luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că nu va semna acordul cu Statele Unite asupra zăcămintelor minerale din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat Liderul de la Kiev a explicat că acest document, în forma sa actuală, „nu ar proteja” țara sa, subliniind necesitatea unor garanții de securitate clare. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu i-am autorizat pe miniștri să semneze acordul pentru că el nu este gata. În opinia mea, el nu ne protejează”, a declarat Zelenski în marja Conferinței de Securitate de la München. Acesta a precizat că orice înțelegere privind resursele naturale ar trebui să fie strâns legată de protecția Ucrainei. SUA vrea o compensație pentru ajutorul militar Secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat joi că Washingtonul speră să ajungă la un acord privind exploatarea mineralelor Ucrainei. Acest aranjament ar urma să servească drept compensație parțială pentru miliardele de dolari oferite Kievului în sprijin militar. „O parte din acești bani va servi la recompensarea contribuabilului american pentru miliardele de dolari care au fost cheltuite în această țară”, a declarat Rubio. În plus, oficialul american a precizat că o altă parte a fondurilor ar fi destinată reconstrucției Ucrainei, grav afectată de războiul cu Rusia. Trump condiționează sprijinul pentru Ucraina Fostul președinte american Donald Trump, cunoscut pentru poziția sa critică față de ajutorul financiar oferit Ucrainei, a sugerat că sprijinul SUA ar putea depinde de acordarea accesului la resursele miniere ucrainene. Ucraina dispune de importante rezerve de litiu și titan, esențiale pentru industrii de vârf precum sectorul aerospațial și producția de vehicule electrice. Aceste resurse strategice fac din Ucraina o țintă de interes major pentru marile puteri economice.

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat (sursa: Facebook/Munich Security Conference)
Securitatea Europei, independentă de ajutorul american (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că Europa trebuie să-și stabilească un plan de acțiune pentru securitate și sprijinul Ucrainei, fără a mai depinde exclusiv de Statele Unite. Declarațiile sale vin în contextul în care administrația Trump menține incertitudinea privind prezența militară americană în Europa. „Nu presupuneți că prezența americană va dura veșnic” Vineri, în timpul unei vizite în Polonia, Pete Hegseth, șeful interimar al Departamentului Apărării al SUA, a transmis un mesaj ferm aliaților europeni. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Acesta a subliniat că Statele Unite nu vor garanta securitatea Europei la nesfârșit. Oficialul american a încurajat creșterea investițiilor în apărare și consolidarea capacităților militare proprii. Securitatea Europei, independentă de ajutorul american Donald Tusk a transmis pe platforma X că Europa trebuie să elaboreze de urgență un plan strategic pentru securitate și sprijinul Ucrainei, avertizând că, în lipsa unei strategii proprii, „alți actori mondiali ne vor decide viitorul”. În cadrul Conferinței de Securitate de la München, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Europa să acționeze pentru propria securitate și să creeze forțe armate europene independente. Zelenski a subliniat că SUA nu vor garanta securitatea europeană dacă Europa nu își consolidează propriile capacități de apărare.

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că Ucraina nu va accepta un acord de pace negociat pe la spatele său sau fără implicarea Kievului. În discursul său, susținut la Conferința de Securitate de la München, acesta a cerut Europei să-și formeze propria armată. Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului Liderul ucrainean a subliniat că nici o negociere despre viitorul Ucrainei nu poate avea loc fără implicarea directă a Kievului, extinzând această regulă și la nivel european: Excluderea Ucrainei de la negocieri ar însemna o pierdere pentru întreaga Europă, a avertizat Zelenski. O armată europeană Zelenski a susținut că Europa trebuie să își creeze propriile forțe armate și să își asigure garanții de securitate solide, deoarece Statele Unite nu vor oferi protecție în lipsa unui angajament clar al europenilor. El a făcut apel la unitate politică și strategică în cadrul Uniunii Europene pentru ca sfârșitul războiului să fie „primul succes comun al Europei”. Posibilă întâlnire Trump-Putin, un pericol pentru Ucraina Zelenski a atras atenția asupra unei posibile întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin la ceremonia din 9 mai la Moscova. Președintele Ucrainei considerând că acest lucru ar fi „periculos” dacă ar avea loc înaintea unei discuții directe între Trump și liderii ucraineni. Potrivit acestuia, Kremlinul ar putea încerca să influențeze viitoarele negocieri, punând Ucraina într-o poziție vulnerabilă.

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance

Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance. La Conferința de Securitate de la München, cancelarul german Olaf Scholz a respins categoric comentariile făcute de vicepreședintele american J.D. Vance, percepute ca un sprijin pentru partidul de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania). Scholz a subliniat că nici un actor extern nu ar trebui să influențeze procesul democratic german. Scholz, replică tăioasă pentru J.D. Vance După discursul vicepreședintelui SUA la Conferința de Securitate de la München (MSC), cancelarul Olaf Scholz (SPD) a interzis imixtiunea în alegerile federale în favoarea AfD. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Germania „nu va accepta dacă străinii intervin în democrația noastră, în alegerile noastre și în formarea democratică a opiniei în favoarea acestui partid”, a declarat Scholz, citat de publicația WELT. „Nu este potrivit – mai ales nu printre prieteni și aliați”, a adăugat acesta. Cancelarul a criticat tendințele revizioniste din rândul AfD, subliniind că partidul banalizează crimele nazismului și trecutul istoric al Germaniei. În același timp, el a evidențiat contradicția din discursul lui J.D. Vance, care a declarat că astfel de atrocități „nu se vor mai repeta”, dar a avut o întâlnire cu Alice Weidel, co-lidera AfD și a susținut sprijinul pentru partid, vorbind despre "libertatea de exprimare". Olaf Scholz i-a adus aminte vicepremierului SUA de recenta sa vizită la memorialul lagărului de concentrare. Divergențe între Berlin și Washington În ciuda tensiunilor, Scholz a reafirmat importanța parteneriatului transatlantic, subliniind că Germania va continua să achiziționeze materiale militare americane. De asemenea, cancelarul a pledat pentru o industrie europeană de armament mai puternică și pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare peste pragul de 2% din PIB. Poziția Germaniei față de Ucraina Scholz a reafirmat că Ucraina nu poate accepta o pace impusă și că sprijinul Germaniei pentru Kiev rămâne ferm. De asemenea, s-a pronunțat împotriva unei separări între securitatea europeană și cea americană, pledând pentru o reformă fiscală care să permită excluderea cheltuielilor militare din regula „frânei bugetare”. Scholz, sub presiune înaintea alegerilor federale Declarațiile cancelarului vin cu o săptămână înaintea alegerilor federale anticipate, în care sondajele îl indică drept perdant. Rivalul său Friedrich Merz, liderul conservatorilor și principalul contracandidat, se află la rândul său la Conferința de Securitate de la München, consolidându-și poziția în fața electoratului.

Ministrul german al Apărării îi dă replica vicepreședintelui SUA Foto: Facebook
Internațional

Ministrul german al Apărării îi dă replica vicepreședintelui SUA

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îi dă replica vicepreședintelui SUA, Vance: compararea Germaniei cu un regim autoritar este inacceptabilă. Citește și: BREAKING NEWS Vicepreședintele SUA, J.D.Vance, face praf argumentele României pentru anularea alegerilor prezidențiale Ministrul german al Apărării îi dă replica vicepreședintelui SUA „Această democrație tocmai a fost pusă sub semnul întrebării de vicepreședintele SUA, nu doar democrația germană, ci cea a Europei în ansamblu”, a declarat vineri ministrul Apărării, Boris Pistorius, la Conferința de Securitate de la Munchen. „Dacă îl înțeleg corect, el compară starea Europei cu ceea ce domnește în unele regimuri autoritare … acest lucru nu este acceptabil”, a adăugat el. German Defence Minister Boris Pistorius has criticised US Vice President JD Vance at the Munich Security Conference.He says it was wrong of Mr Vance to compare Europe to 'authoritarians' in his speech earlier today.https://t.co/H0V2mAyS7V? Sky 501 pic.twitter.com/4qhZUTeegh— Sky News (@SkyNews) February 14, 2025 Însă Pistorius a arătat că europenii nu pot să-i înlocuiască militar pe americani ”de azi pe mâine”, pe continentul european. Noul vicepreşedinte al SUA, J.D. Vance, a spus că anularea alegerilor prezidenţiale din România este cel mai bun exemplu al ”ameninţării din interior, retragerii Europei din cele mai fundamentale valori ale sale”, relatează Reuters. „România a anulat rezultatele alegerilor prezidenţiale pe baza suspiciunilor firave ale unui serviciu de informaţii şi a presiunii enorme din partea vecinilor continentali”, a afirmat Vance. „Organizatorii acestei conferințe au interzis participarea la aceste discuții a legislatorilor care reprezintă partide populiste atât de stânga, cât și de dreapta. Din nou, nu trebuie să fim de acord cu tot ceea ce spun oamenii, dar atunci când oamenii reprezintă, atunci când liderii politici reprezintă un electorat important, este de datoria noastră să participăm cel puțin la dialog cu ei”, a mai spus vicepreșdintele SUA, la Munchen.

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate (sursa: Facebook/Herbert KIckl)
Internațional

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate. Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a solicitat miercuri organizarea unor alegeri anticipate, după ce negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare cu Partidul Poporului (ÖVP) au eșuat. Secretarul general al FPÖ, Christian Hafenecker, a declarat că „cea mai onestă soluție acum este să ținem rapid noi alegeri”, potrivit Politico. Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate Hafenecker a subliniat că alegătorii trebuie să decidă între un guvern condus de FPÖ, bazat pe „valori clare”, și ceea ce el a numit „o alianță haotică de perdanți” formată din celelalte partide parlamentare. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Potrivit celor mai recente sondaje, FPÖ, partid cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație și eurosceptice, ar putea obține aproximativ 34% din voturi, un scor superior celor aproape 29% înregistrate la alegerile din septembrie. Acuzații reciproce între FPÖ și ÖVP Christian Hafenecker a acuzat Partidul Poporului (ÖVP) pentru eșecul negocierilor, afirmând că acest partid s-a concentrat exclusiv pe obținerea de funcții ministeriale. La rândul său, liderul ÖVP, Christian Stocker, a aruncat responsabilitatea asupra șefului FPÖ, Herbert Kickl, pentru eșuarea discuțiilor. Poziția președintelui Van der Bellen Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, i-a oferit luna trecută lui Herbert Kickl mandatul de a forma un guvern, după ce ÖVP nu a reușit să construiască o coaliție cu partidele de centru. Miercuri, Kickl l-a informat pe președinte că negocierile s-au încheiat fără succes și că își depune mandatul. Austria bate recordul de zile fără guvern stabil Negocierile dintre FPÖ și ÖVP s-au derulat pe un teren fragil, cu divergențe majore pe subiecte precum politica externă și alocarea ministerelor. Până în prezent, au trecut peste 130 de zile de la alegerile legislative fără ca un guvern să fie format – o situație fără precedent în istoria modernă a Austriei.

Imane Khelif va contesta decizia IBA (sursa: Instagram/imane_khelif_10)
Internațional

Imane Khelif va contesta decizia IBA

Imane Khelif va contesta decizia IBA. Imane Khelif, boxerița care a concurat la Jocurile Olimpice 2024 de la Paris în ciuda unei controverse legate de eligibilitatea sa, a anunțat că este pregătită să facă toate „demersurile necesare” împotriva deciziei Federației Internaționale de Box (IBA). Imane Khelif va contesta decizia IBA „Voi lupta în ring, voi lupta în instanțe și voi lupta în ochii publicului până când adevărul va fi de netăgăduit”, a declarat Khelif într-o postare pe Instagram. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Imane Khelif și pugilista taiwaneză Lin Yu-ting au câștigat aurul olimpic la Paris, după ce Comitetul Internațional Olimpic (CIO) le-a permis să concureze. Cu un an înainte, ambele sportive au fost descalificate de la Campionatele Mondiale organizate sub egida IBA, după ce ar fi picat testele de eligibilitate impuse de această federație. IBA lansează o ofensivă legală împotriva CIO Federația Internațională de Box (IBA), condusă de rusul Umar Kremlev și exclusă din mișcarea olimpică, a anunțat că va lansa o ofensivă juridică împotriva Comitetului Olimpic Internațional. Organizația susține că va depune o plângere la procurorul general elvețian, Stefan Blatter, și va iniția acțiuni legale similare în Franța și Statele Unite. IBA contestă vehement prezența lui Khelif (categoria 66 kg) și a lui Lin Yu-ting (categoria 57 kg) în competițiile feminine, susținând că cele două sportive nu ar îndeplini criteriile de eligibilitate biologică. IBA: „Există riscuri pentru siguranța competiției” IBA argumentează că, potrivit legislației elvețiene, orice acțiune sau inacțiune care ar putea pune în pericol siguranța participanților la o competiție poate fi investigată și ar putea duce la urmăriri penale. Organizația insistă că cele două pugiliste au fost excluse de la Mondialele din 2023 pentru că ar fi purtătoare de cromozomi XY, ceea ce le-ar plasa în categoria sportivilor cu „diferențe de dezvoltare sexuală” (DSD), o condiție medicală care afectează între 1 din 1.000 și 1 din 4.500 de nașteri. CIO: „Imane Khelif s-a născut femeie” Comitetul Olimpic Internațional, care a gestionat direct turneul olimpic de box din 2024, susține că pașaportul lui Imane Khelif confirmă că aceasta este înregistrată ca femeie și trăiește ca atare. Purtătorul de cuvânt al CIO a reafirmat acest lucru, respingând acuzațiile IBA. IBA, încurajată de decretul lui Trump Ofensiva legală a IBA vine la doar opt luni după Jocurile Olimpice și este întărită de un decret semnat recent de președintele american Donald Trump. Acest act legislativ are ca scop împiedicarea sportivilor transgender să concureze în competiții destinate femeilor. Deși nici Imane Khelif, nici Lin Yu-ting nu sunt femei transgender, IBA susține că noua lege demonstrează justețea poziției sale și că protejează integritatea competițiilor feminine de „concurența neloială”.

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski. Vladimir Putin și Donald Trump au avut miercuri o discuție telefonică de aproape o oră și jumătate, conform Kremlinului. Cei doi lideri au convenit să se întâlnească în viitorul apropiat, iar Trump a anunțat că negocierile privind Ucraina vor începe „imediat”. După ce a discutat cu Puțin, președintele Trump a vorbit și cu Volodimir Zelenski. Invitație la Moscova Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că discuțiile dintre Putin și Trump au vizat mai multe subiecte cheie: relațiile bilaterale dintre SUA și Rusia, conflictul din Ucraina, criza din Orientul Mijlociu și un posibil schimb de prizonieri între Washington și Moscova. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Un alt aspect important al conversației a fost invitația oficială a lui Vladimir Putin pentru Donald Trump de a vizita Moscova. Ultima interacțiune a lui Vladimir Putin cu un președinte american în funcție a avut loc în februarie 2022, când a discutat cu Joe Biden. Această convorbire a avut loc cu puțin timp înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, declanșând conflictul armat. Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski Donald Trump a reafirmat în mai multe rânduri că își dorește să încheie conflictul dintre Rusia și Ucraina. În mesajul său pe Truth Social, Trump a descris discuția cu Putin drept „foarte productivă” și a subliniat angajamentul de a începe „imediat” negocierile de pace. Donald Trump a menționat că Vladimir Putin a folosit expresia „Bun simț”, care este și unul dintre sloganurile de campanie ale fostului președinte american. Trump a interpretat acest lucru ca un semn al viziunii comune asupra colaborării dintre cele două națiuni. În finalul mesajului său, Trump i-a mulțumit lui Putin pentru eliberarea lui Marc Fogel, un cetățean american deținut anterior în Rusia. După ce a discutat cu președintele rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a avut miercuri o convorbire telefonică și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Convorbire de o oră Președinția de la Kiev a confirmat dialogul între președintele Zelenski și Donald Trump. Discuția telefonică dintre cei doi lideri a durat aproape o oră, conform agenției Unian. Un consilier al președintelui ucrainean, Dmitro Litvin, a precizat că apelul „tocmai s-a încheiat”, în timp ce purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serghii Nikiforov, a confirmat conversația cu un răspuns scurt: „Da.”

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina (sursa: defense.gov)
Internațional

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri, la Bruxelles, că nu este realist ca Ucraina să-și recupereze teritoriile pierdute începând cu 2014 și nici să adere la NATO ca rezultat al unui eventual acord de pace. Declarațiile sale, făcute în cadrul unei întâlniri a 50 de state care susțin Kievul, subliniază o schimbare de abordare privind viitorul securității europene. Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina Hegseth a subliniat că menținerea unei perspective idealiste privind refacerea granițelor Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Trebuie să începem prin a recunoaște că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist. Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a spus el. Această poziție reprezintă o abordare pragmatică, sugerând că negocierile trebuie să țină cont de realitățile de pe teren. Garanții de securitate, dar fără NATO Potrivit secretarului Apărării, o pace durabilă pentru Ucraina trebuie să includă garanții puternice de securitate, însă fără perspectiva integrării în NATO. „SUA nu cred că intrarea Ucrainei în NATO poate fi un rezultat realist al unui acord negociat”, a declarat el, adăugând că orice garanții de securitate trebuie să fie susținute de trupe europene și internaționale, dar nu sub umbrela NATO. „Dacă aceste trupe sunt dislocate ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, ele trebuie să facă parte dintr-o misiune care să nu fie a NATO și care să nu fie acoperită de Articolul 5”, a subliniat Hegseth, referindu-se la principiul apărării colective al alianței. Supraveghere internațională și excluderea trupelor americane În plus, oficialul american a insistat asupra necesității unei supravegheri internaționale a liniei de contact, excluzând în mod clar trimiterea de trupe americane în Ucraina. „Pentru a fi clari, ca parte a oricărei garanții de securitate, nu vor fi dislocate trupe americane în Ucraina”, a afirmat el. Energia – o armă strategică împotriva Rusiei Hegseth a evidențiat și importanța reducerii veniturilor energetice ale Rusiei printr-o creștere a producției de energie în SUA și Europa. „Președintele Donald Trump declanșează producția de energie americană și încurajează alte țări să facă același lucru. Prețurile mai mici la energie, împreună cu aplicarea mai eficientă a sancțiunilor, vor forța Rusia să se așeze la masa negocierilor”, a explicat el. Europa trebuie să preia conducerea în sprijinul Ucrainei Hegseth a transmis un mesaj clar aliaților europeni: „Europa trebuie să ofere Ucrainei o parte covârșitoare din viitorul ajutor letal și neletal.” Acesta include furnizarea de muniții, extinderea bazei industriale de apărare și conștientizarea cetățenilor europeni privind pericolul la adresa securității continentului. Oficialul american a criticat și actualul prag de 2% din PIB alocat apărării de către statele europene, susținând că acesta este insuficient. „Președintele Trump a cerut 5% și sunt de acord”, a menționat el. SUA își schimbă prioritățile strategice Un alt aspect important al discursului lui Hegseth a fost legat de schimbarea priorităților strategice ale SUA. „Realitățile strategice dure împiedică SUA să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei. SUA se confruntă cu amenințări serioase la adresa propriului teritoriu și acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific”, a explicat el. În acest context, el a sugerat o „diviziune a muncii” între SUA și Europa, prin care Washingtonul să își concentreze atenția asupra Pacificului, iar aliații europeni să-și asume un rol mai activ în securitatea regională. Europa trebuie să devină mai autonomă În final, secretarul Apărării a subliniat că viitorul NATO depinde de o mai mare implicare a aliaților europeni. „SUA rămân angajate față de NATO și parteneriatul de apărare cu Europa, dar nu vor mai tolera o relație dezechilibrată, ce favorizează dependența”, a concluzionat Hegseth.

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că este pregătit pentru un „schimb” de teritorii cu Rusia, dacă negocierile de pace vor fi mediate de Statele Unite. Într-un interviu acordat The Guardian, liderul de la Kiev a subliniat că toate teritoriile Ucrainei sunt importante, fără a indica ce anume ar putea cere în schimb. Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA Zelenski a respins ideea că Europa ar putea garanta securitatea Ucrainei fără sprijinul american, potrivit The Guardian. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a afirmat acesta, subliniind că negocierile trebuie purtate „de pe poziție de forță” pentru a avea șanse de succes. Întâlnire-cheie la Conferința de la München Președintele ucrainean se va întâlni vineri cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, în cadrul Conferinței privind Securitatea de la München. Discuțiile ar putea oferi indicii despre direcția diplomatică pe care Ucraina o va urma în contextul geopolitic tensionat.

Sabotaj în marina germană, alertă ridicată (sursa: X/Deutsche Marine)
Internațional

Sabotaj în marina germană, alertă ridicată

Sabotaj în marina germană, alertă ridicată. Mai multe nave de război germane au fost avariate în urma unor acte de sabotaj, a anunțat marți viceamiralul Jan Christian Kaack, șeful Marinei germane. Incidentul a fost confirmat în cadrul unei conferințe de presă la Berlin, iar autoritățile investighează cine s-ar putea afla în spatele acestui atac. Sabotaj în marina germană, alertă ridicată Potrivit WELT, o corvetă nou-construită la Hamburg a fost vizată înainte de livrarea sa către Marina germană. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună În ianuarie, în timpul unei inspecții de rutină, s-au descoperit mai multe kilograme de așchii metalice în sistemul de propulsie al corvetei Emden. Acestea ar fi putut cauza daune grave dacă nu ar fi fost detectate la timp. Kaack a confirmat că "distrugeri" au fost înregistrate la mai multe unități, dar a evitat să comenteze despre corveta Emden în mod specific. Intruziuni în baze navale Pe lângă sabotajul navelor, viceamiralul Kaack a menționat și alte acțiuni suspecte. Acesta a vorbit despre intruziuni în baze navale, atât pe uscat, cât și pe mare și despre tentative de abordare a militarilor germani în uniformă în timpul deplasărilor lor spre casă "Evaluarea noastră: suntem testați", a declarat Kaack, lăsând să se înțeleagă că aceste acte fac parte dintr-o strategie mai amplă de destabilizare. Amenințarea rusă, în creștere Marina germană a luat măsuri suplimentare de securitate încă din 2022 pentru a preveni astfel de incidente. În acest context, Kaack a avertizat că amenințarea din partea Rusiei este mai presantă decât în urmă cu doi ani. "Experți și serviciile de informații sunt de acord că Rusia va fi în poziția de a căuta conflict cu NATO din 2029", a declarat șeful Marinei germane.

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza (sursa: Bangkok Post)
Internațional

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza. Guvernul Thailandei a anunțat marți că analizează posibilitatea eliminării interdicției de vânzare a băuturilor alcoolice între orele 14:00 și 17:00, potrivit Bangkok Post. Această măsură, în vigoare din 1972, este considerată de oamenii de afaceri un obstacol pentru turism și comerț. Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza Premierul Paetongtarn Shinawatra a solicitat ministerelor Sănătății, Internelor și Turismului să revizuiască acest regulament, care include și interdicții de vânzare a alcoolului în cinci zile speciale din calendarul budist. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună Ministrul de Interne, Anutin Charnvirakul, a declarat că modificarea acestei politici ar putea contribui la creșterea economiei și la dezvoltarea pieței muncii. Totuși, el a subliniat că guvernul va menține restricțiile pentru a preveni accesul tinerilor la alcool și va înăspri sancțiunile pentru conducerea în stare de ebrietate. "Trebuie să ne asigurăm că această schimbare sprijină economia, dar și că protejăm sănătatea publică și siguranța rutieră", a explicat oficialul. Un pas strategic pentru turismul thailandez Thailanda, una dintre cele mai vizitate țări din Asia de Sud-Est, dorește să atragă aproximativ 40 de milioane de turiști în 2025, depășind recordul anterior din 2019, când a înregistrat 39,8 milioane de vizitatori. Guvernul pune un accent deosebit pe recuperarea pieței turistice post-pandemie, cu un interes special pentru turiștii chinezi, care constituie principala categorie de vizitatori străini. Revizuirea interdicției: fără un calendar clar de implementare Deocamdată, nu există un termen stabilit pentru implementarea unei decizii finale. Cu toate acestea, oficialii thailandezi subliniază că scopul principal al revizuirii este stimularea comerțului și generarea de locuri de muncă. Interdicția de vânzare a alcoolului în intervalul 14:00 – 17:00 a fost inițial introdusă pentru a preveni consumul de alcool în timpul programului de lucru al funcționarilor publici. "Această regulă a fost creată pentru a-i împiedica pe funcționari să bea în timpul serviciului", a explicat Kawee Sakawee, președintele Thai Liquor Business Association, pentru publicația Bangkok Post.

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk (sursa: kabar.kg)
Internațional

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk. Președintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, și-a exprimat sprijinul pentru propunerea lui Elon Musk de a închide mass-media publică americană Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), potrivit Kabar.kg. Această declarație vine în contextul în care postul local al RFE/RL, Azattyk, cea mai populară media din Kârgâzstan, se află de mult timp în vizorul autorităților. Trump și Musk critică finanțarea media americane Duminică, Elon Musk a cerut închiderea RFE/RL și Voice of America, iar Donald Trump a propus vineri suprimarea Agenției americane pentru dezvoltare internațională (USAID), care sprijină proiecte în întreaga lume, inclusiv în Kârgâzstan. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Japarov a susținut aceste inițiative, afirmând că „Donald Trump și Elon Musk au perfectă dreptate” în a opri „irosirea banilor americani”. Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk Președintele kârgâz a declarat că „oamenii nu mai au nevoie de știri de la Azattyk”, îndemnând la susținerea poziției lui Musk și Trump. De-a lungul anilor, Japarov a acuzat în repetate rânduri postul de „dezinformare”, iar autoritățile au încercat deja să îl interzică în 2022 și 2023. Cu peste 2,5 milioane de abonați pe Instagram și 2,3 milioane pe YouTube, Azattyk rămâne principala sursă de informare pentru cetățenii kârgâzi. Kârgâzstanul, între libertatea presei și influența Rusiei și Chinei Radio Free Europe/Radio Liberty a fost fondată în timpul Războiului Rece pentru a combate propaganda comunistă, însă rămâne interzisă în mai multe state din fosta Uniune Sovietică. Deși Kârgâzstanul era considerat o excepție în Asia Centrală datorită pluralismului mediatic, ONG-urile denunță o deteriorare a libertății presei. Arestările jurnaliștilor și presiunile asupra mass-mediei au dus țara pe locul 120 în clasamentul Reporteri fără Frontiere.

Fico îi cere informații lui Musk (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Fico îi cere informații lui Musk

Fico îi cere informații lui Musk. Prim-ministrul slovac, Robert Fico, a trimis o scrisoare oficială către Elon Musk, solicitând detalii despre granturile oferite de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) organizațiilor non-guvernamentale și mass-mediei din Slovacia. Fico susține că aceste fonduri ar fi fost utilizate în scopuri politice, influențând scena politică slovacă. Fico îi cere informații lui Musk În scrisoarea sa, Robert Fico afirmă că resursele financiare alocate de USAID au fost folosite pentru a favoriza anumite partide politice și pentru a distorsiona sistemul democratic din Slovacia. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” „Este incontestabil faptul că resurse financiare de la USAID au fost utilizate în scopuri politice în Slovacia, afectând echilibrul politic și susținând anumite forțe politice.” – Robert Fico Premierul slovac cere acces la informații clare privind finanțarea ONG-urilor, mass-mediei și jurnaliștilor individuali din Slovacia, pentru a diferenția proiectele utile de ceea ce el numește o „interferență flagrantă în afacerile interne ale țării”. Milioane de dolari acordate ONG-urilor slovace? Fico susține că din datele disponibile public se poate observa că USAID a alocat milioane de dolari acestor entități într-o perioadă relativ scurtă, însă informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru a înțelege întreaga amploare a finanțărilor. „Din surse publice incomplete, este clar că USAID a sprijinit aceste entități cu granturi care au însumat câteva milioane de dolari.” – Robert Fico Acest aspect ridică întrebări cu privire la transparența finanțărilor și la impactul acestora asupra democrației slovace. Întâlnire cu Elon Musk În cadrul scrisorii, premierul slovac se declară deschis unei întâlniri cu Elon Musk pentru a discuta această problemă și pentru a analiza posibile proiecte benefice pentru relațiile americano-slovace. „Sunt pregătit să mă întâlnesc personal cu Elon Musk, deoarece consider că utilizarea abuzivă a fondurilor străine în Slovacia este o problemă serioasă.” – Robert Fico Această inițiativă vine în contextul recentelor schimbări de politică externă ale SUA, care afectează finanțările USAID la nivel global. Trump limitează finanțările USAID Pe 20 ianuarie, în ziua învestirii sale, președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care suspendă, timp de 90 de zile, toate finanțările externe acordate de USAID. Ulterior, administrația sa a permis câteva excepții pentru anumite programe esențiale. USAID administrează programe umanitare și de asistență medicală în aproximativ 120 de țări, având un buget anual de aproape 43 miliarde de dolari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră