Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică
Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică. În ciuda crizei economice, a stilului autoritar de guvernare și chiar în ciuda revoltelor populare care au survenit în urma cutremurului devastator de la începutul anului, Recep Tayyip Erdoğan, cel care a dominat politica Turciei în ultimii douăzeci de ani, va rămâne președintele țării pentru încă un mandat. Erdoğan e un autocrat declarat, încă de la începutul carierei sale politice. Pe când era primar al Istanbului acesta a afirmat: "Democrația este doar trenul în care ne urcăm până ajungem la destinație.". Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică Turcii vor da un vot negativ guvernului și președintelui actual – preziceau numeroși analiști, dar și sondaje, bazându-se atât pe contextul social, politic și economic din Turcia, cât și pe revolta oamenilor în urma cutremurului recent. În ciuda tuturor predicțiilor, însă, oamenii au votat pentru președintele actual, atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare, voturi masive venind și din partea diaspore turce, care a sărbătorit cu fast în marile orașe europene. De ce îl iubesc turcii pe Erdoğan? Pe când Kemal Kılıçdaroğlu este membru al CHP, cel mai vechi partid din Turcia, fondat de Atatürk, cel care a impus statul laic, Erdoğan e mai pe placul populației evlavioase, temătoare că drepturile lor ar putea fi reduse în cazul unei schimbări de guvern - deși alianța de opoziție condusă de Kılıçdaroğlu a afirmat în mod repetat că nu plănuiește așa ceva. În plus, Kılıçdaroğlu și-a exprimat, în repetate rînduri, dorința de a apropia Turcia de Uniunea Europeană și, potrivit lui Bayram Balci, cercetător CNRS la CERI-Sciences Po, mai ales în vremurile acestea, turcii vor stabilitate, nu alianțe care ar putea antrena Turcia în disputele internaționale. În primul rând, susține analistul, opoziția, formată din șase partide politice diferite din punct de vedere ideologic, de la social-democrație la naționalism și islamism, a provocat neliniște printre alegători, varietatea și eterogenitatea formațiunii opozante fiind percepute ca o slăbiciune – cum ar putea o opoziție atât de diversă să rămână unită și să gestioneze numeroasele probleme ale țării? "Măreția Turciei" vs factorul kurd În al doilea rând, principalul obiectiv al opoziției a părut a fi mai degrabă înfrângerea lui Erdogan, programul său economic și politica externă nefiind suficient de convingătoare. "Singura diferență reală dintre opoziție și guvern privea libertățile și statul de drept, care au fost deosebit de afectate în ultimii ani și de aceea plasate în centrul campaniei electorale a opoziției. Dar s-a dovedit că nu aceasta era prioritatea majorității alegătorilor care, între statul de drept și securitatea promisă de Erdoğan, au ales menținerea ordinii, în detrimentul a mii de oameni care și-au pierdut drepturile", susține Bayram Balci. În al treilea rând, Erdoğan a marșat puternic pe "măreția națiunii și influența Turciei pe scena internațională", demonstrațiile și manifestările din ultimii ani ale performanțelor industriei de armament a țării atrăgând atenția oamenilor, într-o țară în care "mândria națională nu este un concept gol". Nu în ultimul rând, votul kurzilor a fost mai degrabă dăunător pentru opoziție. Electoratul, sensibil la situația de securitate a țării, a acceptat propaganda guvernului, conform căruia rivalii săi aveau "sprijinul teroriștilor" – referirea fiind la partidul pro-kurd HDP, care, deși nu face parte oficial din alianța anti-Erdogan, a cerut ca Kılıçdaroğlu să fie ales: "Pentru populația turcă, care a fost supusă diferitelor atacuri ale kurzilor, acesta a fost un argument major în favoarea votului pentru Erdogan, care dă impresia că va face o treabă mai bună pentru a le asigura siguranța.". Revenirea iașmacului, esențială "Oamenii noștri îl iubesc pe Erdoğan", a declarat Bayram Yavuz Onay, primarul orașului Orta, unde președintele în funcție a obținut peste 88% dintre voturi. Este un oraș, ca multe altele, unde vechiul și noul lider a devenit aproape un cult. Primarul povestește că, pe când era tânăr, a intrat în armată, dar soției nu i-a fost permis să participe la ceremonia de depunere a jurământului, din cauză că purta iașmac (voalul turcesc). La acea vreme, ordinul secular al statului era interpretat atât de strict, încât femeilor cu iașmac nu li se permitea nici să studieze la universități, nici să lucreze în sectorul public. Însă, sub Erdoğan, legea a fost schimbată - voalul, ca simbol religios și politic, fiind permis în viața publică. "Fiica mea și sora mea nu își acoperă părul. Dar soția mea și mama mea o fac. Cum putem exclude oamenii, doar pentru că poartă iașmac? Nu poți restricționa libertatea oamenilor. Cu cât încerci mai mult, cu atât oamenii se vor luptă pentru asta.", a spus edilul. Întrebat fiind despre libertate și drepturi, Erdoğan fiind temut tocmai pentru politicile sale represive, Onay vorbește despre apărarea tradițiilor și despre stabilitate, dând exemplu retragerea Turciei din convenția internațională pentru protejarea femeilor împotriva violenței, "Convenția de la Istanbul". În opinia sa, din cauza acestei convenții, în Turcia "numărul de divorțuri a crescut": "Nici măcar nu te poți certa cu soția, că femeia va suna imediat poliția. Va spune că soțul a țipat la ea sau a încercat să o lovească, iar soțul primește imediat o interdicție de contact de trei luni.". Cultul lui Erdoğan, care nu ascultă de Biden sau Putin Mesut Canbaz, farmacist din Orta, mărturisește că a votat pentru Erdoğan pentru că susține politica externă promovată de acesta. Pe când Kılıçdaroğlu "voia să lucreze cu țări străine, nu cu cetățeni, ceea ce ne-ar submina independența", Erdoğan e "un om puternic, autonom, care nu ascultă nici de Biden, nici de Putin". În ceea ce privește relațiile internaționale ale Turciei, farmacistul afirmă: "Când soarele va ieși din vest, ne vom întoarce spre vest. Dacă iese de la est, ne vom întoarce spre est.". Kismet Sarici, o casnică de 65 de ani, a votat pentru președintele în funcție deși fiica ei a părăsit de mulți ani Turcia, locuind în Germania: "Ne place totul la el. Aș putea vorbi ani de zile și totuși niciodată nu poți enumera tot ce a făcut Erdoğan pentru noi.". Întrebată de starea economică precară din Turcia, Sarici o pune pe seama "puterilor străine care vor să-i facă rău lui Erdogan.". Diaspora turcă, majoritar cu președintele în funcție Dintre țările europene cu cele mai mari comunități turce, cele mai multe voturi pentru Erdoğan au venit din Austria, unde peste 73% dintre turci au votat pentru președintele în funcție și doar 26,12% pentru Kemal Kılıçdaroğlu. Pe locul doi s-au situat Țările de Jos, cu 70,4%, urmate de Germania, cu aproximativ 67,4%, și Franța, cu 66,6%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La polul opus s-au situat Marea Britanie, Suedia și Elveția, unde voturile diasporei au mers în favoarea lui Kılıçdaroğlu. Duminică seara, bulevardele Vienei au fost blocate de zeci de mii de demonstranți, simpatizanți ai lui Erdoğan, care au sărbătorit rezultatele alegerilor prin mitinguri spontane, de proporții. La fel s-a întâmplat și în multe orașe din Germania, unde străzile au fost inundate de coloane lungi de mașini, claxonând și arborând steagul Turciei. Deputatul AKP Muhammed Fatih Toprak a postat pe pagina sa de Twitter mai multe videoclipuri cu astfel de manifestații în orașe europene, comentând că "Secolul turc începe cu o mare victorie a Turciei.". "Salutul lupului gri" Au existat însă și reacții de indignare, din cauză că participanții la demonstrații au folosit "salutul lupului gri", simbolul naționaliștilor turci. Cansu Özdemir, deputat în Parlamentul de la Hamburg, a comentat pe Twitter: "Pe străzile europene puteți vedea din nou cât de vesel a fost arătat salutul fascist al lupului. Fascismul și islamismul turcesc continuă să aibă mână liberă în Germania.". În Franța, la Lyon, susținătorii lui Erdogan sunt de toate vârstele. Derya, 20 de ani, locuiește cu părinții în La Côte-Saint-André: "Îmi place Erdoğan de când eram mică. Cu toții suntem mândri de el.". Sermin Tanriverdi, de profesie cizmar, locuiește în Franța, dar acuză presa franceză: "Televiziunea franceză îl critică mult, dar nu spune adevărul. A făcut mult bine pentru țara lui. De când este acolo, lucrurile s-au schimbat, este magnific.". "Multora nu le place, dar a adus multe schimbări pozitive", adaugă Davut Lalkan, sticlar din Autun, adăugând: "Ne-am recâștigat respectul. Începem să luăm fața Europei!".
