joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5133 articole
Internațional

"Eroii" Wagner din închisori terorizează Rusia

"Eroii" Wagner din închisori terorizează Rusia. Cinci mii de infractori și criminali ruși, recrutați din închisoare de grupul Wagner, și-au încheiat contractul de mercenari și au început să se întoarcă acasă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Contractele prevedeau, pe lângă salariul de aproape 3.000 de euro, și o sumă de peste 70.000 de euro pentru familiile lor, în caz de deces pe câmpul de luptă. În plus, grațiere și libertate, după șase luni petrecute pe frontul din Ucraina. Astăzi, mulți dintre ei, chiar dacă mai aveau de ispășit ani buni în închisoare, sunt liberi, unii decorați cu medalii de eroi. "Eroii" Wagner din închisori terorizează Rusia Revenirea lor în societate provoacă îngrijorare și furie în rândul populației, însă există teama că aceștia beneficiază de protecție înaltă – Prigojin asigurându-i pe foștii prizonieri eliberați, că, de acum, va avea grijă de ei, și că va interveni, dacă vor avea probleme cu legea. La sfârșitul lunii martie, Prigojin a anunțat grațierea a cinci mii de prizonieri după încheierea contractului cu grupul Wagner. Potrivit fondatorului companiei militare private, doar 0,31% dintre cei grațiați au comis o a doua infracțiune la o lună de la întoarcerea din zona de "conflict", subliniind că cei care comit infracțiuni vizează, de fapt, persoanele care "se opun acțiunilor Federației Ruse în Ucraina". În concluzie, Prigojin a declarat că, de fapt, grupul Wagner a redus criminalitatea în Rusia. Ucigaș sadic, eliberat și medaliat În urmă cu zece ani, Serghei Jiganov, un judecător din Veliki Novgorod (nord-vestul Rusiei), a fost torturat și omorât în chinuri groaznice. Ucigașul, Stanislas Bogdanov, condamnat la 23 de ani de închisoare, s-a înrolat anul trecut în grupul Wagner. După opt zile pe front, a fost rănit și i s-a amputat un picior, fiind decorat ulterior cu "Medalia curajului". Într-un reportaj din octombrie al RIA FAN, canal deținut de Prigojin, Bogdanov apare alături de alți luptători Wagner, într-un centru de recuperare, vizitați fiind de liderul Grupului Wagner. "În situația mea, n-aș fi putut visa ceva mai bun [...]. Tocmai petrecusem zece ani în închisoare și mai aveam 13 de făcut", spune Stanislav Bogdanov, stând pe o canapea. "Lumea spune că ai fost un criminal, dar acum ești un erou de război", i-a replicat Prigojin. A doua zi, RIA FAN a publicat un alt videoclip, arătându-i pe aceiași bărbați primind diverse premii, insigne și certificate de amnistie. Sora judecătorului ucis, Olga Pavlova, a declarat, după difuzarea reportajelor: "Nu credeam că Rusia le permite prizonierilor să meargă la război. Credeam că doar Zelenski a făcut asta! Dacă n-ar fi fost acest conflict cu Ucraina, cred că Bogdanov și-ar fi ispășit pedeapsa și n-ar fi primit niciodată amnistia.". A comandat uciderea familiei unui partener de afaceri Alexander Tiutin, un antreprenor din Sankt Petersburg, a fost reținut în 2018 când încerca să angajeze un ucigaș pentru a-și ucide nepoata, din cauza unei dispute privind moștenirea. Ancheta a descoperit că, în 2005, acesta angajase un alt criminal pentru a ucide o întreagă familie: partenerul său de afaceri, soția, fiul de 11 ani și fiica, de 15 ani, toți fiind împușcați cu o pușcă de asalt AK. Familia a fost apoi măcelărită cu un topor pentru a se asigura că erau morți. În 2021, Tiutin a fost condamnat la 23 de ani de închisoare. Însă, după doar un an, în iulie 2022, Tiutin a fost recrutat de grupul Wagner și, după șase luni, s-a întors la Sankt Petersburg, viu, nevătămat și liber. Confirmând eliberarea, Prigojin a declarat, cu mândrie, despre Tiutin că în război a valorat "cât trei sau patru luptători". Lovit în cap, apoi înecat. Asasinul e acum erou Anatoli Salmin a fost condamnat în 2011, pentru omor calificat. În timpul unei dispute cu un prieten, Salmin a apucat o piatră și l-a lovit de câteva ori în cap, însă pentru că acesta nu murise, i-a ținut capul sub apă până a încetat să respire. Salmin a ieșit din închisoare anul trecut, cu mult înainte de termen, înrolându-se în grupul Wagner. La terminarea contractului, s-a întors în orașul său, Pikalevo. Prezența lui a stârnit panică, frică și angoase printre locuitori. "Am început să-l vedem în oraș acum câteva săptămâni. E un om periculos, (...) le-am spus copiilor mei să nu iasă singuri pe stradă în zilele următoare. Nu a fost doar ceea ce i-a făcut prietenului său, a furat, a provocat bătăi și violență, și a hărțuit multe fete. A băut mult, a consumat droguri și a fost violent.", a declarat un localnic. Frica e însă dublată de neputință, de vreme ce bărbatul, care le-a terorizat orașul, e considerat a fi de acum de neatins, fiind asociat cu Prigojin. Într-un videoclip, de la începutul anului, Prigojin promite unui grup de foști condamnați, care și-au executat contractele în Ucraina, că îi va ajuta, dacă vor avea probleme cu forțele de ordine: "Poliția va trebui să vă trateze cu respect. Dacă sunt nerezonabili... eu însumi voi suna și voi rezolva lucrurile cu guvernatorii și așa mai departe. Vom găsi o soluție.". Întors din Ucraina, a omorât o femeie La începutul acestui an, Ivan Rosomakin, condamnat în 2020 la zece ani de închisoare pentru crimă, s-a întors acasă, în orașul natal Novi Burets din regiunea Kirov, după expirarea contractului cu grupul Wagner. La doar câteva zile, în oraș au apărut probleme - Rosomakin amenințând că va ucide pe toată lumea. Într-o ședință a primăriei, șeful poliției, Vadim Varankin, i-a asigurat pe locuitori că lucrurile vor fi ținute sub control, însă la scurt timp, o femeie din oraș a fost ucisă, Rosomakin fiind arestat sub suspiciunea de crimă. Comentând cazul, Prigojin a declarat că grupul Wagner e dispus să asiste forțele de ordine în legătură cu oricare dintre foștii săi luptători: "Dacă o persoană se comportă agresiv sau provocator sau dacă există vreun risc, mai ales dacă e din categoria foștilor deținuți, trebuie să ne anunțați.". Rosomakin nu a fost acuzat oficial. Wagner nu mai recrutează. Statul rus, da În februarie 2023, Evgheni Prigojin a anunțat că grupul Wagner nu va mai recruta oameni din închisori. Însă există informații conform cărora recrutarea prizonierilor a trecut în sarcina statului rus. Potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, armata Rusiei și-a "intensificat" recrutarea deținuților din închisoare în ianuarie 2023, și e posibil ca până în luna aprilie, să fi recrutat deja până la 10.000 de condamnați. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Potrivit unei anchete BBC, interviurile cu prizonierii au fost efectuate după aceeași schemă folosită anterior de recrutorii Wagner, însă, înainte de sosirea recrutorilor, comunicațiile au fost întrerupte în toate închisorile - atât prin canale oficiale, cât și neoficiale. Deținuților li s-a propus să semneze un contract pe șase luni cu ministerul Apărării în schimbul unei "grațieri complete și scoaterea cazierului din bazele de date" în șase luni, plus un salariu lunar.

"Eroii" Wagner din închisori terorizează Rusia, cu protecția lui Prigojin (sursa: dzen.ru/wargonzoya)
SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă Foto: Twitter
Internațional

SUA, îngrijorate Zelenski putea lovi pe ruși la ei acasă

SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă: președintele Ucrainei plănuia atacuri dincolo de graniță și atacarea unei conducte care transporta petrol în Ungaria, scrie Washington Post, care citează documente secrete publicate pe Internet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Până acum, doar Marea Britanie a oferit Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, în timp ce SUA refuză constant acest lucru. SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă „În spatele ușilor închise, liderul Ucrainei a propus să meargă într-o direcție mai îndrăzneață - să ocupe sate rusești pentru a pune presiuni asupra Moscovei, să bombardeze o conductă care transferă petrol rusesc în Ungaria, membră NATO, și să dorească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte în interiorul granițelor Rusiei, potrivit unor documente secrete ale serviciilor secrete americane care detaliază comunicările sale interne cu consilieri de top și lideri militari. Documentele, care nu au fost dezvăluite anterior, fac parte dintr-o scurgere mai amplă de secrete americane care a circulat pe platforma de mesagerie Discord și a fost obținută de The Washington Post. Acestea dezvăluie un lider cu instincte agresive care contrastează puternic cu imaginea sa publică de om de stat calm și stoic care rezistă la atacul brutal al Rusiei. Informațiile au fost culese prin intermediul comunicațiilor digitale interceptate, oferind o privire rară asupra deliberărilor lui Zelenski în mijlocul barajelor de rachete rusești, al atacurilor asupra infrastructurii și al crimelor de război”, scrie Washington Post. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Ucraina dorea să-i taie petrolul lui Orban De exemplu, la mijlocul lunii februarie, la o ședință cu vicepremierul Iulia Svrîdenko, Zelenski a sugerat să fie "aruncată în aer" conducta Drujba, construită de sovietici, care furnizează petrol rusesc Ungariei. "Zelenski a subliniat că Ucraina ar trebui pur şi simplu să arunce în aer conducta şi să distrugă, probabil, industria lui Viktor Orban, care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc", se arată în document. În detalierea conversaţiei, oficialii serviciilor americane de informaţii notează că Zelenski "îşi exprima furia faţă de Ungaria şi, prin urmare, putea face ameninţări hiperbolice, fără sens", o caracterizare care nu însoţeşte celelalte relatări despre Zelenski care sugerează acţiuni militare îndrăzneţe. „Deşi Ungaria face oficial parte din alianţa vestică, Orban este considerat cel mai apropiat lider european de Kremlin”, notează Washington Post.

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia. Electoratul din Turcia a început să voteze duminică în cadrul unora dintre cele mai importante alegeri din istoria modernă de 100 de ani a ţării, alegeri care l-ar putea înlătura pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan după două decenii petrecute la putere. Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia Votul va decide nu doar cine va conduce Turcia, ci şi cum va fi guvernată ţara, cum va fi condusă economia într-un context de criză profundă a costului vieţii, şi care va fi politica sa externă, care a luat turnuri neaşteptate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sondajele preelectorale îi dau principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă de şase partide de opoziţie, un uşor avans, însă, dacă niciunul dintre ei nu va obţine peste 50% din voturi, un tur decisiv va avea loc peste două săptămâni, pe 28 mai. Alegerile se desfăşoară la trei luni după cutremurele care au ucis peste 50.000 de oameni în sud-estul ţării. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de răspunsul greoi iniţial al guvernului, dar există puţine dovezi că subiectul a modificat intenţiile de vot. Kurzii, rol decisiv Duminică, alegătorii vor alege de asemenea noul parlament, pentru care se anunţă o cursă strânsă între Alianţa Poporului, din care fac parte AKP al lui Erdogan, partidul naţionalist MHP şi altele, şi Alianţa Naţiunii, a lui Kilicdaroglu. Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (05.00 GMT) şi se vor închide la 17.00 (14.00 GMT). Potrivit legii electorale din Turcia, anunţarea oricăror rezultate este interzisă până la ora locală 21.00. Alegătorii kurzi, care formează 15-20% din electorat, vor juca un rol crucial. Partidul pro-kurd HDP nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar i se opune vehement lui Erdogan după o reprimare a membrilor săi în ultimii ani şi şi-a declarat sprijinul faţă de Kilicdaroglu în cursa prezidenţială. Erdogan, în vârstă de 69 de ani, un orator puternic şi un maestru al campaniilor electorale, s-a dezlănţuit în această campanie, în care se luptă să supravieţuiască celui mai dur test politic de până acum. El se bucură de loialitatea fermă a turcilor religioşi care s-au simţit în trecut defavorizaţi într-o Turcie secularizată. Economia s-a prăbușit Totuşi, dacă alegătorii îl vor înlătura pe Erdogan de la putere, aceasta se va întâmpla în mare parte deoarece îşi văd în declin prosperitatea, egalitatea şi capacitate de a face faţă nevoilor de bază, în condiţiile în care inflaţia a atins 88% în octombrie 2022 şi lira s-a prăbuşit. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, promite o revenire la politici economice "ortodoxe" şi la sistemul parlamentar de guvernare, de la sistemul prezidenţial executiv al lui Erdogan aprobat prin referendumul din 2017. El a promis de asemenea că va restabili independenţa unui sistem de justiţie despre care criticii lui Erdogan spun că acesta l-a folosit pentru a reprima opoziţia. Dacă va câştiga, Kilicdaroglu va avea misiunea dificilă de a păstra unită o alianţă care include naţionalişti, islamişti, secularişti şi liberali.

Papa și Zelenski, plan de pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Papa și Zelenski, plan de pace

Papa și Zelenski, plan de pace. Preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a declarat sâmbătă la Roma că rezultatele iminentei contraofensive pentru recucerirea teritoriilor invadate de Rusia se vor vedea în curând, însă nu a dorit să dea detalii despre operaţiune pentru că acest lucru "nu ar ajuta Ucraina". Rezultatele contraofensivei, vizibile curând "Paşii importanţi vor fi făcuţi în curând", a declarat Zelenski la televiziunea publică RAI, după o zi plină în capitala italiană, unde s-a întâlnit cu preşedintele Sergio Mattarella şi cu premierul Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat despre detaliile operaţiunii, Zelenski nu a vrut să le precizeze spunând că nu ar ajuta Ucraina, dar a declarat: "Ne pregătim cu mult angajament şi vom face paşi importanţi. Suntem foarte motivaţi. Nu pot răspunde" despre timp şi metode, "dar veţi vedea rezultatele, credem în victorie". De asemenea, el a afirmat că "dacă Ucraina cade, următorul pas este Moldova şi ţările baltice". "Să ne imaginăm că (preşedintele rus, Vladimir) Putin ajunge în ţările NATO. Poate nu în Italia, dar vă vor trimite fiii să lupte în apărarea ţărilor NATO. Este mai bine să ajuţi Ucraina decât să îţi trimiţi copiii la război", a spus el. Iar în ceea ce priveşte pierderile UE din importurile de grâu ucrainean, Zelenski a arătat: "Vom compensa cu UE ceea ce pierd producătorii', deoarece "Ucraina este deja Europa". Sprijin total pentru UE și NATO În întâlnirile sale cu Mattarella şi Meloni, Zelenski a obţinut sprijinul total al Italiei pentru Kiev, atât legat de război, cât şi în aspiraţiile sale de a adera la UE şi NATO. "Pentru noi este foarte important să facem parte din UE", a explicat el, adăugând în acelaşi timp că Kievul "aşteaptă multe" de la viitorul summit al Alianţei Atlantice, deoarece "luptăm aşa cum ar lupta o ţară NATO". Preşedintele ucrainean şi-a exprimat speranţa că "în acest an" se vor putea face progrese în ambele domenii, aspect asupra căruia Meloni şi-a arătat sprijinul şi a spus că Italia lucrează în acest sens cu UE şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Papa Francisc i-a subliniat sâmbătă preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski nevoia "urgentă" de "gesturi de umanitate" faţă de "victimele inocente ale conflictului", în timp ce liderul de la Kiev a spus că războiul este în ţara sa şi că planul de pace "trebuie să fie ucrainean". Papa și Zelenski, plan de pace Papa şi Zelenski s-au întâlnit timp de 40 de minute la Vatican, o întrevedere aşteptată după ce suveranul pontif a dezvăluit că este în curs o misiune de pace în Ucraina, ale cărei detalii nu sunt încă cunoscute, însă poziţiile lor, apropiate pe teme umanitare, s-au arătat îndepărtate în ceea ce priveşte negocierea politică. Citește și: Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut și împing trupele ruse înapoi. Moscova nu comentează afirmațiile Kievului "Pentru mine a fost o onoare să mă întâlnesc cu Sanctitatea Sa, dar el îmi cunoaşte poziţia, războiul este în Ucraina şi planul trebuie să fie ucrainean. Suntem foarte interesaţi să implicăm Vaticanul în formula noastră de pace", a declarat Zelenski, după întâlnire, la emisiunea televiziunii publice RAI. El a insistat: "Cu tot respectul pentru Sanctitatea Sa, nu avem nevoie de mediatori între Ucraina şi agresor", deoarece "Rusia ar bloca" orice încercare. Președintele ucrainean a precizat că nu este vorba de un veto faţă de Vatican sau de oricare altă ţară, ci că nu este posibilă nicio negociere cu preşedintele rus, Vladimir Putin, cu care el nu ar discuta chiar dacă ar fi necesar. "Nu, despre ce?", a răspuns Zelenski când a fost întrebat.

Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut (sursa: ukrinform.net)
Internațional

Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut

Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut. Soldaţii ucraineni avansează în unele zone ale frontului în direcţia Bahmut, în timp ce ruşii pierd echipamente şi soldaţi, a informat sâmbătă Oleksandr Sîrski (foto), comandantul forţelor terestre ucrainene. Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut "Operaţiunea defensivă în direcţia Bahmut continuă. Soldaţii noştri avansează în unele zone ale frontului, în timp ce inamicul pierde echipamente şi oameni", a scris Sîrski într-un mesaj pe Telegram, potrivit agenţiei Ukrinform. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După cum a relatat vineri Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), forţele armate ucrainene au câştigat teritoriu la nord-vest de Bahmut în contraatacuri localizate în zona dintre Bogdanivka şi Berhivka, după cum se poate vedea în imaginile înregistrate care arată retragerea trupelor ruseşti sub tirul artileriei ucrainene pe malul sudic al lacului de acumulare Berhivske. "Aceste imagini confirmă vizual afirmaţiile făcute de mai mulţi bloggeri militari ruşi potrivit cărora forţele ucrainene au câştigat teren la nord-vest de Bahmut, în zona dintre Bogdanivka şi Berhivka", se arată în raport. Rușii pomenesc "eliberarea" unui cartier Pe de altă parte, sâmbătă, ministerul rus al Apărării, nu a comentat afirmaţiile ucrainenilor, însă a precizat într-un comunicat că "unităţi de asalt au eliberat un cartier din partea de nord-vest a oraşului Artiomovsk" (denumirea rusă a oraşului Bahmut). Bătălia pentru Bahmut este cea mai sângeroasă şi cea mai lungă de la începutul invaziei ruseşti, pe 24 februarie 2022. Citește și: Cel mai mare scandal din Polonia: rachetă rusească, care putea transporta focoase nucleare, a căzut la 15 km de o bază NATO. Armata n-a raportat incidentul, racheta, găsită de un civil Tot sâmbătă, Moscova a acuzat Kievul că a folosit cu o zi înainte rachete britanice cu rază lungă de acţiune Storm Shadow pentru a viza "ţinte civile" în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, aflată sub control rusesc. Rusia a raportat "răniţi, între care şase copii", în acest atac atribuit armatei ucrainene.

Pretoria, armament în secret pentru Moscova (sursa: dailymaverick.co.za)
Internațional

Pretoria, armament în secret pentru Moscova

Pretoria, armament în secret pentru Moscova. Ambasadorul american în Africa de Sud a acuzat joi această ţară că a oferit sprijin militar Rusiei, în pofida neutralităţii declarate de guvernul de la Pretoria în războiul declanşat de Moscova în Ucraina, conform France Presse. Pretoria, armament în secret pentru Moscova Potrivit ambasadorului Reuben Brigety, care s-a exprimat în cadrul unei întâlniri cu presa locală, Statele Unite sunt convinse că "arme şi muniţii au fost încărcate" la bordul unui cargou ancorat la începutul lunii decembrie într-un port din apropiere de Cape Town şi care apoi a pornit către Rusia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Înarmarea ruşilor este extrem de gravă şi noi nu credem că această chestiune a fost soluţionată. Am dori ca Africa de Sud să înceapă să practice politica sa de nealiniere", a indicat ambasadorul american. Declaraţiile sale au fost comunicate agenţiei France Presse de către o sursă prezentă la acea întâlnire cu presa. Contactată de această agenţie, ambasada SUA la Pretoria a refuzat să confirme sau să infirme declaraţiile ambasadorului. Diplomatul, întrebat de presa locală şi despre fiabilitatea informaţiilor obţinute de serviciile secrete americane despre încărcarea acelei nave cu arme şi muniţii destinate Rusiei, a răspuns că aceste informaţii sunt de încredere. Scandal politic intern înainte de Crăciun Acostarea respectivei nave în cea mai mare bază navală a Africii de Sud, la Simon's Town, a stârnit controverse în această ţară înainte de Crăciun. Principalul partid de opoziţie, Alianţa Democratică (DA), a cerut atunci guvernului să explice de ce un cargou rusesc vizat de sancţiunile occidentale a primit permisiunea de a acosta acolo, în special de ce i s-a permis să acosteze într-un port militar în locul unui port civil, şi "de ce există atât de multă secretomanie" în jurul acestui vapor. Africa de Sud a adoptat o poziţie neutră de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Guvernul de la Pretoria a refuzat să se alăture apelurilor occidentale de a condamna Moscova, iar în februarie Africa de Sud a efectuat exerciţii navale comune cu Rusia şi China în apropierea coastei sud-africane a Oceanului Indian, stârnind reacţii critice la Washington. În timpul unei vizite efectuate la Pretoria în ianuarie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi-a manifestat de asemenea iritarea în legătură cu relaţiile dintre Africa de Sud şi Rusia. Tot în ianuarie, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a efectuat o vizită oficială la Pretoria. Omoloaga sa sud-africană, Naledi Pandor, a declarat atunci, referindu-se la manevrele navale ce urmau să aibă loc, că "toate ţările desfăşoară exerciţii militare cu prietenii lor". Președintele Ramaphosa se face că investighează În urma acuzaţiilor formulate joi de ambasadorul SUA, preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a declarat că guvernul le investighează, lucru pe care îl convenise deja cu SUA înaintea declaraţiei ambasadorului american. "Toţi suntem conştienţi de vestea pe care am aflat-o şi toată această chestiune, onorabile Steenhuisen, este investigată", a spus Ramaphosa în faţa parlamentului sud-african, adresându-se liderului Alianţei Democratice, John Steenhuisen, transmite agenţia EFE. Citește și: Ucraina a primit rachete cu rază lungă de acțiune Storm Shadow de la Marea Britanie, care pot străbate 250 de kilometri. Furie la Kremlin "Pemiteţi ca procesul să continue pentru a ajunge la o concluzie. Chestiunea este investigată şi vom putea vorbi mai târziu despre ea", a completat şeful statului. Pe de altă parte, el i-a reproşat ambasadorului SUA că, prin declaraţiile sale, subminează spiritul de cooperare şi parteneriat care a caracterizat contactele recente între Washington şi Pretoria. În cadrul acestor contacte, a detaliat Ramaphosa, a fost discutată şi chestiunea despre care a vorbit joi public ambasadorul american, iar cele două părţi au convenit că vor lăsa investigaţia pe acest subiect să-şi desfăşoare cursul normal. Prin urmare, "este dezamăgitor că ambasadorul american a adoptat public o poziţie contraproductivă", a deplâns preşedintele sud-african.

Ucraina are rachete cu rază lungă (sursa: CNN)
Internațional

Ucraina are rachete cu rază lungă

Ucraina are rachete cu rază lungă. Regatul Unit a livrat Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow, potrivit CNN, care a mai mulţi oficiali occidentali de rang înalt. Potrivit informaţiilor CNN, Londra a primit asigurări din partea guvernului ucrainean că aceste rachete vor fi utilizate doar pe teritoriul suveran al Ucrainei şi nu în interiorul Rusiei. Joi, Marea Britanie a confirmat informația. Ucraina are rachete cu rază lungă Kremlinul a declarat că o astfel de decizie va necesita "un răspuns adecvat din partea armatei noastre". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miniştrii britanici al Apărării, Ben Wallace, şi al Afacerilor Externe, James Cleverly, s-au deplasat în ultimele săptămâni în SUA pentru discuţii cu privire la sprijinul pentru Ucraina. Regatul Unit şi alte ţări occidentale şi-au sporit ajutorul militar pentru Ucraina în acest an, Londra anunţând în ianuarie că va trimite 14 dintre tancurile sale de luptă Challenger 2 în Ucraina, angajament ce a fost urmat de alte ţări, inclusiv SUA şi Germania. Rază lungă & "invizibile" Săptămâna trecută, un grup de ţări europene condus de Regatul Unit le-a cerut companiilor să înainteze cereri de exprimare a interesului pentru a aproviziona Ucraina cu rachete cu rază de acţiune mai mare de 300 de km, însă marţi Londra a declarat că nu a fost luată o decizie finală cu privire la aprovizionarea cu arme a Ucrainei. Citește și: Kremlinul admite că are dificultăți mari în Ucraina, dar anunță că va continua „operațiunea militară specială” Storm Shadow, fabricată de producătorul de rachete european MBDA, este o rachetă de croazieră cu rază lungă de acţiune şi capacităţi "stealth" ("invizibile" - n.r.), proiectată pentru atacuri împotriva unor ţinte de mare importanţă, precum buncăre ascunse şi infrastructuri-cheie, potrivit site-ului web al companiei. UK: Nu stăm deoparte când Rusia ucide civili Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow, a confirmat joi ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, ceea ce va permite armatei ucrainene să lovească depozite de muniţii, concentrări de trupe ruseşti sau depozite combustibil mult în spatele liniei frontului. "Astăzi pot confirma că Regatul Unit va dona rachete Storm Shadow către Ucraina. Sunt rachete cu rază lungă de acţiune, convenţionale şi de precizie", a declarat ministrul britanic în faţa Camerei Comunelor, confirmând relatări apărute mai devreme în mass-media. "Nu vom sta pur şi simplu de-o parte în timp ce Rusia ucide civili", a motivat el decizia guvernului de la Londra. "Rusia trebuie să admită că numai acţiunile sale au determinat ca astfel de sisteme să fie furnizate Ucrainei", a mai spus Wallace. Având capacitatea de a lovi ţinte la peste 250 de kilometri, rachetele Storm Shadow vor fi armele occidentale cu cea mai mare rază de acţiune din arsenalul armatei ucrainene. Ministrul britanic Al apărării a asigurat în declaraţia dată în parlamentul de la Londra că Ucraina i-a promis că va folosi aceste rachete exclusiv pentru operaţiuni în interiorul frontierelor sale suverane.

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina (sursa: justice.gov)
Internațional

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina. Procurorul general al SUA a anunţat miercuri că a finalizat primul transfer al unor fonduri ruseşti confiscate, pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei, transmite AFP. Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina În luna februarie, Merrick Garland a autorizat ca suma de 5,3 milioane de dolari, confiscaţi din conturile oligarhului rus Konstantin Malofeev, să fie destinată Ucrainei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Am autorizat transferul acestor fonduri (...) pentru a remedia răul războiului nedrept" iniţiat de Moscova în Ucraina, conform unui comunicat de presă. Suma "a fost transferată Departamentului de Stat şi va fi dedicată acestei cauze", adaugă el. "Acesta este primul transfer de către Statele Unite ale unor fonduri ruseşti confiscate pentru a reconstrui Ucraina, dar nu şi ultimul", potrivit lui Merrick Garland. Statele Unite au anunţat în martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei, crearea unei celule dedicate urmăririi penale a "oligarhilor ruşi corupţi" şi a tuturor celor care încalcă sancţiunile adoptate de Washington împotriva Moscovei. Ușor de blocat, greu de confiscat De atunci, americanii au sancţionat şi blocat nave şi avioane în valoare de peste un miliard de dolari şi au îngheţat sute de milioane de active deţinute de membri ai elitei ruse în conturi americane. Citește și: Kremlinul admite că are dificultăți mari în Ucraina, dar anunță că va continua „operațiunea militară specială” În aprilie 2022, SUA au confiscat fonduri aparţinând miliardarului rus Konstantin Malofeev, care este considerat una dintre principalele surse de finanţare pentru separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. În paralel, justiţia americană l-a pus sub acuzare pentru că a încercat să achiziţioneze şi să gestioneze în secret instituţii mass-media din întreaga Europă, încălcând sancţiunile care îl privesc. Preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat intenţia încă de la începutul conflictului ca bunurile confiscate să fie destinate acordării de asistenţă Ucrainei. Însă pentru a face acest lucru, autorităţile trebuie să demonstreze că bunurile în cauză au legătură cu activităţi ilegale, ceea ce nu este întotdeauna uşor.

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina. Operaţiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei este "foarte dificilă", dar va continua, a informat miercuri agenţia de presă TASS, citând declaraţii ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru un post de televiziune bosniac. Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina Rusia a reuşit să deterioreze grav maşina militară ucraineană şi această muncă va continua, a adăugat el într-un lung interviu în care a repetat multe din punctajele Kremlinului utilizate în discursul public despre conflictul din Ucraina. Trupele ruse au invadat Ucraina în februarie 2022 în ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială şi au capturat, iniţial, un teritoriu semnificativ. Forţele armate ale Kievului au respins anul trecut ofensiva rusă şi acum plănuiesc o nouă contraofensivă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii occidentali estimează că peste 200.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi. "Operaţiunea militară specială continuă. Aceasta este o operaţiune foarte dificilă şi, desigur, anumite obiective au fost atinse într-un an", a declarat Peskov, conform sursei citate. Ucraina continuă să bombardeze părţile de est ale ţării ocupate de Rusia, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că acest lucru demonstrează necesitatea de a continua conflictul şi de a împinge înapoi forţele ucrainene. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro "Am reuşit să batem maşina militară ucraineană destul de mult", a mai spus Peskov, menţionând că Rusia a lansat nenumărate atacuri cu rachete împotriva a ceea ce el a menţionat ca fiind ţinte militare din întreaga Ucraină."Această muncă va continua", a asigurat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ucraina acuză Rusia că atacurile sale vizează în principal ţinte civile, acuzaţie pe care Moscova o neagă.

Trump a agresat sexual o jurnalistă (sursa: CNN)
Internațional

Trump a agresat sexual o jurnalistă

Trump a agresat sexual o jurnalistă. Fostul preşedinte american Donald Trump a fost găsit marţi vinovat de "agresiune sexuală" de către un tribunal civil din New York care trebuia să stabilească dacă acesta a comis un viol în 1996 asupra unei foste jurnaliste, care l-a acuzat şi de defăimare, potrivit presei. Trump a agresat sexual o jurnalistă Cei nouă juraţi au stabilit că Donald Trump nu se face vinovat de "viol", aşa cum fusese acuzat de fosta jurnalistă E. Jean Carroll, au raportat mass-media americane, inclusiv New York Times şi CNN. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Curtea civilă federală din Manhattan a decis, de asemenea, că Trump ar trebui să plătească despăgubiri în valoare de aproximativ cinci milioane de dolari pentru agresiunea sexuală care a avut loc într-un mare magazin din New York în 1996 şi pentru defăimare pe baza dezvăluirii faptelor de către E. Jean Carroll în 2019. Citește și: Comparat cu Iisus și Nelson Mandela de fanii săi, Trump nu este împiedicat de lege să candideze pentru un nou mandat chiar pus sub acuzare Donald Trump a denunţat marţi un "verdict ruşinos" după ce a fost găsit responsabil pentru agresiune sexuală. Fostul preşedinte american a repetat că nu o cunoaşte pe jurnalista care l-a acuzat. "Nu am absolut nicio idee cine este această femeie", a spus Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social. Echipa sa de campanie a declarat într-un comunicat că Donald Trump intenţionează să facă recurs împotriva acestei hotărâri. Trump a refuzat să depună mărturie Reclamanta, E. Jeana Carroll, în vârstă de 79 de ani, a fost foarte emoţionată şi şi-a îmbrăţişat avocaţii şi persoanele apropiate, prezent la proces. A părăsit, zâmbind, tribunalul din Manhattan fără să facă declaraţii, însoţită de principala sa avocată, Roberta Kaplan. Procesul civil a durat două săptămâni şi Donald Trump nu a venit să depună mărturie la tribunalul federal din Manhattan, prezidat de judecătorul Lewis Kaplan. Fostul preşedinte al Statelor Unite (2017-2021), care intenţionează să obţină un nou mandat în 2024, a negat întotdeauna faptele. Imediat după ce juriul s-a retras să delibereze, avocata Roberta Kaplan a deplâns faptul că Donald Trump a publicat o nouă postare pe reţeaua sa de socializare Truth Social, în timp ce judecătorul îi ceruse acestuia să se abţină de la perturbarea dezbaterilor. Fostul preşedinte a susţinut, în mod fals, că nu a fost autorizat să ia cuvântul la acest proces, în timp ce judecătorul l-a invitat, în realitate, să depună mărturie în nenumărate rânduri. Nu există martori E. Jean Carroll a făcut primele dezvăluiri în 2019, într-o carte în care îl acuza pentru prima dată pe Donald Trump, pe atunci preşedinte al SUA. Ea depusese iniţial o plângere pentru defăimare, pentru că el o acuzase că a minţit pentru a-şi vinde cartea. Apoi, în noiembrie anul trecut, a deschis un proces pentru viol, ca urmare a unei noi legi a statului New York care permite presupuselor victime să poată acţiona în justiţie chiar şi în cazul unor fapte potenţial prescrise. Deşi nu există martori oculari care să îi fi văzut pe Donald Trump şi E. Jean Carroll în urmă cu mai bine de 25 de ani în raioanele - goale, potrivit reclamantei - ale magazinului, doi prieteni apropiaţi ai jurnalistei au confirmat în instanţă că ea le-a spus, la scurt timp după presupusele fapte, că a fost "agresată" sau "atacată" de către omul de afaceri. Alte două femei, dintre cele care l-au acuzat pe Donald Trump de agresiune sexuală în trecut, au depus, de asemenea, mărturia în faţa juriului. Potrivit avocatei Kaplan, fostul preşedinte american ar fi procedat de fiecare dată la fel, aşa cum el însuşi afirma într-un clip din 2005, devenit celebru, în care se lăuda că sărută şi atinge femei după bunul său plac.

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană. Unităţile de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate la un nivel superior de alertă, după ce un avion de vânătoare rus Su-35 a interceptat periculos vineri deasupra Mării Negre un avion polonez L410 Turbolet care efectua o misiune în cadrul misiunii Frontex, a declarat un oficial din cadrul NATO, citat luni de Reuters, potrivit Agerpres. NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană "Detaşamentele de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate în alertă sporită ca răspuns faţă de manevrele periculoase efectuate de un avion militar rus în apropierea unui avion polonez al Frontex deasupra Mării Negre, aproape de România", a declarat oficialul NATO, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acelaşi oficial a mai spus că NATO "rămâne vigilentă" şi a cerut ca alte întrebări pe acest subiect să fie adresate autorităţilor poloneze. Un avion de vânătoare rus Suhoi Su-35 a interceptat vineri o aeronavă poloneză aflată în misiune pentru Frontex deasupra Mării Negre, ceea ce a provocat "o pierdere a controlului" temporară a aparatului de către piloţi, potrivit unui comunicat publicat duminică la Varşovia. Aparatul polonez a pierdut controlul și altitudine Sâmbătă seara, România, care a fost prima ţară care a anunţat incidentul, a acuzat "un comportament agresiv total inacceptabil" al Moscovei. Potrivit poliţiştilor de frontieră polonezi, avionul rus "a intrat fără niciun contact radio în zona de operaţiuni desemnată de România", a efectuat "manevre agresive şi periculoase, apropiindu-se de trei ori de avionul poliţiei de frontieră poloneze fără (respectarea) distanţei de siguranţă necesare" . Drept urmare, aeronava "a experimentat turbulenţe semnificative", iar echipajul, format din cinci oficiali, între care doi piloţi, "a pierdut controlul aeronavei şi a pierdut altitudine". Poliţiştii de frontieră polonezi au declarat că avionul de vânătoare rus a zburat "chiar prin faţa aeronavei" poloneze, intersectând traiectoria acestuia la o distanţă estimată la "aproximativ cinci metri". După incident, aeronava poloneză a aterizat în siguranţă în România. Turbulențe foarte periculoase Incidentele în care sunt implicate avioane ruse şi aeronave ale ţărilor NATO s-au înmulţit în ultimii ani, chiar înainte de declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022. Astfel de incidente au avut loc adesea în Marea Baltică, dar şi în Marea Neagră şi în alte părţi. "Vineri, 5 mai, o aeronavă de tip L410 Turbolet din dotarea Poliţiei de frontieră poloneze, care executa, în cooperare cu Poliţia de frontieră română, misiuni de patrulare de rutină sub egida Frontex deasupra Mării Negre, în spaţiul aerian internaţional, a fost interceptată, în jurul orei 13:20, la aproximativ 60 de km Est de spaţiul aerian al României, de un avion rusesc de vânătoare tip Suhoi Su-35. Manevrele agresive şi periculoase executate în mod repetat de aeronava de luptă a Federaţiei Ruse în apropierea aeronavei poloneze au generat un nivel ridicat de turbulenţe şi dificultăţi majore în controlul acesteia", a informat sâmbătă, într-un comunicat, Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti. Avioane de luptă RO-ESP, pregătite Sursa citată a menţionat că două avioane de luptă române şi două spaniole au fost pregătite să intervină, dar decolarea acestora nu a fost necesară, aeronava poloneză reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor "(...) Echipajul din Polonia a acţionat cu calm şi profesionalism în situaţia creată în mod iresponsabil de către pilotul rus, reuşind să redreseze avionul, după pierderea iniţială de altitudine cauzată de manevrele aeronavei Su-35, reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, în jurul orei 13:50. Niciun membru al echipajului aflat la bordul aeronavei poloneze nu a fost rănit în urma acestui incident", se arată în comunicatul Ministerului Apărării Naţionale. MApN a calificat drept "complet inacceptabilă" conduita ''agresivă a aeronavei militare aparţinând Federaţiei Ruse manifestată împotriva unei aeronave neînarmate care derula o misiune Frontex menită sa monitorizeze riscul migrator în bazinul Mării Negre". "Acest incident este o dovadă în plus a abordării provocatoare a Federaţiei Ruse în Marea Neagră", adaugă comunicatul MApN.

Demonstrațiile occidentale, infiltrate de agenți ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Demonstrațiile occidentale, infiltrate de agenți ruși

Demonstrațiile occidentale, infiltrate de agenți ruși. Serviciile secrete ruse se infiltrează sau organizează demonstraţii în mari oraşe din Occident în scop de propagandă, potrivit unor relatări difuzate de mai multe media europene. Rușii se dau ucraineni și exhibă simboluri naziste Cotidianul german Suddeutsche Zeitung a scris duminica aceasta că scopul acestor acţiuni este de a crea un sentiment anti-Ucraina sau de a face mai dificil pentru Suedia să adere la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ancheta comună făcută de Suddeutsche Zeitung, canalele de radiodifuziune germane NDR şi WDR, cotidianul francez Le Monde, cel suedez Expressen şi canalele scandinave DR (Danemarca), NRK (Norvegia) şi SVT (Suedia) se bazează pe scurgeri de documente ce ar proveni din aparatul de securitate al Kremlinului. Potrivit relatărilor, grupuri mici, organizate, simulează manifestaţii anti-turce într-un mare oraş european, de exemplu, dându-se drept ucraineni şi protestând împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a produce online material de propagandă. Aceasta ar avea se pare drept scop să fie creată impresia unei largi atitudini anti-islamice în Europa. Exemplele includ o demonstraţie a unor pretinşi membri ai comunităţii ucrainene la Paris, la începutul lui martie, care au protestat împotriva lui Erdogan cu saluturi naziste şi cagule, şi care au ironizat de asemenea victimele cutremurului devastator din 6 februarie. Demonstrațiile occidentale, infiltrate de agenți ruși Potrivit Suddeutsche Zeitung, Kremlinul nu a comentat asupra acestor acuzaţii atunci când a fost solicitat. Potrivit anchetei media, provocatori s-ar fi infiltrat de asemenea printre manifestanţi în mai multe oraşe asupra altor teme, printre care penuria de asistente medicale, reforma pensiilor şi schimbările climatice, cu propagandă direct împotriva sprijinului pentru Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Oficialii ucraineni se tem că mult așteptata contraofensivă de primăvară nu se va ridica la înălțimea așteptărilor fanilor din Vest – Washington Post Astfel, la Paris, la Haga, Bruxelles şi Madrid, postere parţial identice au fost folosite de aceiaşi oameni, potrivit Suddeutsche Zeitung. Fotografii cu acestea au fost postate pe internet şi au generat impresia unui amplu sentiment anti-Ucraina. Distribuirea de material produs în acest fel pe Facebook, TikTok, Telegram sau YouTube a fost controlată majoritar de trei conturi din Sankt-Petersburg.

Rata de aprobare a lui Biden a căzut la un nivel record Foto: Facebook White House
Internațional

Rata de aprobare a lui Biden a căzut la un nivel record

Un sondaj Washington Post-ABC, două instituții media favorabile democraților, arată că rata de aprobare a activității președintelui Joe Biden a căzut la un nivel record. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În plus, doar o treime din cei chestionați. cred că Biden are capacitatea fizică și agerimea intelectuală pentru a-și îndeplini mandatul. Rata de aprobare a lui Biden a căzut la un nivel record Rata de aprobare a lui Biden este de 36%, în scădere de la 42% în februarie și aproximativ la fel ca precedentul minim de 37% dintr-un sondaj Washington Post-ABC realizat la începutul anului 2022. Dezaprobarea sa se situează la 56%, inclusiv 47% care îl dezaprobă "puternic". Grafică: ABC Susținerea pentru Biden a scăzut puternic în grupuri care l-au susținut în 2020, arată Washington Post: el are o rată de aprobare de 26% în rândul americanilor cu vârsta sub 30 de ani, 42% în rândul adulților non-albi, 41% în rândul locuitorilor din mediul urban și 46% în rândul celor fără afiliere religioasă. În rândul independenților care au votat pentru Biden în 2020, 57% îl aprobă, în timp ce 30% îl dezaprobă. În rândul independenților care au votat pentru Trump, 96% îl dezaprobă. Sondajul mai arată că 54% dintre americani consideră că Trump a gestionat mai bine problemele economice, față de 36% care îl susțin pe Biden la acest capitol. Intenția de vot pentru Trump, peste cea a lui Biden, dar foarte mulți indeciși „Îndoielile cu privire la cât de bine s-ar descurca Biden au crescut de când a candidat în 2020. În prezent, 63% spun că nu are acuitatea mentală necesară pentru a servi eficient ca președinte, față de 43% în 2020 și 54% în urmă cu un an. Un procent similar de 62% spun că Biden nu are o sănătate fizică suficient de bună pentru a fi eficient”, mai arată Washington Post. Biden va avea 82 de ani în momentul în care ar prelua un al doilea mandat de președinte al SUA. Citește și: VIDEO Fost șef DIICOT, amenințător la adresa polițiștilor care l-au oprit în trafic: „Am să vorbesc cu șeful IPJ-ului”! Plus: Horodniceanu se laudă că a crescut salariile polițiștilor Într-o competiție Trump vs Biden, 36% ar vota sigur pentru Trump, 32% ar vota sigur pentru Biden, 9% „probabil” pentru Trump, 6% „probabil” pentru Biden, iar 18% sunt indeciși. Dacă DeSantis ar fi candidatul republican, 42% spun astăzi că ar vota cu siguranță sau probabil pentru guvernatorul Floridei, în timp ce 37% l-ar susține pe Biden și 21% sunt indeciși sau au ales o altă opțiune.

Musk neagă moștenirea în bani, diamante (sursa: Twitter/DogeDesigner)
Internațional

Musk neagă moștenirea în bani, diamante

Musk neagă moștenirea în bani, diamante. Elon Musk a infirmat scenariile potrivit cărora familia sa ar fi fost bogată și el ar fi moștenit o avere. Mai mult, omul de afaceri spune că veniturile familiei din copilăria sa erau uneori mici. Musk a negat și că ar fi existat o "mină de diamante" în proprietatea familiei sale. Musk neagă moștenirea în bani, diamante "Am crescut într-o familie cu venituri mici spre medii, dar nu am avut o copilărie fericită. Nu am moștenit niciodată nimic de la nimeni și nici nu mi-a făcut cineva cadou o sumă mare de bani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Tatăl meu a înființat o mică companie de inginerie electrică/mecanică care a avut succes timp de 20-30 de ani, dar apoi a avut vremuri grele. A fost practic în faliment timp de aproximativ 25 de ani, având nevoie de sprijin financiar din partea fratelui meu și a mea. Tatăl meu merită recunoștință pentru că m-a învățat elementele fundamentale ale fizicii, ingineriei și construcțiilor, care sunt mai valoroase decât banii, dar nu m-a sprijinit financiar semnificativ după liceu. Condiția pe care noi i-am pus-o ca să-i oferim sprijin financiar a fost să nu se comporte rău. Din nefericire, a făcut-o, totuși. Dar sunt si copii mici în această situație, așa că am continuat să îi oferim sprijin financiar pentru bunăstarea lor. Citește și: Elon Musk neagă că-l cunoaște pe Andrew Tate sau că ar fi fost în România, de Halloween În ceea ce privește așa-numita , nu există nicio dovadă obiectivă că această mină a existat vreodată. Tatăl meu mi-a spus că deținea o parte dintr-o mină din Zambia și l-am crezut pentru o vreme, dar nimeni nu a văzut vreodată mina și nici nu există vreun înscris care să-i probeze existența. Dacă această mină ar fi fost reală, tatăl meu nu ar fi avut nevoie de sprijin financiar din partea mea și a fratelui meu.", a scris Musk pe Twitter.

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea. Kievul a lansat peste zece drone în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică asupra Peninsulei Crimeea, inclusiv trei drone asupra portului Sevastopol, a declarat duminică dimineaţă guvernatorul instalat de Moscova în acest oraş, Mihail Razvojaiev. Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea Razvojaiev a adăugat că sistemele de apărare antiaeriană au respins toate atacurile asupra portului Sevastopol. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Niciun obiect (în Sevastopol) nu a fost afectat", a mai spus oficialul prorus pe canalul său Telegram. Potrivit Reuters, nu există detalii imediate privind pagube produse de raiduri în alte zone din Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia de la Ucraina în 2014. Baza, un canal Telegram cu legături cu agenţiile forţelor de ordine ale Rusiei, a relatat duminică devreme că, potrivit informaţiilor preliminare pe care le deţine, nu s-au înregistrat victime în ceea ce Baza a numit o serie de atacuri asupra Crimeei. Potrivit monitorizărilor ucrainene ale canalelor Telegram, explozii s-au înregistrat în Sevastopol şi Saki - unde Rusia are o bază aeriană -, precum şi în alte câteva locuri, informaţie pe care Reuters anunţă că nu a reuşit să o verifice din alte surse. Citește și: VIDEO Prigojin (Wagner): Contraofensiva ucraineană ar putea deveni o tragedie pentru Rusia Loviturile asupra unor obiective ruse s-au intensificat în ultimele două săptămâni, îndeosebi în Crimeea. Fără a-şi confirma rolul în aceste atacuri, Ucraina afirmă că distrugerea infrastructurii reprezintă o pregătire pentru planificata sa ofensivă terestră.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră