiei, este "un fapt evident". Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană Washingtonul spune că nu a fost informat despre planurile Ucrainei înaintea lansării incursiunii în Kursk pe 6 august şi că nu a luat parte în niciun fel la operaţiune. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit lui Riabkov, nu mai este o acuzaţie că Statele Unite sunt implicate, ci 'un fapt evident'. "Calea Washingtonului de escaladare devine tot mai provocatoare", a spus viceministrul, potrivit agenţiilor de presă ruse. "Impresia este că colegii (americani) au aruncat deoparte orice rămăşiţe de bun-simţ şi cred că totul le este permis. Abordări similare sunt urmate de clientela lor de la Kiev", a adăugat el. Cum ar putea reacționa Rusia Potrivit lui Riabkov, astfel de acţiuni ar putea conduce la consecinţe serioase în ce priveşte reacţia Rusiei, iar Washingtonul este conştient de cum ar putea răspunde Moscova. Rusia a afirmat că arme occidentale, inclusiv tancuri britanice şi sisteme americane de rachete, au fost folosite de Ucraina în Kursk. Kievul a confirmat utilizarea de rachete americane HIMARS pentru a distruge poduri în Kursk. Cotidianul The New York Times (NYT) a scris că SUA şi Marea Britanie au furnizat Ucrainei imagini prin satelit şi alte informaţii despre regiunea Kursk în zilele de după atac. Potrivit NYT, informaţiile avea ca scop să ajute forţele ucrainene să urmărească mai bine întăririle de trupe ruse care le puteau ataca sau tăia eventuala retragere în Ucraina.

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Viaceslav Volodin, un aliat de rang înalt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat marţi că Washingtonul este în spatele arestării în Franţa a lui Pavel Durov, fondatorul şi CEO-ul platformei de mesagerie Telegram, care joacă un rol-cheie în comunicarea despre războiul din Ucraina. Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram Fără a furniza dovezi în acest sens, Volodin a declarat că SUA, prin intermediul Franţei, a încercat să exercite control asupra Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Telegram este una dintre puţinele şi în acelaşi timp cea mai mare platformă de internet asupra căreia SUA nu are influenţă", a precizat Volodin într-o postare. "Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale americane, este important ca (preşedintele Joe) Biden să preia controlul asupra Telegram", a adăugat el. Casa Albă nu a comentat până acum arestarea lui Durov. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că arestarea "nu este în niciun fel o decizie politică". Kremlinul a anunţat luni că aşteaptă acuzaţiile oficiale ale procurorilor francezi împotriva lui Durov.

NATO avertizează guvernul de la Moscova (sursa: facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează guvernul de la Moscova

NATO avertizează guvernul de la Moscova. NATO a transmis luni că nu deţine informaţii care să indice că obiectul neidentificat care a intrat în aceeaşi zi în spaţiul aerian polonez face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, care şi-a intensificat ofensiva împotriva Ucrainei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt "iresponsabile şi potenţial periculoase". NATO avertizează guvernul de la Moscova "Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase", a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care "a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene". Deşi nu a putut verifica dacă obiectul care pătruns luni în spaţiul aerian polonez era de provenienţă rusă, Dakhlallah a amintit că fragmente de drone şi rachete ruseşti au fost găsite în mai multe rânduri pe teritoriul aliat, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Prezența sporită pe flancul estic Dakhlallah a adăugat că NATO şi-a sporit "în mod semnificativ" prezenţa pe flancul său estic, inclusiv în Polonia, ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Peste 70 de poliţişti şi rezervişti căutau luni în Tyszowce (estul Poloniei) rămăşiţele unui obiect neidentificat care a intrat în spaţiul aerian polonez în cursul dimineţii şi despre care se credea că ar putea fi o dronă lansată din Rusia. Operaţiunea de căutare, la care au luat parte mai multe elicoptere, a fost lansată la scurt timp după ora locală 6:45 (4:45 GMT) când, dinspre est, un obiect a pătruns aproximativ 25 de kilometri în spaţiul aerian polonez şi a dispărut de pe radar. Potrivit dpa, luni după-amiază forţele armate poloneze nu aveau încă idee dacă obiectul s-a prăbuşit sau şi-a continuat survolul şi a revenit în Ucraina.

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

Tensiunile cresc între Rusia și Franța (sursa: X/Tucker Carlson)
Internațional

Tensiunile cresc între Rusia și Franța

Tensiunile cresc între Rusia și Franța. Kremlinul a avertizat marţi Parisul împotriva unei "tentative de intimidare" a fondatorului şi CEO-ului Telegram Pavel Durov, arestat în Franţa unde este suspectat de douăsprezece infracţiuni care ţin de criminalitatea organizată. Tensiunile cresc între Rusia și Franța "Acuzaţiile avansate sunt foarte grave şi ele necesită probe la fel de solide", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Dacă nu, va fi evident că este o tentativă de restricţionare a libertăţii de comunicare (...) şi chiar de intimidare directă la adresa managerului unei mari companii", a estima el. "Va fi evident că nu este altceva decât politică", în pofida dezminţirilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, a adăugat Peskov. Macron: Arestarea lui Durov nu e o „decizie politică” Macron a declarat luni că arestarea în Franţa a CEO-ului platformei de mesagerie criptată Telegram nu este "deloc o decizie politică" şi ţine de "o anchetă judiciară", reamintind că Franţa este "ataşată de libertatea de expresie şi de comunicare". Justiţia franceză îi reproşează lui Durov că nu acţionează împotriva unei utilizări care duce la comiterea de delicte de către abonaţii săi, în special din cauza absenţei moderatorilor şi a lipsei de cooperare cu anchetatorii

Sancțiunile SUA „ilegale”, afirmă guvernul chinez (sursa: whitehouse.gov)
Internațional

Sancțiunile SUA „ilegale”, afirmă guvernul chinez

Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez. China a numit sancţiunile SUA asupra entităţilor sale din cauza războiului din Ucraina "ilegale şi unilaterale" şi "nebazate pe fapte", în declaraţii ale unui înalt oficial de marţi, înaintea vizitei consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe Jake Sullivan pentru discuţii la nivel înalt. Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez Săptămâna trecută SUA au impus sancţiuni asupra a peste 400 de entităţi şi indivizi pentru susţinerea efortului de război rus din Ucraina, printre care sunt şi companii chineze despre care oficiali americani susţin că ajută Moscova să evite sancţiunile occidentale şi să-şi consolideze armata. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Washingtonul a avertizat în mod repetat Beijingul în privinţa sprijinului său pentru industria de apărare rusă şi a instituit deja sute de sancţiuni menite să limiteze capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare. Trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, s-a opus sancţiunilor la un briefing pentru diplomaţi de la Beijing, după o rundă de întâlniri cu oficiali din Brazilia, Indonezia şi Africa de Sud. Exporturi chineze în Rusia "O anumită ţară foloseşte criza pentru a arunca vina, într-o tentativă de a fabrica aşa-numita teorie a responsabilităţii Chinei şi ameninţă ţări care au legături economice şi comerciale normale cu Rusia cu sancţiuni ilegale şi unilaterale", a spus Li Hui. Li nu a numit SUA, dar Ministerul Comerţului din China a anunţat duminică faptul că se opune sancţiunilor, iar Ministerul de Externe a exprimat o opinie similară faţă de precedentele runde de sancţiuni. Sancţiunile de săptămâna trecută includ măsuri împotriva unor companii din China implicate în exportul de maşini unelte şi microelectronice în Rusia. "Aceste vorbe şi fapte le servesc total interesele egoiste şi nu sunt bazate pe fapte, comunitatea internaţională nu le va accepta niciodată", a adăugat Li Hui.

Comisia Europeană, despre cazul șefului Telegram (sursa: Facebook/European Commision)
Internațional

Comisia Europeană, despre cazul șefului Telegram

Comisia Europeană, despre cazul șefului Telegram. Comisia Europeană (CE) s-a distanţat luni de arestarea fondatorului Telegram, Pavel Durov, spunând că "este vorba de o anchetă penală care nu are nicio legătură cu legea serviciilor digitale", cadrul european ce reglementează activitatea marilor platforme, informează EFE. Comisia Europeană, despre cazul șefului Telegram "Nu avem nimic de spus în această chestiune", a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al executivului european pentru piaţa internă. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Miliardarul rus Pavel Durov a fost arestat pe aeroportul Le Bourget din afara capitalei Paris la scurt timp după ce a aterizat cu un avion privat sâmbătă seara, în contextul în care în Franţa au fost deschise mai multe proceduri judiciare în care acesta este acuzat că nu a colaborat pentru a preveni crima organizată pe aplicaţia sa de mesagerie. Purtătorul de cuvânt al CE a declarat pentru EFE că Telegram nu trebuie să respecte cele mai stricte prevederi ale legii serviciilor digitale deoarece a comunicat Bruxelles-ului că aplicaţia are 41 de milioane de utilizatori lunari, sub pragul de 45 de milioane stabilit de legislaţia europeană pentru marile platforme de internet. Ce obligații europene trebuie respectate Cu toate acestea, Telegram trebuie să respecte obligaţiile generale pe care legea serviciilor digitale le stabileşte pentru orice intermediar pe internet, precum reţelele sociale sau pieţele online. Astfel, trebuie să aibă un sistem prin care autorităţile sau utilizatorii să poată notifica existenţa conţinutului ilegal, dar nu trebuie să realizeze un raport anual anterior existenţei unei avertizări cu privire la riscurile pe care platformele le pot reprezenta pentru societate şi nici să fie supusă unui audit extern din partea unor administraţii publice sau a societăţii civile. Aplicaţia Telegram, cu sediul în Dubai, are aproape un miliard de utilizatori şi se bucură de o influenţă deosebită în Rusia, Ucraina şi în fostele republici sovietice.

Șeful Telegram, acuzat de crimă organizată (sursa: Facebook/Pavel Durov)
Internațional

Șeful Telegram, acuzat de crimă organizată

Șeful Telegram, acuzat de crimă organizată. Fondatorul aplicaţiei de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, este audiat în Franţa, în cadrul anchetelor lansate pentru infracţiuni legate de "crima organizată", inclusiv pentru refuzul de a comunica informaţiile necesare interceptărilor autorizate de lege şi asociere criminală, a declarat luni procurorul Parisului, Laure Beccuau. Șeful Telegram, acuzat de crimă organizată Ancheta judiciară, deschisă pe 8 iulie în urma unor cercetări prealabile de către Jurisdicţia Naţională de Combatere a Criminalităţii Organizate (Junalco), se referă în total la 12 infracţiuni, detaliate într-un comunicat de Laure Beccuau. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Sunt menţionate, printre altele, complicitate la administrarea unei platforme online pentru a permite o tranzacţie ilegală de către o bandă organizată, deţinerea şi difuzarea imaginii unui minor cu caracter pornografic, încălcarea legislaţiei privind stupefiantele, escrocherie în bandă organizată, precum şi furnizarea de servicii de criptologie care vizează asigurarea unor funcţii de confidenţialitate fără declaraţie conformă. Judecătorii de instrucţie responsabili în acest caz au încredinţat cercetările Centrului de Luptă împotriva Criminalităţii Digitale (C3N) şi Oficiului Naţional Antifraudă (Onaf). Arestare prelungită Arestarea preventivă a patronului Telegram a fost prelungită duminică seara, la o zi după ce acesta a fost reţinut pe un aeroport din Paris, "şi poate dura 96 de ore", adică până miercuri, "ţinând cont de procedura aplicabilă infracţiunilor care se încadrează în regimul crimei organizate", a precizat procurorul. Pe Telegram, mesageria online lansată în 2013 de Pavel Durov şi fratele său, Nikolai, şi având sediul social în Dubai, comunicaţiile sunt criptate de la un capăt la altul. Telegram s-a poziţionat în contracurent cu platformele online americane, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale ale utilizatorilor. Compania s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatori.

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară (sursa: dw.com)
Internațional

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară. Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni că va intensifica deportările şi va reduce imigraţia ilegală, în timpul unei vizite în oraşul Solingen, unde vineri trei persoane au fost înjunghiat mortal. Scholz: "Terorism împotriva noastră, a tuturor"" "Acesta este terorism, terorism împotriva noastră, a tuturor", a declarat Scholz după ce a depus o coroană de flori la locul atacului, în memoria victimelor. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Atacul, despre care anchetatorii cred că a fost comis de sirian suspectat de apartenenţă la Statul Islamic, a alimentat tensiunile în Germania în privinţa regulile de azil şi de deportare, precum şi a infracţiunilor cu violenţă, înaintea alegerilor ce vor avea loc în septembrie în trei landuri estice. "Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că aceia care nu pot şi nu au permisiunea să stea în Germania sunt repatriaţi şi deportaţi", a spus cancelarul. Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară El l-a descris pe suspect drept "un caz Dublin", referindu-se la regulamentul UE ce prevede că solicitanţii de azil trebuie să îşi depună cererile în prima ţară membră a UE în care ajung. Potrivit media din Germania, autorităţile plănuiau deportarea sirianului în Bulgaria anul trecut, însă aceasta nu s-a realizat pentru că, atunci când au încercat să o pună în aplicare, bărbatul nu a fost găsit în centrul pentru refugiaţi unde era cazat. Scholz a mai promis luni înăsprirea legislaţiei privind portul armelor letale, la trei zile după atacul cu cuţit de la Solingen, declarându-se convins că un proiect de lege în acest sens va fi aprobat rapid de parlament. Înjunghieri mortale la Solingen Trei persoane au fos ucise şi opt rănite în atacul comis vineri într-o piaţă din centrul oraşului Solingen, în timpul Festivalului Diversităţii, organizat pentru a sărbători 650 de ani de existenţă a localităţii. Poliţia l-a arestat pe presupusul agresor, un sirian de 26 de ani, care, la ordinul unui judecător, a rămas în custodia poliţiei. Parchetul federal a preluat cazul şi îl investighează pe suspect pentru omor şi posibilă apartenenţă la gruparea jihadistă Statul Islamic. Se caută vinovații pentru întârzierea deportării Tot luni, agenţia germană DPA a relatat că secretarul general al Partidului Social-Democrat german (SPD), Kevin Kühnert, a respins apelurile opoziţiei de a se limita imigraţia din Siria şi Afganistan. În urma atacului, opoziţia germană şi-a intensificat retorica antiimigraţie, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), cerând oprirea imediată a primirii de refugiaţi din Siria şi Afganistan. Social-democratul Kühnert a respins luni această cerere. Multe dintre propunerile lui Merz contravin Legii fundamentale germane, care statuează dreptul la azil, a afirmat el la televiziunea ARD. "Răspunsul nu poate fi să le trântim uşa în faţă oamenilor care fug ei înşişi de islamişti pentru că sunt persecutaţi pentru modul lor de viaţă", a explicat social-democratul. În schimb, trebuie clarificat de ce suspectul, care ar fi trebuit să fie deportat în Bulgaria anul trecut, nu a fost returnat, a spus politicianul social-democrat. Kühnert a spus că, din câte se cunoaşte, Bulgaria era pregătită să îl accepte pe sirian. "Landurile federale sunt responsabile în Germania cu deportările, iar în acest caz ar fi fost vorba de Renania de Nord - Westfalia", a declarat el, referindu-se la landul vestic în care se află oraşul Solingen. Reguli mai dure pentru refugiați Kühnert a mai spus că guvernul - SPD, Verzii şi FDP - lucrează la soluţii pentru a înlesni deportarea celor care comit infracţiuni grave, inclusiv spre Siria şi Afganistan. Mai multă atenţie este necesară în ce priveşte radicalizarea, domeniu în care Germania nu face progrese bune în acest moment, a adăugat el. Opoziţia a continuat luni să facă presiuni pentru modificarea legii azilului. Grupul parlamentar al CDU şi CSU a cerut convocarea unei şedinţe speciale a comisiei pentru afaceri interne, în această săptămână, care să ia în discuţie atacul de la Solingen, a anunţat vicepreşedintele CSU Andrea Lindholz la postul RTL/ntv. În timpul reuniunii, ministrului de interne Nancy Faeser i se va cere să spună ce măsuri are în plan guvernul şi cum intenţionează să îmbunătăţească situaţia de securitate, a subliniat Lindholz.

Donații generoase pentru vicepreședinta Kamala Harris (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Donații generoase pentru vicepreședinta Kamala Harris

Donații generoase pentru vicepreședinta Kamala Harris. Vicepreşedinta americană Kamala Harris, candidata Partidului Democrat, a strâns donaţii de campanie de 540 milioane de dolari în ceva mai puţin de o lună de când s-a lansat în cursa pentru preşedinţia Statelor Unite, a anunţat duminică echipa sa de campanie. Donații generoase pentru vicepreședinta Kamala Harris Un comunicat publicat de managerul său de campanie, Jen O'Malley Dillon, afirmă că în aceste 540 milioane intră şi 82 milioane primite în săptămâna Convenţiei naţionale democrate, şi sunt un semn al entuziasmului democraţilor faţă de candidatura lui Harris. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul "Aceasta este cea mai mare sumă donată vreodată pentru o campanie prezidenţială în acest interval de timp", a subliniat O'Malley Dillon. Vicepreşedinta Harris a devenit candidat la Casa Albă pe 21 iulie, când preşedintele Joe Biden s-a retras din cursă, la presiunea colegilor democraţi îngrijoraţi de starea sa cognitivă, după o dezbatere catastrofală pe 27 iunie împotriva republicanului Donald Trump. Kamala Harris şi Tim Waltz, candidatul la postul de vicepreşedinte, se vor afla în campanie în această săptămână în Georgia, căutând susţinere în acest stat care va cântări mult în scrutinul de pe 5 noiembrie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră