vineri 01 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei. Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk „demonstrează că Rusia se află la limita capacităţilor sale”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, la conferinţa Globsec de la Praga din 31 august, relatează Kyiv Independent. Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei „(Rusia) nu poate ataca Ucraina și să apăre Rusia în același timp, a trebuit să facă o alegere”, a spus Volker. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% „Va trebui să mute forțele din Ucraina pentru a apăra Rusia. Această mișcare este ceva de care ar trebui să profităm cu sistemele cu rază lungă pentru a le lovi în timp trupele sunt în mișcare”, a adăugat el. Incursiunea mai arată că „Rusia nu are capacitatea de a escalada”, a spus Volker. Separat, și parlamentarul ucrainean Olena Homenko a spus că incursiunea din Kursk „demonstrează că nu există riscuri reale de escaladare a Rusiei și că nu există linii roșii rusești”. „Singura reacție a lui Putin a fost să pretindă că nu se întâmplă nimic special”, a adăugat ea. Pe măsură ce incursiunea Kievului în regiunea Kursk a intrat în a patra săptămână, Ucraina a ajuns să ocupe 1.294 de kilometri pătrați și 100 de așezări, inclusiv orașul Sudja, a declarat comandantul Oleksandr Sîrskîi pe 27 august.

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei (sursa: Kurt D Volker)
Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas. Trupurile a şase ostatici răpiţi în timpul atacului de la 7 octombrie al Hamas în Israel au fost găsite în Fâşia Gaza, potrivit armatei israeliene şi preşedintelui american Joe Biden, care a promis să facă eforturi pentru eliberarea celor încă în captivitate. Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas "Mai devreme în cursul zilei (sâmbătă - n.r.), într-un tunel sub oraşul Rafah, forţele israeliene au recuperat trupurile a şase ostatici deţinuţi de Hamas", între care cel al israeliano-americanului Hersh Goldberg-Polin, a explicat Biden într-un comunicat de sâmbătă seară, declarându-se "devastat şi indignat". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Doi dintre ostaticii morţi erau femei şi patru bărbaţi: Hersh Goldberg-Polin, Carmel Gat, Eden Yerushalmi, Alexander Lobanov, Almog Sarusi şi Ori Danino, a precizat armata israeliană. Cinci dintre aceşti ostatici fuseseră răpiţi la festivalul de muzică tehno Nova. Biden: "Liderii Hamas vor plăti" "Nu vă îndoiţi de acest lucru, liderii Hamas vor plăti pentru aceste crime. Şi vom continua să lucrăm 24 de ore din 24 pentru a ajunge la un acord care să garanteze eliberarea ostaticilor rămaşi", a afirmat preşedintele american. În timpul atacului Hamas de la 7 octombrie, 251 de persoane au fost răpite din Israel şi transportate în Fâşia Gaza. Acest atac de amploare s-a soldat cu moartea a aproape 1.200 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP plecând de la date oficiale. Zeci de mii de morți Represaliile israeliene s-au soldat cu cel puţin 40.691 de morţi în Fâşia Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, au provocat un dezastru umanitar şi strămutarea a aproape întregii populaţii de 2,4 milioane de locuitori. Potrivit ONU, majoritatea morţilor sunt femei şi minori. Apărarea civilă a înregistrat sâmbătă încă patruzeci de morţi în lovituri israeliene în Fâşia Gaza. În acelaşi timp, în nordul Cisiordaniei, teritoriu ocupat din 1967, Israelul îşi continuă operaţiunea militară lansată miercuri împotriva grupurilor armate, care a provocat îngrijorarea şi protestele comunităţii internaţionale. "Electricitatea şi apa sunt total tăiate în tabăra de refugiaţi" şi "80% din cartierele oraşului nu mai sunt alimentate cu apă", a declarat Bashir Matahin, purtătorul de cuvânt al municipalităţii din Jenin, citat de agenţia de ştiri palestiniană Wafa. Cel puţin 22 de palestinieni, în principal combatanţi, au fost ucişi de armata israeliană de miercuri, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii. Toţi "terorişti", a anunţat armata israeliană. Potrivit agenţiei Wafa, printre cei ucişi se află şi un octogenar. Hamas, la putere din 2007 în Gaza, şi Jihadul Islamic, au anunţat că cel puţin 14 dintre cei morţi erau combatanţi în rândurile lor.

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022. Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi Numărătoarea lor, publicată într-o anchetă comună şi oprită la 30 august 2024, provine din exploatarea anumitor informaţii, cum ar fi comunicate de presă oficiale sau articole din mass-media şi postări de pe reţelele de socializare, precum şi din monitorizarea mormintelor din cimitire. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Până la 30 august, ştiam numele a 66.471 de soldaţi ruşi care au murit în război", a precizat Mediazona într-un comunicat pe Telegram. La mijlocul lunii aprilie, cele două instituţii media au declarat că au identificat peste 50.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina din 24 februarie 2022. Cele două instituţii media avertizează însă că numărătoarea lor nu pretinde a fi exhaustivă. Kremlinul invocă "legea secretelor de stat" La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că 31.000 de militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce armata rusă a comunicat doar în foarte rare ocazii despre pierderile sale militare, iar aceste cifre sunt considerate în mare parte minimizate. Kremlinul a invocat "legea secretelor de stat" şi "regimul special" pentru a justifica absenţa comunicării oficiale cu privire la pierderile militare ruseşti. La începutul lunii iunie, când a fost întrebat despre acest subiect în timpul unei întâlniri cu agenţiile internaţionale de ştiri, preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să pună o cifră asupra pierderilor ruseşti în Ucraina, precizând doar că acestea sunt "mai mici" decât pierderile ucrainene, într-un "raport de unu la cinci". În august 2023, cotidianul american The New York Times, citând oficiali americani, a estimat pierderile militare ruseşti la 120.000 de morţi

Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia (sursa: Facebook/Guido Crosetto)
Internațional

Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia

Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a anunţat sâmbătă că Roma va găzdui pentru prima dată o reuniune a miniştrilor apărării din G7, fără a preciza data. Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia "Nu a existat niciodată un G7 pe apărare, va fi unul pentru prima dată în acest an în Italia, pentru că mi-am dorit cu tărie un G7 care să se ocupe de apărare", a declarat Crosetto la Praga, în cadrul reuniunii Forumului GLOBSEC, o întâlnire dedicată, printre altele, apărării şi politicii externe europene, conform unui comunicat al ministerului său. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Mi se pare absurd ca G7 să se ocupă de turism (...), dar să nu se ocupe niciodată de apărare", a explicat ministrul. Italia prezidează în acest an G7, grupul celor mai bogate ţări care include, pe lângă peninsulă, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite. Un post de comisar pentru apărare Crosetto a susţinut, de asemenea, decizia preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunţată cu o zi înainte la Praga, de a crea postul de comisar pentru apărare. "Este o alegere foarte corectă, Europa nu a fost niciodată implicată în apărare, nu există nici măcar o comisie de apărare a UE", a spus Crosetto. "Alegerea Ursulei von der Leyen indică o nouă cale pentru Europa, care a început în urma invaziei ruse în Ucraina", a adăugat el. "Am crezut că este suficient să fim prieteni cu Statele Unite şi că acest lucru ne garantează viitorul şi că putem fi liniştiţi şi să trăim în siguranţă, cu costuri zero", a continuat ministrul italian. "Am descoperit că nu se întâmplă asta, că trebuie să investim în securitate, că forţele noastre armate, cele ale tuturor ţărilor europene, nu sunt pregătite să sufere şocul unui război, pentru că au fost construite pentru a participa, cel mult, la câteva misiuni internaţionale", a conchis Crosetto.

Navele chineze au provocat protestele Japoniei (sursa: Facebook/Japan Ministry of Defense）
Internațional

Navele chineze au provocat protestele Japoniei

Navele chineze au provocat protestele Japoniei. Japonia a transmis Chinei un protest oficial, după ce nave chineze de supraveghere maritimă au pătruns sâmbătă în apele teritoriale nipone. Navele chineze au provocat protestele Japoniei Vasul a fost detectat în largul coastelor prefecturii Kagoshima din insula Kyushu din sudul arhipelagului japonez, la ora locală 6 a.m. (vineri ora 21.00 GMT). Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar A fost a doua încălcare a teritoriului Japoniei de către China în mai puţin de o săptămână. Luni, potrivit guvernului de la Tokyo, un avion militar de recunoaştere Y-9 chinez a zburat în apropiere de Kyushu. Guvernul nipon şi-a transmis "preocuparea gravă şi protestul în legătură cu incidentul" unui oficial al ambasadei Chinei, a anunţat ministerul de externe de la Tokyo într-un comunicat care menţiona şi prima acţiune. Săptămâna aceasta, Japonia le transmisese unor diplomaţi chinezi că încălcarea de luni a spaţiului său aerian este "categoric inacceptabilă". Japonezii şi-au consolidat apărarea pentru a descuraja Beijingul, în contextul intensificării din ultimii ani a activităţilor militare chineze în apropiere de ţara lor şi de Taiwan. Conform televiziunii naţionale japoneze NHK, incidentul de sâmbătă a fost al zecelea de acest gen din ultimul an; în afară de incursiunile navelor de supraveghere chineze în apele Japoniei, au existat şi trei situaţii în care au fost implicate submarine sau alte vase de culegere de informaţii.

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni. Uniunea Europeană a respins cererea Kievului ca UE să instruiască soldaţi ucraineni în interiorul ţării devastate de război, dar îi va instrui cât mai aproape de teritoriul ucrainean, a declarat vineri şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. UE instruiește mai mulți soldați ucraineni Josep Borrell a anunţat că UE va forma în jur de 75.000 de soldaţi ucraineni până la finele anului, cu 15.000 în plus faţă de obiectivul precedent, însă în afara teritoriului ucrainean. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” „Miniştrii s-au pus de acord să ridice la 75.000 (de soldaţi) obiectivul” de formare de trupe ucrainene, a declarat Borrell, după o reuniune informală la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE. „Unele state membre erau pregătite, alte reticente. În cele din urmă, am decis că instruirea va fi făcută cât mai aproape posibil de Ucraina, dar nu pe teritoriul ucrainean”, a spus el în faţa presei, deşi personal s-a declarat deschis ideii Kievului. Această formare „trebuie să fie mai scurtă şi adaptată nevoilor Ucrainei”, scop în care o „mică” celulă de coordonare ar putea fi înfiinţată la Kiev, a adăugat el. Nu există încă un acord formal deocamdată asupra acestui punct, mai multe state membre fiind reticente faţă de orice prezenţă militară a UE în Ucraina, chiar dacă este vorba de simpli instructori, a subliniat o sursă diplomatică. Kievul ceruse UE să ia în considerare ca o parte din instrucţie să aibă loc în interiorul Ucrainei, argumentând că ar fi mai rapid, mai eficient din punctul de vedere al costurilor şi mai facil logistic decât pe teritoriul UE. Însă mai multe ţări UE sunt reticente să desfăşoare trupe în interiorul Ucrainei, exprimând îngrijorări privind securitatea acestora şi întrebând dacă o astfel de mişcare nu ar deturna forţa ucrainene de la misiunea lor principală pentru a-i proteja pe instructori. Decizia de vineri nu ar împiedica membri individuali ai UE sau un grup dintre ei să antreneze soldaţi în interiorul Ucrainei. Franţa a cochetat cu o astfel de posibilitate în acest an, dar diplomaţi spun că nu există niciun semn că aceasta ar deveni o realitate în curând. Borrell, apel la ridicarea restricțiilor Borrell a lansat un nou apel la ridicarea restricţiilor impuse de occidentali cu privire la utilizarea armelor pe care le furnizează Kievului. Cu puţin înainte de debutul reuniunii, el a considerat „ridicole” temerile de escaladare formulate de ţările care refuză să ridice aceste restricţii, înainte de a le califica, după reuniune, drept „legitime”. „Cred că este ridicol să spunem că, permiţând vizarea unor ţinte în interiorul teritoriului rus, aceasta înseamnă a fi în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova”, a afirmat Borrell vineri dimineaţa. Aceste comentarii i-au atras criticile Berlinului. „Spre finalul mandatului său, declaraţiile dlui Borrell sunt din ce în ce mai stranii. Un lucru este clar: el vorbeşte din ce în ce mai puţin în favoarea Uniunii Europene, şi din ce în ce mai mult pentru el însuşi”, a indicat o sursă apropiată guvernului german. Mandatul lui Josep Borrell se va încheia în noiembrie sau decembrie, odată cu intrarea în funcţie a noii Comisii Europene. Borrell a pledat din nou pentru o accelerare a livrărilor de arme spre Ucraina de către ţările UE, după un apel făcut joi de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. În ce priveşte muniţiile, printre care obuzele de artilerie cerute cu insistenţă de Ucraina, Borrell a dat asigurări că UE a îndeplinit la sfârşitul lui august 65% din obiectivul său de a livra Kievului un milion de obuze înainte de sfârşitul anului. „Accelerăm tot mai mult, producând mai rapid. Industria îşi creşte capacitatea. Sper că până la finalul anului vom atinge ţinta”, a adăugat el.

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri demiterea comandantului forţelor aeriene Mikola Oleşciuk, la o zi după prăbuşirea unui avion F-16 de fabricaţie americană livrat la Kievului. Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis "Am decis sa-l înlocuiesc pe comandantul armatei aerului a forţelor armate ucrainene", a declarat Zelenski pe Telegram, după publicarea unui decret în acest sens pe site-ul preşedinţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Ucraina a anunţat joi că un avion de luptă F-16, echipament militar valoros livrat recent de Occident, s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". Atacurile deputatei Bezougla O deputată ucraineană, Mariana Bezougla, membră a Comisiei de apărare a Parlamentului, a declarat vineri că avionul F-16 a fost doborât din greşeală de un sistem antiaerian Patriot "din cauza unei coordonări slabe între unităţi". Într-un mesaj difuzat pe Telegram, ea a criticat joi "cultura minciunii" în cadrul comandamentului militar ucrainean şi faptul "că niciun general nu a fost pedepsit" şi "generalul Oleşciuk rămâne în funcţie". Ea a afirmat vineri că este "cel puţin a treia oară" când un avion ucrainean a fost doborât din greşeală de apărarea antiaeriană ucraineană. "Cele două incidente anterioare, care nu au implicat F-16, au fost atribuite oficial ruşilor", a remarcat ea. Mikola Oleşciuk promisese pe Facebook, vineri înainte de demiterea sa, să "descopere cauzele catastrofei aeriene" în care a fost implicat avionul F-16, dând asigurări că "nu ascunde nimic". El a acuzat-o pe Mariana Bezougla că doreşte să "discrediteze înalţi responsabili militari"şi SUA, care au conceput avioanele de luptă F-16 şi sistemele Patriot furnizate Kievului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Un nou atac în vestul Germaniei (sursa: euronews.com)
Internațional

Un nou atac în vestul Germaniei

Un nou atac în vestul Germaniei. O femeie de 32 de ani a înjunghiat mai multe persoane într-un autobuz la Siegen, în vestul Germaniei, şi a făcut cinci răniţi, a anunţat poliţia locală vineri seară. Un nou atac în vestul Germaniei Suspecta a fost arestată şi nu există dovezi ale unui "atac terorist", potrivit unui comunicat al poliţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Prognosticul vital a trei dintre cele cinci victime este angajat, în timp ce una a fost grav rănită, iar cealaltă uşor. "În prezent nu există alt pericol", a asigurat poliţia. În jurul orei 19.40, la momentul atacului, "cel puţin alţi 40 de pasageri se aflau în autobuzul care mergea la sărbătorile oraşului Siegen", a precizat aceasta. Atentatul de la Solingen Acest atac vine într-un moment în care Germania este încă în stare de şoc din cauza atentatului de la Solingen. În timpul unui festival local, în urmă cu o săptămână, un sirian a atacat mulţimea cu un cuţit, făcând trei morţi şi opt răniţi. Acesta este un nou atac cu cuţitul în Germania, după ce ministrul de interne Nancy Faeser a anunţat joi interzicerea purtării de arme albe la evenimente publice precum festivaluri, evenimente sportive şi târguri, precum şi în mijloacele de transport pe distanţă lungă (trenuri, autocare). Marţi, poliţia a împuşcat un bărbat suspectat că ar fi atacat cu cuţite trecători la Moers, în vestul Germaniei.

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk (sursa: Facebook/Jens Stoltenberg)
Internațional

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aprobă ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia, invocând dreptul Ucrainei de a se apăra, într-un interviu acordat ziarului german Die Welt. Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk "Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional", a justificat şeful Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost "colaborator al serviciilor" Dreptul la autoapărare al Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu mai bine de 900 de zile, "nu se opreşte la graniţă", a spus Jens Stoltenberg. Începută în august, spre surprinderea tuturor, această contraofensivă "nu a fost planificată cu NATO, iar Alianţa nu a jucat niciun rol", a adăugat el. Dar organizaţia va continua să sprijine Ucraina cu livrări de arme şi echipamente, "vitale" pentru a contracara invazia rusă, a mai precizat el. Germania, cel mai mare donator din UE Jens Stoltenberg a salutat, de asemenea, "angajamentul clar al Germaniei de a rămâne cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa şi al doilea la nivel mondial". Săptămâna trecută, guvernul german a fost criticat puternic pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care va fi redus în 2025. Cancelarul Olaf Scholz a negat orice dezangajare a ţării sale, care are a doua cea mai mare contribuţie după Statele Unite, dând asigurări că Kievul va continua să primească echipamentele militare de care are nevoie armata sa. În ciuda acestei ofensive în regiunea Kursk, Moscova continuă să câştige teren constant în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicentrul luptelor. Armata rusă a revendicat vineri capturarea a trei noi sate: Novojelan şi Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, şi Sinkivka, în regiunea Harkov. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri o situaţie "extrem de dificilă" pentru armata sa în apropiere de Pokrovsk, un important centru logistic de care soldaţii ruşi se află acum la mai puţin de zece kilometri distanţă

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident. Aparatul de zbor a fost distrus într-un accident survenit luni, a declarat un oficial american din domeniul Apărării. Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident Potrivit oficialului, prăbuşirea nu pare să fie rezultatul unui atac rusesc. Încă nu s-a stabilit ce a cauzat incidentul - o eroare de pilotaj sau o defecţiune mecanică. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României Tot joi, însă, Ucraina a anunţat că un avion de luptă F-16 s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". "S-a dovedit ulterior că avionul s-a prăbuşit şi pilotul a murit", a indicat sursa citată pe Telegram, fără a preciza când a avut loc accidentul sau identitatea pilotului. Armata aerului ucraineană a anunţat, de asemenea joi, că unul dintre piloţii săi a fost ucis în lovituri masive ruseşti la începutul acestei săptămâni, fără a menţiona avionul F-16. "Pilotul armatei aerului Oleksid Mes a murit apărând ţara noastră", a declarat comandamentul de Vest al Forţelor aeriene ucrainene, precizând că pilotul a fost ucis luni în timpul unui val de bombardamente ruseşti cu rachete şi drone. Două atacuri rusești în zile succesive Rusia a desfăşurat luni un atac "masiv" cu rachete şi drone asupra Ucrainei, a declarat comandantul forţelor aeriene ucrainene. Atacul a fost urmat marţi de un altul, de asemenea major. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că avioanele F-16 au fost folosite pentru a respinge atacul de luni şi au dat rezultate bune. Forţele aeriene ucrainene nu au făcut niciun comentariu deocamdată. Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Atac terorist la concertele Taylor Swift de la Viena (sursa: X/Taylor Swift)
Internațional

Atac terorist la concertele Taylor Swift

Atac terorist la concertele Taylor Swift. Suspecţii care au plănuit un atac terorist la concertele pe care cântăreaţa Taylor Swift le avea programate la Viena urmăreau să ucidă "un număr mare de oameni", a declarat directorul-adjunct al CIA, David S. Cohen. Atac terorist la concertele Taylor Swift "Ei plănuiau să ucidă un număr mare de oameni, se aflau zeci de mii de oameni la acel concert", a declarat oficialul american la un summit dedicat serviciilor de informaţii şi securităţii naţionale, organizat miercuri la Washington. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României El a confirmat, de asemenea, că serviciul de informaţii externe al Statelor Unite le-a transmis o serie de informaţii autorităţilor austriece pentru a le ajuta să prevină acel atac. Superstarul american Taylor Swift ar fi trebuit să susţină trei concerte la Viena în cadrul turneului ei mondial "Eras" în luna august, însă seria de spectacole a fost anulată cu foarte puţin timp înainte de începerea sa, după ce autorităţile din Austria au arestat doi bărbaţi tineri suspectaţi de organizarea unui atac terorist. Mașină cu explozibil în mulțime Potrivit anchetatorilor, un tânăr de 19 ani despre care se afirmă că ar fi jurat credinţă organizaţiei teroriste Stat Islamic plănuia să conducă o maşină încărcată cu materiale explozibile şi să intre cu ea în mulţimea de fani ai cântăreţei Taylor Swift care aşteptau să intre pe stadionul în care urma să aibă loc primul concert. Se crede că a doua persoană implicată în complot este un complice mai tânăr. Peste 60.000 de persoane s-ar fi aflat în interiorul stadionului în timpul acelui concert sold-out, dacă acesta nu ar fi fost anulat, iar alte zeci de mii de persoane s-ar fi reunit probabil, fără să deţină bilete, în proximitatea stadionului pentru a se bucura împreună de muzica vedetei pop americane. Cei doi suspecţi, care au rămas de atunci în custodia Poliţiei austriece, sunt cercetaţi pentru suspiciune de apartenenţă la o organizaţie teroristă şi pentru organizarea unor activităţi criminale.

Rusia, lista neagră: 92 de americani (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, lista neagră: 92 de americani

Rusia, lista neagră: 92 de americani. Rusia a anunţat miercuri că a interzis accesul pe teritoriul său a 92 de cetăţeni americani, între care şi jurnalişti de la Wall Street Journal, New York Times şi Washington Post, acuzaţi că au difuzat "informaţii false" despre armata rusă care luptă în Ucraina. Rusia, lista neagră: 92 de americani "Intrarea în Rusia este blocată permanent pentru 92 de cetăţeni americani, reprezentanţi ai mediului de afaceri, personalităţi din domeniul cercetării şi culturii, jurnalişti şi mass-media" a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Angajaţi ai publicaţiilor americane New York Times, Wall Street Journal şi Washington Post figurează pe această listă, care se adaugă la sancţiunile impuse deja de Rusia împotriva a sute de alţi cetăţeni americani şi ai altor ţări occidentale. Moscova îi acuză pe aceşti jurnalişti că sunt "implicaţi în producerea şi difuzarea de informaţii false despre Rusia şi forţele armate ruse" şi că participă la un "război hibrid declanşat de Washington". Lista celor 92 de persoane, publicată miercuri, include şi membri ai armatei, profesori universitari, directori de companii, politicieni şi membri ai sistemului de justiţie american. Relaţiile dintre Moscova şi Washington se află la cel mai scăzut nivel de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022. Statele Unite sunt principalul susţinător militar şi financiar al Kievului. Statele occidentale au adoptat numeroase sancţiuni economice şi financiare împotriva Moscovei, care au vizat oficiali ruşi, sistemul său bancar, companiile sale aeriene şi o serie de alte sectoare ruseşti

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? (sursa: Facebook/Dmytro Kuleba)
Internațional

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi?

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că cea mai mare problemă cu care se confruntă Kievul este faptul că, de teama escaladării cu Rusia, aliaţii săi se tem să aprobe politici noi de a susţine Ucraina. Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Remarcile sale vin la o zi după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că Occidentul 'se joacă cu focul' prin faptul că ia în considerare să permită Kievului să lovească în adâncime pe teritoriul Rusiei, el avertizând asupra riscului unui al treilea război mondial. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG „Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominaţia conceptului de escaldare în procesul decizional al partenerilor noştri”, a spus Kuleba într-o discuţie cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski, transmisă în direct din Polonia. Kievul presează Occidentul să îi pună la dispoziţie rachete cu rază lungă de acţiune şi să autorizeze lovirea unor ţinte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, vrea ajutor pentru doborârea de pe teritoriul unor state vecine a rachetelor ruseşti. „Războiul este întotdeauna despre o mulţime de logistică: bani, arme, resurse, dar problemele reale sunt întotdeauna aici, în cap”, a spus Kuleba. „Mulţi dintre partenerii noştri se tem să discute despre viitorul Rusiei (...) Acest lucru este foarte supărător pentru că, dacă noi nu vorbim despre viitorul sursei de ameninţare, atunci nu putem construi strategia”, a continuat el. Polonia pledează cauza Ucrainei La rândul său, Radoslaw Sikorski a afirmat că, în timp ce Rusia foloseşte arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliaţii ar trebui „să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat şi haideţi să le livrăm şi mai multe”. Ministrul polonez a mai spus că oamenii lui Donald Trump, fost preşedinte şi actual candidat republican la Casa Albă, au o idee despre cum să pună capăt războiului. „Unii dintre aceşti oameni spun că planul este să accelereze războiul ameninţându-l pe Putin cu escaladarea”, a declarat Sikorski. El a sugerat folosirea altor stimulente pentru oprirea războiului. "Ajutaţi-ne să-i convingem pe unii dintre aliaţii noştri europeni nu doar să extindă baza împrumutului pe baza activelor ruseşti îngheţate, dar să şi confiscăm activele agresorului şi să le dăm victimei agresiunii", a pledat ministrul polonez.

Tensiunile cresc între Beijing și Washington (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Tensiunile cresc între Beijing și Washington

Tensiunile cresc între Beijing și Washington. China a avertizat Statele Unite împotriva oricărui sprijin pentru Filipine în Marea Chinei de Sud, în timp ce Washingtonul s-a angajat miercuri să-şi susţină aliaţii din regiune, în timpul unei întâlniri la nivel înalt la Beijing. Tensiunile cresc între Beijing și Washington "Statele Unite nu trebuie să folosească tratatele bilaterale ca pretext pentru a submina suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei, şi nici nu ar trebui să sprijine sau să tolereze acţiunile ilegale ale Filipinelor", i-a spus ministrul chinez de externe Wang Yi lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al lui Joe Biden, în timpul întrevederii lor, conform canalului chinez CCTV. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Consilierul principal al lui Joe Biden, la rândul său, "a reamintit angajamentul Statelor Unite de a-şi apăra aliaţii din regiunea indo-pacifică", potrivit unei declaraţii publicate miercuri de Casa Albă. Sullivan şi-a exprimat, de asemenea, "îngrijorarea cu privire la acţiunile destabilizatoare ale Chinei împotriva activităţilor maritime legale ale Filipinelor în Marea Chinei de Sud", conform comunicatului executivului american. Folosind limbajul obişnuit al Statelor Unite pe această temă, el "a subliniat importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan". Emisarul american a reiterat, totodată, "îngrijorările" americane cu privire la "sprijinul Chinei pentru industria de apărare rusă". Confruntări în Marea Chinei Tensiunile dintre Beijing şi Manila au escaladat în ultimele luni şi au fost marcate de o serie de confruntări în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul revendică o mare parte din insule şi recife, în ciuda unei decizii a unei instanţe internaţionale care a respins în 2016 pretenţiile sale. Luni, China a anunţat că a luat "măsuri de control" după un nou incident cu nave filipineze în apropierea unui atol disputat din Marea Chinei de Sud, al patrulea într-o săptămână. Conform CCTV, Wang i-a spus interlocutorului său american că China este "ferm angajată să-şi protejeze suveranitatea teritorială şi drepturile maritime asupra insulelor din Marea Chinei de Sud". Japonia şi Filipine, doi aliaţi ai SUA, au dat vina pe Beijing pentru tensiunile din Marea Chinei de Sud, Tokyo numindu-l "cel mai mare perturbator" al păcii în Asia de Sud-Est. Vizita lui Jake Sullivan Vizita lui Jake Sullivan este prima a unui consilier de securitate naţională al Casei Albe în China după 2016. Conform Washingtonului, aceasta arată dorinţa de a menţine dialogul între cele două superputeri, exprimată în noiembrie 2023 în timpul unei întâlniri între Joe Biden şi preşedintele chinez Xi Jinping în California. Casa Albă a transmis că discuţiile de la Beijing au fost "sincere, substanţiale şi constructive". Statele Unite au reamintit, în timpul discuţiilor dintre Jake Sullivan şi Wang Yi, "importanţa unei comunicări regulate şi continue" la nivel militar. Discuţiile s-au axat pe posibile domenii de cooperare între cele două puteri rivale, în special lupta împotriva traficului de fentanil şi a schimbărilor climatice. În ceea ce priveşte alte probleme mai controversate între Washington şi Beijing, consilierul pentru securitate naţională a spus că administraţia Biden va continua să ia "deciziile necesare pentru a preveni utilizarea tehnologiilor militare americane avansate într-un mod care compromite securitatea noastră naţională". Statele Unite au luat o serie de măsuri care limitează accesul Chinei la anumite tehnologii avansate, spre supărarea Beijingului, care consideră că este o încălcare a regulilor comerciale internaţionale. Jake Sullivan a menţionat în cele din urmă cazul americanilor "reţinuţi fără motiv (în China) sau cărora li s-a interzis să părăsească ţara", spunând că subiectul este o "prioritate".

Fondatorul Telegram a fost eliberat temporar (sursa: Facebook/Pavel Durov)
Internațional

Fondatorul Telegram a fost eliberat temporar

Fondatorul Telegram a fost eliberat temporar. Fondatorul şi CEO-ul platformei de mesagerie criptată Telegram, miliardarul franco-rus Pavel Durov, reţinut sâmbătă seara la sosirea pe un aeroport de lângă Paris, a ieşit miercuri din arest şi a fost transferat la începutul după-amiezii la palatul de justiţie din Paris în vederea unei eventuale inculpări. Fondatorul Telegram a fost eliberat temporar „Judecătorul de instrucţie a pus capăt arestului lui Pavel Durov şi l-a trimis în faţa unui judecător în vederea unui interogatoriu de primă înfăţişare şi a unei potenţiale inculpări”, a precizat o sursă judiciară. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Pavel Durov, 39 de ani, cu o avere estimată de Forbes la 15,5 miliarde de dolari, a fost arestat sâmbătă pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris, unde era aşteptat la o cină. Durov sosise de la Baku şi era însoţit de asistenta sa şi de o gardă de corp. Justiţia franceză îi reproşează că nu a acţionat împotriva difuzării pe Telegram de conţinuturi cu caracter infracţional sau delictual. Acuzat de 12 infracțiuni După o ancheta preliminară a secţiei de luptă împotriva criminalităţii cibernetice din cadrul parchetului din Paris s-a decis trimiterea dosarului în faţa unui judecător de instrucţie pe 9 iulie, pentru 12 infracţiuni in rem ţinând de criminalitate organizată, în special 'refuzul de a comunica informaţiile necesare interceptărilor autorizate de lege', 'complicitate la delicte şi la infracţiuni care se organizează pe platformă (trafic de droguri, pornografie infantilă, escrocherie şi spălare de bani în grup organizat) şi 'furnizare de servicii de criptologie vizând să asigure funcţii de confidenţialitate fără declaraţie conformă'. Anchetele sunt întreprinse de Centrul de luptă împotriva infracţionalităţii cibernetice (C3N) şi de Oficiul naţional anti-fraudă (ONAF). Arestul fondatorului Telegram a avut loc la sediul ONAF şi a durat aproape patru zile. Dacă Durov va fi inculpat şi se va cere detenţia sa provizorie, un judecător pentru libertăţi va trebui să se pronunţe în cursul serii cu privire la încarcerarea sau plasarea sa sub control judiciar. Mandat pentru fratele lui Durov Site-ul Politico a scris că autorităţile franceze au emis de asemenea un mandat de arestare împotriva lui Nikolai Durov, fratele lui Pavel şi cofondator al Telegram, iar ambele mandate au fost emise în martie. Solicitat să confirme sau nu informaţia, biroul procurorului din Paris a declarat că toate mandatele de arestare sunt acoperite de secretul investigaţiei şi că singura persoană chestionată în prezent este Pavel Durov. Acesta a luat cetăţenia Emiratele Arabe Unite, după ce a mutat sediul social al Telegram în Dubai. În august 2021, Pavel Durov a primit şi cetăţenia franceză, printr-o procedură asupra căreia Parisul păstrează discreţia. Controversele Arestarea lui Durov a adus în atenţie răspunderea penală a furnizorilor de aplicaţii şi a alimentat dezbaterea despre unde se încheie libertatea de exprimare şi unde începe aplicarea legii. De asemenea, ea pus în lumină relaţia dificilă dintre guverne şi Telegram, care are aproape 1 miliard de utilizatori. Preşedintele francez Emmanuel Macron, care împreună cu echipa sa foloseşte Telegram, a luat prânzul cu Durov în 2018, ca parte a unei serii de întâlniri cu antreprenori din tehnologie, a declarat o sursă apropiată lui Macron. Confruntat cu acuzaţii din partea Rusiei, dar şi a lui Elon Musk, că, prin arestarea lui Durov, Franţa a înăbuşit libertatea de exprimare, Macron a făcut luni pasul neobişnuit de a posta pe X despre ceea ce el a numit 'informaţii false'. O sursa apropiată subiectului a reafirmat miercuri ca Macron şi guvernul său nu au avut nimic de-a face cu arestarea. Ministerul de Externe francez nu a răspuns unei solicitări de a comenta după ce Wall Street Jorunal a scris că autorităţile franceze şi din Emirate au piratat împreună telefonul lui Pavel Durov în 2017.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră